PARCAJE

1. Introducere. Definitie
Cresterea numărului de vehicule în mediul urban pune pe lângă problema circulaţiei în
general, a congestiei acesteia în special şi pe cea a parcărilor. Soluţionarea celor două aspecte
ale confortului circulaţiei urbane, congestionarea traficului şi ocuparea spaţiului de
parcări reprezintă o problemă contradictorie.
Pentru găsirea de soluţii optime în problema parcărilor este necesar să se studieze unde,
când şi cât este necesar să fie parcat un vehicul.
Parcarea joaca un rol foarte important in dezvoltarea economica, in accesul si
mobilitatea oraselor. In ziua de astazi, autovehiculele au devenit un element fundamental,
astfel exista minim un autovehicul la o familie, iar dezvoltarea locurilor de parcare a ajuns un
element important, mai ales in orasele puternic dezvoltate si nu numai.
Parcarile sunt si vor ramane in majoritatea oraselor cel mai puternic mod de retinere
de trafic disponibile, iar economia parcarilor auto este deasemenea foarte importanta atat
pentru organizatiile publice cat si pentru cele private, deoarece ramane o importanta sursa de
venituri.
Conform definitiei, parcarea este actul de oprire a unui autovehicul, lasandu-l
imobilizat si neocupat in locuri special amenajate. Un autovehicul poate fi parcat intr-un
asa zis "loc de parcare". Locul de parcare este un spatiu special amenajat, in mare parte
un spatiu gol, de anumite dimensiuni standardizate si care este destinat vehiculelor ce
doresc sa parcheze pe el. Termenul de "loc de parcare" se refera strict la o suprafata
durabila sau semi-durabila unde vehiculele pot parca pentru a fi ferite de orice pericol.
Locurile de parcare sunt un element esential al oricarui sistem de transport, deoarece
acestea au un impact asupra performantei generale a sistemului de transport. Altfel spus, un
model si un design important al locurilor de parcare va duce la o mai buna performanta si
organizare a sistemului de transport. Locurile de parcare sun locuri special amenajate si
semnalizate pentru stationarea vehiculelor. Locurile de parcare se proiecteaza fie lânga
partea carosabila, între localitati, fie în locuri special amenajate în cadrul planurilor
urbanistice (parcaje).
Locurile de parcare variaza in design, dimensiune si locatie. Capacitatea unuia sau mai
multor loturi de parcare depinde de numarul de autovehicule care il poate ocupa. Aceasta
depinde de unghiul de parcare utilizat. Utilizand spatiul de parcare mult mai eficient rezulta o
capacitate mai mare de parcare.

1
 Proiectarea locurilor de parcare depinde de mai multi factori, cum ar fi: numarul
de autovehicule, unghiul de parcare, sistemul de circulatie in cadrul lotului de parcare,
precum si dimensiunea vehiculului.
Se poate spune ca in proiectarea unui loc de parcare, obiectivul principal este de a
asigura capacitatea maxima de locuri de parcare, cu o circulatie comoda si sigura. Dar,
exista multe probleme legate de proiectarea parcarilor, cum ar fi cererea foarte mare,
utilizarea ineficienta a spatiului precum si lipsa de terenuri. Locurile de parcare existente ar
trebui gestionate eficient si verificate de mai multe ori inainte de construirea de noi facilitati
de parcare.
In concluzie, furnizarea de locuri de parcare adecvate, este o provocare pentru
inginerii de trafic de a gasi solutii pentru numarul tot mai mare de vehicule.

2. Clasificarea parcărilor.
Parcajele pentru autovehicule pot fi:
- de categoria I, care sunt amenajate pe teren sau la sol;
- de categoria a II-a, care sunt amenajate în constructii speciale dezvoltate de regula pe
verticala (garaje). Supraterane sau subterane
Clasificarea parcajelor de categoria I la sol, se face functie de:
a. Categoria autovehiculelor
- autoturisme;
- autobuze si microbuze;
- autocamioane si autovehicule speciale;
- vehicule pe doua roti si vehicule pentru handicapati.
Parcarile pentru autoturisme vor fi prezentate cu precadere în continuare.
b. Amplasarea parcajelor
- parcaje situate pe strazi, adiacente benzii de circulatie de lânga trotuar;
- parcaje amplasate în zona centrala a strazii (exista spatiu disponibil si circulatia este
redusa);
- parcaje amenajate în lungul unei alei carosabile, lateral partii carosabile a strazii si
separate de aceasta prin trotuare, spatii verzi etc.
- parcaje amenajate pe platforme situate în afara zonei strazii.
c. Capacitatea de parcare a autoturismelor
- parcaje cu capacitate redusa, pâna la 10 locuri;
- parcaje cu capacitate mijlocie, de 10…30 locuri;

2
 - parcaje cu capacitate mare, de 50…200 locuri;
- parcaje cu capacitate foarte mare, peste 200 autoturisme.
d. Sisteme constructive si echipari tehnice
- parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne, compartimentate functional, echipate cu
marcaje, indicatoare si alte sisteme de dirijare a circulatiei. Au accese controlate si sunt
prevazute cu instalatii tehnice de iluminat, canalizare, alimentare cu apa,
plantatii,protectie sonora etc.
- parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne, echipate partial cu anumite instalatii;
- parcaje simple având îmbracamintea rutiera pietruita, din macadam etc., iar scurgerea
apelor din precipitatii este rezolvata la suprafata.
e. Organizarea exploatarii parcajelor
- parcaje cu acces liber, pazite sau nepazite, fara plata si nelimitat în timp, respectiv cu
acces liber însa limitat în timp;
- parcaje cu plata în functie de locul si timpul de stationare;
- parcaje cu taxare suplimentara în functie de serviciile asigurate.

2.1 Dupa unghiuri. In literatura de specialitate, parcarile pot fi proiectate sub diferite
unghiuri: 450 , 600 si 900 , asa cum se observa in figura 1.

Fig.1. Modalitati de realizare a unei parcari (sursa: http://www.asphaltisbest.com/wp-

content/uploads/2015/01/MAPA-Asphalt-Paving-Design-Guide_Chapter4.pdf,
In proiectarea unei parcari unghiul de parcare are un rol important ce tine de
capacitatea de circulatie in lotul de parcare. Locul de parcare cu unghiul de 60 este cel mai
frecvent utilizat datorita intrarii si iesirii usoare din spatiul de parcare. De asemenea, unghiul
de parcare de 600 are o latime de banda de circulatie rezonabila, iar cel de 90 0 ofera un numar
rezonabil de locuri de parcare, dar doar pentru anumite zone de parcare.
Observatie, din cauza dificultatilor de a intra si de a parasi locul de parcare, cel de 90 0 este
recomandat doar la fabrici sau zone libere foarte mari .

3
Din punct de vedere a calitatii servicilor, parcarea este proiectata pentru a satisface nevoile
cetatenilor. Exista trei tipuri de calitate a serviciilor: externa, interna si generala.
In timp loturilor de parcare au fost analizate de specialisti din mai multe puncte de vedere:
modul de proiectare, politica de parcare, economia parcarii, tipul parcarii: publica sau privata
precum si calitatea servicilor cu rolul de a evita congestia, accidentele, poluarea, dar si
obstrucția la operațiunile de stingere a incendiilor.
Dimensiunile tipice de parcare variază in funcţie de unghiul de parcare. Pentru fiecare
unghi de parcare, lungimea, lăţimea si adâncimea standului diferă. De asemenea, banda de
trafic pentru parcare, variază. Există dimensiuni standard utilizate pentru proiectarea locurilor
de parcare. De exemplu, dimenisunile minime ale locurilor de parcare sub diferite unghiuri
sunt prezentate in tabelul 1 .1
Tabelul 1. Dimensiunile minime ale locurilor de parcare şi ale culoarului de trafic.

Dimensiunile minime ale locurilor de parcare şi ale culoarului de trafic

Adâncimea locului Lăţimea locului de Lăţimea culoarului

Unghiul de parcare
de parcare [mm] parcare [mm] de trafic [mm]

0 (parcare laterală) 7310 2620 3650

De la 30 la 45 5790 2740 3960

De la 46 la 60 6400 2740 5480

De la 61 la 90 5480 2740 7310

Sistemul de circulatie într-o singură direcţie este avantajos faţă de cel cu două sensuri
de circulaţie pentru parcarea sub un unghi diferit de 90. Cu toate că cele cu două sensuri de
circulaţie oferă mai mult spaţiu pentru manevrarea autovehiculului, şoferii pot parca în spaţiul
destinat direcţiei opuse, astfel apar blocaje si creeaza puncte de conflicte. Pentru parcarea la
90 cu un singur sens de circulaţie pe culoarul de trafic, conducătorii auto pot incălca banda
de circulaţie, deoarece spaţiul de manevră necesar pentru o astfel de parcare este suficient
doar în cazul circulaţiei în ambele sensuri. Figura 2 prezintă configuraţiile de circulaţie
avantajoase.

1
South Pasadena Municipal Code, 36.310.080 Parking Design Standards, Chapter 36 ZONING, Article 3 Site
Planning and General Development Standards, Division 36.310. Parking and Loading

4
 Fig.2. Configuraţiile de circulatie sugerate.

Numărul locurilor de parcare prevăzute într-o dezvoltare ar trebui sa fie egale cu

cererea de parcare pe care utilizarea acelei dezvoltări o să o genereze. De asemenea, numărul
locurilor de parcare nu ar trebui sa fie mai mic faţă de cerinţa locurilor de parcare. De aceea
proiectanţii ar trebui să realizeze locuri de parcare şi spaţii de parcare capabile să satisfacă
nevoia de dezvoltare şi creşterea continuă a numărului de autovehicule. În cazul în care este
necesar, datorită cererii foarte mari, se pot utiliza dimensiunile minime ale drumurilor de
acces şi a standurilor de parcare. Astfel, prin amenajarea locurilor de parcare se va ţine cont şi
de armonia dintre acestea şi împrejurimile acestora, şi de asemenea acestea trebuie să fie
convenabile pentru utilizatori şi să asigure o circulaţie lină şi în condiţii de siguranţă a
autovehiculelor. Introducerea automatizarii la parcaje crează o capacitate mai mare a lotului
de parcare, iar utilizarea ascensoarele de autovehicule in parcarile subterane reprezintă o idee
inovativă. Acestea au rolul de a înlocui sistemul convenţional de rampă pentru accesul în
cadrul lotului de parcare şi pot fi incorporate într-un loc de parcare atâta timp cât pot satisface
nevoile de mediu şi cerinţele din cadrul acelei dezvoltări.

5
Exemple de parcari:

Fig. 2 Parcare la 90 grade alaturata elementelor de constructie (sursa:

http://documents.tips/documents/normativ-parcari-np-27-97-55892ff63ac43.html)

Fig. 3 Parcare la 90 de grade cu sens dublu de circulatie (sursa:

http://documents.tips/documents/normativ-parcari-np-27-97-55892ff63ac43.html)

6
Fig. 4 Parcare la 90 de grade cu sens unic de circulatie Fig. 5 Parcare la 75 de grade cu sens dublu de
circulatie (sursa: http://documents.tips/documents/normativ-parcari-np-27-97-55892ff63ac43.html)

Fig.6 Parcare la 75 de grade cu sens unic de circulatie; Fig. 7 Parcare la 60 de grade cu sens dublu de
circulatie
(sursa: http://documents.tips/documents/normativ-parcari-np-27-97-55892ff63ac43.html)

7
 Fig. 8. Parcare la 45 de grade cu sens dublu de circulatie si sens unic (sursa:
http://documents.tips/documents/normativ-parcari-np-27-97-55892ff63ac43.html)

Fig. 9 Parcare longitudinala cu sens unic si dublu sens . (sursa:

http://documents.tips/documents/normativ-parcari-np-27-97-55892ff63ac43.html

2.2 După criteriul funcţionalităii:

- Parcări la domiciliu, parcări unde vehiculele staţionează o lungă durată de timp.
Acestea sunt în cartierele rezidenţiale unde parcarea vehiculelor se face în spaţii
special amenajate sau la marginea părţii carosabile;
- Parcări la locul de muncă sunt utilizate pe timpul programului de activitate.
Acestea pot să fie pe partea carosabilă sau în cazul intreprinderilor şi instituţiilor
care au parcări proprii;

8
 - Parcări ocazionale în vecinătatea unor puncte de interes social şi cultural
(magazine săli de spectacole etc.) sunt utilizate un timp redus până la câteva ore şi
numai pe timpul zilei pânâ seara;
- Parcări ocazionale de scurtă durată care utilizează cale publică numai în timpul
zilei.

3. Locuri de parcare între localitati

Locurile de parcare între localitati se amenajeaza acolo unde în apropierea drumului sunt
obiective turistice, la trecerea dintr-un judet în altul sau dupa distante de câtiva zeci de
kilometri fata de precedentul. În general dimensiunile unui loc de parcare între localitati sunt
cele din figura 2.

Fig.10
În general, locurile de parcare dintre localitati beneficiaza de o dotare aparte, care
consta din mese, cosuri de gunoi, harti turistice cu indicarea distantelor kilometrice între
principalele localitati din tara, plantatie, zone verzi, spatii florale, vaze pentru flori, fântâni
sau izvoare amenajate, dotari pentru efectuarea unor exercitii de gimnastica sau pentru joaca
copiilor etc.
Din punct de vedere functional ele sunt aranjate în scopul asigurarii unor conditii
optime de servire a mesei, de destindere si de odihna pentru conducatorii auto.
Locul de parcare se semnalizeaza la intrare cu indicatorul “Parcare”, iar cu 1000 m
înainte de a se ajunge la locul de parcare se presemnalizeaza cu acelasi indicator. Accesul în
locul de parcare este reglementat prin marcaje orizontale, iar la iesirea din locul de parcare se
monteaza obligatoriu indicatorul “Cedeaza trecerea”. Structura rutiera pe suprafata locului de
parcare va avea aceeasi capacitate portanta ca si ce de pe partea carosabila

4. Locuri de parcare în orase (parcaje)

9
 Locurile de parcare sau parcajele în orase sunt construite pentru a servi circulatia
stationara (pasiva). Aceasta este constituit din autovehiculele parcate sau garate, inclusiv
taximetrele si mijloacele de transport în comun imobilizate în statii. Rezolvarea necesitalilor
de parcare se face prin parcaje si garaje.
Parcajul reprezinta spatiul amenajat, pe sol sau în constructii speciale, dat de regula în
folosinta publica, cu sau fara plata, pentru stationarea în aer liber respectiv pentru adapostirea
în constructii a autovehiculelor pe diferite durate de timp.
Garajul reprezinta constructia cu unul sau mai multe niveluri data de regula în
folosinta privata pe baza de abonament, act de proprietate etc., pentru stationarea, adapostirea
si întretinerea (eventual repararea) autovehiculelor care dupa caz, poate fi dotata cu instalatii
speciale de aerisire, încalzire, iluminat, canalizare, alimentatie cu apa, ascensoare, afisaj si
dirijare etc.

5. Calculul locurilor de parcare pentru autoturisme

Calculul numarul necesar de locuri de parcare pentru autoturisme într-o aglomeratie urbana
trebuie sa ia în considerare o serie de parametrii si indicatori specifici, si anume:
- gradul de motorizare (în autoturisme) al localitatii respective. Se considera ca motorizarea
ajunge la saturatie pentru gradul mediu de 300 autoturisme/1 000 locuitori, respectiv un
autoturism la un apartament sau un autoturism la trei persoane;
- viteza de circulatie si de proiectare în parcaje va fi de 5 km/h, viteza care determina spatiile
de siguranta între vehicule, razele minime, declivitatile maxime etc.;
- gradul de încarcare a autoturismelor, care se va considera de regula 3 persoane/autoturism
pentru deplasari la sport sau agrement, respectiv 1,5 persoane/autoturism pentru deplasari la
munca;
- mobilitatea, care reprezinta numarul mediu de km efectuati de autoturism într-un an sau într-
o zi. Numarul mediu de deplasari zilnice sunt urmate de stationari care intervin la calculul
necesitatilor de parcare;
- viteza medie de deplasare a pietonilor, care se va considera 1,00…1,50 m/s;
- izocrona deplasarii pe jos, care este de regula 100…500 m (2…5 min);
- traficul activ pe arterele de circulatie, care se va stabili prin masuratori sau anchete de
circulatie;
- traficul atras din zona, care reprezinta diferenta între traficul maxim de vârf înregistrat la
orele de mare interes si de atractie suplimentara si traficul maxim înregistrat în mod curent;

10
- gradul de rotire (de utilizare a parcajelor) reprezinta raportul între numarul de autovehicule
parcate în 24 ore si capacitatea parcajului;
- indicele de parcare în constructii, respectiv la sol, pentru o zona, este raportul între numarul
asigurat de locuri de parcare si numarul necesar de locuri.
Calculul se face separat pentru numarul de locuri necesare pentru parcarea
autoturismelor la domiciliu Nd si la destinatie Ns.
Numarul de locuri de parcare la domiciliu Nd se calculeaza cu relatia urmatoare:

în care:
P este numarul de locuitori din zona, în mii locuitori;
A – numarul de apartamente considerat (A = P/3);
K1 – coeficient care ia în considerare parcarile suplimentare date de deplasarile ocazionale (K1
= 1,10…1,20);
M – numarul de autoturisme la 1000 locuitori (1/M reprezinta numarul de locuitori la un
autoturism si m = 1/3M reprezinta numarul de apartamente la un autoturism).
De regula, pentru fiecare autoturism se va asigura la domiciliu un spor de 10…20 % pentru
spatiul de parcare necesar.
Suprafata totala de teren necesara parcarii la domiciliu a autoturismelor Sd se
stabileste cu relatia urmatoare:

Unde notatiile au semnificatiile de mai sus mentionate.

Alegerea si amplasarea tipului de parcaj la sol se va face cu luarea în considerare a numarului
de locuri de parcare necesare si a capacitatii posibile. Astfel, parcajul trebuie sa se situeze în
zona locuintelor sau în cadrul unei arii determinata de izocrone de deplasare pe jos de la
locuinta la parcaj de max. 2 min.
Numarul de locuri de parcare
Numarul de locuri de parcare la destinatie Ns pentru diferite scopuri s se calculeaza functie de
natura dotarilor cu relatia urmatoare:

în care:

11
-ns este norma unitara de parcare pentru fiecare scop, care este data în norme pentru fiecare
situatie particulara (grad de motorizare de 300…15 autoturisme la 1 000 locuitori si
obiectivele de destinatie, si anume: dotari sociale, culturale, economice etc.);
Cs – caracterul dotarilor diferentiate dupa rolul si capacitatea lor (numar de salariati, numar de
cumparatori pe ora, numar de paturi în hotel, numar de clienti în restaurant, numar de paturi în
spital, numar de spectatori etc.);
K2s – gradul de rotire, de utilizare succesiva a aceluiasi loc de parcare de catre mai multe
autoturisme în timpul unei zile (K2s = 1/1…1/5).
Reducerea acestor locuri de parcare în cazul unor solicitari diferentiate în timp la unitati
învecinate convine în cazul unor izocrone de mers pe jos de 2…5 min.
Pentru dotarile cu functionare non stop (hoteluri, spitale etc.) si pentru institutiile de stat
nu exista de regula disponibilitatea ca parcajele proprii sa fie utilizate si pentru alte scopuri,
astfel încât K2s = 1.
Numarul de locuri de parcare necesare la destinatie calculate în acest mod se repartizeaza în
locuri de parcare la sol (categoria I) si în locuri de parcare în constructii speciale (categoria
II), în conformitate cu normele în vigoare.
Calculul suprafetei globale de teren necesara pentru amenajarea parcajelor la
destinatie S se face cu relatia urmatoare:

, în care notatiile au semnificatiile precizate anterior.

Numarul total de locuri de parcare necesare Nt se obtine prin însumarea rezultatelor date de
cele 2 relatii.

6. Amplasarea parcajelor la sol

În functie de modul de asezare a autoturismelor pe carosabil, pe trotuar, partial pe
trotuar si partial pe carosabil, respectiv cu asezare longitudinala, transversala la 90 o sau
înclinata la 60; 45 sau 300, în mod continuu sau grupat câte 2-3 vehicule, exista o mare
varietate de cazuri posible de dispunere a parcajelor în zone urbane. Dintre acestea se vor
prezenta în continuare câteva situatii mai des întâlnite. Proiectarea parcajelor la sol se va face
cu respectarea anumitor principii si reguli tehnice, dintre care se mentioneaza urmatoarele:
- suprafetele de parcare vor fi marginite de borduri pentru asigurarea opririi rotii la limita
dorita, pentru formarea rigolei pentru scurgerea apelor din precipitatii sau pentru demarcatii
de pavaje. Bordurile folosite pot fi: îngropate de ghidaj optic sau de separare a îmbracamintei
rutiere, denivelate cu înaltime redusa de 4…8 cm (carosabile), de trotuar (20 x 25 cm, cu
înaltimea libera de 14…16 cm), sau tesite (acolo unde se cere prin proiect);
12
- parcajele vor fi echipate cu marcaje si indicatoare de circulatie, cu instalatie de iluminat, iar
pantele transversale folosite nu vor mai mari, pe cât posibil, de 2,5 %;
- amplasarea parcajului se va face, pe cât posibil, în afara partii carosabile a strazii principale,
la distante de min. 25 m fata de intersectiile arterelor principale sau de scoli, spitale, gradinite,
bibliteci, institute de cercetare – proiectare etc.;
- intrarile si iesirile din parcaje vor fi astfel dispuse încât sa se asigure o circulatie fluenta si în
siguranta, atât pentru pietoni cât si pentru traficul de pe arterele cu care se racordeaza
parcajul;
- parcajle cu mai mult de 50 vehicule vor avea doua intrari, iar circulatia interioara se va
organiza cu sens unic prin indicatoare si marcaje de circualtie;
- pe reteaua stradala din apropierea parcajelor se vor instala indicatoare de circulatie “Parcare”
si indicatoare de atentionare pietoni, directie si distanta pâna la parcare.
Parcajele de-a lungul strazilor (la bordura) se pot amenaja pentru parcarea autoturismelor
longitudinal sau oblic, fie pe o banda extrasa din partea carosabila (fig. 11) fie pe o banda
adiacenta (fig. 12).
În cazul parcajului pe o banda extrasa din partea carosabila, se vor marca ca zone neutre
începutul si sfârsitul parcajului, iar pentru ambele situatii prezentate anterior se vor delimita
transversal cu linie continua locurile pentru autoturismae si se va marca cu linie întrerupta
limita benzii de parcare spre partea carosabila curenta.

Fig.11 Parcare pe o banda extrasa din partea carosabila

Fig.12 Parcare pe o banda adiacenta

13
Parcajele pe trotuare vor fi marginite cu marcaje de linii continue spre partea rezervata
circulatiei pietonilor si se pot amenaja numai daca se asigura o latime de min. 1,50 m pentru
pietoni la strazile secundare si de min. 3,00 m la strazile cu patru sau sase benzi de circulatie.
Amenajarea parcajelor pe trotuare se poate face integral pe trotuar în pozitie longitudinala pe
un rând (fig. 13) sau în pozitie oblica, respectiv pe bordura în pozitie longitudinala sau oblica
(fig. 14).

Fig. 13 Parcaj longitudinal pe un rand pe trotuar

Distanta pâna la cladiri, în cazul amenajarii parcajelor pe partea carosabila sau pe trotuar este
de min. 5,00 m si se poate reduce pâna la 1,00 m în baza unor studii tehnico-economice si cu
prevederea unor protectii suplimentare.
Parcajele de capacitate mare organizate pe platforme separate de traseul strazii se pot amenaja
pe o singura parte sau pe ambele parti, cu una sau cu doua benzi de circulatie (unidirectionale
sau cu dublu sens). Parcajele cu min. 50 locuri de parcare se amenajeaza de regula cu 2
accese, iar latimea minima a accesului pentru un sens de mers va fi de 3,00 m.

Fig. 14 Parcaj oblic pe bordură

Ca exemplu, în fig. 15 se prezinta modul de amenajare a unui parcaj pe platforma cu parcare
pe ambele parti si cu doua benzi de circulatie cu dublu sens.
Distanta minima care separa locurile de parcare amenajate pe platforme de cladiri este de
15,00…75,00 m, functie de destinatia cladirilor (scoli, gradinite, spitale etc.) si de tipul
parcajului.

14
Fig. 15 Parcaj pe platforma cu alee carosabilă cu doua benzi de circulatie cu dublu sens.

Fig. 16 Parcaj amenajat pe ambele parti ale unei alei carosabile

Parcajele pe strazi colectoare de categoria a III-a se poate amenaja, functie de latimea
disponibila, pe o parte sau pe ambele parti, cu parcare longitudinala, transversala sau oblica,
dar cu respectarea latimii minime a doua benzi de circulatie (7,00 m) cu dublu sens. Pentru
alei carosabile de categoria a IV-a, parcajele pot fi amenajate în acelasi mod, dar cu
respectarea latimii minime de 3,50 m a unei benzi de circulatie pe care circulatia se desfasoara
în ambele sensuri (spre locuinte si spre strada principala).
7. Geometria Parcarilor
Parcarile pot fi independente functional si dispuse in imobile supraterane sau
subterane. Parcajele pot fi inchise sau deschise, singurele delimitari fiind constituite din
parapetii de protectie impotriva anumitor situatii accidentale. Parcajele pot fi descoperite sau
acoperite.
Exista trei tipuri de parcaje care tin cont de numarul de autovehicule care pot fi parcate
in interior.2
Aceste trei tipuri sunt:
1. P1 - cuprinde locuri de parcare pana la 100 de autoturisme;
2. P2 - cuprinde locuri de parcare intre 100 si 500 de autoturisme;

2 http://parcari.afacereamea.ro/normativ-pentru-proiectarea-si-executia-parcajelor-pentru-
autoturisme/
3. P3 - cuprinde locuri de parcare mai mari de 500.
In cazul calcularii unui parcaj care NU este destinat autoturismelor se considera ca:
 o remorca echivaleaza cu un autoturism;
 3 motociclete echivaleaza cu un autoturism.
Intr-un parcaj se admit trei categorii de locuri de parcare. Ele sunt determinate in functie de
dimensiunea locurilor si a cailor de acces. Un parcaj respecta normele daca dimensiunile locurilor de
parcare sunt cel putin egale sau mai mari si ele pot fi reduse cum se prezinta mai jos.

Tabelul 1
Categoria Numarul de Dimensiuni Reduceri admisibile
locului de locuri (cm)
parcare (%)
1 80 Oricare dimensiune
2 10 Latimi ale locurilor de parcare 10
Sau
Lungimea unui loc de parcare plus latimea de
circulatie care il deserveste 50
Obstacole la spatele locului de parcare si 10
retrageri ale stalpilor
3 10 Latimi ale locurilor de parcare 10
Sau
Lungimea unui loc de parcare plus latimea de
circulatie care il deserveste 150
Obstacole la spatele locului de parcare si 20
retrageri ale stalpilor

In cazul in care unghiurile de parcare sunt diferite pe cele doua laturi ale unei cai de circulatie
se foloseste latimea de circulatie corespunzatoare celui mai mare unghi de parcare . In cazul in care
circulatia pe calea de acces la locurile de parcare se face in duble sens, iar numarul de locuri de
parcare pe care le alimenteaza este mai mare de 20, latimea caii de circulatie se va majora cu 20% , dar
in niciun caz nu va fi mai mica de 5 m.3
In tabelul urmatorul sunt precizate dimensiunile si unghiurile locurilor de parcare .
Tabelul 2
Unghiul de Latimea caii de circulatie (m)

3 http://parcari.afacereamea.ro/normativ-pentru-proiectarea-si-executia-parcajelor-pentru-
autoturisme/
 parcare in raport Lungimea locului Latimea locului de
de parcare (m) parcare (m)
cu calea de
Sens Unic Dublu Sens
circulatie (grade)
90 5,00 5,00 5,00 2,30
75 4,50 5,00 5,10 2,25
60 4,00 5,00 5,15 2,25
45 3,50 5,00 4,80 2,30
0 (paralel) 3,50 4,50 5,00 2,50 (stanga)
2,00 (dreapta)
Daca un loc de parcare se afla intre doi stalpi sau alte elemente de constructie, latimea locului
de parcare se mareste o singura data cu valoarea corespunzatoare stalpului cel mai apropiat de
marginea caii de circulatie 4. Distanta dintre fata stalpului si marginea caii de circulatie, atat cat si
valoarea cu care se mareste latimea locului de parcare se afla in tabelul de mai jos.
Tabelul 3
Distanta intre fata stalpului si marginea caii de Valoarea cu care se mareste latimea locului de
circulatie (cm) parcare (cm)
65 0
40 10
25 15

8. Parcari ecologice

Fig.17 Parcare ecologica in judetul Timis, Timisoara (sursa:

http://www.dmmt.ro/index.php?meniuId=17&viewCat=565)
Parcarile ecologice sunt amenajari care reduc scrugerile apelor pluviale si emisiile poluante.
Parcarile ecologice reduc suprafata impermeabila totala a unui spatiu de parcare si micsoreaza
temperatura la nivelul suprafetei si mentine o insula verde in zonele aglomerate.

4
http://parcari.afacereamea.ro/normativ-pentru-proiectarea-si-executia-parcajelor-pentru-
autoturisme/
4
http://parcari.afacereamea.ro/normativ-pentru-proiectarea-si-executia-parcajelor-pentru-
autoturisme/
 Scopul urmarit la parcarile ecologice este de a:
1. tine un volum minim de apa scursa;
2. imbunatateste calitatea apei si aerului;
3. asigurarea unui spatiu maxim de parcare;
4. asigurarea unui spatiu pentru realizarea zonei verzi.

Fig. 18 Tipuri de parcari ecologice (sursa:

http://www.dmmt.ro/index.php?meniuId=17&viewCat=565)
8.1 Etapele proiectarii unei parcari ecologice
In vederea proiectarii unei parcari ecologice trebuie luate in vedere urmatoarele etape:
 Determinarea vitezei de infiltrare a apei in sol;
 Determinarea directiei de curgere a apelor pluviale si a locului de colectare a acestora;
 Determinarea oportunitatii pavajelor permeabile si a spatiilor verzi naturale de drenaj . Aici se
ia in special calcularea ariei de drenaj directionat spre fiecare spatiu verde natural si
incorporarea pavajelor permeabile acolo unde se potrivesc, mai ales in zonele de parcare cu
suprascurgeri, alei de evacuare si zone putin folosite;
 Determinarea dimensiunilor cerute pentru spatiile verzi naturale astfel incat sa se poata efectua
colectare suficienta si practica;
 Identificarea locatilor structurilor de suprascurgere si a locului de conectare a acesta la
sistemul de canalizare.
In realizarea unei parcari ecologice este necesara asigurarea rezistentei solului. Asigurarea
rezistentei solului se face prin spatiul de rezistenta, stratul de baza si gratarul gazonului. Stratul de
rezistenta (fundatia) are o grosime de 10 - 50 cm si are rolul de a prelua si suporta greutatea sarcinilor.
In vedere realizarii fundatiei se foloseste piatra sparta si material geotextil pentru a preveni
acumularile de apa, iar dupa aceea se pune un strat de balast nisipos care se comprima prin tasare si
intaritura de pietris. Stratul de baza are o grosime de 20 - 60 mm si are rolul de a asigura uniformitatea
si planeitatea suprafetei. Stratul de baza se executa folosind nisip si piatra sparta de la 2 la 5 cm, dupa

1
care se aplica un strat de sol fertil de 20 mm. Gratarul gazonului cu o grosime de 38 - 45 mm, se
monteaza pe amestecul de pamant de flori, care are rolul de a prelua sarcinile care il solicita si
protejarea gazonului semanat.
In figura de mai jos este prezentata aplicabilitatea parcarilor ecologice .

Fig. 19 (sursa: http://www.dmmt.ro/index.php?meniuId=17&viewCat=565)

Fig. 20 Diverse parcari ecologice in Romania (sursa:

http://www.dmmt.ro/index.php?meniuId=17&viewCat=565)

9. Managementul parcarilor
https://www.youtube.com/watch?v=45Ae9RuwhmE
https://www.youtube.com/watch?v=QfyzL1B44Cc
https://www.youtube.com/watch?v=7atphSqrvAc

Bibliografie
1. https://www.youtube.com/watch?v=kUgvdfPCsOY

1
2. http://www.webpages.uidaho.edu/niatt_labmanual/chapters/parkinglotdesign/theoryan
dconcepts/parkingstalllayoutconsiderations.htm
3. http://www.asphaltisbest.com/wp-content/uploads/2015/01/MAPA-Asphalt-Paving-
Design-Guide_Chapter4.pdf
4. http://www.vaasphalt.org/parking-lot-design/
5. http://www.parking-net.com/parking-industry-blog/a-short-description-of-the-history-
of-parking-garages
6. http://www.ewgateway.org/nb/Sustainability_Parking.pdf
7. https://www.wbdg.org/design/park_basement.php
8. http://www.smartparking.com/