Normativ Pentru Proiectarea Parcajelor de Autoturisme În Localităţi Urbane - Indicativ P. 132-93, Din 06.04.1993 - Lege5

Normativ pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţ... https://lege5.ro/Gratuit/gm2tgmjuhe2q/normativ-pentru-proiectar...
Normativ pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane -

Indicativ P. 132-93, din 06.04.1993
Indaco Systems
Elaborat de: INSTITUTUL Aprobat de:

„URBANPROIECT" MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI
AMENAJĂRII TERITORIULUI
cu Ordinul nr. 10/N/06.04.1993
1. GENERALITĂŢI
1.1. Prezentele norme se aplică la elaborarea studiilor şi proiectelor privind amenajarea parcajelor de autovehicule în cadrul planurilor
urbanistice, studiilor de circulaţie şi a proiectelor de investiţii.
Acest document poate avea modificări ulterioare. Cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care
permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare.
Parcajele şi garajele de autovehicule reprezintă dotări necesare circulaţiei pasivă-staţionară de la locuinţe, construcţii social-economice,
instituţii, întreprinderi, precum şi la alte obiective polarizatoare de trafic.
1.2. Normativul stabileşte reglementările de ordin urbanistic, tematic şi metodologic referitoare la amplasarea şi dimensionarea parcajelor,
organizarea exploatării acestora, precum şi pentru cadrul conţinut al documentaţiilor tehnice.
1.3. Prescripţiile de dimensionare a locurilor necesare pentru parcajele şi garajele situate la sol sau în construcţii, prevăzute cu unul sau mai
multe niveluri, se stabilesc conform prezentului normativ. Proiectarea de investiţii a parcajelor şi garajelor situate în construcţii nu fac obiectul
prezentului normativ.
1.4. Normativul serveşte la:
- întocmirea studiilor de circulaţie, a proiectelor urbanistice şi a documentaţiilor tehnico-economice pentru amenajarea parcajelor;
- îndrumarea unităţilor teritorial-administrative, a prefecturilor şi primăriilor, precum şi a agenţilor economici, publici sau particulari, implicaţi
în realizarea şi exploatarea parcajelor şi garajelor de autoturisme;
- elaborarea de programe de investiţii pentru parcaje sau garaje şi întocmirea documentaţiilor tehnice inclusiv a formelor legale pentru
acordarea de autorizaţii de construcţii;
- avizarea proiectelor de parcaje.
1.5. Prevederile normativului de parcaje se vor aplica după caz de către unităţi de proiectare, titulari de investiţii şi unităţi ale administraţiei
locale. Ele vor fi avute în vedere şi la proiectarea parcajelor din extravilan pentru obiective şi trasee care necesită asemenea dotări cu acordul
organului beneficiar, al Direcţiei Circulaţie din Cadrul Ministerului de Interne şi al prefecturii judeţului.
1.6. Ansamblul de lucrări stradale inclusiv parcajele şi garajele vor constitui un sistem unitar şi general de circulaţie conceput pe baza criteriilor
de eficienţă funcţională, încadrare urbanistică şi protecţie a mediului.
1.7. La elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru parcaje se va ţine seama de prevederile proiectelor de urbanism şi de dezvoltare a
circulaţiei din următorii 15 ... 20 ani, precum şi de posibilitatea realizării etapizate a lucrărilor prin rezervarea terenurilor necesare.
1.8. Pentru parcajele şi garajele de mare capacitate se vor analiza în variante amplasamentele, accesele de vehicule şi pietoni, intrările şi ieşirile
din parcaje, în corelare cu planurile urbanistice şi cu structura reţelei generală de circulaţie. Se va prevedea segregarea traficului activ (în
deplasare) de traficul pasiv (staţionar) şi se va asigura capacitatea, fluenţa şi siguranţa circulaţiei majoră. Accesele la parcajele şi garajele de
marc capacitate se vor rezolva, de regulă, din reţeaua secundară de circulaţie.
1.9. La proiectarea, realizarea şi exploatarea parcajelor se vor respecta prevederile din standardele de străzi şi intersecţii, normativele de
elaborare a studiilor de circulaţie, protecţia mediului, precum şi pentru păstrarea ordinii, liniştei şi salubrităţii publice.
2. CIRCULAŢIA STATIONARĂ (PASIVĂ), DOTĂRI SPECIFICE
2.1. Circulaţia staţionară (pasivă) este constituită din autovehiculele parcate sau garate, inclusiv taximetrele şi mijloacele de transport în comun
imobilizate în staţii.
Dintre acestea, autoturismele au cea mai mare pondere, îndeosebi în zonele centrale, zonele polarizatoare de trafic, rezidenţiale etc.
Parcajele şi garajele sunt dotări specifice circulaţiei pasive care pot fi amenajate la sol (obiectul prezentului normativ) sau în construcţii de
diferite tipuri.
2.2. Studiul, proiectarea şi exploatarea parcajelor va asigura:
- corelarea amenajărilor şi echipărilor pentru circulaţia activă cu cele aferente circulaţiei pasivă, transportului în comun şi circulaţiei pietonilor;
- crearea unui sistem unitar de circulaţie prin corelarea reţelelor de străzi şi de parcaje şi prin organizarea desfăşurării coordonate a traficului;
1 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
- repartizarea în spaţiul intravilan a parcajelor diferenţiate după scop, capacitate şi condiţii de exploatare, în concordanţă cu zonele
polarizatoare de trafic şi cu legăturile la drumurile publice din teritoriul extravilan.
2.3. Se va ţine seama de definirile legate din Codul Circulaţiei Rutiere privind:
• "vehicul oprit" este considerat vehiculul imobilizat atît timp cît este necesar pentru luarea sau lăsarea de persoane, încărcarea sau descărcarea
de bunuri, timp în care conducătorul rămîne în vehicul sau în apropierea acestuia, pentru a putea la nevoie să-l deplaseze;
• "vehicul staţionat" este considerat vehiculul imobilizat pe drum pentru un motiv altul decît acela de a evita un conflict cu un participant la
trafic sau cu un obstacol, ori pentru a se supune regulilor de circulaţie, iar imobilizarea nu se limitează la timpul necesar luării sau lăsării de
persoane sau bunuri;
• "vehicul parcat" se înţelege vehiculul staţionat într-un loc special rezervat acestui scop şi amenajat ca atare.
2.4. Termenii referitori la dotările specifice circulaţiei pasive folosiţi în normativ au următorul conţinut:
Parcajul reprezintă spaţiul amenajat, pe sol sau în construcţii speciale, dat de regulă în folosinţă publică, cu sau fără plată, pentru staţionarea în
aer liber respectiv pentru adăpostirea în construcţii a autoturismelor pe diferite durate de timp.
Garajul reprezintă construcţia cu unul sau mai multe niveluri dată de regulă în folosinţă privată pe bază de abonament, act de proprietate etc.,
pentru staţionarea, adăpostirea şi întreţinerea (eventual reparaţia) autovehiculelor care după caz, poate fi dotată cu instalaţii speciale de
aerisire, încălzire, iluminat, canalizare, alimentaţie cu apă, ascensoare, afişaj şi dirijare etc.;
2.5. Parcajele şi garajele la domiciliu sau la destinaţie sînt de mai multe categorii diferenţiate pe baza criteriilor funcţionale constructive, de
echipare tehnică şi mod de exploatare.
2.6. La proiectarea parcajelor se vor avea în vedere caracteristicile circulaţiei pasive şi anume:
• solicitările locurilor de parcare sînt funcţie de momentele caracteristice specifice ale traficului (deplasări pentru muncă, aprovizionare, locuire,
relaţii sociale şi economice, cultură, recuperare şi agrement etc), precum şi gradul de dotare cu mijloace auto, gradul de mobilitate şi starea
economică;
• mobilitatea autoturismelor depinde de mărimea localităţii, gradul de motorizare, situaţia economică şi reflectă frecvenţa cererii de locuri de
parcare la destinaţii;
• circulaţia pasivă se caracterizează în principal prin durata de staţionare, momentul orar corespunzător scopului deplasării, gabaritul spaţiilor
de staţionare etc.;
• pentru fiecare autoturism se va asigura un loc de parcare, respectiv garare, la domiciliu denumit parcarea de origine, care este ocupat în medie
60 ... 75% din 24 ore;
• ţinînd seama de mobilitate şi de parcursul mediu zilnic al autoturismelor proprietate particulară se va considera, pe ansamblu, 1,5 ... 1,8 locuri
de parcare pentru fiecare autoturism (respectiv 1 loc la domiciliu plus 0,5 ... 0,8 locuri la destinaţie);
• deplasarea efectivă a autoturismelor particulare în oraşele mari nu durează mai mult de 2 ... 3 ore/zi restul timpului fiind parcate la domiciliu
sau la destinaţie;
• parcajele la destinaţie vor avea de regulă utilizare multifuncţională, respectiv pentru mai multe scopuri ale deplasărilor care se efectuează la
ore diferite (ex. dimineaţa pentru muncă, iar seara pentru spectacole, restaurant, etc.);
• pentru oraşe mici şi mijlocii cu suprafaţa intravilanului pînă la 400 ... 500 hectare circulaţia pasivă "la destinaţie" este redusă, deplasările
efectuîndu-se preponderent pe jos în cadrul unor izocrone ca 5 ... 15 minute iar pentru oraşele mai mari, circulaţia pasivă "la destinaţie" devine
din ce în ce mai importantă, atît ca volum cît şi ca durată de staţionare;
În general durata parcării pentru muncă este de 8 ... 9 ore/zi iar pentru alte scopuri de 2 ... 4 ore/zi;
Dotările pentru circulaţia pasivă fiind oneroase, se va asigura creşterea eficienţei funcţionale şi rentabilizarea acestor investiţii prin măsuri
specifice de exploatare: accesibilitate condiţionată, limitarea duratei parcării, taxare diferenţiată, ocuparea succesivă prin rotaţie a aceluiaşi loc,
creşterea nivelului serviciilor, etc.
2.7. Pentru evitarea aglomerării cererilor de locuri de parcare la destinaţie se va avea în vedere:
• întocmirea planurilor urbanistice pe baza studiilor de circulaţie cu considerarea implicaţiilor pe care le au transporturile active şi pasive şi
amplasarea dotărilor social-economice polarizatoare de circulaţie staţionară;
• intensificarea amenajărilor de parcaje şi garaje în garaje în condiţiile organizării eficiente a circulaţiei generale;
• rezervarea de spaţii "nou acdificandi" necesare pentru viitoarele parcaje şi garaje.
3. CLASIFICAREA PARCAJELOR
3.1. Parcajele de autovehicule pot fi:
- parcaje de categoria I care sînt amenajate pe teren sau la sol;
- parcaje de categoria II care sînt amenajate în construcţii speciale (cînd se doreşte adăpostirea şi întreţinerea autovehiculelor sau cînd nu se
dispune de spaţiu suficient pentru parcarea la sol şi este convenabil ca aceasta să se rezolve în construcţii pe verticală).
3.2. Clasificarea parcajelor de categoria I la sol, se face în funcţie de:
a) Categoria autovehiculelor
2 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
• autoturisme (constituie obiectul prezentului normativ);
• autobuze şi microbuze;
• autocamioane şi autovehicule grele pentru marfă, autospeciale, etc;
• vehicule pe două roţi şi vehicule pentru handicapaţi;
b) Amplasarea parcajelor
• parcaje situate pe străzi, adiacente benzii carosabile de lîngă trotuar;
• parcaje amplasate pe zona centrală a străzii cînd există spaţiu disponibil, iar circulaţia este redusă;
• parcaje amenajate în lungul unor aici carosabile, laterale părţii carosabile principale a străzii şi separate de acestea prin trotuare, fîşii verzi
etc.;
• parcaje amenajate pe platforme situate în afara zonei străzii.
c) Capacitatea de parcare, a autoturismelor
• parcaje cu capacitate redusă pînă la 10 locuri;
• cu capacitate mijlocie 10 ... 50 locuri;
• cu capacitate mare de parcare 30 ... 200 autoturisme;
• parcaje cu capacitate foarte mare, peste 200 autoturisme
d) Sisteme constructive şi echipări tehnice
• parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne, compartimentate funcţional, echipate cu marcaje, indicatoare şi alte sisteme de dirijare a
circulaţiei care au accese controlate şi sînt prevăzute cu instalaţii tehnice de iluminat, canalizare, alimentare cu apă, plantaţii, protecţie
antisolară (cu copertine, prelate, baterii captatoare de energie solară, plantaţii înalte) etc.;
• parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne echipate parţial cu diferite instalaţii.
• parcaje simple prevăzute cu împietruiri, macadam etc. avînd scurgerea apelor meteorice rezolvată la suprafaţă.
e) Organizarea exploatării parcajelor
- parcaje cu acces liber, păzite sau nepăzite, fără plată nelimitat în timp respectiv cu acces, liber însă limitat în timp;
- parcaje cu plată în funcţie de locul şi timpul de staţionare;
- parcaje cu taxare suplimentară în funcţie de serviciile asigurate (preluarea maşinii etc.).
3.3. După poziţia parcajului faţă de elementele străzii şi după modul de aşezare a vehiculelor (înclinare etc.) parcajele de categoria I sînt de mai
multe clase detaliate în anexele IA ... ID.
Aceste clase sînt:
IA pe străzi principale amenajate, după caz, pe suprafaţa carosabilă (delimitate prin marcaje sau fîşii verzi), pe trotuare (condiţionat de
asigurarea unei lăţimi minime pentru pietoni de 3 m la străzile de categ. I şi II, respectiv 1,5 m la categ. III de străzi sau parţial pe carosabil şi
parţial pe trotuar;
IB - parcaje amenajate pe alei carosabile laterale părţii carosabile principale;
IC - parcaje amenajate pe străzi secundare cu una sau două benzi carosabile;
ID - parcaje amenajate pe platforme separate de ampriza străzii.
3.4. În funcţie de modul de aşezare a vehiculelor pe carosabil, pe trotuare, parţial pe carosabil şi parţial pe trotuar şi respectiv cu aşezare
longitudinală, transversală la 90° sau înclinată la 60°, 45° (eventual 30°) în mod continuu sau grupat cîte 2 - 3 vehicule etc. - există o mare
varietate de cazuri exprimate grafic în anexe şi codificate în vederea evidenţelor statistice, pentru capacitatea de parcare etc (anexe A3-A8). În
anexa A8 este arătată varianta de amenajare a parcajului de autoturisme pe planşeul unui parcaj construit în demisol situat în incintă de
blocuri.
3.5. Clasificarea parcajelor de categoria II în construcţii (îndeosebi pentru necesităţile de sistematizarea circulaţiei) se face conform anexelor
IIA1...3-II1...3 în funcţie de:
• categoria vehiculelor;
• destinaţia parcajelor şi a garajelor (la domiciliu, la destinaţie, la dotări principale etc.);
• modul de funcţionare şi exploatare a parcajului (individuale, colective, integrate în clădiri multifuncţionale etc.);
• numărul de niveluri ale construcţiei (subterane cu 1-2 niveluri, la parter, parter şi 1 sau mai multe etaje etc.);
3 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
• capacitatea de parcare (pînă la 50 locuri, 50 ... 200, peste 200 locuri);
• felul construcţiei şi a acceselor (rampe interioare sau exterioare, autoelevatoare etc.), precum şi echiparea tehnică a construcţiei (încălzire,
alimentare cu apă, ventilaţie, energie electrică - forţă, canalizare etc.).
3.6. Clasificarea funcţională pentru parcaje-garaje în funcţie de rolul avut în sistemul de circulaţie este:
• parcaje de transfer pentru lăsarea autoturismului şi continuarea deplasării cu transportul în comun;
• parcaje tampon pentru protejarea unei zone suprasolicitate, parcarea autoturismului şi continuarea deplasării pe jos sau cu transport în
comun;
• parcaj-siloz pentru adăpostirea şi staţionarea autoturismelor în construcţii unifuncţionale;
• parcaje integrate cînd clădirea în care este amenajat parcajul îndeplineşte şi alte funcţiuni (ex. birouri);
• parcajc-garaje cu statul privat (abonament, etc.) şi cu servicii de întreţinere şi reparaţii auto;
• garaje individuale izolate grupate sau integrate în construcţii (ex. locuinţe).
4. CONDIŢII DETERMINANTE ALE PARCAJELOR
4.1. Parcajele şi garajele se vor prevedea corespunzător cererii de locuri, necesităţilor funcţionale şi condiţiilor locale pe baza factorilor
determinanţi şi de încadrare urbanistică.
4.2. Factori demografici:
• populaţia localităţii (mii loc.) a zonelor urbanistice, densitatea (loc./ha) şi structura populaţiei:
- grupa A activi de bază;
- grupa B activi pentru servicii;
- grupa C populaţie dependentă precum şi elevii şi studenţii;
• nevetismul zilnic, intrări-ieşiri la schimburi de muncă nepartizate pe mijloace de deplasare;
• sporul demografie natural şi dinamica populaţiei în perspectivă.
4.3 Condiţii economice:
• profitul economic al localităţii sau al zonei analizate şi perspectivele de dezvoltare, implicaţiile privind transporturile şi necesităţile de parcare;
• relaţiile economice şi sociale cu teritoriul de influenţă şi intensitatea traficului intrat în localitate;
• situaţia economică (medie) a populaţiei.
4.4. Factori urbanistici
• suprafaţa intravilanului (ha) şi a zonelor funcţionale;
• distanţe medii (hm) între zonele urbano, raze de influenţă a centrelor polarizatoare de trafic pasiv;
• distanţe de protecţie faţă de dotări social-culturale care determină amplasamentele parcajelor şi garajelor;
• caracteristici de ordin administrativ, arhitectural istoric, echipare edilitară şi elemente locale care polarizează circulaţia staţionară;
La amplasarea şi amenajarea parcajelor se va avea în vedere cererea de locuri de parcare şi caracterul zonei urbanistice care poate fi:
• zona centrală care polarizează de regulă cel mai intens circulaţia activă şi pasivă;
• zonele de locuit care necesită parcaje dispersate la domicilii, garaje individuale, iar în unele cazuri parcaje-garaje, în construcţii;
• zonele de muncă care necesită prevederea de platforme de parcare amenajate, de regulă, în cadrul pieţelor preuzinale;
• pentru zonele de sport, cultură şi agrement convin de regulă, parcaje multifuncţionale de mare capacitate.
4.5. Condiţii de echipare rutieră
• Lungimea reţelei de străzi (km), densitatea străzilor (m/ha şi m/locuitor), suprafaţa trotuarelor şi a părţii carosabile (ha) totală şi pe tipuri de
îmbrăcăminţi rutiere;
• numărul, suprafaţa şi capacitatea parcajelor de diferite categorii;
• staţii de taximetre, numărul, suprafaţa şi capacitatea lor;
4 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
4.6. Factori privind motorizarea
• gradul de motorizare pentru autoturisme, total pe oraş şi pe zone funcţionale;
• gradul de motorizare total parc auto şi densitatea medie a autovehiculelor (nr. autoturisme/km strada);
• dotarea cu diferite mijloace de transport în comun, numărul mijloacelor (total) şi numărul locurilor oferite/1 000 locuitori;
• dotările privind parcarea şi gararea pentru mijloacele de transport în comun, autovehiculele de marfă, autospeciale etc.
4.7. Caracteristici geometrice ale autoturismelor
• dimensiunile constructive şi de gabarit pentru principalele tipuri de autoturisme;
• spaţiile de siguranţă necesare între autovehiculele parcate şi în deplasare cu viteza de 5 km/oră din parcaje şi garaje (gabaritul dinamic);
• razele minime şi de bracare a autoturismelor, declivităţi maxime în aliniament şi în curbe cu raze mici în aer liber şi în construcţii;
- unghiurile curente de poziţionare a automobilelor în parcaje 90°, 60°, 45°, 30°, 0° (în situaţii obligate).
4.8. Condiţii de desfăşurare a circulaţiei
• asigurarea capacităţii de circulaţie activă, a siguranţei şi fluenţei traficului;
• amenajarea intrărilor şi ieşirilor din parcaje cu asigurarea vizibilităţii, a capacităţii şi siguranţei circulaţiei pietonilor şi a vehiculelor;
Parcajele în construcţii şi garajele vor avea, de regulă, accese din străzile secundare;
• parcarea pe trotuare se admite numai pe anumite sectoare de străzi condiţionat de asigurare unor spaţii minime pentru circulaţia pietonilor de
1,50 m lăţime la străzile de categ. şi de 300 m la străzile de categ. I şi II;
Accesul autoturismelor pe trotuare se va face în mod obligatoriu de pe partea carosabilă fiind interzisă circulaţia vehiculelor pe trotuare;
În dreptul magazinelor alimentare pe o distanţă de 50 m parcarea pe trotuar este interzisă, precum şi în dreptul tonetelor sau a meselor cu
vînzări ambulante;
• sistemul de parcaje şi garaje al localităţii se va stabili în corelare cu reţeaua principală de circulaţie cu acordarea priorităţii pentru traficul
curent (activ) şi pentru pietoni. În acest scop se va avea în vedere: evitarea amplasării de accese în parcaje situate la distanţe mai mici de 50 m
de la intersecţiile arterelor principale sau de la orice intersecţie lipsită de vizibilitate, precum şi la distanţe mai mici de 25 m de la staţiile de
transport în comun;
• posibilitatea parcării pe artere principale care au lăţime suficient de mare pentru asigurarea capacităţii de circulaţie necesară;
• amplasarea parcajelor de mare capacitate (în oraşele mari) nu va împiedica circulaţia pe marile artere şi va fi în apropierea liniilor de
transport în comun, metrou;
În oraşele mici parcajele vor fi amplasate în apropierea drumurilor publice de intrare în localităţi, iar în oraşele staţiunii se vor prevedea spaţii
de parcare în zonele centrale.
• asigurarea circulaţiei pietonilor pe căi proprii separate de accesele la parcaje şi garaje;
• sistemul general de circulaţie urbană se va reglementa pe baza condiţiilor funcţionale, de capacitate şi siguranţă si va fi echipat cu indicatoare,
marcaje, semnalizare luminoasă, glisiere de siguranţă etc.
4.9. Protecţia mediului
• amplasarea parcajelor şi garajelor va respecta distanţele pentru protecţia zonelor funcţionale şi a dotărilor social-economice împotriva
zgomotului, vicierii atmosferei trepidaţiilor produse de autovehicule etc.;
• se vor menţine şi dezvolta spaţiile verzi şi se vor realiza ecrane de protecţie, de regulă, din plantaţii special amenajate în jurul parcajelor mari;
• se interzice parcarea autovehiculelor pe spaţiile verzi, peluze de iarbă etc.;
• se vor asigura amenajările necesare confortului şi siguranţei circulaţiei la staţionări, intrări şi ieşiri din parcaje.
5. CONDIŢII DE EXPLOATARE, PARAMETRI DE CALCUL
5.1. Accesibilitatea în parcaje şi organizarea exploatării se vor efectua în funcţie de caracteristicile străzilor, intensitatea şi componenta
traficului, condiţiile urbanistice, cererea de locuri de parcare, precum şi de serviciile asigurate. În cazul aglomerării excesive de autoturisme,
5 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
accesibilitatea se poate reglementa pe baza autorizării parcăm numai pentru anumite categorii de autoturisme (de exemplu cele care servesc
instituţiile sau aparţin locuitorilor zonei).
5.2. Accesibilitatea şi parcarea la sol fără plată (liberă) poate fi:
- cu acces şi staţionare liberă pe străzile cu trafic redus prevăzute după caz cu marcaje şi indicatoare dc circulaţie;
- cu staţionare condiţionată orar, respectiv liberă la orele cu trafic redus şi interzisă la orele de mare aglomeraţie;
- cu interzicerea staţionării pe partea carosabilă a străzilor foarte circulate şi admiterea parcării pe aleile carosabile laterale sau pe platformele
special amenajate;
Pentru organizarea exploatării parcajelor se va studia ansamblul reţelei de artere şi parcaje avîndu-se în vedere sectorizarea funcţională a reţelei
şi diferenţierea parcajelor pe categorii distincte.
5.3. Accesibilitatea şi parcarea la sol cu plată se va reglementa astfel:
• cu taxare în funcţie de eficienţa economică şi cu sau fără, limitarea duratei de ocupare;
• cu taxare diferenţiată orar corespunzător intensificării cererii de parcare;
Plata parcării se va putea percepe pentru taxare pe loc sau lunar, eventual semestrial, pe bază de abonament. Administraţia locală, împreună cu
beneficiarul parcajului vor stabili de acord cu organele de poliţie, mărimea taxei şi modalitatea de aplicare. Taxarea pe loc se va face, după caz,
de către încasatori sau cu aparate de taxat prevăzute cu contor de durată etc.
Cazurile caracteristice privind exploatarea parcajelor la sol sînt centralizate în tabelul nr. 1.
Tabelul 1
SITUAŢII CARACTERISTICE PRIVIND EXPLOATAREA PARCAJELOR
Parcaje categoria I, la sol
Caracteristici Parcaje la sol

Carosabil Extracarosabil
trotuar
Alee Platforma Curte
pentru (parking) locuinţă
parcare
Destinaţia Public • • • -
parcajului
Rezervat • • • -
instituţii
Mixt (public • • •
+ rezervări)
Particular, - - • •
circ. închis
Manevra Cu • • • -
de autoservire
parcare
Cu personal - - - -
special
Durata Limitată • • • -
staţionării
Nelimitată • • • •
Acces Gratuit • • • •
Cu plată • • • -
Modul de Numerar • • • -
plată
Abonament, • • • -
chirie
Carte de - - • -
credit
Tarif orar Constant • • • -
Diferenţiat • • • -
NOTĂ:
Punctele negre reprezintă, orientativ, cazurile posibile.
Parcaje categoria a II-a în construcţii
6 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
Caracteristici Parcaje în construcţii

Încorporate Independente
Garaj Parcaj Garaj Garaj Park- Garaj
individual integrat colectiv individual Haus colectiv
Destinaţia Public - • • - • •
parcajului
Rezervat - • - • • •
instituţii
Mixt (public + - • • • • •
rezervări)
Particular, circ. • • • • • •
închis
Circulaţia Pe rampe • • • • • •
verticală
Cu elevatorul - • • - • •
Manevra Cu autoservire • • • • • •
de
parcare Cu personal - • • - • •
special
Durata Limitată - • - - • -
staţionării
Nelimitată • • • • • •
Acces Gratuit • - - • - -
Cu plată • • • • • •
Modul de Numerar - • - - • -
plată
Abonament, • • • • • •
chirie
Carte de credit - • • - • •
Tarif orar Constant - • - - • -
Diferenţiat - • • - • •
NOTĂ:
Punctele negre reprezintă, orientativ cazurile posibile.
5.4. Accesibilitatea şi parcarea în construcţii se va face cu plată corespunzător cu importanţa şi categoria construcţiei parcajului, cu serviciile
oferite şi durata de staţionare.
Accesul este asigurat în funcţie de locurile disponibile de parcare afişate şi de durata staţionării admisă sau pe bază de abonament cu rezervarea
locurilor. Organizarea interioară poate fi prin compartimentarea şi eventual închiderea locurilor sau numai prin marcarea locului pe suprafaţa
spaţiului comun. Taxarea se va face în funcţie de serviciile oferite cum sînt de ex.: preluarea automobilului la intrarea de către personalul de
serviciu, operaţii de spălare, gresaj etc.
Accesele-ieşirile din parcaje-garaje se vor organiza de regulă pe căi unidirecţionale (fără conflicte).
5.5. Calculul locurilor de parcare se va stabili pentru diferite etape de dezvoltare a circulaţiei, cu precizarea amplasamentelor, tipurilor de
parcaje şi a mediului de organizare şi exploatare a parcajelor.
La proiectarea parcajelor şi garajelor se vor analiza şi asigura:
- corelarea rezolvării circulaţiei active cu soluţionarea parcajelor şi alcătuirea sistemului de parcaje;
- garaje racordate la circulaţia generală şi transportul în comun;
- dimensionarea şi amenajarea parcajelor în corelare cu racordarea intrărilor-ieşirilor la reţeaua stradală;
- echiparea tehnică a parcajelor, sistemul de orientare şi dirijare a traficului şi stabilirea modului de exploatare.
5.6. Calculul capacităţii parcajelor se va face avîndu-se în vedere următorii parametri şi indicatori specifici:
- gradul de motorizare al localităţii respectiv al zonei urbanistice. Se consideră că motorizarea ajunge la saturaţie pentru gradul mediu de 300
autoturisme/1000 locuitori respectiv 1 autoturism/1 apartament sau 1 autoturism/3 persoane;
- viteza de circulaţie şi de proiectare în parcaje va fi de 5 km/oră; această determină spaţiile de siguranţă între vehicule, razele minime,
declivităţile maxime, vizibilitatea etc.;
- capacitatea de locuire a zonei (nr. de apartamente) şi capacitatea dotărilor care generează cereri de parcare;
- gradul de încărcare a autoturismelor se va considera în medie de 3 persoane/autoturism pentru deplasări la sport şi agrement, 1,5
7 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
persoane/autoturism pentru deplasări la muncă şi 2 persoane/autoturism pentru alte scopuri;
- mobilitatea reprezintă numărul mediu de km efectuaţi de autoturism într-un an respectiv într-o zi.
Numărul mediu de deplasări zilnice sînt urinate de staţionări care intervin la calculul necesităţilor de parcare:
- viteza medie de deplasare a pietonilor se va considera, după caz, de 1,00 ... 1,50 m/sec.;
- izocrona deplasării de jos pentru activităţi productive de la locuinţă la parcajul de domiciliu şi respectiv de la parcajul de destinaţie la zonele
de interes, este de 2 ... 5 min. fiind echivalentă cu distanţa de 100 ... 500 m;
- traficul activ pe arterele de circulaţie se va stabili după caz pe bază de măsurători şi anchete de circulaţie respectiv cu ajutorul calculului de
capacitate de circulaţie efectuat conform standardelor 10144/5 şi 10144/6;
- traficul atras (induit) din zonă pentru dotări speciale la anumite momente reprezintă diferenţa între traficul maxim de vîrf înregistrat la orele
de mare interes şi de atracţie suplimentară şi traficul maxim înregistrat în mod curent.
5.7. La proiectare se vor avea în vedere următorii indicatori specifici:
- gradul de rotire (de utilizare a parcajelor) reprezintă raportul între numărul de autovehicule parcate în 2-1 ore şi capacitatea parcajului (ex.
pentru 600 vehicule parcate cînd capacitatea parcajului este raportul între nr. de locuri ocupate la un moment dat şi capacitatea nominală a
parcajului (ex. pentru 150 vehicule parcate într-un parcaj şi capacitatea de 200 rezultă gradul de ocupare 0,75).
- indicele de parcare în construcţii, respectiv la sol, pentru zonă, este raportul între numărul asigurat de locuri de parcare şi numărul necesar de
locuri (ex. pentru 40 locuri asigurate în garaje într-o zonă în care sînt 200 locuri necesare, indicele de parcare în construcţii este de 20%).
6. CALCULUL NUMĂRULUI DE LOCURI NECESARE PENTRU PARCAREA AUTOTURISMELOR
6.1. Parcarea la domiciliu (Nd)
6.1.1. Numărul necesar de locuri de parcare la domiciliu (Nd) se va stabili în funcţie de:
• numărul de locuitori (P);
• numărul de locuinţe, respectiv de apartamente (A) considerat A = P/3;
• categoriile de locuinţe considerate sînt: case la curte, vile cu 1) ... 6 apartamente, blocuri bară cu P + 2, P + 4, P + 9 şi P + 12 etaje şi blocuri
punct cu P + 4, P + 9 şi P + 12 etaje. Locuinţele sînt caracterizate prin capacitatea de cazare, gradul de confort, spaţiul ocupat şi lungimea
faţadei la alinierea străzii;
- Coeficientul (Kt) privind sporul datorat parcărilor suplimentare necesare pentru deplasări ocazionale, vizite, etc.
Kt = 1,10 ... 1,20
• ponderea medie (orientativă) a repartiţiei locurilor de parcare în parcaje de categ. I la sol (S%) şi în parcaje de Categ. II în construcţie (C%);
• gradul mediu de motorizare (M) stabilit pentru aria analizată - localitate, zona funcţională, unitate sau componentă de locuit - exprimat după
caz prin:
- M, numărul de autoturisme/1000 locuitori
- 1/M, numărul (n) de locuitori/1 autoturism
- 1/3M, numărul (m) de apartamente/1 autoturism.
6.1.2. Se vor considera, cinci trepte de motorizare (M): 300 (saturaţie), 150, 75, 35 şi 15 autoturisme/1000 locuitori.
Pentru gradele de motorizare intermediare se vor efectua calcule analitice exacte sau, se poate interpola liniar.
6.1.3. Calculul numărului de locuri de parcare (Nd) se va face cu una din relaţiile:
- în funcţie de gradul de motorizare cu autoturisme (M):
Na = Kt + P x M
- în funcţie de numărul de apartamente A şi de numărul de locuinţe care revine la 1 autoturism:
Nd = (Kt x A)/m = (Kt x P)/3m
unde:
A = P/3 şi m = 1/3m
6.1.4. Dimensionarea şi repartizarea locurilor de parcare pentru locuinţe pe categorii de parcaje la sol şi în construcţii se va efectua în funcţie de
gradul de motorizare şi de tipul locuinţelor pe baza normelor din tabelul 2. Pentru documentaţii de detaliu se vor elabora anchete de opţiuni
privind parcarea la sol, în construcţii etc.
6.1.5. De regulă pentru fiecare autoturism se va asigura la domiciliu un loc de parcare-garare atribuindu-se sporul arătat de 10 ... 20% în funcţie
de condiţiile locale.
6.1.6. Suprafaţa totală de teren necesară parcării la domiciliu a autoturismelor se va stabili cu relaţia:
8 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
Sd = 25 x P x M (în m2)
unde:
P = populaţia (mii locuitori)
M = gradul de motorizare
OBSERVAŢIE: formula nu cuprinde sporul kt = 1,10 ... 1,20
6.1.7. Pentru incinte cu blocuri, se va analiza posibilitatea de parcare în construcţii cu un singur nivel, pentru cca. 30 ... 50 autoturisme
amplasate în spaţiile libere (caracterizate prin cota pardoselii la cca. 1,30 m sub cota terenului natural iar cota tavanului la cca. 1,50 m deasupra
terenului. Aceasta asigură condiţii favorabile de aerisire, acces, structură de rezistenţă şi utilizare multifuncţională a planşeului tavan.
Tabelul 2
DIMENSIONAREA LOCURILOR DE PARCARE PENTRU LOCUINŢE
Nr. Categorii de locuinţe Grad de motorizare

crt. Număr autoturisme/1000 locuitori
300 150 75 35 15
0 1 2 3 4 5 6
1 VILE
- 1 loc parcare/nr. 1 loc 1/2 1/3 1/3,5 1/4
locuinţe parcare/1
locuinţă
- locuri în garaj 75% 65% 50% 40% 30%
(construcţii %)
- locuri în parcaj (la 25% 35% 50% 60% 70%
sol %)
- sup. parcare 25 25 12,5 8,5 7,2 6,25
m2/nr. locuinţe
2 CASE LA CURTE
- 1 loc parcare/nr. 1 loc 1/1,5 1/2 1/2 1/2,5
locuinţe parcare/1
locuinţă
- locuri în garaj 60% 50% 40% 40% 30%
(construcţii %)
sol %)
- sup. parcare 25 25 16,5 12,5 12,5 10
m2/nr. locuinţe
3 BLOC P + 2
- 1 loc parcare/nr. 1 loc 1/1,5 1/2 1/2,5 1/3
locuinţe parcare/1
locuinţă
- locuri în garaj 40% 40% 35% 30% 30%
(construcţii %)
sol %)
- sup. parcare 25 25 16,5 12,5 10 8,5
m2/nr. locuinţe
4 BLOC P + 4
- 1 loc parcare/nr. 1 loc 1/1,5 1/2 1/2,5 1/3
locuinţe parcare/1
locuinţă
- locuri în garaj 30% 30% 25% 25% 20%
(construcţii %)
sol %)
- sup. parcare 25 20 16,5 12,5 10 8.5
m2/nr. locuinţe
5 BLOC P + 9
- 1 loc parcare/nr. 1 loc 1/2 1/2,5 1/3 1/4
locuinţe parcare/1
locuinţă
- locuri în garaj 20% 20% 15% 15% 10%
(construcţii %)
sol %)
9 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
- sup. parcare 25 16,3 12,5 10 8,5 6,25

m2/nr. locuinţe
6 BLOC P + 12
- 1 loc parcare/nr. 1 loc 1/2,5 1/3 1/4 1/5
locuinţe parcare/1
locuinţă
- locuri în garaj 10% 10% 10% - -
(construcţii %)
sol %)
- sup. parcare 25 12,5 10 8,5 6,25 5
m2/nr. locuinţe
NOTĂ:
1 - 1 locuinţă = 1 apartament; 2 - pentru o locuinţă se consideră 3 persoane; 3 - valorile intermediare se stabilesc prin interpolare liniară
6.1.8. Pentru parcajele individuale sau colective în locuinţe se adoptă, după caz, amplasarea garajului la subsol, demisol, sau la parter. Se va ţine
seama de tendinţa ca pentru grade mari de motorizare şi locuinţe în vile, case la curte sau blocuri mici, să se asigure pentru fiecare apartament
cîte un garaj cu cel puţin un loc de parcare.
6.1.9. Alegerea şi amplasarea tipului de parcaj la sol se va face avîndu-se în vedere capacitatea parcajului corespunzătoare cu numărul necesar
de locuri calculate.
Amplasarea parcajului va fi în vecinătatea locuinţei sau în cadrul unei arii determinată de izocrone de deplasare pe jos fie la locuinţă la un
parcaj de max. 2 minute.
6.2. Parcarea la destinaţie (Ns)
6.2.1. Numărul de locuri de parcare la destinaţie (Ns) pentru diferite scopuri (s) se va stabili în funcţie de:
- caracterul dotărilor diferenţiate după rolul şi capacitatea lor (Cs) - salariaţi, spectatori, clienţi etc. - de care depinde norma unitară de parcare
(ns).
- gradul de motorizare al zonei variabil între 300 ... 15 autoturisme/1000 locuitori;
- gradul de rotire, de utilizare succesivă a aceluiaşi loc de parcare (K2s) de către mai multe autovehicule în timpul unei zile care se deplasează
pentru scopuri diferite, are valori variabile:
K2s = 1/1 ... 1/5 în medie 1/2 ... 1/3
Reducerea acestor locuri de parcare în cazul solicitărilor diferenţiate în timp la unităţi învecinate convine în cadrul unor izocrone de mers pe jos
de 2’ ... 5’.
6.2.2. Dimensionarea locurilor de parcare pentru obiectivele de destinaţie - dotări sociale, culturale, economice, etc. -se va efectua în funcţie de
gradul de motorizare pe baza normelor (ns) din tabelul 3.
Tabelul 3
DIMENSIONAREA LOCURILOR DE PARCARE PENTRU DOTĂRI SOCIAL CULTURALE
Nr. Dotări social Grad de motorizare

crt. culturale, categorii Număr autoturisme/1000
şi capacităţi locuitori
300 150 75 35 15
0 1 2 3 4 5 6
1 INSTITUŢII 1 loc de parcare/nr. de salariaţi
- centrale 1/10 1/20 1/30 1/35 1/40
- administrative 1/20 1/30 1/40 1/45 1/50
2 - MAGAZINE 1 loc de parcare/nr. de
cumpărători pe oră
- magazine > 5000 1/20 1/30 1/40 1/50 1/60
m
- magazine < 5000 1/30 1/40 1/50 1/60 1/70
m
- pieţe 1/35 1/45 1/55 1/65 1/75
agroalimentare
3 HOTELURI 1 loc de parcare/nr. de paturi
(clienţi)
- hotel 5 stele 1/6 - 1/6 - 1/6 - -
1/2 1/4
- hotel 4 stele 1/6 - 1/6 1/6 - -
1/4
- hotel 3 stele 1/8 - 1/10 1/10 1/10 1/10
1/6 -1
- hotel 2 stele 1/10 - 1/10 1/10 1/10 W10
1/8
10 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
- hotel apart. 5 stele 1/6 - 1/6 - 1/6 - -

1/2 1/3
- hotel apart. 4 1/6 - 1/6 - 1/6 - -
stele 1/3 1/4
- hotel apart. 3 1/9 - 1/9 - 1/9 1/9 1/9
stele 1/4 1/5
- hotel apart. 2 1/9 - 1/9 - 1/8 1/9 1/9
stele 1/6 1/6
4 RESTAURANTE 1 loc de parcare/nr. de clienţi
- lux, bar de noapte 1/2 1/4 1/6 - -
- categoria I 1/4 1/6 1/8 1/10 -
- categoria II 1/8 1/10 1/12 1/12 -
- categoria III 1/10 1/12 1/14 1/16 -
5 SPITALE 1 loc de parcare/nr. de paturi
(bolnavi)
- judeţene 1/5 1/10 1/15 1/20 1/25
- municipale 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30
- orăşeneşti 1/15 1/30 1/25 1/30 1/35
- dispensare 1/20 1/25 1/30 1/35 1/40
6 GĂRI 1 loc de parcare/nr. de călători
pe oră
- principale 1/25 1/30 1/35 1/40 1/45
- locale 1/30 1/35 1/40 1/50 1/60
- secundare 1/40 1/45 1/50 1/60 1/70
7 AEROPORTURI 1 loc de parcare/nr. de călători
pe oră
- internaţionale 1/25 1/30 1/35 1/40 1/45
- mari 1/30 1/35 1/40 1/45 1/50
- curse interne
- mici 1/50 1/55 1/60 1/65 1/70
8 TEATRE 1 loc de parcare/nr. de
spectatori
- vorbit - peste 1/5 1/10 1/15 1/20 1/25
700
- 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30
500-700
- sub 500 1/12 1/17 1/22 1/27 1/32
- - peste 1/15 1/20 1/25 1/30 -
muzical 600
- sub 1/10 1/15 1/20 1/25 1/35
600
- opera - peste 1/4 1/3 1/12 1/16 1/20
800
9 CINEMATOGRAFE 1 loc de parcare/nr. de
CASE DE spectatori
CULTURĂ
peste 650 locuri 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30
- 650 locuri 1/15 1/20 1/25 1/30 1/35
- 500 locuri 1/20 1/25 1/30 1/35 1/40
- 350 locuri 1/25 1/30 1/35 1/40 1/45
- 250 locuri 1/30 1/35 1/40 1/45 1/50
10 EXPOZIŢII ETC 1 loc de. parcare/nr. de
vizitatori
- tîrguri 1/30 1/40 1/50 1/60 1/70
- muzee 1/25 1/35 1/40 1/50 1/60
- galerii de artă 1/15 1/25 1/30 1/40 1/50
11 SĂLI DE SPORT 1 loc de parcare/nr. de
spectatori
- peste 4000 locuri 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30
- 2000 - 4000 1/15 1/25 1/30 1/35 1/40
locuri
- sub 2000 locuri 1/20 1/40 1/50 1/60 1/70
11 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
12 STADIOANE 1 loc de parcare/nr. de

spectatori
- peste 50000 1/15 1/20 1/25 1/30 1/35
locuri
- 20000 - 50000 1/25 1/25 1/30 1/35 1/40
locuri
- sub 20000 locuri 1/35 1/40 1/50 1/60 1/70
13 ŞTRANDURI 1 loc de parcare/nr. de persoane
- municipale 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30
- de cartier 1/20 1/30 1/40 1/50 1/60
14 GRĂDINI, SPAŢII 1 loc de parcare/nr. de persoane
VERZI
- scuaruri 1/40 1/45 1/50 1/60 1/70
- grădini 1/30 1/33 1/40 1/45 1/50
- parcuri 1/20 1/25 1/30 1/40 1/45
NOTĂ:
- numărul minim de locuri de parcare pentru dotarea "HOTELURI" corespunde normei O.M.C.T. nr. 61/1991;
- pentru moteluri, vile, bungalouri, sat vacanţă, nr. de locuri de parcare corespunzătoare cu categoria hotei 3 stele şi 2 stele.
NOTĂ:
La numărul de locuri de parcare se adaugă numărul de locuri necesare salariaţilor dotărilor social-culturale stabilite prin anchetă.
6.2.3. Calculul numărului de locuri de parcare la destinaţie, pentru diferite scopuri (Ns) se va face în funcţie de categoria dotărilor cu relaţia:
Ns = Σ ns x Cs x K2s
Pentru dotările cu funcţii non stop (hotel, spital, etc.) şi pentru instituţii de stat nu există de regulă disponibilitatea ca parcajele proprii să fie
utilizate şi pentru alte scopuri
(K2s = 1)
6.2.4. Defalcarea numărului de locuri în parcaje de categoria I la sol şi de categoria II în construcţii se va efectua pe baza ponderilor orientative
din tabelul 4.
Tabelul 4
PONDEREA INFORMATIVĂ A PARCAJELOR LA SOL ŞI ÎN CONSTRUCŢII ÎN FUNCŢIE DE TIPUL DE LOCUINŢĂ ŞI
GRADUL DE MOTORIZARE
Nr. Tipul Tipul Nr. auto/1000 locuitori

curent locuinţei parcării
300 150 75 35 15
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Vile Garaj 75% 65% 50% 40% 30%
La în 10% 15% 20% 25% 30%
sol curte
pe 15% 20% 30% 35% 40%
stradă.
2 Case la Garaj 60% 60% 40% 35% 30%
curte
La în 15% 20% 25% 25% 30%
sol curte
pe 25% 30% 35% 35% 40%
stradă
3 Bloc P + Garaj 45% 40% 35% 30% 25%
2
La în 20% 20% 25% 30% 35%
sol curte
pe 40% 40% 40% 35% 35%
stradă
4 Bloc P + Garaj 30% 30% 25% 25% 20%
12 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
4
La în 25% 30% 30% 35% 40%
sol curte
pe 40% 45% 45% 40% 40%
strada
5 Bloc P + Garaj 20% 20% 15% 15% 10%
9
La sol 80% 80% 85% 85% 90%
6 Bloc P + Garaj 15% 10% 10% 5% 5%
12
La sol 80% 90% 90% 100% 100%
NOTĂ:
Parcajele la sol s-au diferenţiat cu amplasarea în curte şi respectiv pe stradă.
Pentru grade de motorizare intermediare se va interpola liniar.
PONDEREA INFORMATIVĂ A PARCAJELOR LA SOL ŞI ÎN CONSTRUCŢII ÎN FUNCŢIE DE CATEGORIA DOTĂRII SOCIAL

CULTURALĂ, ŞI GRADUL DE MOTORIZARE
Nr. Tipul Tipul Nr. auto/1000 locuitori

crt. dotării parcării
300 150 75 35 15
1 Hotel 3 în 60% 50% 40% 30% 20%
stele construcţii
la sol 40% 50% 60% 75% 90%
2 Magazin > 5 în 50% 40% 35% 20% 10%
000 m construcţii
la sol 50% 60% 65% 80% 100%
3 Teatre în 40% 30% 25% 15% -
construcţii
la sol 60% 70% 75% 85% 100%
4 Restaurante în 30%- 20% 15% - -
de lux construcţii
la sol 70% 80% 80% 100% 100%
6.2.5. În cazul zonelor urbane susceptibile de dezvoltări cu implicaţii majore asupra circulaţiei se va prospecta cererea de locuri de parcare şi se
vor rezerva spaţii pentru amplasarea parcajelor la sol şi în construcţii.
6.2.6. Calculul suprafeţei globale de teren necesari parcării autoturismelor la destinaţie se va face cu relaţia:
S = 12,5 P x M (în m2)
unde:
P = populaţia localităţii sau a zonei (mii locuitori);
M = gradul de motorizare.
6.2.7. Necesarul locurilor de parcare a vehiculelor care se deplasează pentru muncă se va stabili în cadrul studiului general de circulaţie pe bază
de anchete origine-destinaţie efectuate la întreprinderi şi de programe de calcul automat a fluxurilor de călători cu diferite mijloace de
deplasare.
Parcarea se va prevedea în pieţe preuzinale sau pe platforme amenajate în vecinătatea intrărilor.
6.2.8. Parcajele pentru traficul atras (induit) de (exemplu pentru vizitarea unor zone atractive, informare generală etc. se vor analiza în funcţie
de frecvenţa şi intensitatea solicitărilor şi de suprapunerea cu alte categorii de trafic local.
Intensitatea traficului induit (Ti) stabilită în studiul de circulaţie pentru zona urbană de interes poate varia în raport cu traficul curent local (Tc)
în limite largi, de exemplu:
Ti = (0,25 ... 1,0) Tc
6.3. Numărul total al locurilor de parcare (Nt)
6.3.1. Numărul total (Nt) de locuri de parcare permanente, pentru zone multifuncţionale este:
Nt = Nd + Ns = Kt x P x M + Σ ns x Cs x K2s
cu semnificaţiile arătate mai sus.
7. STRUCTURA SISTEMULUI DE PARCAJE ŞI DIMENSIONAREA LOR
7.1. Parcajele şi garajele vor fi concepute şi organizate într-un sistem funcţional unitar fundamentat pe:
- stabilirea zonelor de aglomerare a traficului;
- intensitatea cererii de locuri de parcare şi frecvenţa orelor de maximă solicitare;
- analiza critică a circulaţiei existente, a infrastructurilor stradale, precum şi a circulaţiei pietonilor;
- prospectarea dezvoltării circulaţiei active şi staţionare pentru perspectivă de minimum 15 ani şi prima etapă de 3 ... 5 ani.
13 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
Analiza sistemului de parcaje va ţine seama de studiul general de circulaţie, şi de documentaţiile urbanistice.
Studiul pentru parcaje se va compune din analiza critica a situaţiei existente, prognoza cererii de locuri de parcare, structura sistemului,
dimensionarea şi organizarea parcajelor.
7.2. Reprezentarea, sintetică sistemului de parcaje se va exprima în planul, sectorizat al introvilanului sau a zonei urbanistice, cu marcarea
următoarelor date - fig. 1:
- totalul locurilor din parcajele organizate (ofertă);
- numărul total de locuri necesare (cerere);
- numărul de locuri în parcajele cu plată sau cu diferite restricţii (de staţionare) etc.
Figura 1
Sectorizarea unei zone urbane cu evidenţierea necesităţii de parcare şi a amenajărilor de parcaje de diferite categorii
7.3. Documentaţiile pentru investiţiile de parcaje şi garaje vor fi fundamentate prin studii de optimizare, studii de fezabilitate şi de impact,
privind consecinţele implementării acestor lucrări în situl urban.
Pentru proiectarea parcajelor se vor efectua inventarieri şi relevee de parcaje existente şi terenuri disponibile, analize tehnico-economice pentru
soluţiile constructive şi pentru organizarea şi rentabilizarea exploatării.
7.4. Structura sistemului de parcaje se va stabili pe considerente funcţionale corespunzător zonelor caracteristice clasificate conform fig. 2:
- zona centrală (sau centre polarizatoare de cartier, etc.) suprasolicitată de trafic datorită caracterului multifuncţional şi concentrării reţelei;
- zone intermediare, cu cereri mari de parcare datorită dotărilor, funcţiilor proprii şi vecinătăţii cu zona centrală;
- zone marginale cu trafic mai redus şi cu cereri de parcare mai puţine (concentrate la preuzinalele unor întreprinderi etc.).
În funcţie de cererea şi oferta locurilor de parcare şi de modul de organizare funcţională a parcajelor, se disting:
- zona albă cu accese şi parcări necondiţionate în timp, eventual parcări cu plată (corespunde în general nonelor marginale);
- zona albastră cu reglementarea duratei de staţionare liberă şi de regulă cu plată (corespunde în general zonelor intermediare sau centrale);
- zona roşie cu interzicerea parcării publice rezervată pentru instituţii de stat, locatari etc. (corespunde în general anumitor sectoare din zona
centrală);
Figura 2
Schema intravilanului în funcţie de cererea de parcare
7.5. Pentru fiecare zonă şi subzonă se va determina numărul de locuri de parcare şi tipurile caracteristice de parcaje - garaje conform fig. 3.
14 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
Structura parcajelor funcţionale la sol sau în construcţii se compune din:
- parcaje de transfer amplasate în zonele marginale sau eventual intermediare pentru parcarea autoturismelor provenite din extravilan sau din
zonele marginale şi transferul călătorilor spre centru, de regulă în mijloacele de transport în comun;
- parcaje tampon amplasate la limita zonei centrale pentru parcarea autoturismelor şi continuarea deplasării, de regulă pe jos, în zona
supraaglomerată, şi protejată prin măsuri restrictive;
- parcaje curente, amplasate în interiorul zonelor funcţionale la dotări social-economice, instituţii şi centre polarizatoare, cu sau fără plată;
- parcaje siloz cu caracter public exclusiv pentru staţionări;
- parcaje-garaje cu caracter, de regulă, privat (abonamente etc.) dotate cu servicii specifice, de întreţinerea autoturismelor etc.;
- parcaje integrate amplasate în construcţii cu două sau mai multe funcţiuni.
Figura 3
Schema dispunerii în intravilan a sistemului principal de parcaje
7.6. Proiectarea parcajelor de autoturisme se va efectua în funcţie de modul de aşezate a vehiculelor care poate fi: longitudinal la bordură,
normal sau oblic cu înclinări de 45° său 60%.
Parcarea la 30° este posibilă în cazul unor spaţii înguste, delimitate de stîlpi existenţi etc.
Dimensionarea şi organizarea parcajelor, se va face pentru viteza de 5 km/h avîndu-se în vedere caracteristicile geometrice ale infrastructurii
rutiere stabilite în funcţie de aşezarea vehiculelor, conform datelor din tabelul 5.
7.7. Laţimea locului de parcare va fi de regulă 2,50 m, iar lăţimea căii, cu dublu sens, de 6,000 m. În zonele cu spaţiu disponibil, lăţimea locului
de parcare va fi de 3,00 m, iar lăţimea căii de acces de 7,00 m, pentru dublu sens.
7.8. Dimensionarea spaţiilor şi organizarea parcajelor în construcţii, au în plus faţă de parcajele la sol, elemente cum sînt rampele de acces (în
aer liber sau în construcţii), înălţimea nivelului liber (gabaritul), elementele de vizibilitate etc., stabilite în tabelul 5 - Soluţiile constructive,
echiparea tehnică şi exploatarea parcajelor în construcţii nu fac obiectul prezentului normativ.
7.9. Normele pentru dimensionarea locurilor de parcare şi de circulaţie pentru alte categorii de vehicule decît autoturismele, respectiv pentru
vehicule cu 2 roţi, autocamioane, autobuze, vehicule pentru handicapaţi se dau în funcţie de modul de aşezarea lor în tabelul 6.
7.10. Aşezarea autoturismelor în parcajele adiacente străzilor se face de regulă cu ocuparea locului în sensul direcţiei de acces.
Tabelul 5
NORME DE DIMENSIONARE ŞI CARACTERISTICI ÎN FUNCŢIE DE AŞEZAREA AUTOTURISMELOR
Nr. Elemente componente Modul de aşezare

crt.
longitudinal perpend. oblic la 60° oblic
90° la
75°
1 2 3 4 5 6
1 Lungimea locului de parcare
- normală (m) 6,50 5,50
- minimă (m) 6,00 4,50
2 Lăţimea locului de parcare
15 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
- normală (m) 2,50 ... 3,00

- minimă (m) 2,30
3 Spaţii libere între autoturisme
cuprinse în lungimea respectiv
lăţimea locului
- normale (m) 2,00 1,50
- minime (m) 1,00 1,00
4 Înălţimea liberă
- normală (m) 2,20
- minimă (m) 2,10
5 Căi de acces în parcaje • nr.
intrări ieşiri
pentru capacitate < 50 Vt • singură intrare şi ieşire comună
pentru capacitate > 30 Vt • intrare separată de ieşire (sens unic)
• lăţimi pentru intrări - ieşiri
- dublu sens - normal (m) 7,00
- minim (m) 6,00
- sens unic - normal (m) 4,00
- minim (m) 3,50
• lăţimi pentru căi interioare şi
de manevră
- dublu sens - normal (m) 6,00 7,00 6,00 6,00
- minim (m) 5,50 6,00 5,50 5,50
- sens unic - normal (m) 3,50 7,00 3,50 3,50
- minim (m) 3,50 6,00 3,00 3,00
• lăţimi accese pentru garaje
individuale
- normal (m) 3,50
- minim (m) 3,00
• declivităţi pentru rampe la
parcaje
colective - în aer liber pentru
declivităţi 10
• normale 8% -15% se
• maxime 10% execută
striuri
individuale - în aer liber metalice
antiderapante
• normale 12% încastrate în
cale
• maxime 15%
• razele curbelor
- pe căile de acces
• normal (m) 9,00
• minim (m) 6,00
- pentru manevre
• normal 6,00
• minim 5,00
• distanţa de vizibilitate minimă 7,00
(m)
• supralărgirea benzii de 3 m în 2,00
curbă cu raza R = 6,00
• lăţimea benzii în curbă (m) 5,00
6 Viteza de deplasare în parcaje 5
km/h
Vt = autoturism
Tabelul 6
NORME DE DIMENSIONARE ŞI CARACTERISTICI ÎN FUNCŢIE DE AŞEZAREA ALTOR TIPURI DE VEHICULE
Nr. Elemente caracteristice pe tipuri de Modul de aşezare

crt. vehicule
longitudinal normal oblic 45°
0° 90°
16 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
1 2 3 4 5
1 Vehicule cu două roţi
a) motociclete
- lungimea locului (m) de parcare; 2,60 2,60 2,20
- lăţimea locului de parcare 1,00
b) biciclete
- lungimea locului de parcare (m):
- pe un rînd; 1,90
- pe două rînduri 2,20
- lăţimea locului de parcare (m) 0,60
2 Vehicule handicapaţi
- lungimea locului de parcare (m); 6,00
- lăţimea locului de parcare (m) 3,50
3 Autovehicule grele
- lungimea locului de parcare (m)
a) autocamioane; 12,50 10,00 9,90- 10,70
b) autobuze; 15,00 12,00 11,30- 12,40
c) autocamioane cu remorci şi 27,00 24,00 16,50-20,00
autovehicule articulate;
- lăţimea locului de parcare (m):
a) autocamioane; 3,00 4,00
b) autobuze; 3,00 4,00
c) autocamioane cu remorci şi 3,50 4,00
autovehicule articulate;
- fîşii libere necesare între
autovehicule (m)
a) autocamioane; 2,50 1,50
b) autobuze; 3,00 1,50
c) autocamioane cu remorci şi 3,00 1,50
autovehicule articulate
- căi de acces:
• nr. intrări-ieşiri pentru
capacităţi < 50 autoveh. o singură intrare-ieşire
capacităţi > 50 autoveh. minim 2 intrări-ieşiri
O lăţimi pentru căi interioare şi
manevră (m)
- sens unic:
a) autocamioane 5,00 13,50 5,50 ... 7,50
b) autobuze 5,00 15,00 6,00 ... 8,50
- sens dublu - nu se recomandă, lăţimile fiind
duble (spaţiu excesiv)
- razele curbelor pe căile de acces;
a) autocamioane (m) 12
b) autobuze (m) 12 ... 15
c) autocamioane cu remorci şi 20
autovehicule articulate (m)
- distanţa minimă de vizibilitate (m) 20
- viteza de deplasare în parcaje km/h 5
17 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
NOTĂ:
Dimensiunile spaţiilor de parcare şi a căilor de acces au fost stabilite conform "Normativului pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea
drumurilor industriale C 79/80
Alcătuirea tipurilor de parcaje la sol pe străzi şi respectiv pe platforme de mare capacitate, inclusiv posibilităţile de aşezare sînt detaliate în
anexele nr. 3... 5.
Numărul mediu de autoturisme din parcajele situate în lungul străzilor, pe lungime de 100 m este precizat în anexa 3.
Amenajarea locurilor de parcare pentru motociclete, biciclete şi vehicule pentru handicapaţi se va face conform anexei 6 iar pentru autobuze,
autocamioane cu sau fără remorcă şi pentru autovehicule articulate conform anexei 7.
7.11. Pentru parcaje pe platforme se va organiza circulaţia de regulă cu sens unic atît la intrări-ieşiri cît şi pe culoarele de acces. Organizarea
circulaţiei interioare se va preciza în planul de dispunere a locurilor de parcare şi va fi semnalizată în mod corespunzător pentru evitarea
ambuteiajelor şi a accidentelor.
7.12. Parcajele din cartierele de locuinţe individuale, case la curte, se vor asigura de regulă în curţi, în garaje individuale sau pe spaţiul străzilor
în locuri special amenajate.
Unde este posibil se vor grupa locurile de parcare pe platforme comune sau în baterii de garaje individuale.
Pentru parcarea în incinte de blocuri se vor putea amenaja platforme, benzi adiacente pentru parcare, parcaje amenajate în construcţii sub zona
verde sau sub terenuri de sport etc.
7.13. Parcarea pe străzile secundare este de regulă liberă, cu aşezare longitudinală la marginea părţii carosabile, eventual parţial şi pe trotuare
dacă acestea au o lăţime suficientă pentru a se rezerva min. 1,50 m pentru pietoni.
Parcarea pe o parte a străzi cu 1-2 benzi carosabile, trebuie stabilită alternativ pentru asigurarea circulaţiei curente şi pentru întreţinerea
rigolelor străzii.
De regulă parcarea la sol se va face pe platforme adiacente părţii carosabile a străzilor locale, la distanţe suficiente de protecţie faţă de locuinţe,
şcoli, dispensare şi alte dotări.
Pe străzile principale se admite parcarea pe partea carosabilă condiţionat de asigurarea capacităţii de circulaţie.
Se va avea în vedere că aceste parcări reduc capacitatea benzii alăturată spaţiului de parcare astfel:
- pentru aşezare longitudinală reducerea este de 20%;
- pentru aşezarea oblică reducerea este de 30%;
- pentru aşezarea normală reducerea este de 40%.
Se interzice parcarea pe partea carosabilă a arterelor principale de categ. I, II şi III cînd sînt solicitate de trafic foarte intens iar nivelul de
serviciu este C sau D.
7.14. În zona centrală a străzilor puţin solicitate de trafic, precum şi pe anumite spaţii carosabile suplimentare sau în pieţe cu trafic redus, se pot
organiza parcaje cu condiţia asigurării capacităţii de circulaţie şi a respectării măsurilor de siguranţa circulaţiei.
8. DISPOZIŢII CONSTRUCTIVE
8.1. Suprastructura parcajelor la sol se va amenaja în mod obişnuit, cu sisteme rutiere moderne-permanente, iar ansamblul lucrărilor se va
sistematiza şi pe verticală. Pe zonele de staţionare se vor realiza, de regulă, îmbrăcăminţi din beton de ciment sau pavaje de piatră cioplită, iar
pe benzile de circulaţie curentă (de acces) îmbrăcăminţile vor fi diferite, de ex. din asfalt. Din considerente economice, unele parcaje
extrastradale se vor putea amenaja, în prima etapă ca sisteme rutiere provizorii, din împietruiri etc., cînd obiectivele din vecinătate nu sînt
deranjate de praf sau zgomot. Pe suprafaţa de staţionare se interzice utilizarea de îmbrăcăminţi asfaltice datorită deformaţiilor asfaltului sub
acţiunea sarcinilor statice.
Dimensionarea sistemelor rutiere se va face în funcţie de condiţiile locale capacitatea portantă a terenului natural şi categoriilor de vehicule care
vor solicita parcajul, conform metodologiei de calcul din instrucţiunile PD 177/76 şi STAS 1339/70.
Parcajele de mare capacitate (de ex. tîrguri, stadioane sau expoziţii) se pot amenaja în prima etapă cu îmbrăcăminţi semipermanente, macadam
asfaltic sau macadam cimentat.
8.2. Suprafeţele de parcare la sol vor fi mărginite cu borduri pentru asigurarea opririi roţii la limita dorită, pentru formarea rigolei pentru
scurgerea apelor meteorice sau pentru demarcaţii de pavaje - cum sînt: borduri îngropate de ghidaj optic şi de separare ale îmbrăcăminţilor
rutiere, borduri denivelate cu înălţime redusă 4 - 8 cm (circulabile), borduri de trotuare (20 x 25cm, înălţimea liberă de 14 - 16 cm) sau borduri
teşite conform detaliilor din proiectul tip de sisteme rutiere.
8.3. Parcajele la sol vor fi de regulă echipate cu marcaje şi indicatoare de circulaţie, cu instalaţie de iluminat şi vor fi sistematizate pe verticală.
Se vor asigura pantele corespunzătoare circulaţiei şi staţionării vehiculelor, de regulă mai mici de 2,5% precum şi lucrările de colectarea şi
evacuarea apelor la canalizarea subterană (guri de scurgere şi colectoare) sau la suprafaţă (rigole, şanţuri, casiuri).
8.4. Parcajele la sol de capacităţi mari şi cu confort ridicat vor putea fi amenajate cu copertine de protecţie contra soarelui şi a intemperiilor,
alcătuite după caz din sisteme cu prelate, copertine fixe, panouri captatori solari sau plantaţii înalte.
În astfel de situaţii se vor putea prevedea fîşii verzi mărginite cu borduri denivelate şi compartimentări ale spaţiului de staţionare pentru 2-3
locuri de autoturisme.
Pe fîşiile verzi se vor amenaja plantaţii de garduri vii şi arbori înalţi (plopi etc.) care vor fi amplasaţi, împreună cu diverşi stîlpi de iluminat sau
indicatoare, la min. 0,50 m distanţă de la bordura care limitează lateral spaţiul destinat parcării.
18 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
8.5. Parcajele de mare capacitate vor fi prevăzute pe cît posibil cu pază, vor fi înzestrate cu cabine pentru personalul de exploatare şi vor avea cel
puţin două accese, circulaţia interioară fiind de regulă organizată cu sens unic.
8.6. După caz, se vor putea prevedea pentru public grupuri sanitare, telefon public cu 1 - 2 cabine, bar-bufet, chioşc cu ziare, ţigări etc. La
amenajarea acestor spaţii se vor avea în vedere prevederile normelor generale de prevenirea şi stingerea incendiilor.
8.7. Parcajele şi garajele de autoturisme se vor amenaja ţinînd seama de:
- înălţimea liberă minimă a gabaritului este 2,20 m ... 2,10 m;
- adîncimea locurilor de parcare 5,00 m, iar pentru garajele individuale în construcţii 6,00 m;
- rampele drepte şi acoperite vor avea declivitatea maximă de 15% iar cele descoperite 12%;
- rampele curbe vor avea de regulă declivitatea maximă de 6% şi raza de curbură de minimum 7,00 m.
Pe rampele în aer liber cu declivitatea peste 6% ca şi pe rampele acoperite cu peste 10% se vor prevedea măsuri speciale contra derapajului cum
sînt fîşii carosabile rugoase (de rulare), striuri sau crampoane metalice etc.
9. MĂSURI PENTRU SIGURANŢA CIRCULAŢIEI, PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA ŞI COMBATEREA INCENDIILOR
9.1. Pentru creşterea siguranţei circulaţiei, amplasarea parcajelor la sol se va face, pe cit posibil, în afara părţii carosabile a străzilor principale la
distanţe mai mari de 25 m, faţă de intersecţiile arterelor principale sau de spitale, şcoli, grădiniţe de copii, biblioteci, institute de cercetare-
proiectare etc.
9.2. Intrările şi ieşirile din parcaje vor fi astfel dispuse încît să se asigure o circulaţie fluentă şi fără pericole atît pentru pietoni şi traficul curent
de pe arterele la care se racordează cît şi pentru vehiculele care parchează.
Pe cît posibil intrările vor fi racordate la străzi laterale cu trafic redus sau la benzi suplimentare adiacente părţii carosabile a străzilor principale
pentru decelerare şi respectiv accelerare.
9.3. Parcajele pentru mai mult de 50 autoturisme vor avea două intrări, circulaţia interioară se va organiza, de regulă, cu sens unic şi vor fi
echipate cu indicatoare şi marcaje de circulaţie.
9.4. Pe reţeaua stradală din apropierea parcajelor se vor instala indicatoarele de circulaţie "parcare" însoţite de indicatoare de atenţionare
pietoni, direcţie, distanţă pînă la parcaje etc. Amplasarea şi numărul indicatoarelor de presemnaliazre se vor stabili şi de natura obiectivelor
servite. La ieşirile din parcaje în reţeaua stradală se vor instala indicatoare "oprire la intersecţie (STOP)" sau "cedează trecerea" în funcţie de
condiţiile de vizibilitate, conform prevederilor STAS-ului 1848-84. Aceste indicatoare vor fi instalate anterior convergenţei căii de ieşire din
parcaj cu artera principală.
9.5. În interiorul parcajelor căile de acces şi locurile de staţionare vor fi delimitate prin marcaje cu vopsea, cu benzi adezive fixate pe carosabil,
cu borduri îngropate sau pavele de culoare distinctă faţă de culoarea părţii carosabile. Acestea se vor amplasa, după caz, la nivelul părţii
carosabile, cu 1,5 cm peste cota părţii carosabile cînd nu au dispozitive reflectorizante sau cu 2,5 cm cînd dispun de asemenea dispozitive. Pe
căile de acces cu dublu sens din parcaje se va marca axa longitudinală a căii şi cu săgeţi sensurile de mers.
9.6. La parcajele amplasate de-a lungul străzilor (la bordură) se vor marca ca zone neutre a carosabilului, începutul şi sfîrşitul parcajului şi se
vor delimita transversal locurile pentru autovehicule iar cu linie întreruptă se va marca limita benzii de parcare spre partea carosabilă curentă.
Parcajele pe trotuare vor fi mărginite cu marcaje din linii continue spre partea rezervată circulaţiei pietonilor asigurîndu-se lăţimea de min. 1,50
m pentru pietoni la străzile secundare şi 3 m la străzile cu 4 sau 6 benzi carosabile.
9.7. Pe parcursul proiectării parcajelor principale vor fi consultate organele primăriei şi ale poliţiei circulaţiei rutiere pentru amplasarea,
semnalizarea şi organizarea lor.
Se interzice parcarea vehiculelor în locuri neautorizate, în intersecţii, în dreptul semafoarelor sau a cîmpului vizual din întersecţii. În zonele
periculoase se vor prevedea măsuri suplimentare de siguranţa circulaţiei: pavaje antiderapante, parapeţi şi bariere etc.
9.8. Pentru protecţia muncii prevenirea şi combaterea incendiilor se vor avea în vedere ca la amplasarea parcajelor la sol să se asigure distanţele
minime (D) faţă de clădirile vecine conform normelor din tabelul 7.
Distanţa de 15 m pînă la locuinţele-birouri se va putea reduce la 10 m, iar distanţa de 5 m pînă la calcan se va putea reduce pînă la 1 m pe baza
justificării tehnico economice, a prevederii unor protecţii suplimentare condiţionat de aprobarea derogatorie a primăriei şi de avizul
pompierilor.
9.9. În interiorul spaţiilor de parcare se interzice alimentarea autovehiculelor cu carburanţi sau alte substanţe nocive, manipularea de materiale
inflamabile sau ambalarea lor, precum şi mersul în gol a motoarelor de autovehicule.
9.10. Parcajele cu mai mult de 50 locuri pentru autoturisme vor fi amenajate de regulă cu 2 accese, iar lăţimea minimă a accesului pentru un
sens de mers va fi 3,00 m.
Tabelul 7
Tipul parcajului şi destinaţia clădirilor Distanţa minimă

de protecţie (D)
de la clădiri (m)
1 Parcaje pe carosabil sau pe trotuar - front de 5,00
construcţii pentru comerţ, întreprinderi productive,
servicii
19 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
2 Parcaje - garaje pentru mai puţin de 50 15,00

autovehicule - front de locuinţe, birouri
3 Parcaje cu mai puţin de 50 vehicule grădiniţe, şcoli, 25,00
aziluri, spitale
4 Parcaje cu peste 50 vehicule - grădiniţe, şcoli, 75,00
aziluri, spitale
5 Parcaje situate paralel cu calcanul clădirilor 5,00
În cazul parcajelor de mare capacitate se recomandă supravegherea lor şi echiparea cu aparate pentru stingerea incendiilor.
9.11. Se interzice ca în interiorul parcajelor să se efectueze lucrări de reparaţie sau de întreţinere mecanică a autovehiculelor, iar deplasarea lor
nu va depăşi viteza de 5 km/h.
9.12. Se interzice ocuparea suprafeţelor de circulaţie şi de parcare cu depozite de materiale sau elemente de delimitare pentru îngrădirea
locurilor de staţionare (cum sînt borduri, piloni, lanţuri, panouri de sîrma etc.), altele decît cele prevăzute în proiect. În cazuri justificate, astfel
de îngrădiri sînt posibile numai cu aprobarea primăriei şi cu avizul poliţiei circulaţiei rutieră.
9.13. Pentru protejarea şi îmbunătăţirea mediului ambiant se vor avea în vedere următoarele măsuri:
• amplasarea parcajelor se va face de regulă pe terenuri libere, menţinîndu-se plantaţiile existente amenajate, instalaţiile edilitare subterane,
locurile de joacă şi de sport organizate etc.;
• dispunerea în plan a parcajelor, organizarea şi echiparea lor va asigura încadrarea armonioasă a parcajelor în situl urban, precum şi
conservarea caracterului local dacă acesta este valoros;
• centrele civice orăşeneşti şi de cartier vor fi protejate de noxele generate de circulaţia activă şi pasivă prin măsuri de reglementare a acceselor,
de staţionare şi exploatare.
9.14. În cazul lipsei de teren pentru parcajele la sol şi a cererilor mari de locuri de parcare se vor prevedea dezvoltări pe verticală amenajate în
clădiri specifice, fundamentate pe baza calculelor tehnico-economice de eficienţă.
9.15. Se va asigura desfăşurarea fluentă şi continuă a circulaţiei pe reţeaua majoră de străzi, se va evita suprapunerea (interferenţă) circulaţiei
active cu cea pasivă, se vor elimina (interzice) parcajele pe străzi a căror capacitate este insuficientă iar amplasarea parcajelor şi garajelor se va
lega pe cît posibil la străzile secundare. În acest mod autoturismele vor funcţiona cu preponderenţă în mişcare de regim cu minimum de
accelerări -încetiniri ceea ce reduce zgomotul şi vicierea acrului.
9.16. Noxele generate de traficul din parcaje şi garaje, îndeosebi zgomotul, vicierea atmosferica şi trepidaţiile - fiind proporţionale cu numărul
de autovehicule parcate se va evita amplasarea de parcaje foarte mari (peste 200 autoturisme) în zonele de locuit şi de dotări.
Dacă aceasta nu este posibil parcajele mari vor fi amplasate cel puţin de protecţie din tabelul 7, prevăzîndu-se măsuri suplimentare de protecţie,
(ecrane, plantaţii, elemente de izolaţie).
9.17. Amenajarea spaţiilor verzi, a gardurilor vii şi a plantaţiilor de arbori va asigura umbra necesară autovehiculelor, filtrarea şi purificarea
aerului, protejarea construcţiilor contra zgomotului şi a prafului;
9.18. Se interzice amplasarea de parcaje pentru traficul greu de tranzit sau local în zonele centrale şi de locuit, aceste parcaje fiind amplasate la
intrările - ieşirile din localităţi a drumurilor publice din extravilan.
9.19. Parcajele din vecinătatea clădirilor cu săli de spectacole etc. vor fi amplasate în afara gabaritului liber necesar evacuării publicului din
clădire şi a circulaţiei vehiculelor. Se vor prevedea amenajări suplimentare pentru siguranţa circulaţie şi protecţiei mediului cum sînt: parapete,
balustrade, pavaje antiderapante, plantaţii etc.
9.20. În planurile urbanistice şi studiile de circulaţie se vor stabili mărimea şi amplasamentul parcajelor de diferite, categorii, iar terenurile
aferente nu vor fi ocupate cu alte construcţii. Realizarea parcajelor la sol şi în construcţii inclusiv a garajelor se va face etapizat, corespunzător
cererii de locuri de parcare şi condiţiilor de eficienţă economică.
9.21. Exploatarea parcajelor se va realiza după caz (liber, cu plată, pe bază de abonament etc.) evitîndu-se supraaglomerarea cu autoturisme,
pentru protecţia mediului şi siguranţa circulaţiei.
9.22. Măsurile de protecţie a mediului, siguranţa circulaţiei combaterea incendiilor precum şi soluţiile constructive privind parcajele în
construcţii şi garajele de diferite categorii nu fac obiectul prezentului normativ.
10. CADRUL CONŢINUT AL DOCUMENTAŢIILOR PENTRU PARCAJELE LA SOL
10.1. Studiile şi proiectele pentru parcaje vor conţine piese scrise şi desenate corespunzătoare temei şi caracterului lucrării.
Ele vor avea la bază planul urbanistic general (P.U.G.) şi studiul de circulaţie. Inventarierea lucrărilor existente necesare pentru parcaje se va
efectua în funcţie de necesităţi.
10.2. Studiile de specialitate privind parcajele se vor axa după caz pe:
- optimizarea soluţiilor privind amplasarea, dimensionarea şi amenajarea parcajelor;
- fezabilitatea şi etapizarea realizării investiţiilor de parcaje;
- analiza impactului produs asupra sitului urban de către circulaţia staţionară.
10.3. Calculul locurilor necesare de parcare şi repartiţia lor în intravilan este obligatorie în cadrul studiului de circulaţie şi a planului urbanistic.
20 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
Rezervarea terenului necesar pentru parcaje se va face după cum urmează:
- planul urbanistic general (P.U.G.) va preciza numărul global de locuri ce parcare pe zone funcţionale sau pe grupuri de obiective cu indicarea
acelor parcaje sau garaje, de mare capacitate, ai căror amplasament poate fi precizat;
- planul urbanistic zonal (P.U.Z.) va stabili amplasamentele şi capacităţile parcajelor şi garajelor în funcţie de condiţiile locale (fronturile şi
accesele la căile de circulaţie);
- studiile de circulaţie vor stabili tipurile de parcaje, organizarea circulaţiei interioare, echiparea tehnică etc.
10.4. Proiectele de investiţie pentru parcaje vor detalia:
- calculul numărului de locuri necesare, tipul parcajului şi dimensionarea lui;
- organizarea circulaţiei interioare, amenajarea acceselor, a locurilor de staţionare şi culoarelor de circulaţie etc.;
planul de marcaje şi semnalizări rutiere:
- lucrările de specialitate pentru echipări tehnice, instalaţii, spatii verzi etc.;
Se vor preciza măsurile de etapizare a parcajelor şi de utilizare multifuncţională a terenului.
10.5. Cadrul conţinut minimal al documentaţiilor pentru parcaje se compune din:
10.5.1. Piese scrise
• tema de proiectare;
• memoriu justificativ;
• tabel cu situaţia existentă a parcajelor în zona de studiu;
• tabel cu datele urbanistice pe localitate respectiv pe zone funcţionale cuprinzînd evoluţia populaţiei, gradul de motorizare, mobilitatea pe zone
funcţionale, locuri de muncă etc.;
• elementele caracteristice ale reţelei stradale majore;
• matrice de trafic cu prognozele circulaţiei pe reţeaua stradală principală adiacentă parcajelor şi pe etape de dezvoltare;
• calculul necesarului locurilor de staţionare pe zone funcţionale şi la dotări social culturale;
• organizarea şi dimensionarea parcajelor şi a garajelor în corelare cu capacitatea de circulaţie a arterelor învecinate;
• stabilirea echipărilor funcţionale ale parcajelor, caracteristicile tehnice şi economice;
• reglementarea modului de exploatare a parcajelor, calcule de eficienţă economică indicatori tehnico-economici.
10.5.2. Piese desenate
- planul general de situaţie al reţelei de circulaţie cu amplasamentele parcajelor şi garajelor sc. 1:2000 ... 1:10000:
• planul reţelei de circulaţie cu numărul de locuri de parcaje repartizat pe zone funcţionale sc. 1:500 ... 1:5000;
• planul cu amplasamentele parcajelor de diferite categorii, detalii cu organizarea şi dispunerea în plan a parcajelor, căile de acces, culoarele de
circulaţie et. sc. 1:500 ... 1:2000.
- echiparea cu indicatoare de circulaţie şi marcaje, secţiuni transversale şi longitudinale prin parcaje etc. sc. 1:50 ... 1:2000:
• detalii de sisteme rutiere, sistematizare verticală, elemente constructive, scurgerea apelor etc. sc. 1:50 ... 1:500;
• lucrări de iluminat si echipare tehnico-edilitară etc. sc. 1:50 ... 1:500.
11. DISPOZIŢII FINALE
11.1. Normativul pentru parcajele de autoturisme amenajate la sol în localităţile urbane se va aplica după caz la elaborarea planurilor
urbanistice, a studiilor de circulaţie şi a proiectelor de investiţii avîndu-se în vedere necesităţile de parcare actuale şi în perspectivă, precum şi
creşterea eficienţei organizării circulaţiei prin crearea unui sistem unitar de parcare de localitate.
11.2. Reglementările privind parcajele în construcţii de diferite tipuri şi garajele colective şi invidividuale nu fac obiectul prezentului normativ.
11.3. Cadrul - conţinut al documentaţiilor pentru parcaje la sol se va adapta după caz specificului lucrărilor şi va fi precizat prin tema de
proiectare emisă de beneficiar.
11.4. Documentaţiile pentru parcajele la sol se vor întocmi în funcţie de necesităţi, în cadrul planurilor urbanistice a localităţilor, a studiilor de
organizare a circulaţiei, a proiectelor de investiţii pentru străzi, intersecţii, dotări, sau pot constitui documentaţii separate care se vor aviza şi
aproba conform dispoziţiilor în vigoare. Proiectele de investiţii pentru parcaje vor fi prezentate la aprobare pe baza avizelor legale inclusiv ale
organelor de specialitate din cardul Ministerului de Interne - Comandantul Trupelor de Pompieri şi Direcţia Circulaţie.
11.5. Elaborarea documentaţiilor pentru parcaje se va fundamenta pe recensăminte şi anchete de circulaţie, relevee de lucrări existente, studii
21 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
privind prospectarea dezvoltării traficului şi a cererilor de locuri de parcare.
11.6. Soluţiile privind sistematizarea, realizarea (investiţiile) şi exploatarea parcajelor se vor stabili cu asigurarea condiţiilor funcţionale, de
protecţia mediului, creşterea siguranţei circulaţiei, de pază şi intervenţii contra incendiilor precum şi de rentabilizarea exploatării parcajelor.
11.7. Prefecturile şi primăriile localităţilor vor asigura cu concursul poliţiei - serviciul circulaţie - prin organele de specialitate în subordine,
coordonarea şi dirijarea activităţii privind circulaţia, amenajarea parcajelor şi a garajelor corespunzător condiţiilor legale de ordin funcţional,
estetic şi de încadrarea urbană.
ANEXA Nr. 1A
Clasificarea parcajelor
Categoria I: Parcaje amenajate pe teren (la sol)
CONTINUAREA CLASIFICĂRII CLASA IA
22 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
CONTINUAREA CLASIFICĂRII CLASA IB SI IC
CONTINUAREA CLASIFICĂRII CLASA ID
ANEXA Nr. 2
Categoria II: Parcaje amenajate în construcţii
23 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
NOTĂ:
Clasificarea răspunde nevoilor de sistematizare a circulaţiei.
Pentru detalii privind parcajele în contrucţii se elaborează un normativ aparte.
ANEXA Nr. 3
TIPURI CARACTERISTICE DE PARCAJE AMENAJATE LA SOL
IA1 PARCARE PE PARTEA CAROSABILĂ
A111 Parcare laterală, longitudinală
NOTĂ:
În funcţie de spaţiul disponibil lăţimea locului de parcare se poate reduce la 2.3 m.
A112-A113 Parcare laterală, oblică
A121 Parcare axială simplă pe un rînd
A122 Parcare axială dublă pe două rînduri în "spic"
24 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
IA2 PARCARE PE TROTUARE
A211-A212 Parcare longitudinală pe un rînd
A221-A222 Parcare transversală sau oblică
A31 Parcare longitudinală pe bordură
A32-A33 Parcare oblică sau perpendiculară pe bordură
IB PARCAJE PE STRĂZI PRINCIPALE CU ALEI PENTRU ACCES
B11 Parcare pe o singură parte (longitudinală, oblică, sau normală), cu alee unidirecţională laterală părţii carosabile principale
B12 Parcare bitaterală (longitudinală, oblică sau normală) cu alee unidirecţională laterală părţii carosabile principale
25 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
IC PARCAJE PE STRĂZI SECUNDARE - CATEG. III-IV
C11-C12 Parcare pe o singură parte sau pe ambele părţi
C21-C22 Platformă de parcare la capătul aleii
ANEXA Nr. 4
SCHEME PENTRU ORGANIZAREA LOCURILOR DE PARCARE LA SOL
IA1 - Parcaje pe partea carosabilă
Figura 1
A111 - Parcare laterală longitudinală pe banda extrasă din carosabil
Figura 2
A111 - Parcare laterală longitudinală pe banda adiacentă
Figura 3
A113 - Parcare laterală oblică pe bandă extrasă din carosabil
26 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
Figura 4
A113 - Parcare laterală oblică pe bandă adiacentă
IA2-IA3 - Parcare pe trotuar sau parţial pe trotuar şi parţial pe carosabil
Figura 5
A211 - Parcare longitudinală pe un rînd
Figura 6
A221 - Parcare transversală sau oblică
Figura 7
A31 - Parcare longitudinală pe bordură
27 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
Figura 8
A32 - Parcare oblică pe bordură
IB Parcaje pe străzi principale, prevăzute cu alei carosabile laterale, amenajate cu locuri de parcare
Figura 9
B11 - Alee carosabilă, cu o bandă unidirecţională, prevăzută cu parcare pe o singură parte
Figura 10
B12 - Alee carosabilă, cu o bandă unidirecţională, prevăzută cu parcare bilaterală
Figura 11
B21 - Alee carosabilă, cu două benzi unidirecţionale, prevăzută cu parcare bilaterală
Figura 12
B22 - Alee carosabilă, cu două benzi cu dublu sens, prevăzută cu parcaje bilaterală
28 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
IC Parcaje amenajate pe străzi secundare de categ. III-IV
Figura 13
C11 - Parcare pe o singură parte la străzi colectoare de categ. III
Figura 14
C12 - Parcare pe ambele părţi la străzi colectoare de categ. III
Figura 15
C21 - Parcare pe o parte la alei carosabile de categ. IV
Figura 16
C22 - Parcare pe ambele părţi la alei carosabile de categ. IV
29 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
ANEXA Nr. 5
PARCAJE DE MARE CAPACITATE AMENAJATE PE PLATFORME
Figura 1
D11 - Parcaje pe platforme cu dispunere perpendiculară şi două accese cu sens unic
Figura 2
D12 - Parcaje pe platforme cu dispunere oblică şi două accese
Figura 3
D22 - Parcaje pe platforme simple carosabile cu două accese
1. LOCURI DE PARCARE PENTRU MOTOCICLETE
a) PARCARE LONGITUDINALĂ
30 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
b) PARCARE TRANSVERSALĂ
c) PARCARE OBLICĂ LA 45°
2. LOCURI DE PARCARE PENTRU BICICLETE
3. LOC DE PARCARE PENTRU HANDICAPAŢI NEUROMOTOR
ANEXA Nr. 7
1. AUTOCAMIOANE ŞI AUTOBUZE
a) PARCARE LONGITUDINALĂ
b) PARCARE TRANSVERSALĂ
31 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
c) PARCARE OBLICĂ LA 45°
2. AUTOCAMIOANE CU REMORCĂ ŞI AUTOVEHICULE ARTICULATE
PARCARE OBLICĂ LA 45°
Platforma liberă amenajabilă pentru PARCAJE de autoturisme, terenuri de sport, terenuri joacă etc. (situata pe planşeul unui parking realizat la
demisol în incinte de blocuri)
Figura 1
Plan situaţie
32 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
Figura 2
Secţiune A - A
Variante de utilizare a terenului:
Figura 3
Parcaj la sol pe platforma
Figura 4
Terenuri de sport etc.
33 of 34 6/21/2022, 11:34 AM
34 of 34 6/21/2022, 11:34 AM

Normativ Pentru Proiectarea Parcajelor de Autoturisme În Localităţi Urbane - Indicativ P. 132-93, Din 06.04.1993 - Lege5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Pentru Proiectarea Parcajelor de Autoturisme În Localităţi Urbane - Indicativ P. 132-93, Din 06.04.1993 - Lege5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţ... https://lege5.ro/Gratuit/gm2tgmjuhe2q/normativ-pentru-proiectar...

Normativ pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane -

Elaborat de: INSTITUTUL Aprobat de:

1.4. Normativul serveşte la:

- avizarea proiectelor de parcaje.

2. CIRCULAŢIA STATIONARĂ (PASIVĂ), DOTĂRI SPECIFICE

2.2. Studiul, proiectarea şi exploatarea parcajelor va asigura:

• rezervarea de spaţii "nou acdificandi" necesare pentru viitoarele parcaje şi garaje.

3.1. Parcajele de autovehicule pot fi:

- parcaje de categoria I care sînt amenajate pe teren sau la sol;

3.2. Clasificarea parcajelor de categoria I la sol, se face în funcţie de:

• autoturisme (constituie obiectul prezentului normativ);

• autocamioane şi autovehicule grele pentru marfă, autospeciale, etc;

• vehicule pe două roţi şi vehicule pentru handicapaţi;

• parcaje situate pe străzi, adiacente benzii carosabile de lîngă trotuar;

• parcaje amenajate pe platforme situate în afara zonei străzii.

c) Capacitatea de parcare, a autoturismelor

• parcaje cu capacitate redusă pînă la 10 locuri;

• cu capacitate mijlocie 10 ... 50 locuri;

• cu capacitate mare de parcare 30 ... 200 autoturisme;

• parcaje cu capacitate foarte mare, peste 200 autoturisme

d) Sisteme constructive şi echipări tehnice

• parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne echipate parţial cu diferite instalaţii.

e) Organizarea exploatării parcajelor

- parcaje cu plată în funcţie de locul şi timpul de staţionare;

- parcaje cu taxare suplimentară în funcţie de serviciile asigurate (preluarea maşinii etc.).

Aceste clase sînt:

IB - parcaje amenajate pe alei carosabile laterale părţii carosabile principale;

IC - parcaje amenajate pe străzi secundare cu una sau două benzi carosabile;

ID - parcaje amenajate pe platforme separate de ampriza străzii.

• destinaţia parcajelor şi a garajelor (la domiciliu, la destinaţie, la dotări principale etc.);

• capacitatea de parcare (pînă la 50 locuri, 50 ... 200, peste 200 locuri);

• parcaje de transfer pentru lăsarea autoturismului şi continuarea deplasării cu transportul în comun;

• parcaj-siloz pentru adăpostirea şi staţionarea autoturismelor în construcţii unifuncţionale;

• parcajc-garaje cu statul privat (abonament, etc.) şi cu servicii de întreţinere şi reparaţii auto;

• garaje individuale izolate grupate sau integrate în construcţii (ex. locuinţe).

4. CONDIŢII DETERMINANTE ALE PARCAJELOR

4.2. Factori demografici:

- grupa A activi de bază;

- grupa B activi pentru servicii;

- grupa C populaţie dependentă precum şi elevii şi studenţii;

• nevetismul zilnic, intrări-ieşiri la schimburi de muncă nepartizate pe mijloace de deplasare;

• sporul demografie natural şi dinamica populaţiei în perspectivă.

4.3 Condiţii economice:

• relaţiile economice şi sociale cu teritoriul de influenţă şi intensitatea traficului intrat în localitate;

• situaţia economică (medie) a populaţiei.

4.4. Factori urbanistici

• suprafaţa intravilanului (ha) şi a zonelor funcţionale;

4.5. Condiţii de echipare rutieră

• numărul, suprafaţa şi capacitatea parcajelor de diferite categorii;

• staţii de taximetre, numărul, suprafaţa şi capacitatea lor;

4.6. Factori privind motorizarea

• gradul de motorizare pentru autoturisme, total pe oraş şi pe zone funcţionale;

4.7. Caracteristici geometrice ale autoturismelor

• dimensiunile constructive şi de gabarit pentru principalele tipuri de autoturisme;

4.8. Condiţii de desfăşurare a circulaţiei

• asigurarea capacităţii de circulaţie activă, a siguranţei şi fluenţei traficului;

• asigurarea circulaţiei pietonilor pe căi proprii separate de accesele la parcaje şi garaje;

4.9. Protecţia mediului

• se interzice parcarea autovehiculelor pe spaţiile verzi, peluze de iarbă etc.;

5. CONDIŢII DE EXPLOATARE, PARAMETRI DE CALCUL

5.2. Accesibilitatea şi parcarea la sol fără plată (liberă) poate fi:

5.3. Accesibilitatea şi parcarea la sol cu plată se va reglementa astfel: