UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.

Unitatea de învăţare nr. 4

4. PRINCIPII DE PROIECTARE A INTERSECŢIILOR ÎN REŢEAUA

URBANĂ DE TRANSPORT
Cuprins

Unitatea de învăţare nr. 4.................................................................................................. 41

4. PRINCIPII DE PROIECTARE A INTERSECŢIILOR ÎN REŢEAUA
URBANĂ DE TRANSPORT ......................................................................................... 41
4.1. Introducere ................................................................................................................... 41
4.2. Principii de proiectare a intersecţiilor .......................................................................... 43
4.2.1. Factori ce influenţează proiectarea intersecţiilor .................................................. 44
4.2.2. Tipuri de mişcări şi conflicte ale fluxurilor rutiere ............................................... 45
4.2.2. Soluţii pentru diminuarea punctelor de conflict vehicul-vehicul şi vehicul pieton49

Obiective:
La sfârşitul acestui modul vei fi capabil:
- să înţelegi care sunt elementele care sunt importante în proiectarea intersecţiilor
- să identifici factorii care influenţează proiectarea intersecţiilor
- să identifici tipurile de mişcări şi conflicte ale fluxurilor rutiere în intersecţii
- să aplici în proiecte teoria învăţată
- să găseşti soluţii pentru diminuarea conflictelor din traficul real

Durata medie de studiu individual pentru o unitate e de învăţare - 4 ore

4.1. Introducere
În ierarhizarea amenajărilor de transport rutier, drumurile urbane sunt incluse atât străzi
locale cât şi arterele principale şi arterele colectoare cu mai multe benzi de circulaţie,
diferenţa dintre ele este determinată în principal de funcţia îndeplinită de fiecare tip de arteră,
condiţiile de control şi caracterul şi intensitatea dezvoltării drumului.
În România, arterele rutiere urbane sunt clasificate astfel [4]:
• străzi de categoria I - magistrale;

41
 Proiectarea şi planificarea reţelelor de transport urban

• străzi de categoria a II-a - de legătură;

• străzi de categoria a III-a - colectoare;
• străzi de categoria a IV-a - de folosinţă locală.
Străzile din localităţile urbane au următoarele funcţii şi caracteristici:
• străzile de categoria I - magistrale - asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului
pe direcţia drumului naţional ce traversează oraşul sau pe direcţia principală de
legătură cu acest drum, având minimum 6 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de
tramvai;
• străzile de categoria a II-a - de legătură - asigură circulaţia majoră între zonele
funcţionale şi de locuit, având 4 benzi de circulaţie, inclusiv liniile de tramvai;
• străzile de categoria a III-a - colectoare - preiau fluxurile de trafic din zonele
funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, având 2 benzi de
circulaţie;
• străzile de categoria a IV-a - de folosinţă locală - asigură accesul la locuinţe şi
servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus.
Zona străzilor din localităţile urbane include partea carosabilă, acostamentele, şanţurile,
rigolele, trotuarele, spaţiile verzi, suprafeţele adiacente pentru parcaje, suprafeţele de teren
necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor
trebuie asigurată prin şanţuri amenajate, cu dirijarea în afara zonelor de siguranţă a străzilor.
Zonele de siguranţă şi de protecţie a intravilanului localităţilor urbane se stabilesc prin studii
de trafic şi prin documentaţiile de urbanism şi de amenajare a teritoriului.
Proiectarea, sistematizarea şi realizarea străzilor din localităţile urbane se fac în corelare cu
planul urbanistic general al localităţii, pe baza studiului de dezvoltare şi organizare a traficului,
întocmit pentru o perioadă de perspectivă de minimum 15 ani, cu respectarea normelor tehnice în
vigoare. Prin sistematizarea reţelei stradale se va asigura ca drumurile naţionale să traverseze
localitatea prin una sau cel puţin două străzi principale de circulaţie, în conformitate cu legislaţia
în vigoare.
La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra străzilor din localităţile urbane se va ţine
seama de categoriile funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de
factorii economici, sociali şi de apărare, de conservarea şi protecţia mediului înconjurător,
conform studiilor de impact, de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de anchetele
de trafic origine-destinaţie, precum şi de normele tehnice în vigoare, pentru adaptarea acestora la
cerinţele persoanelor cu handicap şi ale celor de vârsta a treia, precum şi pentru amenajarea
pistelor pentru biciclişti. (4)

Proiectarea intersecţiilor de drumuri implică patru factori de bază:

• factorul uman,
• factori operaţionali sau de trafic,
• factori fizici şi
• factori economici.

42
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4

Pe lângă acestea trebuie amintite următoarele criterii de proiectare:

• Tipul de control al traficului (fără control, semne, semnale, marcaje de circulaţie);
• Analiza capacităţii de circulaţie (nivelul de serviciu, numărul benzilor de acces în
intersecţie, mişcările şi benzile destinate virării);
• Măsura în care este controlat accesul în intersecţie, pentru o anumită amenajare
rutieră;
• Traficul pietonal;
• Traficul cu biciclete şi
• Cerinţele de iluminare.
Proiectarea intersecţiilor de drumuri, situate în acelaşi plan, necesită înţelegerea atât a
principiilor inginerie de trafic cât şi a celor de inginerie civilă. Modul de operare al unei
intersecţii este influenţat de elemente de bază precum:
• Capacitatea de circulaţie;
• Lungimea cozilor şi întârzierile pe care le produc;
• Numărul accidentelor de circulaţie ce se pot produce;
• Caracteristicile vitezei de operare;
• Tipul de control al traficului.
Amplasarea unei intersecţiei este definită de următoarele caracteristici:

• Profilul orizontal;
• Profilul vertical;
• Secţiunile transversale ale braţelor intersecţiei;
• Îmbrăcămintea rutieră;
• Tipul sistemului de drenaj.
Proiectarea corespunzătoare a intersecţiilor, necesită integrarea optimă a tuturor acestor
factori în scopul prevenirii unor eventuale puncte de conflict sau accidente în intersecţii care,
pot fi inerente atunci când fluxurile de trafic sunt în interacţiune.

4.2. Principii de proiectare a intersecţiilor

Caracteristica generală a unei intersecţii este reprezentată de faptul că participanţii la
trafic, vehicule, biciclişti şi pietoni trebuie să împartă, adesea simultan, un spaţiu comun.
Un obiectiv important, cu privire la proiectarea intersecţiilor, al inginerilor de trafic,
constă în diminuarea punctelor de conflict ce rezultă din mişcările multiple, influenţate de
costurile privind mentenanţa, factorii de mediu şi gradul de dificultate al implementării.

43
 Proiectarea şi planificarea reţelelor de transport urban

4.2.1. Factori ce influenţează proiectarea intersecţiilor

Factorul uman
Comportamentul conducătorului auto ca şi a celorlalţi participanţi la trafic reprezintă un
factor important în proiectare intersecţiilor.

Tabelul 4.1: Valori recomandate pentru caracteristicile factorului uman

Factor uman
Timpul de percepţie - reacţie
Interval admisibil între vehicule
Înălţime ochi automobilist
Vitezele de mers ale pietonilor
Valori de proiectare Elemente de proiectare afectate
2,0 – 4,0 secunde Distanţa de vizibilitate în intersecţie
5,5 – 7,5 secunde Distanţa de vizibilitate în intersecţie
1,05 m Distanţa de vizibilitate
1 – 1,5 m/s Amenajări pentru pietoni

În tabelul 4.1 sunt prezentate valori recomandate ale caracteristicilor factorului uman
importante pentru proiectarea intersecţiilor.
Tabelul 4.2: Caracteristicile vehiculului aplicabile pentru intersecţiile cu fluxuri canalizate
Caracteristicile vehiculului Elementele de proiectare ale intersecţiei
afectate
Lungimea Lungimea sectorului de stocaj
Lăţimea benzilor de circulaţie
Lăţimea
Razele de virare
Caracteristici
Înălţimea Amplasarea semnelor şi semnalelor suspendate
geometrice
Instalarea
Ampatamentul Raza de racordare
Lăţimea benzilor de virare
Lungimea sectorului de accelerare şi a benzilor
Capacitatea de accelerare
Caracteristici Intervale admisibile
operaţionale Capacitatea de decelerare şi Lungimi de decelerare şi sectorul de deviere
frânare Distanţa de vizibilitate la oprire
Pentru timpul de percepţie-reacţie de 2,5 secunde este folosită ca mărime de intrare pentru
determinarea distanţei de vizibilitate în intersecţie. Datorită importanţei sporite a controlului
intersecţiilor urbane aglomerate pot fi adoptate şi valori mai mici ca de exemplu 2 secunde.

Caracteristicile vehiculelor
Mărimea şi manevrabilitatea vehiculelor reprezintă factori de bază în proiectarea
intersecţiei în special atunci când au fost selectate caracteristicile tipului de canalizare a
fluxurilor de trafic. Datorită importanţei în proiectarea drumurilor în general şi a intersecţiilor
în special, caracteristicile vehiculelor sunt abordate separat şi sunt prezentate în tabelul 4.2. În
alegerea vehiculului cel mai potrivit, inginerul de trafic trebuie să acorde atenţie sporită
compoziţiei fluxurilor rutiere.

44
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4

Condiţii de mediu
Printre factorii care influenţează modul de proiectare a intersecţiilor la nivel, o importanţă
deosebită au: categoria drumului, amenajările existente în împrejurimi şi condiţiile climaterice
în zonă. În aplicarea unor standarde de proiectare adecvate este esenţial ca abordarea să fie
flexibilă şi respectând conceptul de „proiectare senzitivă” în acord cu categoriile de drumuri.
Arterele principale asigură deplasarea unor volume mari de trafic, operarea vehiculelor cu
viteze superioare şi adesea circulaţia automobiliştilor mai puţin familiarizaţi cu aceste
categorii de drumuri. Prezenţa vehiculelor grele, autocamioane şi autobuze poate genera un
nivel de serviciu necorespunzător.
Canalizarea fluxurilor rutiere ar trebui să reprezinte soluţia optimă de asigurare a
continuităţii mişcării, dar adesea aceasta generează noi conflicte între participanţii la trafic şi
un impact nefavorabil asupra mediului înconjurător. Distanţele de vizibilitate reprezintă, de
asemenea un element important, iar dispozitivele de control al traficului ca şi semnele şi
marcajele de circulaţie trebuie folosite cu prudenţă.
Tipul zonei, precum şi modul de folosire a zonelor învecinate, guvernează modul de
proiectare a unei intersecţii. De exemplu, în zonele urbane participanţii la trafic sunt alături de
automobilişti, diferite categorii, ca: fluxuri de pietoni, fluxuri de călători, biciclişti,
taximetrişti, vehicule ce urmează a fi parcate, etc. În zonele rezidenţiale, inginerii de trafic i-
au în considerare, pe lângă categoriile amintite, nevoile de traversare în vecinătatea şcolilor ca
şi bicicliştii.
Clima locală poate influenţa deciziile de proiectare. De exemplu, o zonă cu ceaţă necesită
soluţii speciale pentru asigurarea vizibilităţii, iar ploile torenţiale frecvente reduc observarea
semnelor şi marcajelor, dar şi aderenţa automobilului.

4.2.2. Tipuri de mişcări şi conflicte ale fluxurilor rutiere

Funcţie de mişcările efectuate intersecţiile pot fi de tipul prezentat în tabelul 4.3.

Tabelul 4.3: Tipuri de intersecţii

Intersecţii cu trei braţe

Intersecţii în T Intersecţii în Y

Intersecţii cu patru braţe

45
 Proiectarea şi planificarea reţelelor de transport urban

Intersecţii în Intersecţii
unghi drept oblice

Intersecţii
decalate

Intersecţii în
Intersecţii cu mai
sens
multe braţe
giratoriu

Mişcările ce pot fi efectuate în intersecţii sunt cunoscute cu denumirile:

• Mişcări de traversare sau curenţi secanţi - normali dacă unghiul de intersecţie are
valorile 750 – 1200 sau oblici, dacă unghiul de intersecţie are valorile 00 – 750. Se
recomandă evitarea, pe cât posibil, a intersecţiilor oblice. În cazul unghiurilor mai
mari de 1200 trebuie reproiectată intersecţia.
• Mişcări de convergenţă sau curenţi de inserţie la stânga sau/şi la dreapta ;
• Mişcări de divergenţă sau curenţi divergenţi de ocolire;
• Mişcări de împletire, care reprezintă o combinaţie între fluxurile de trafic de
convergenţă şi divergenţă care se deplasează în aceeaşi direcţie şi pot fi simple şi
complexe.
Standardele şi manuale de proiectare a drumurilor prevăd detaliat cerinţele impuse fiecărei
ţări, pentru România, acesta fiind SR 10144 – 4/95. Tabelul 4.3 prezintă categoriile de
intersecţii funcţie de numărul de intrări sau braţe. Conflictele generate ca urmare a diferitelor
manevre efectuate în intersecţii pot conduce la o soluţie unică a caracteristicilor operaţionale.

46
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4

Înţelegerea adecvată a acestor caracteristici cu accent pe elementele de siguranţă şi capacitate,

reprezintă elemente esenţiale ale proiectării intersecţiilor.
Tabelul 4.4: Condiţii şi acţiuni de reducere a numărului accidentelor

Condiţii şi caracteristici geometrice care Acţiuni ale inginerilor de trafic care reduc
contribuie la producerea accidentelor de numărul şi gravitatea accidentelor de
circulaţie circulaţie
Distanţă de vizibilitate la intrarea în intersecţie
Introducerea benzilor pentru viraj exclusive
necorespunzătoare
Triunghiul de vizibilitate în intersecţie
Realizarea unei scheme de control
necorespunzător
Declivităţi extreme în intersecţii Îmbunătăţirea distanţei de vizibilitate
Control neadecvat al traficului Instalarea iluminatului
Intrări multiple Îndepărtarea obiectelor fixe
Prezenţa curbelor în intersecţii Creşterea razelor de virare
Numărul arterelor secundare învecinate sau al
punctelor de acces
Aplicarea canalizării fluxurilor rutiere
Raze de curbură necorespunzătoare
Benzi înguste
Îmbunătăţirea instalaţiilor de drenare a apei şi
Absenţa drenajelor şi risc de derapare
realizarea unei suprafeţe rugoase.
Siguranţa circulaţiei în intersecţii este influenţată de volumele de trafic întrucât
creşterea acestora se reflectă în creşterea numărului punctelor de conflict, dar şi de tipul de
control. Studiile au demonstrat că se produc tamponări mai frecvent în intersecţiile
semaforizate decât orice alt fel de intersecţii, dar şi utilizarea semnelor Stop şi Cedează
trecerea tind să crească frecvenţa accidentelor la traversarea intersecţiei. Tabelul 4.4 prezintă
lista unor condiţii care pot genera accidente de circulaţie şi, corespunzător, măsurile de
control şi de proiectare geometrică, pentru diminuarea acestora.
Puncte de conflict
Manevrele efectuate în fluxurile de trafic ar trebui evitate atunci când ele creează confuzii
care pot conduce la apariţia problemelor privind siguranţa rutieră şi capacitatea de siguranţă.
Presupunând că toate mişcările ar fi posibile într-o intersecţie, numărul punctelor de
conflict, N se calculează în funcţie de numărul arterelor rutiere care se intersectează, n:
N = n!
Tabelul 4.5: Numărul punctelor de conflict
Număr braţe intersecţie Numărul punctelor de conflict
3 3 ! = 3 ⋅ 2 ⋅1 = 6
4 4 ! = 4 ⋅ 3 ⋅ 2 ⋅1 = 24
5 5 ! = 5 ⋅ 4 ⋅ 3 ⋅ 2 ⋅1 = 120

47
 Proiectarea şi planificarea reţelelor de transport urban

Observând rata de creştere a numărului punctelor de conflict, se constată că, din acest
punct de vedere, sunt de preferat intersecţiile în T. Luând în considerare relaţiile dintre ei,
curenţii de trafic pot fi cele prezentate în tabelul 4.6.
Tabelul 4.6: Tipuri de curenţi de trafic
Curenţi secanţi, normali
Simbol: Curenţi secanţi oblici

Curenţi de inserţie pe o
singură parte Curenţi de inserţie pe
Simbol: ambele părţi

Curenţi divergenţi de ocolire

la stânga – la dreapta sau în
ambele părţi
Simbol:

Curenţi paraleli

Curenţi de împletire între doi

sau mai mulţi curenţi

Limitarea punctelor de conflict în intersecţii

Conflictele din colţurile intersecţiei pot fi generate de lipsa distanţei necesare pentru
împletirea fluxurilor şi schimbarea vitezei de deplasare. Distanţele de evacuare adecvate ar
putea oferi conducătorilor auto timpi de percepţie-reacţie potriviţi pentru evitarea conflictelor
în aval. Figura 4.1 prezintă un exemplu de punct de conflict ce poate apărea atunci când în
imediata apropiere a unei intersecţii semaforizate sau nesemaforizate există o arteră
secundară.

Figura 4.1. Figura 4.2.

48
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4

În cazul în care două vehicule se angajează în virajul la stânga, conducătorul vehiculului

urmăritor va fi surprins de încetinirea şi virarea la dreapta a vehiculului urmărit.

Figura 4.3. Figura 4.4.

Dacă artera secundară nu este amplasată suficient de departe de intersecţie, în cazul în
care vehiculul care virează la dreapta de pe o stradă şi nu se aşteaptă ca vehiculul care virează
la stânga din intrarea opusă şi încetineşte pentru a intra la dreapta pe artera secundară, apare
riscul unui un punct de conflict (figura 4.2). În cazul spaţiilor înguste, pentru accesul dintr-o
arteră principală având două benzi de circulaţie pe sens, spre o arteră secundară cu o singură
bandă pe sens, punctele de conflict pot apărea la traversarea, divergenţa şi convergenţa
fluxurilor (fig. 4.3, fig. 4.4).

4.2.2. Soluţii pentru diminuarea punctelor de conflict vehicul-vehicul şi vehicul pieton

Tabelul 4.7: Variante de modificare a intersecţiilor în T pentru reducerea punctelor de conflict

Intersecţii cu trei intrări - Varianta iniţială

9 puncte de conflict
Variante modificate

2 puncte de conflict 5 puncte de conflict 5 puncte de conflict

49
 Proiectarea şi planificarea reţelelor de transport urban

Tabelul 4.8: Modificarea intersecţiilor cu 4 intrări pentru reducerea punctelor de conflict

Intersecţii cu patru intrări - Varianta iniţială

32 puncte de conflict
Variante modificate

4 puncte de conflict 7 puncte de conflict 9 puncte de conflict

Figura 4.5: Exemplu de amenajare a trecerilor de pietoni pentru o intersecţie cu densitate crescută

50
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4

Figura 4.6: Exemplu de amplasare a trecerilor de pietoni pentru o intersecţie cu densitate scăzută şi
circulaţie a bicicletelor

Care sunt tipurile de conflicte care se pot produce în intersecţiile:

- nesemaforizate:

- semaforizate

51