Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului

Normativ
din 06/04/1993

Normativ pentru proiectarea parcajelor de

autoturisme în localităţi urbane - Indicativ P. 132-
93, din 06.04.1993

Publicat in BRO nr. 1 - 06/04/1993

 
Publicat in Broşură nr. 1 din 06/04/1993

Actul a intrat in vigoare la data de 06 aprilie 1993

   

Elaborat de: INSTITUTUL Aprobat de:

„URBANPROIECT" MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI
AMENAJĂRII TERITORIULUI
cu Ordinul nr. 10/N/06.04.1993

   1. GENERALITĂŢI
   1.1. Prezentele norme se aplică la elaborarea studiilor şi proiectelor privind amenajarea parcajelor
de autovehicule în cadrul planurilor urbanistice, studiilor de circulaţie şi a proiectelor de investiţii.
    Parcajele şi garajele de autovehicule reprezintă dotări necesare circulaţiei pasivă-staţionară de la
locuinţe, construcţii social-economice, instituţii, întreprinderi, precum şi la alte obiective polarizatoare
de trafic.
   1.2. Normativul stabileşte reglementările de ordin urbanistic, tematic şi metodologic referitoare la
amplasarea şi dimensionarea parcajelor, organizarea exploatării acestora, precum şi pentru cadrul
conţinut al documentaţiilor tehnice.
   1.3. Prescripţiile de dimensionare a locurilor necesare pentru parcajele şi garajele situate la sol sau
în construcţii, prevăzute cu unul sau mai multe niveluri, se stabilesc conform prezentului normativ.
Proiectarea de investiţii a parcajelor şi garajelor situate în construcţii nu fac obiectul prezentului
normativ.
   1.4. Normativul serveşte la:
   - întocmirea studiilor de circulaţie, a proiectelor urbanistice şi a documentaţiilor tehnico-economice
pentru amenajarea parcajelor;
   - îndrumarea unităţilor teritorial-administrative, a prefecturilor şi primăriilor, precum şi a agenţilor
economici, publici sau particulari, implicaţi în realizarea şi exploatarea parcajelor şi garajelor de
autoturisme;
   - elaborarea de programe de investiţii pentru parcaje sau garaje şi întocmirea documentaţiilor
tehnice inclusiv a formelor legale pentru acordarea de autorizaţii de construcţii;
   - avizarea proiectelor de parcaje.
   1.5. Prevederile normativului de parcaje se vor aplica după caz de către unităţi de proiectare, titulari
de investiţii şi unităţi ale administraţiei locale. Ele vor fi avute în vedere şi la proiectarea parcajelor din
extravilan pentru obiective şi trasee care necesită asemenea dotări cu acordul organului beneficiar, al
Direcţiei Circulaţie din Cadrul Ministerului de Interne şi al prefecturii judeţului.
   1.6. Ansamblul de lucrări stradale inclusiv parcajele şi garajele vor constitui un sistem unitar şi
general de circulaţie conceput pe baza criteriilor de eficienţă funcţională, încadrare urbanistică şi
protecţie a mediului.
   1.7. La elaborarea documentaţiilor tehnico-economice pentru parcaje se va ţine seama de
prevederile proiectelor de urbanism şi de dezvoltare a circulaţiei din următorii 15 ... 20 ani, precum şi
de posibilitatea realizării etapizate a lucrărilor prin rezervarea terenurilor necesare.
   1.8. Pentru parcajele şi garajele de mare capacitate se vor analiza în variante amplasamentele,
accesele de vehicule şi pietoni, intrările şi ieşirile din parcaje, în corelare cu planurile urbanistice şi cu
structura reţelei generală de circulaţie. Se va prevedea segregarea traficului activ (în deplasare) de
traficul pasiv (staţionar) şi se va asigura capacitatea, fluenţa şi siguranţa circulaţiei majoră. Accesele la
parcajele şi garajele de marc capacitate se vor rezolva, de regulă, din reţeaua secundară de circulaţie.
   1.9. La proiectarea, realizarea şi exploatarea parcajelor se vor respecta prevederile din standardele
de străzi şi intersecţii, normativele de elaborare a studiilor de circulaţie, protecţia mediului, precum şi
pentru păstrarea ordinii, liniştei şi salubrităţii publice.
   2. CIRCULAŢIA STATIONARĂ (PASIVĂ), DOTĂRI SPECIFICE
   2.1. Circulaţia staţionară (pasivă) este constituită din autovehiculele parcate sau garate, inclusiv
taximetrele şi mijloacele de transport în comun imobilizate în staţii.
    Dintre acestea, autoturismele au cea mai mare pondere, îndeosebi în zonele centrale, zonele
polarizatoare de trafic, rezidenţiale etc.
    Parcajele şi garajele sunt dotări specifice circulaţiei pasive care pot fi amenajate la sol (obiectul
prezentului normativ) sau în construcţii de diferite tipuri.
   2.2. Studiul, proiectarea şi exploatarea parcajelor va asigura:
   - corelarea amenajărilor şi echipărilor pentru circulaţia activă cu cele aferente circulaţiei pasivă,
transportului în comun şi circulaţiei pietonilor;
   - crearea unui sistem unitar de circulaţie prin corelarea reţelelor de străzi şi de parcaje şi prin
organizarea desfăşurării coordonate a traficului;
   - repartizarea în spaţiul intravilan a parcajelor diferenţiate după scop, capacitate şi condiţii de
exploatare, în concordanţă cu zonele polarizatoare de trafic şi cu legăturile la drumurile publice din
teritoriul extravilan.
   2.3. Se va ţine seama de definirile legate din Codul Circulaţiei Rutiere privind:
    "vehicul oprit" este considerat vehiculul imobilizat atît timp cît este necesar pentru luarea sau
lăsarea de persoane, încărcarea sau descărcarea de bunuri, timp în care conducătorul rămîne în
vehicul sau în apropierea acestuia, pentru a putea la nevoie să-l deplaseze;
    "vehicul staţionat" este considerat vehiculul imobilizat pe drum pentru un motiv altul decît acela de a
evita un conflict cu un participant la trafic sau cu un obstacol, ori pentru a se supune regulilor de
circulaţie, iar imobilizarea nu se limitează la timpul necesar luării sau lăsării de persoane sau bunuri;
    "vehicul parcat" se înţelege vehiculul staţionat într-un loc special rezervat acestui scop şi amenajat
ca atare.
   2.4. Termenii referitori la dotările specifice circulaţiei pasive folosiţi în normativ au următorul conţinut:
    Parcajul reprezintă spaţiul amenajat, pe sol sau în construcţii speciale, dat de regulă în folosinţă
publică, cu sau fără plată, pentru staţionarea în aer liber respectiv pentru adăpostirea în construcţii a
autoturismelor pe diferite durate de timp.
    Garajul reprezintă construcţia cu unul sau mai multe niveluri dată de regulă în folosinţă privată pe
bază de abonament, act de proprietate etc., pentru staţionarea, adăpostirea şi întreţinerea (eventual
reparaţia) autovehiculelor care după caz, poate fi dotată cu instalaţii speciale de aerisire, încălzire,
iluminat, canalizare, alimentaţie cu apă, ascensoare, afişaj şi dirijare etc.;
   2.5. Parcajele şi garajele la domiciliu sau la destinaţie sînt de mai multe categorii diferenţiate pe
baza criteriilor funcţionale constructive, de echipare tehnică şi mod de exploatare.
   2.6. La proiectarea parcajelor se vor avea în vedere caracteristicile circulaţiei pasive şi anume:
    solicitările locurilor de parcare sînt funcţie de momentele caracteristice specifice ale traficului
(deplasări pentru muncă, aprovizionare, locuire, relaţii sociale şi economice, cultură, recuperare şi
agrement etc), precum şi gradul de dotare cu mijloace auto, gradul de mobilitate şi starea economică;
    mobilitatea autoturismelor depinde de mărimea localităţii, gradul de motorizare, situaţia economică
şi reflectă frecvenţa cererii de locuri de parcare la destinaţii;
    circulaţia pasivă se caracterizează în principal prin durata de staţionare, momentul orar
corespunzător scopului deplasării, gabaritul spaţiilor de staţionare etc.;
    pentru fiecare autoturism se va asigura un loc de parcare, respectiv garare, la domiciliu denumit
parcarea de origine, care este ocupat în medie 60 ... 75% din 24 ore;
    ţinînd seama de mobilitate şi de parcursul mediu zilnic al autoturismelor proprietate particulară se
va considera, pe ansamblu, 1,5 ... 1,8 locuri de parcare pentru fiecare autoturism (respectiv 1 loc la
domiciliu plus 0,5 ... 0,8 locuri la destinaţie);
    deplasarea efectivă a autoturismelor particulare în oraşele mari nu durează mai mult de 2 ... 3 ore/zi
restul timpului fiind parcate la domiciliu sau la destinaţie;
    parcajele la destinaţie vor avea de regulă utilizare multifuncţională, respectiv pentru mai multe
scopuri ale deplasărilor care se efectuează la ore diferite (ex. dimineaţa pentru muncă, iar seara
pentru spectacole, restaurant, etc.);
    pentru oraşe mici şi mijlocii cu suprafaţa intravilanului pînă la 400 ... 500 hectare circulaţia pasivă
"la destinaţie" este redusă, deplasările efectuîndu-se preponderent pe jos în cadrul unor izocrone ca
5 ... 15 minute iar pentru oraşele mai mari, circulaţia pasivă "la destinaţie" devine din ce în ce mai
importantă, atît ca volum cît şi ca durată de staţionare;
    În general durata parcării pentru muncă este de 8 ... 9 ore/zi iar pentru alte scopuri de 2 ... 4 ore/zi;
    Dotările pentru circulaţia pasivă fiind oneroase, se va asigura creşterea eficienţei funcţionale şi
rentabilizarea acestor investiţii prin măsuri specifice de exploatare: accesibilitate condiţionată,
limitarea duratei parcării, taxare diferenţiată, ocuparea succesivă prin rotaţie a aceluiaşi loc, creşterea
nivelului serviciilor, etc.
   2.7. Pentru evitarea aglomerării cererilor de locuri de parcare la destinaţie se va avea în vedere:
    întocmirea planurilor urbanistice pe baza studiilor de circulaţie cu considerarea implicaţiilor pe care
le au transporturile active şi pasive şi amplasarea dotărilor social-economice polarizatoare de
circulaţie staţionară;
    intensificarea amenajărilor de parcaje şi garaje în garaje în condiţiile organizării eficiente a
circulaţiei generale;
    rezervarea de spaţii "nou acdificandi" necesare pentru viitoarele parcaje şi garaje.
   3. CLASIFICAREA PARCAJELOR
   3.1. Parcajele de autovehicule pot fi:
   - parcaje de categoria I care sînt amenajate pe teren sau la sol;
   - parcaje de categoria II care sînt amenajate în construcţii speciale (cînd se doreşte adăpostirea şi
întreţinerea autovehiculelor sau cînd nu se dispune de spaţiu suficient pentru parcarea la sol şi este
convenabil ca aceasta să se rezolve în construcţii pe verticală).
   3.2. Clasificarea parcajelor de categoria I la sol, se face în funcţie de:
   a) Categoria autovehiculelor
    autoturisme (constituie obiectul prezentului normativ);
    autobuze şi microbuze;
    autocamioane şi autovehicule grele pentru marfă, autospeciale, etc;
    vehicule pe două roţi şi vehicule pentru handicapaţi;
   b) Amplasarea parcajelor
    parcaje situate pe străzi, adiacente benzii carosabile de lîngă trotuar;
    parcaje amplasate pe zona centrală a străzii cînd există spaţiu disponibil, iar circulaţia este redusă;
    parcaje amenajate în lungul unor aici carosabile, laterale părţii carosabile principale a străzii şi
separate de acestea prin trotuare, fîşii verzi etc.;
    parcaje amenajate pe platforme situate în afara zonei străzii.
   c) Capacitatea de parcare, a autoturismelor
    parcaje cu capacitate redusă pînă la 10 locuri;
    cu capacitate mijlocie 10 ... 50 locuri;
    cu capacitate mare de parcare 30 ... 200 autoturisme;
    parcaje cu capacitate foarte mare, peste 200 autoturisme
   d) Sisteme constructive şi echipări tehnice
    parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne, compartimentate funcţional, echipate cu marcaje,
indicatoare şi alte sisteme de dirijare a circulaţiei care au accese controlate şi sînt prevăzute cu
instalaţii tehnice de iluminat, canalizare, alimentare cu apă, plantaţii, protecţie antisolară (cu copertine,
prelate, baterii captatoare de energie solară, plantaţii înalte) etc.;
    parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne echipate parţial cu diferite instalaţii.
    parcaje simple prevăzute cu împietruiri, macadam etc. avînd scurgerea apelor meteorice rezolvată
la suprafaţă.
   e) Organizarea exploatării parcajelor
   - parcaje cu acces liber, păzite sau nepăzite, fără plată nelimitat în timp respectiv cu acces, liber
însă limitat în timp;
   - parcaje cu plată în funcţie de locul şi timpul de staţionare;
   - parcaje cu taxare suplimentară în funcţie de serviciile asigurate (preluarea maşinii etc.).
   3.3. După poziţia parcajului faţă de elementele străzii şi după modul de aşezare a vehiculelor
(înclinare etc.) parcajele de categoria I sînt de mai multe clase detaliate în anexele IA ... ID.
    Aceste clase sînt:
    IA pe străzi principale amenajate, după caz, pe suprafaţa carosabilă (delimitate prin marcaje sau
fîşii verzi), pe trotuare (condiţionat de asigurarea unei lăţimi minime pentru pietoni de 3 m la străzile de
categ. I şi II, respectiv 1,5 m la categ. III de străzi sau parţial pe carosabil şi parţial pe trotuar;
    IB - parcaje amenajate pe alei carosabile laterale părţii carosabile principale;
    IC - parcaje amenajate pe străzi secundare cu una sau două benzi carosabile;
    ID - parcaje amenajate pe platforme separate de ampriza străzii.
   3.4. În funcţie de modul de aşezare a vehiculelor pe carosabil, pe trotuare, parţial pe carosabil şi
parţial pe trotuar şi respectiv cu aşezare longitudinală, transversală la 90° sau înclinată la 60°, 45°
(eventual 30°) în mod continuu sau grupat cîte 2 - 3 vehicule etc. - există o mare varietate de cazuri
exprimate grafic în anexe şi codificate în vederea evidenţelor statistice, pentru capacitatea de parcare
etc (anexe A3-A8). În anexa A8 este arătată varianta de amenajare a parcajului de autoturisme pe
planşeul unui parcaj construit în demisol situat în incintă de blocuri.
   3.5. Clasificarea parcajelor de categoria II în construcţii (îndeosebi pentru necesităţile de
sistematizarea circulaţiei) se face conform anexelor IIA1...3-II1...3 în funcţie de:
    categoria vehiculelor;
    destinaţia parcajelor şi a garajelor (la domiciliu, la destinaţie, la dotări principale etc.);
    modul de funcţionare şi exploatare a parcajului (individuale, colective, integrate în clădiri
multifuncţionale etc.);
    numărul de niveluri ale construcţiei (subterane cu 1-2 niveluri, la parter, parter şi 1 sau mai multe
etaje etc.);
    capacitatea de parcare (pînă la 50 locuri, 50 ... 200, peste 200 locuri);
    felul construcţiei şi a acceselor (rampe interioare sau exterioare, autoelevatoare etc.), precum şi
echiparea tehnică a construcţiei (încălzire, alimentare cu apă, ventilaţie, energie electrică - forţă,
canalizare etc.).
   3.6. Clasificarea funcţională pentru parcaje-garaje în funcţie de rolul avut în sistemul de circulaţie
este:
    parcaje de transfer pentru lăsarea autoturismului şi continuarea deplasării cu transportul în comun;
    parcaje tampon pentru protejarea unei zone suprasolicitate, parcarea autoturismului şi continuarea
deplasării pe jos sau cu transport în comun;
    parcaj-siloz pentru adăpostirea şi staţionarea autoturismelor în construcţii unifuncţionale;
    parcaje integrate cînd clădirea în care este amenajat parcajul îndeplineşte şi alte funcţiuni (ex.
birouri);
    parcajc-garaje cu statul privat (abonament, etc.) şi cu servicii de întreţinere şi reparaţii auto;
    garaje individuale izolate grupate sau integrate în construcţii (ex. locuinţe).
   4. CONDIŢII DETERMINANTE ALE PARCAJELOR
   4.1. Parcajele şi garajele se vor prevedea corespunzător cererii de locuri, necesităţilor funcţionale şi
condiţiilor locale pe baza factorilor determinanţi şi de încadrare urbanistică.
   4.2. Factori demografici:
    populaţia localităţii (mii loc.) a zonelor urbanistice, densitatea (loc./ha) şi structura populaţiei:
   - grupa A activi de bază;
   - grupa B activi pentru servicii;
   - grupa C populaţie dependentă precum şi elevii şi studenţii;
    nevetismul zilnic, intrări-ieşiri la schimburi de muncă nepartizate pe mijloace de deplasare;
    sporul demografie natural şi dinamica populaţiei în perspectivă.
   4.3 Condiţii economice:
    profitul economic al localităţii sau al zonei analizate şi perspectivele de dezvoltare, implicaţiile
privind transporturile şi necesităţile de parcare;
    relaţiile economice şi sociale cu teritoriul de influenţă şi intensitatea traficului intrat în localitate;
    situaţia economică (medie) a populaţiei.
   4.4. Factori urbanistici
    suprafaţa intravilanului (ha) şi a zonelor funcţionale;
    distanţe medii (hm) între zonele urbano, raze de influenţă a centrelor polarizatoare de trafic pasiv;
    distanţe de protecţie faţă de dotări social-culturale care determină amplasamentele parcajelor şi
garajelor;
    caracteristici de ordin administrativ, arhitectural istoric, echipare edilitară şi elemente locale care
polarizează circulaţia staţionară;
    La amplasarea şi amenajarea parcajelor se va avea în vedere cererea de locuri de parcare şi
caracterul zonei urbanistice care poate fi:
    zona centrală care polarizează de regulă cel mai intens circulaţia activă şi pasivă;
    zonele de locuit care necesită parcaje dispersate la domicilii, garaje individuale, iar în unele cazuri
parcaje-garaje, în construcţii;
    zonele de muncă care necesită prevederea de platforme de parcare amenajate, de regulă, în cadrul
pieţelor preuzinale;
    pentru zonele de sport, cultură şi agrement convin de regulă, parcaje multifuncţionale de mare
capacitate.
   4.5. Condiţii de echipare rutieră
    Lungimea reţelei de străzi (km), densitatea străzilor (m/ha şi m/locuitor), suprafaţa trotuarelor şi a
părţii carosabile (ha) totală şi pe tipuri de îmbrăcăminţi rutiere;
    numărul, suprafaţa şi capacitatea parcajelor de diferite categorii;
    staţii de taximetre, numărul, suprafaţa şi capacitatea lor;
   4.6. Factori privind motorizarea
    gradul de motorizare pentru autoturisme, total pe oraş şi pe zone funcţionale;
    gradul de motorizare total parc auto şi densitatea medie a autovehiculelor (nr. autoturisme/km
strada);
    dotarea cu diferite mijloace de transport în comun, numărul mijloacelor (total) şi numărul locurilor
oferite/1 000 locuitori;
    dotările privind parcarea şi gararea pentru mijloacele de transport în comun, autovehiculele de
marfă, autospeciale etc.
   4.7. Caracteristici geometrice ale autoturismelor
    dimensiunile constructive şi de gabarit pentru principalele tipuri de autoturisme;
    spaţiile de siguranţă necesare între autovehiculele parcate şi în deplasare cu viteza de 5 km/oră din
parcaje şi garaje (gabaritul dinamic);
    razele minime şi de bracare a autoturismelor, declivităţi maxime în aliniament şi în curbe cu raze
mici în aer liber şi în construcţii;
   - unghiurile curente de poziţionare a automobilelor în parcaje 90°, 60°, 45°, 30°, 0° (în situaţii
obligate).
   4.8. Condiţii de desfăşurare a circulaţiei
    asigurarea capacităţii de circulaţie activă, a siguranţei şi fluenţei traficului;
    amenajarea intrărilor şi ieşirilor din parcaje cu asigurarea vizibilităţii, a capacităţii şi siguranţei
circulaţiei pietonilor şi a vehiculelor;
    Parcajele în construcţii şi garajele vor avea, de regulă, accese din străzile secundare;
    parcarea pe trotuare se admite numai pe anumite sectoare de străzi condiţionat de asigurare unor
spaţii minime pentru circulaţia pietonilor de 1,50 m lăţime la străzile de categ. şi de 300 m la străzile
de categ. I şi II;
    Accesul autoturismelor pe trotuare se va face în mod obligatoriu de pe partea carosabilă fiind
interzisă circulaţia vehiculelor pe trotuare;
    În dreptul magazinelor alimentare pe o distanţă de 50 m parcarea pe trotuar este interzisă, precum
şi în dreptul tonetelor sau a meselor cu vînzări ambulante;
    sistemul de parcaje şi garaje al localităţii se va stabili în corelare cu reţeaua principală de circulaţie
cu acordarea priorităţii pentru traficul curent (activ) şi pentru pietoni. În acest scop se va avea în
vedere: evitarea amplasării de accese în parcaje situate la distanţe mai mici de 50 m de la intersecţiile
arterelor principale sau de la orice intersecţie lipsită de vizibilitate, precum şi la distanţe mai mici de 25
m de la staţiile de transport în comun;
    posibilitatea parcării pe artere principale care au lăţime suficient de mare pentru asigurarea
capacităţii de circulaţie necesară;
    amplasarea parcajelor de mare capacitate (în oraşele mari) nu va împiedica circulaţia pe marile
artere şi va fi în apropierea liniilor de transport în comun, metrou;
    În oraşele mici parcajele vor fi amplasate în apropierea drumurilor publice de intrare în localităţi, iar
în oraşele staţiunii se vor prevedea spaţii de parcare în zonele centrale.
    asigurarea circulaţiei pietonilor pe căi proprii separate de accesele la parcaje şi garaje;
    sistemul general de circulaţie urbană se va reglementa pe baza condiţiilor funcţionale, de capacitate
şi siguranţă si va fi echipat cu indicatoare, marcaje, semnalizare luminoasă, glisiere de siguranţă etc.
   4.9. Protecţia mediului
    amplasarea parcajelor şi garajelor va respecta distanţele pentru protecţia zonelor funcţionale şi a
dotărilor social-economice împotriva zgomotului, vicierii atmosferei trepidaţiilor produse de
autovehicule etc.;
    se vor menţine şi dezvolta spaţiile verzi şi se vor realiza ecrane de protecţie, de regulă, din plantaţii
special amenajate în jurul parcajelor mari;
    se interzice parcarea autovehiculelor pe spaţiile verzi, peluze de iarbă etc.;
    se vor asigura amenajările necesare confortului şi siguranţei circulaţiei la staţionări, intrări şi ieşiri
din parcaje.
   5. CONDIŢII DE EXPLOATARE, PARAMETRI DE CALCUL
   5.1. Accesibilitatea în parcaje şi organizarea exploatării se vor efectua în funcţie de caracteristicile
străzilor, intensitatea şi componenta traficului, condiţiile urbanistice, cererea de locuri de parcare,
precum şi de serviciile asigurate. În cazul aglomerării excesive de autoturisme, accesibilitatea se
poate reglementa pe baza autorizării parcăm numai pentru anumite categorii de autoturisme (de
exemplu cele care servesc instituţiile sau aparţin locuitorilor zonei).
   5.2. Accesibilitatea şi parcarea la sol fără plată (liberă) poate fi:
   - cu acces şi staţionare liberă pe străzile cu trafic redus prevăzute după caz cu marcaje şi
indicatoare dc circulaţie;
   - cu staţionare condiţionată orar, respectiv liberă la orele cu trafic redus şi interzisă la orele de mare
aglomeraţie;
   - cu interzicerea staţionării pe partea carosabilă a străzilor foarte circulate şi admiterea parcării pe
aleile carosabile laterale sau pe platformele special amenajate;
    Pentru organizarea exploatării parcajelor se va studia ansamblul reţelei de artere şi parcaje avîndu-
se în vedere sectorizarea funcţională a reţelei şi diferenţierea parcajelor pe categorii distincte.
   5.3. Accesibilitatea şi parcarea la sol cu plată se va reglementa astfel:
    cu taxare în funcţie de eficienţa economică şi cu sau fără, limitarea duratei de ocupare;
    cu taxare diferenţiată orar corespunzător intensificării cererii de parcare;
    Plata parcării se va putea percepe pentru taxare pe loc sau lunar, eventual semestrial, pe bază de
abonament. Administraţia locală, împreună cu beneficiarul parcajului vor stabili de acord cu organele
de poliţie, mărimea taxei şi modalitatea de aplicare. Taxarea pe loc se va face, după caz, de către
încasatori sau cu aparate de taxat prevăzute cu contor de durată etc.
    Cazurile caracteristice privind exploatarea parcajelor la sol sînt centralizate în tabelul nr. 1.

   
Tabelul 1
SITUAŢII CARACTERISTICE PRIVIND EXPLOATAREA PARCAJELOR

   
Parcaje categoria I, la sol

   

Parcaje la sol
Extracarosabil
Caracteristici Carosabil Alee
trotuar Platforma Curte
pentru
(parking) locuinţă
parcare
Destinaţia Public • • • -
parcajului
Rezervat • • • -
instituţii
Mixt (public + • • •
rezervări)
Particular, circ. - - • •
închis
Manevra de Cu autoservire • • • -
parcare
Cu personal - - - -
special
Durata Limitată • • • -
staţionării
Nelimitată • • • •
Acces Gratuit • • • •
Cu plată • • • -
Modul de Numerar • • • -
plată
Abonament, • • • -
chirie
Carte de credit - - • -
Tarif orar Constant • • • -
 Diferenţiat • • • -

   NOTĂ: Punctele negre reprezintă, orientativ, cazurile posibile.

   
Parcaje categoria a II-a în construcţii

   

Parcaje în construcţii
Încorporate Independente
Caracteristici
Garaj Parcaj Garaj Garaj Park- Garaj
individual integrat colectiv individual Haus colectiv
Destinaţia Public - • • - • •
parcajului
Rezervat - • - • • •
instituţii
Mixt (public + - • • • • •
rezervări)
Particular, • • • • • •
circ. închis
Circulaţia Pe rampe • • • • • •
verticală
Cu elevatorul - • • - • •
Manevra de Cu autoservire • • • • • •
parcare
Cu personal - • • - • •
special
Durata Limitată - • - - • -
staţionării
Nelimitată • • • • • •
Acces Gratuit • - - • - -
Cu plată • • • • • •
Modul de Numerar - • - - • -
plată
Abonament, • • • • • •
chirie
Carte de credit - • • - • •
Tarif orar Constant - • - - • -
Diferenţiat - • • - • •

   NOTĂ: Punctele negre reprezintă, orientativ cazurile posibile.

   5.4. Accesibilitatea şi parcarea în construcţii se va face cu plată corespunzător cu importanţa şi
categoria construcţiei parcajului, cu serviciile oferite şi durata de staţionare.
    Accesul este asigurat în funcţie de locurile disponibile de parcare afişate şi de durata staţionării
admisă sau pe bază de abonament cu rezervarea locurilor. Organizarea interioară poate fi prin
compartimentarea şi eventual închiderea locurilor sau numai prin marcarea locului pe suprafaţa
spaţiului comun. Taxarea se va face în funcţie de serviciile oferite cum sînt de ex.: preluarea
automobilului la intrarea de către personalul de serviciu, operaţii de spălare, gresaj etc.
    Accesele-ieşirile din parcaje-garaje se vor organiza de regulă pe căi unidirecţionale (fără conflicte).
   5.5. Calculul locurilor de parcare se va stabili pentru diferite etape de dezvoltare a circulaţiei, cu
precizarea amplasamentelor, tipurilor de parcaje şi a mediului de organizare şi exploatare a parcajelor.
    La proiectarea parcajelor şi garajelor se vor analiza şi asigura:
   - corelarea rezolvării circulaţiei active cu soluţionarea parcajelor şi alcătuirea sistemului de parcaje;
   - garaje racordate la circulaţia generală şi transportul în comun;
   - dimensionarea şi amenajarea parcajelor în corelare cu racordarea intrărilor-ieşirilor la reţeaua
stradală;
   - echiparea tehnică a parcajelor, sistemul de orientare şi dirijare a traficului şi stabilirea modului de
exploatare.
   5.6. Calculul capacităţii parcajelor se va face avîndu-se în vedere următorii parametri şi indicatori
specifici:
   - gradul de motorizare al localităţii respectiv al zonei urbanistice. Se consideră că motorizarea
ajunge la saturaţie pentru gradul mediu de 300 autoturisme/1000 locuitori respectiv 1 autoturism/1
apartament sau 1 autoturism/3 persoane;
   - viteza de circulaţie şi de proiectare în parcaje va fi de 5 km/oră; această determină spaţiile de
siguranţă între vehicule, razele minime, declivităţile maxime, vizibilitatea etc.;
   - capacitatea de locuire a zonei (nr. de apartamente) şi capacitatea dotărilor care generează cereri
de parcare;
   - gradul de încărcare a autoturismelor se va considera în medie de 3 persoane/autoturism pentru
deplasări la sport şi agrement, 1,5 persoane/autoturism pentru deplasări la muncă şi 2
persoane/autoturism pentru alte scopuri;
   - mobilitatea reprezintă numărul mediu de km efectuaţi de autoturism într-un an respectiv într-o zi.
    Numărul mediu de deplasări zilnice sînt urinate de staţionări care intervin la calculul necesităţilor de
parcare:
   - viteza medie de deplasare a pietonilor se va considera, după caz, de 1,00 ... 1,50 m/sec.;
   - izocrona deplasării de jos pentru activităţi productive de la locuinţă la parcajul de domiciliu şi
respectiv de la parcajul de destinaţie la zonele de interes, este de 2 ... 5 min. fiind echivalentă cu
distanţa de 100 ... 500 m;
   - traficul activ pe arterele de circulaţie se va stabili după caz pe bază de măsurători şi anchete de
circulaţie respectiv cu ajutorul calculului de capacitate de circulaţie efectuat conform standardelor
10144/5 şi 10144/6;
   - traficul atras (induit) din zonă pentru dotări speciale la anumite momente reprezintă diferenţa între
traficul maxim de vîrf înregistrat la orele de mare interes şi de atracţie suplimentară şi traficul maxim
înregistrat în mod curent.
   5.7. La proiectare se vor avea în vedere următorii indicatori specifici:
   - gradul de rotire (de utilizare a parcajelor) reprezintă raportul între numărul de autovehicule parcate
în 2-1 ore şi capacitatea parcajului (ex. pentru 600 vehicule parcate cînd capacitatea parcajului este
raportul între nr. de locuri ocupate la un moment dat şi capacitatea nominală a parcajului (ex. pentru
150 vehicule parcate într-un parcaj şi capacitatea de 200 rezultă gradul de ocupare 0,75).
   - indicele de parcare în construcţii, respectiv la sol, pentru zonă, este raportul între numărul asigurat
de locuri de parcare şi numărul necesar de locuri (ex. pentru 40 locuri asigurate în garaje într-o zonă
în care sînt 200 locuri necesare, indicele de parcare în construcţii este de 20%).
   6. CALCULUL NUMĂRULUI DE LOCURI NECESARE PENTRU PARCAREA AUTOTURISMELOR
   6.1. Parcarea la domiciliu (Nd)
   6.1.1. Numărul necesar de locuri de parcare la domiciliu (Nd) se va stabili în funcţie de:
    numărul de locuitori (P);
    numărul de locuinţe, respectiv de apartamente (A) considerat A = P/3;
    categoriile de locuinţe considerate sînt: case la curte, vile cu 1) ... 6 apartamente, blocuri bară cu P
+ 2, P + 4, P + 9 şi P + 12 etaje şi blocuri punct cu P + 4, P + 9 şi P + 12 etaje. Locuinţele sînt
caracterizate prin capacitatea de cazare, gradul de confort, spaţiul ocupat şi lungimea faţadei la
alinierea străzii;
   - Coeficientul (Kt) privind sporul datorat parcărilor suplimentare necesare pentru deplasări
ocazionale, vizite, etc.

   

Kt = 1,10 ... 1,20

    ponderea medie (orientativă) a repartiţiei locurilor de parcare în parcaje de categ. I la sol (S%) şi în
parcaje de Categ. II în construcţie (C%);
    gradul mediu de motorizare (M) stabilit pentru aria analizată - localitate, zona funcţională, unitate
sau componentă de locuit - exprimat după caz prin:
   - M, numărul de autoturisme/1000 locuitori
   - 1/M, numărul (n) de locuitori/1 autoturism
   - 1/3M, numărul (m) de apartamente/1 autoturism.
   6.1.2. Se vor considera, cinci trepte de motorizare (M): 300 (saturaţie), 150, 75, 35 şi 15
autoturisme/1000 locuitori.
    Pentru gradele de motorizare intermediare se vor efectua calcule analitice exacte sau, se poate
interpola liniar.
   6.1.3. Calculul numărului de locuri de parcare (Nd) se va face cu una din relaţiile:
   - în funcţie de gradul de motorizare cu autoturisme (M):

   

Na = Kt + P x M

   - în funcţie de numărul de apartamente A şi de numărul de locuinţe care revine la 1 autoturism:

   

Nd = (Kt x A)/m = (Kt x P)/3m

    unde:

   

A = P/3 şi m = 1/3m

   6.1.4. Dimensionarea şi repartizarea locurilor de parcare pentru locuinţe pe categorii de parcaje la

sol şi în construcţii se va efectua în funcţie de gradul de motorizare şi de tipul locuinţelor pe baza
normelor din tabelul 2. Pentru documentaţii de detaliu se vor elabora anchete de opţiuni privind
parcarea la sol, în construcţii etc.
   6.1.5. De regulă pentru fiecare autoturism se va asigura la domiciliu un loc de parcare-garare
atribuindu-se sporul arătat de 10 ... 20% în funcţie de condiţiile locale.
   6.1.6. Suprafaţa totală de teren necesară parcării la domiciliu a autoturismelor se va stabili cu relaţia:

   

Sd = 25 x P x M (în m2) unde:

    p = populaţia (mii locuitori)

    M = gradul de motorizare
    OBSERVAŢIE: formula nu cuprinde sporul kt = 1,10 ... 1,20
   6.1.7. Pentru incinte cu blocuri, se va analiza posibilitatea de parcare în construcţii cu un singur
nivel, pentru cca. 30 ... 50 autoturisme amplasate în spaţiile libere (caracterizate prin cota pardoselii la
cca. 1,30 m sub cota terenului natural iar cota tavanului la cca. 1,50 m deasupra terenului. Aceasta
asigură condiţii favorabile de aerisire, acces, structură de rezistenţă şi utilizare multifuncţională a
planşeului tavan.

   
Tabelul 2
DIMENSIONAREA LOCURILOR DE PARCARE PENTRU LOCUINŢE

   

Grad de motorizare
Nr. Număr autoturisme/1000 locuitori
Categorii de locuinţe
crt.
300 150 75 35 15
 0 1 2 3 4 5 6
1 VILE
- 1 loc parcare/nr. locuinţe 1 loc parcare/1 1/2 1/3 1/3,5 1/4
locuinţă
- locuri în garaj (construcţii %) 75% 65% 50% 40% 30%
- locuri în parcaj (la sol %) 25% 35% 50% 60% 70%
- sup. parcare 25 m2/nr. 25 12,5 8,5 7,2 6,25
locuinţe
2 CASE LA CURTE
- 1 loc parcare/nr. locuinţe 1 loc parcare/1 1/1,5 1/2 1/2 1/2,5
locuinţă
- locuri în garaj (construcţii %) 60% 50% 40% 40% 30%
- locuri în parcaj (la sol %) 40% 50% 60% 60% 70%
2
- sup. parcare 25 m /nr. 25 16,5 12,5 12,5 10
locuinţe
3 BLOC P + 2
- 1 loc parcare/nr. locuinţe 1 loc parcare/1 1/1,5 1/2 1/2,5 1/3
locuinţă
- locuri în garaj (construcţii %) 40% 40% 35% 30% 30%
- locuri în parcaj (la sol %) 60% 65% 70% 70% 70%
- sup. parcare 25 m2/nr. 25 16,5 12,5 10 8,5
locuinţe
4 BLOC P + 4
- 1 loc parcare/nr. locuinţe 1 loc parcare/1 1/1,5 1/2 1/2,5 1/3
locuinţă
- locuri în garaj (construcţii %) 30% 30% 25% 25% 20%
- locuri în parcaj (la sol %) 70% 70% 75% 75% 80%
2
- sup. parcare 25 m /nr. 20 16,5 12,5 10 8.5
locuinţe
5 BLOC P + 9
- 1 loc parcare/nr. locuinţe 1 loc parcare/1 1/2 1/2,5 1/3 1/4
locuinţă
- locuri în garaj (construcţii %) 20% 20% 15% 15% 10%
- locuri în parcaj (la sol %) 80% 80% 85% 85% 90%
- sup. parcare 25 m2/nr. 16,3 12,5 10 8,5 6,25
locuinţe
6 BLOC P + 12
- 1 loc parcare/nr. locuinţe 1 loc parcare/1 1/2,5 1/3 1/4 1/5
locuinţă
- locuri în garaj (construcţii %) 10% 10% 10% - -
- locuri în parcaj (la sol %) 90% 90% 90% 100% 100%
2
- sup. parcare 25 m /nr. 12,5 10 8,5 6,25 5
locuinţe

   NOTĂ: 1 - 1 locuinţă = 1 apartament; 2 - pentru o locuinţă se consideră 3 persoane; 3 - valorile

intermediare se stabilesc prin interpolare liniară
   6.1.8. Pentru parcajele individuale sau colective în locuinţe se adoptă, după caz, amplasarea
garajului la subsol, demisol, sau la parter. Se va ţine seama de tendinţa ca pentru grade mari de
motorizare şi locuinţe în vile, case la curte sau blocuri mici, să se asigure pentru fiecare apartament
cîte un garaj cu cel puţin un loc de parcare.
   6.1.9. Alegerea şi amplasarea tipului de parcaj la sol se va face avîndu-se în vedere capacitatea
parcajului corespunzătoare cu numărul necesar de locuri calculate.
    Amplasarea parcajului va fi în vecinătatea locuinţei sau în cadrul unei arii determinată de izocrone
de deplasare pe jos fie la locuinţă la un parcaj de max. 2 minute.
   6.2. Parcarea la destinaţie (Ns)
   6.2.1. Numărul de locuri de parcare la destinaţie (Ns) pentru diferite scopuri (s) se va stabili în
funcţie de:
   - caracterul dotărilor diferenţiate după rolul şi capacitatea lor (Cs) - salariaţi, spectatori, clienţi etc. -
de care depinde norma unitară de parcare (ns).
   - gradul de motorizare al zonei variabil între 300 ... 15 autoturisme/1000 locuitori;
   - gradul de rotire, de utilizare succesivă a aceluiaşi loc de parcare (K2s) de către mai multe
autovehicule în timpul unei zile care se deplasează pentru scopuri diferite, are valori variabile:

   

K2s = 1/1 ... 1/5 în medie 1/2 ... 1/3

    Reducerea acestor locuri de parcare în cazul solicitărilor diferenţiate în timp la unităţi învecinate
convine în cadrul unor izocrone de mers pe jos de 2’ ... 5’.
   6.2.2. Dimensionarea locurilor de parcare pentru obiectivele de destinaţie - dotări sociale, culturale,
economice, etc. -se va efectua în funcţie de gradul de motorizare pe baza normelor (ns) din tabelul 3.

   
Tabelul 3
DIMENSIONAREA LOCURILOR DE PARCARE PENTRU DOTĂRI SOCIAL CULTURALE

   

Nr. Grad de motorizare

Dotări social culturale, categorii şi Număr autoturisme/1000 locuitori
capacităţi
crt. 300 150 75 35 15
0 1 2 3 4 5 6
1 INSTITUŢII 1 loc de parcare/nr. de salariaţi
- centrale 1/10 1/20 1/30 1/35 1/40
- administrative 1/20 1/30 1/40 1/45 1/50
2 - MAGAZINE 1 loc de parcare/nr. de cumpărători
pe oră
- magazine > 5000 m 1/20 1/30 1/40 1/50 1/60
- magazine < 5000 m 1/30 1/40 1/50 1/60 1/70
- pieţe agroalimentare 1/35 1/45 1/55 1/65 1/75
3 HOTELURI 1 loc de parcare/nr. de paturi
(clienţi)
- hotel 5 stele 1/6 - 1/2 1/6 - 1/4 1/6 - -
- hotel 4 stele 1/6 - 1/4 1/6 1/6 - -
- hotel 3 stele 1/8 - 1/6 1/10 - 1 1/10 1/10 1/10
- hotel 2 stele 1/10 - 1/8 1/10 1/10 1/10 W10
- hotel apart. 5 stele 1/6 - 1/2 1/6 - 1/3 1/6 - -
 - hotel apart. 4 stele 1/6 - 1/3 1/6 - 1/4 1/6 - -
- hotel apart. 3 stele 1/9 - 1/4 1/9 - 1/5 1/9 1/9 1/9
- hotel apart. 2 stele 1/9 - 1/6 1/9 - 1/6 1/8 1/9 1/9
4 RESTAURANTE 1 loc de parcare/nr. de clienţi
- lux, bar de noapte 1/2 1/4 1/6 — —
- categoria I 1/4 1/6 1/8 1/10 —
- categoria II 1/8 1/10 1/12 1/12 —
- categoria III 1/10 1/12 1/14 1/16 —
5 SPITALE 1 loc de parcare/nr. de paturi
(bolnavi)
- judeţene 1/5 1/10 1/15 1/20 1/25
- municipale 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30
- orăşeneşti 1/15 1/30 1/25 1/30 1/35
- dispensare 1/20 1/25 1/30 1/35 1/40
6 GĂRI 1 loc de parcare/nr. de călători pe
oră
- principale 1/25 1/30 1/35 1/40 1/45
- locale 1/30 1/35 1/40 1/50 1/60
- secundare 1/40 1/45 1/50 1/60 1/70
7 AEROPORTURI 1 loc de parcare/nr. de călători pe
oră
- internaţionale 1/25 1/30 1/35 1/40 1/45
- mari 1/30 1/35 1/40 1/45 1/50
- curse interne
- mici 1/50 1/55 1/60 1/65 1/70
8 TEATRE 1 loc de parcare/nr. de spectatori
- vorbit - peste 700 1/5 1/10 1/15 1/20 1/25
- 500-700 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30
- sub 500 1/12 1/17 1/22 1/27 1/32
- muzical - peste 600 1/15 1/20 1/25 1/30 —
- sub 600 1/10 1/15 1/20 1/25 1/35
- opera - peste 800 1/4 1/3 1/12 1/16 1/20
9 CINEMATOGRAFE 1 loc de parcare/nr. de spectatori
CASE DE CULTURĂ
peste 650 locuri 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30
- 650 locuri 1/15 1/20 1/25 1/30 1/35
- 500 locuri 1/20 1/25 1/30 1/35 1/40
- 350 locuri 1/25 1/30 1/35 1/40 1/45
- 250 locuri 1/30 1/35 1/40 1/45 1/50
10 EXPOZIŢII ETC 1 loc de. parcare/nr. de vizitatori
- tîrguri 1/30 1/40 1/50 1/60 1/70
- muzee 1/25 1/35 1/40 1/50 1/60
 - galerii de artă 1/15 1/25 1/30 1/40 1/50
11 SĂLI DE SPORT 1 loc de parcare/nr. de spectatori
- peste 4000 locuri 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30
- 2000 - 4000 locuri 1/15 1/25 1/30 1/35 1/40
- sub 2000 locuri 1/20 1/40 1/50 1/60 1/70
12 STADIOANE 1 loc de parcare/nr. de spectatori
- peste 50000 locuri 1/15 1/20 1/25 1/30 1/35
- 20000 - 50000 locuri 1/25 1/25 1/30 1/35 1/40
- sub 20000 locuri 1/35 1/40 1/50 1/60 1/70
13 ŞTRANDURI 1 loc de parcare/nr. de persoane
- municipale 1/10 1/15 1/20 1/25 1/30
- de cartier 1/20 1/30 1/40 1/50 1/60
14 GRĂDINI, SPAŢII VERZI 1 loc de parcare/nr. de persoane
- scuaruri 1/40 1/45 1/50 1/60 1/70
- grădini 1/30 1/33 1/40 1/45 1/50
- parcuri 1/20 1/25 1/30 1/40 1/45

   NOTĂ: numărul minim de locuri de parcare pentru dotarea "HOTELURI" corespunde normei
O.M.C.T. nr. 61/1991;
    pentru moteluri, vile, bungalouri, sat vacanţă, nr. de locuri de parcare corespunzătoare cu categoria
hotei 3 stele şi 2 stele.
   NOTĂ: La numărul de locuri de parcare se adaugă numărul de locuri necesare salariaţilor dotărilor
social-culturale stabilite prin anchetă.
   6.2.3. Calculul numărului de locuri de parcare la destinaţie, pentru diferite scopuri (Ns) se va face în
funcţie de categoria dotărilor cu relaţia:

   

Ns = Σ ns x Cs x K2s

    Pentru dotările cu funcţii non stop (hotel, spital, etc.) şi pentru instituţii de stat nu există de regulă
disponibilitatea ca parcajele proprii să fie utilizate şi pentru alte scopuri

   

(K2s = 1)

   6.2.4. Defalcarea numărului de locuri în parcaje de categoria I la sol şi de categoria II în construcţii

se va efectua pe baza ponderilor orientative din tabelul 4.

   
Tabelul 4
PONDEREA INFORMATIVĂ A PARCAJELOR LA SOL ŞI ÎN CONSTRUCŢII ÎN FUNCŢIE DE TIPUL
DE LOCUINŢĂ ŞI GRADUL DE MOTORIZARE

   

Nr. curent Tipul locuinţei Tipul parcării Nr. auto/1000 locuitori

 300 150 75 35 15
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Vile Garaj 75% 65% 50% 40% 30%
La sol în curte 10% 15% 20% 25% 30%
pe stradă. 15% 20% 30% 35% 40%
2 Case la curte Garaj 60% 60% 40% 35% 30%
La sol în curte 15% 20% 25% 25% 30%
pe stradă 25% 30% 35% 35% 40%
3 Bloc P + 2 Garaj 45% 40% 35% 30% 25%
La sol în curte 20% 20% 25% 30% 35%
pe stradă 40% 40% 40% 35% 35%
4 Bloc P + 4 Garaj 30% 30% 25% 25% 20%
La sol în curte 25% 30% 30% 35% 40%
pe strada 40% 45% 45% 40% 40%
5 Bloc P + 9 Garaj 20% 20% 15% 15% 10%
La sol 80% 80% 85% 85% 90%
6 Bloc P + 12 Garaj 15% 10% 10% 5% 5%
La sol 80% 90% 90% 100% 100%

   NOTĂ: Parcajele la sol s-au diferenţiat cu amplasarea în curte şi respectiv pe stradă.

    Pentru grade de motorizare intermediare se va interpola liniar.

   
PONDEREA INFORMATIVĂ A PARCAJELOR LA SOL ŞI ÎN CONSTRUCŢII ÎN FUNCŢIE DE
CATEGORIA DOTĂRII SOCIAL CULTURALĂ, ŞI GRADUL DE MOTORIZARE

   

Nr. auto/1000 locuitori

Nr. crt. Tipul dotării Tipul parcării
300 150 75 35 15
1 Hotel 3 stele în construcţii 60% 50% 40% 30% 20%
la sol 40% 50% 60% 75% 90%
2 Magazin > 5 000 m în construcţii 50% 40% 35% 20% 10%
la sol 50% 60% 65% 80% 100%
3 Teatre în construcţii 40% 30% 25% 15% -
la sol 60% 70% 75% 85% 100%
4 Restaurante de lux în construcţii 30%- 20% 15% - -
la sol 70% 80% 80% 100% 100%

   6.2.5. În cazul zonelor urbane susceptibile de dezvoltări cu implicaţii majore asupra circulaţiei se va
prospecta cererea de locuri de parcare şi se vor rezerva spaţii pentru amplasarea parcajelor la sol şi
în construcţii.
   6.2.6. Calculul suprafeţei globale de teren necesari parcării autoturismelor la destinaţie se va face cu
relaţia:
    

S = 12,5 P x M (în m2)

    unde:
    P = populaţia localităţii sau a zonei (mii locuitori);
    M = gradul de motorizare.
   6.2.7. Necesarul locurilor de parcare a vehiculelor care se deplasează pentru muncă se va stabili în
cadrul studiului general de circulaţie pe bază de anchete origine-destinaţie efectuate la întreprinderi şi
de programe de calcul automat a fluxurilor de călători cu diferite mijloace de deplasare.
    Parcarea se va prevedea în pieţe preuzinale sau pe platforme amenajate în vecinătatea intrărilor.
   6.2.8. Parcajele pentru traficul atras (induit) de (exemplu pentru vizitarea unor zone atractive,
informare generală etc. se vor analiza în funcţie de frecvenţa şi intensitatea solicitărilor şi de
suprapunerea cu alte categorii de trafic local.
    Intensitatea traficului induit (Ti) stabilită în studiul de circulaţie pentru zona urbană de interes poate
varia în raport cu traficul curent local (Tc) în limite largi, de exemplu:

   

Ti = (0,25 ... 1,0) Tc

   6.3. Numărul total al locurilor de parcare (Nt)

   6.3.1. Numărul total (Nt) de locuri de parcare permanente, pentru zone multifuncţionale este:

   

Nt = Nd + Ns = Kt x P x M + Σ ns x Cs x K2s

    cu semnificaţiile arătate mai sus.

   7. STRUCTURA SISTEMULUI DE PARCAJE ŞI DIMENSIONAREA LOR
   7.1. Parcajele şi garajele vor fi concepute şi organizate într-un sistem funcţional unitar fundamentat
pe:
   - stabilirea zonelor de aglomerare a traficului;
   - intensitatea cererii de locuri de parcare şi frecvenţa orelor de maximă solicitare;
   - analiza critică a circulaţiei existente, a infrastructurilor stradale, precum şi a circulaţiei pietonilor;
   - prospectarea dezvoltării circulaţiei active şi staţionare pentru perspectivă de minimum 15 ani şi
prima etapă de 3 ... 5 ani.
    Analiza sistemului de parcaje va ţine seama de studiul general de circulaţie, şi de documentaţiile
urbanistice.
    Studiul pentru parcaje se va compune din analiza critica a situaţiei existente, prognoza cererii de
locuri de parcare, structura sistemului, dimensionarea şi organizarea parcajelor.
   7.2. Reprezentarea, sintetică sistemului de parcaje se va exprima în planul, sectorizat al
introvilanului sau a zonei urbanistice, cu marcarea următoarelor date - fig. 1:
   - totalul locurilor din parcajele organizate (ofertă);
   - numărul total de locuri necesare (cerere);
   - numărul de locuri în parcajele cu plată sau cu diferite restricţii (de staţionare) etc.

   
Figura 1
Sectorizarea unei zone urbane cu evidenţierea necesităţii de parcare şi a amenajărilor de parcaje de
diferite categorii
    

   7.3. Documentaţiile pentru investiţiile de parcaje şi garaje vor fi fundamentate prin studii de
optimizare, studii de fezabilitate şi de impact, privind consecinţele implementării acestor lucrări în situl
urban.
    Pentru proiectarea parcajelor se vor efectua inventarieri şi relevee de parcaje existente şi terenuri
disponibile, analize tehnico-economice pentru soluţiile constructive şi pentru organizarea şi
rentabilizarea exploatării.
   7.4. Structura sistemului de parcaje se va stabili pe considerente funcţionale corespunzător zonelor
caracteristice clasificate conform fig. 2:
   - zona centrală (sau centre polarizatoare de cartier, etc.) suprasolicitată de trafic datorită caracterului
multifuncţional şi concentrării reţelei;
   - zone intermediare, cu cereri mari de parcare datorită dotărilor, funcţiilor proprii şi vecinătăţii cu
zona centrală;
   - zone marginale cu trafic mai redus şi cu cereri de parcare mai puţine (concentrate la preuzinalele
unor întreprinderi etc.).
    În funcţie de cererea şi oferta locurilor de parcare şi de modul de organizare funcţională a
parcajelor, se disting:
   - zona albă cu accese şi parcări necondiţionate în timp, eventual parcări cu plată (corespunde în
general nonelor marginale);
   - zona albastră cu reglementarea duratei de staţionare liberă şi de regulă cu plată (corespunde în
general zonelor intermediare sau centrale);
   - zona roşie cu interzicerea parcării publice rezervată pentru instituţii de stat, locatari etc.
(corespunde în general anumitor sectoare din zona centrală);

   
Figura 2
Schema intravilanului în funcţie de cererea de parcare

   
   7.5. Pentru fiecare zonă şi subzonă se va determina numărul de locuri de parcare şi tipurile
caracteristice de parcaje - garaje conform fig. 3.
    Structura parcajelor funcţionale la sol sau în construcţii se compune din:
   - parcaje de transfer amplasate în zonele marginale sau eventual intermediare pentru parcarea
autoturismelor provenite din extravilan sau din zonele marginale şi transferul călătorilor spre centru, de
regulă în mijloacele de transport în comun;
   - parcaje tampon amplasate la limita zonei centrale pentru parcarea autoturismelor şi continuarea
deplasării, de regulă pe jos, în zona supraaglomerată, şi protejată prin măsuri restrictive;
   - parcaje curente, amplasate în interiorul zonelor funcţionale la dotări social-economice, instituţii şi
centre polarizatoare, cu sau fără plată;
   - parcaje siloz cu caracter public exclusiv pentru staţionări;
   - parcaje-garaje cu caracter, de regulă, privat (abonamente etc.) dotate cu servicii specifice, de
întreţinerea autoturismelor etc.;
   - parcaje integrate amplasate în construcţii cu două sau mai multe funcţiuni.

   
Figura 3
Schema dispunerii în intravilan a sistemului principal de parcaje

   

   7.6. Proiectarea parcajelor de autoturisme se va efectua în funcţie de modul de aşezate a

vehiculelor care poate fi: longitudinal la bordură, normal sau oblic cu înclinări de 45° său 60%.
    Parcarea la 30° este posibilă în cazul unor spaţii înguste, delimitate de stîlpi existenţi etc.
    Dimensionarea şi organizarea parcajelor, se va face pentru viteza de 5 km/h avîndu-se în vedere
caracteristicile geometrice ale infrastructurii rutiere stabilite în funcţie de aşezarea vehiculelor, conform
datelor din tabelul 5.
   7.7. Laţimea locului de parcare va fi de regulă 2,50 m, iar lăţimea căii, cu dublu sens, de 6,000 m. În
zonele cu spaţiu disponibil, lăţimea locului de parcare va fi de 3,00 m, iar lăţimea căii de acces de 7,00
m, pentru dublu sens.
   7.8. Dimensionarea spaţiilor şi organizarea parcajelor în construcţii, au în plus faţă de parcajele la
sol, elemente cum sînt rampele de acces (în aer liber sau în construcţii), înălţimea nivelului liber
(gabaritul), elementele de vizibilitate etc., stabilite în tabelul 5 - Soluţiile constructive, echiparea
tehnică şi exploatarea parcajelor în construcţii nu fac obiectul prezentului normativ.
   7.9. Normele pentru dimensionarea locurilor de parcare şi de circulaţie pentru alte categorii de
vehicule decît autoturismele, respectiv pentru vehicule cu 2 roţi, autocamioane, autobuze, vehicule
pentru handicapaţi se dau în funcţie de modul de aşezarea lor în tabelul 6.
   7.10. Aşezarea autoturismelor în parcajele adiacente străzilor se face de regulă cu ocuparea locului
în sensul direcţiei de acces.
    
Tabelul 5
NORME DE DIMENSIONARE ŞI CARACTERISTICI ÎN FUNCŢIE DE AŞEZAREA
AUTOTURISMELOR

   

Modul de aşezare
Nr.
Elemente componente longitudina perpend. oblic
crt. oblic la 60°
l 90° la 75°
1 2 3 4 5 6
1 Lungimea locului de
parcare
- normală (m) 6,50 5,50
- minimă (m) 6,00 4,50
2 Lăţimea locului de
parcare
- normală (m) 2,50 ... 3,00
- minimă (m) 2,30
3 Spaţii libere între
autoturisme cuprinse în
lungimea respectiv
lăţimea locului
- normale (m) 2,00 1,50
- minime (m) 1,00 1,00
4 Înălţimea liberă
- normală (m) 2,20
- minimă (m) 2,10
5 Căi de acces în parcaje •
nr. intrări ieşiri
pentru capacitate <50> • singură intrare şi ieşire comună
pentru capacitate > 30 • intrare separată de ieşire (sens unic)
Vt
• lăţimi pentru intrări -
ieşiri
- dublu sens - normal 7,00
(m)
- minim (m) 6,00
- sens unic - normal (m) 4,00
- minim (m) 3,50
• lăţimi pentru căi
interioare şi de manevră
- dublu sens - normal 6,00 7,00 6,00 6,00
(m)
- minim (m) 5,50 6,00 5,50 5,50
- sens unic - normal (m) 3,50 7,00 3,50 3,50
- minim (m) 3,50 6,00 3,00 3,00
• lăţimi accese pentru
garaje individuale
 - normal (m) 3,50
- minim (m) 3,00
• declivităţi pentru rampe
la parcaje
colective - în aer liber pentru declivităţi 10 -15%
se execută striuri metalice
• normale 8%
antiderapante încastrate în
• maxime 10% cale
individuale - în aer liber
• normale 12%
• maxime 15%
• razele curbelor
- pe căile de acces
• normal (m) 9,00
• minim (m) 6,00
- pentru manevre
• normal 6,00
• minim 5,00
• distanţa de vizibilitate 7,00
minimă (m)
• supralărgirea benzii de 2,00
3 m în curbă cu raza R =
6,00
• lăţimea benzii în curbă 5,00
(m)
6 Viteza de deplasare în 5
parcaje km/h

    Vt = autoturism

   
Tabelul 6
NORME DE DIMENSIONARE ŞI CARACTERISTICI ÎN FUNCŢIE DE AŞEZAREA ALTOR TIPURI DE
VEHICULE

   

Modul de aşezare
Nr. Elemente caracteristice pe tipuri
crt. de vehicule normal
longitudinal 0° oblic 45°
90°
1 2 3 4 5
1 Vehicule cu două roţi
a) motociclete
- lungimea locului (m) de 2,60 2,60 2,20
parcare;
- lăţimea locului de parcare 1,00
b) biciclete
- lungimea locului de parcare
 (m):
- pe un rînd; 1,90
- pe două rînduri 2,20
- lăţimea locului de parcare (m) 0,60
2 Vehicule handicapaţi
- lungimea locului de parcare 6,00
(m);
- lăţimea locului de parcare (m) 3,50
3 Autovehicule grele
- lungimea locului de parcare
(m)
a) autocamioane; 12,50 10,00 9,90-
10,70
b) autobuze; 15,00 12,00 11,30-
12,40
c) autocamioane cu remorci şi 27,00 24,00 16,50-
autovehicule articulate; 20,00
- lăţimea locului de parcare (m):
a) autocamioane; 3,00 4,00
b) autobuze; 3,00 4,00
c) autocamioane cu remorci şi 3,50 4,00
autovehicule articulate;
- fîşii libere necesare între
autovehicule (m)
a) autocamioane; 2,50 1,50
b) autobuze; 3,00 1,50
c) autocamioane cu remorci şi 3,00 1,50
autovehicule articulate
- căi de acces:
• nr. intrări-ieşiri pentru
capacităţi < 50 autoveh. o singură intrare-ieşire
capacităţi > 50 autoveh. minim 2 intrări-ieşiri
O lăţimi pentru căi interioare şi
manevră (m)
– sens unic:
a) autocamioane 5,00 13,50 5,50 ...
7,50
b) autobuze 5,00 15,00 6,00 ...
8,50
– sens dublu - nu se recomandă, lăţimile fiind
duble (spaţiu excesiv)
– razele curbelor pe căile de
acces;
a) autocamioane (m) 12
b) autobuze (m) 12 ... 15
c) autocamioane cu remorci şi 20
autovehicule articulate (m)
 – distanţa minimă de vizibilitate 20
(m)
– viteza de deplasare în parcaje 5
km/h

   NOTĂ: Dimensiunile spaţiilor de parcare şi a căilor de acces au fost stabilite conform "Normativului
pentru proiectarea, executarea şi recepţionarea drumurilor industriale C 79/80
    Alcătuirea tipurilor de parcaje la sol pe străzi şi respectiv pe platforme de mare capacitate, inclusiv
posibilităţile de aşezare sînt detaliate în anexele nr. 3... 5.
    Numărul mediu de autoturisme din parcajele situate în lungul străzilor, pe lungime de 100 m este
precizat în anexa 3.
    Amenajarea locurilor de parcare pentru motociclete, biciclete şi vehicule pentru handicapaţi se va
face conform anexei 6 iar pentru autobuze, autocamioane cu sau fără remorcă şi pentru autovehicule
articulate conform anexei 7.
   7.11. Pentru parcaje pe platforme se va organiza circulaţia de regulă cu sens unic atît la intrări-ieşiri
cît şi pe culoarele de acces. Organizarea circulaţiei interioare se va preciza în planul de dispunere a
locurilor de parcare şi va fi semnalizată în mod corespunzător pentru evitarea ambuteiajelor şi a
accidentelor.
   7.12. Parcajele din cartierele de locuinţe individuale, case la curte, se vor asigura de regulă în curţi,
în garaje individuale sau pe spaţiul străzilor în locuri special amenajate.
    Unde este posibil se vor grupa locurile de parcare pe platforme comune sau în baterii de garaje
individuale.
    Pentru parcarea în incinte de blocuri se vor putea amenaja platforme, benzi adiacente pentru
parcare, parcaje amenajate în construcţii sub zona verde sau sub terenuri de sport etc.
   7.13. Parcarea pe străzile secundare este de regulă liberă, cu aşezare longitudinală la marginea
părţii carosabile, eventual parţial şi pe trotuare dacă acestea au o lăţime suficientă pentru a se rezerva
min. 1,50 m pentru pietoni.
    Parcarea pe o parte a străzi cu 1-2 benzi carosabile, trebuie stabilită alternativ pentru asigurarea
circulaţiei curente şi pentru întreţinerea rigolelor străzii.
    De regulă parcarea la sol se va face pe platforme adiacente părţii carosabile a străzilor locale, la
distanţe suficiente de protecţie faţă de locuinţe, şcoli, dispensare şi alte dotări.
    Pe străzile principale se admite parcarea pe partea carosabilă condiţionat de asigurarea capacităţii
de circulaţie.
    Se va avea în vedere că aceste parcări reduc capacitatea benzii alăturată spaţiului de parcare
astfel:
   - pentru aşezare longitudinală reducerea este de 20%;
   - pentru aşezarea oblică reducerea este de 30%;
   - pentru aşezarea normală reducerea este de 40%.
    Se interzice parcarea pe partea carosabilă a arterelor principale de categ. I, II şi III cînd sînt
solicitate de trafic foarte intens iar nivelul de serviciu este C sau D.
   7.14. În zona centrală a străzilor puţin solicitate de trafic, precum şi pe anumite spaţii carosabile
suplimentare sau în pieţe cu trafic redus, se pot organiza parcaje cu condiţia asigurării capacităţii de
circulaţie şi a respectării măsurilor de siguranţa circulaţiei.
   8. DISPOZIŢII CONSTRUCTIVE
   8.1. Suprastructura parcajelor la sol se va amenaja în mod obişnuit, cu sisteme rutiere moderne-
permanente, iar ansamblul lucrărilor se va sistematiza şi pe verticală. Pe zonele de staţionare se vor
realiza, de regulă, îmbrăcăminţi din beton de ciment sau pavaje de piatră cioplită, iar pe benzile de
circulaţie curentă (de acces) îmbrăcăminţile vor fi diferite, de ex. din asfalt. Din considerente
economice, unele parcaje extrastradale se vor putea amenaja, în prima etapă ca sisteme rutiere
provizorii, din împietruiri etc., cînd obiectivele din vecinătate nu sînt deranjate de praf sau zgomot. Pe
suprafaţa de staţionare se interzice utilizarea de îmbrăcăminţi asfaltice datorită deformaţiilor asfaltului
sub acţiunea sarcinilor statice.
    Dimensionarea sistemelor rutiere se va face în funcţie de condiţiile locale capacitatea portantă a
terenului natural şi categoriilor de vehicule care vor solicita parcajul, conform metodologiei de calcul
din instrucţiunile PD 177/76 şi STAS 1339/70.
    Parcajele de mare capacitate (de ex. tîrguri, stadioane sau expoziţii) se pot amenaja în prima etapă
cu îmbrăcăminţi semipermanente, macadam asfaltic sau macadam cimentat.
   8.2. Suprafeţele de parcare la sol vor fi mărginite cu borduri pentru asigurarea opririi roţii la limita
dorită, pentru formarea rigolei pentru scurgerea apelor meteorice sau pentru demarcaţii de pavaje -
cum sînt: borduri îngropate de ghidaj optic şi de separare ale îmbrăcăminţilor rutiere, borduri
denivelate cu înălţime redusă 4 - 8 cm (circulabile), borduri de trotuare (20 x 25cm, înălţimea liberă de
14 - 16 cm) sau borduri teşite conform detaliilor din proiectul tip de sisteme rutiere.
   8.3. Parcajele la sol vor fi de regulă echipate cu marcaje şi indicatoare de circulaţie, cu instalaţie de
iluminat şi vor fi sistematizate pe verticală. Se vor asigura pantele corespunzătoare circulaţiei şi
staţionării vehiculelor, de regulă mai mici de 2,5% precum şi lucrările de colectarea şi evacuarea
apelor la canalizarea subterană (guri de scurgere şi colectoare) sau la suprafaţă (rigole, şanţuri,
casiuri).
   8.4. Parcajele la sol de capacităţi mari şi cu confort ridicat vor putea fi amenajate cu copertine de
protecţie contra soarelui şi a intemperiilor, alcătuite după caz din sisteme cu prelate, copertine fixe,
panouri captatori solari sau plantaţii înalte.
    În astfel de situaţii se vor putea prevedea fîşii verzi mărginite cu borduri denivelate şi
compartimentări ale spaţiului de staţionare pentru 2-3 locuri de autoturisme.
    Pe fîşiile verzi se vor amenaja plantaţii de garduri vii şi arbori înalţi (plopi etc.) care vor fi amplasaţi,
împreună cu diverşi stîlpi de iluminat sau indicatoare, la min. 0,50 m distanţă de la bordura care
limitează lateral spaţiul destinat parcării.
   8.5. Parcajele de mare capacitate vor fi prevăzute pe cît posibil cu pază, vor fi înzestrate cu cabine
pentru personalul de exploatare şi vor avea cel puţin două accese, circulaţia interioară fiind de regulă
organizată cu sens unic.
   8.6. După caz, se vor putea prevedea pentru public grupuri sanitare, telefon public cu 1 - 2 cabine,
bar-bufet, chioşc cu ziare, ţigări etc. La amenajarea acestor spaţii se vor avea în vedere prevederile
normelor generale de prevenirea şi stingerea incendiilor.
   8.7. Parcajele şi garajele de autoturisme se vor amenaja ţinînd seama de:
   - înălţimea liberă minimă a gabaritului este 2,20 m ... 2,10 m;
   - adîncimea locurilor de parcare 5,00 m, iar pentru garajele individuale în construcţii 6,00 m;
   - rampele drepte şi acoperite vor avea declivitatea maximă de 15% iar cele descoperite 12%;
   - rampele curbe vor avea de regulă declivitatea maximă de 6% şi raza de curbură de minimum 7,00
m.
    Pe rampele în aer liber cu declivitatea peste 6% ca şi pe rampele acoperite cu peste 10% se vor
prevedea măsuri speciale contra derapajului cum sînt fîşii carosabile rugoase (de rulare), striuri sau
crampoane metalice etc.
   9. MĂSURI PENTRU SIGURANŢA CIRCULAŢIEI, PROTECŢIA MUNCII, PREVENIREA ŞI
COMBATEREA INCENDIILOR
   9.1. Pentru creşterea siguranţei circulaţiei, amplasarea parcajelor la sol se va face, pe cit posibil, în
afara părţii carosabile a străzilor principale la distanţe mai mari de 25 m, faţă de intersecţiile arterelor
principale sau de spitale, şcoli, grădiniţe de copii, biblioteci, institute de cercetare-proiectare etc.
   9.2. Intrările şi ieşirile din parcaje vor fi astfel dispuse încît să se asigure o circulaţie fluentă şi fără
pericole atît pentru pietoni şi traficul curent de pe arterele la care se racordează cît şi pentru vehiculele
care parchează.
    Pe cît posibil intrările vor fi racordate la străzi laterale cu trafic redus sau la benzi suplimentare
adiacente părţii carosabile a străzilor principale pentru decelerare şi respectiv accelerare.
   9.3. Parcajele pentru mai mult de 50 autoturisme vor avea două intrări, circulaţia interioară se va
organiza, de regulă, cu sens unic şi vor fi echipate cu indicatoare şi marcaje de circulaţie.
   9.4. Pe reţeaua stradală din apropierea parcajelor se vor instala indicatoarele de circulaţie "parcare"
însoţite de indicatoare de atenţionare pietoni, direcţie, distanţă pînă la parcaje etc. Amplasarea şi
numărul indicatoarelor de presemnaliazre se vor stabili şi de natura obiectivelor servite. La ieşirile din
parcaje în reţeaua stradală se vor instala indicatoare "oprire la intersecţie (STOP)" sau "cedează
trecerea" în funcţie de condiţiile de vizibilitate, conform prevederilor STAS-ului 1848-84. Aceste
indicatoare vor fi instalate anterior convergenţei căii de ieşire din parcaj cu artera principală.
   9.5. În interiorul parcajelor căile de acces şi locurile de staţionare vor fi delimitate prin marcaje cu
vopsea, cu benzi adezive fixate pe carosabil, cu borduri îngropate sau pavele de culoare distinctă faţă
de culoarea părţii carosabile. Acestea se vor amplasa, după caz, la nivelul părţii carosabile, cu 1,5 cm
peste cota părţii carosabile cînd nu au dispozitive reflectorizante sau cu 2,5 cm cînd dispun de
asemenea dispozitive. Pe căile de acces cu dublu sens din parcaje se va marca axa longitudinală a
căii şi cu săgeţi sensurile de mers.
   9.6. La parcajele amplasate de-a lungul străzilor (la bordură) se vor marca ca zone neutre a
carosabilului, începutul şi sfîrşitul parcajului şi se vor delimita transversal locurile pentru autovehicule
iar cu linie întreruptă se va marca limita benzii de parcare spre partea carosabilă curentă.
    Parcajele pe trotuare vor fi mărginite cu marcaje din linii continue spre partea rezervată circulaţiei
pietonilor asigurîndu-se lăţimea de min. 1,50 m pentru pietoni la străzile secundare şi 3 m la străzile cu
4 sau 6 benzi carosabile.
   9.7. Pe parcursul proiectării parcajelor principale vor fi consultate organele primăriei şi ale poliţiei
circulaţiei rutiere pentru amplasarea, semnalizarea şi organizarea lor.
    Se interzice parcarea vehiculelor în locuri neautorizate, în intersecţii, în dreptul semafoarelor sau a
cîmpului vizual din întersecţii. În zonele periculoase se vor prevedea măsuri suplimentare de siguranţa
circulaţiei: pavaje antiderapante, parapeţi şi bariere etc.
   9.8. Pentru protecţia muncii prevenirea şi combaterea incendiilor se vor avea în vedere ca la
amplasarea parcajelor la sol să se asigure distanţele minime (D) faţă de clădirile vecine conform
normelor din tabelul 7.
    Distanţa de 15 m pînă la locuinţele-birouri se va putea reduce la 10 m, iar distanţa de 5 m pînă la
calcan se va putea reduce pînă la 1 m pe baza justificării tehnico economice, a prevederii unor
protecţii suplimentare condiţionat de aprobarea derogatorie a primăriei şi de avizul pompierilor.
   9.9. În interiorul spaţiilor de parcare se interzice alimentarea autovehiculelor cu carburanţi sau alte
substanţe nocive, manipularea de materiale inflamabile sau ambalarea lor, precum şi mersul în gol a
motoarelor de autovehicule.
   9.10. Parcajele cu mai mult de 50 locuri pentru autoturisme vor fi amenajate de regulă cu 2 accese,
iar lăţimea minimă a accesului pentru un sens de mers va fi 3,00 m.

   
Tabelul 7

   

Tipul parcajului şi destinaţia clădirilor Distanţa minimă de

protecţie (D) de la clădiri
(m)
1 Parcaje pe carosabil sau pe trotuar - front de 5,00
construcţii pentru comerţ, întreprinderi productive,
servicii
2 Parcaje - garaje pentru mai puţin de 50 15,00
autovehicule - front de locuinţe, birouri
3 Parcaje cu mai puţin de 50 vehicule grădiniţe, 25,00
şcoli, aziluri, spitale
4 Parcaje cu peste 50 vehicule - grădiniţe, şcoli, 75,00
aziluri, spitale
5 Parcaje situate paralel cu calcanul clădirilor 5,00

    În cazul parcajelor de mare capacitate se recomandă supravegherea lor şi echiparea cu aparate
pentru stingerea incendiilor.
   9.11. Se interzice ca în interiorul parcajelor să se efectueze lucrări de reparaţie sau de întreţinere
mecanică a autovehiculelor, iar deplasarea lor nu va depăşi viteza de 5 km/h.
   9.12. Se interzice ocuparea suprafeţelor de circulaţie şi de parcare cu depozite de materiale sau
elemente de delimitare pentru îngrădirea locurilor de staţionare (cum sînt borduri, piloni, lanţuri,
panouri de sîrma etc.), altele decît cele prevăzute în proiect. În cazuri justificate, astfel de îngrădiri sînt
posibile numai cu aprobarea primăriei şi cu avizul poliţiei circulaţiei rutieră.
   9.13. Pentru protejarea şi îmbunătăţirea mediului ambiant se vor avea în vedere următoarele măsuri:
    amplasarea parcajelor se va face de regulă pe terenuri libere, menţinîndu-se plantaţiile existente
amenajate, instalaţiile edilitare subterane, locurile de joacă şi de sport organizate etc.;
    dispunerea în plan a parcajelor, organizarea şi echiparea lor va asigura încadrarea armonioasă a
parcajelor în situl urban, precum şi conservarea caracterului local dacă acesta este valoros;
    centrele civice orăşeneşti şi de cartier vor fi protejate de noxele generate de circulaţia activă şi
pasivă prin măsuri de reglementare a acceselor, de staţionare şi exploatare.
   9.14. În cazul lipsei de teren pentru parcajele la sol şi a cererilor mari de locuri de parcare se vor
prevedea dezvoltări pe verticală amenajate în clădiri specifice, fundamentate pe baza calculelor
tehnico-economice de eficienţă.
   9.15. Se va asigura desfăşurarea fluentă şi continuă a circulaţiei pe reţeaua majoră de străzi, se va
evita suprapunerea (interferenţă) circulaţiei active cu cea pasivă, se vor elimina (interzice) parcajele
pe străzi a căror capacitate este insuficientă iar amplasarea parcajelor şi garajelor se va lega pe cît
posibil la străzile secundare. În acest mod autoturismele vor funcţiona cu preponderenţă în mişcare de
regim cu minimum de accelerări -încetiniri ceea ce reduce zgomotul şi vicierea acrului.
   9.16. Noxele generate de traficul din parcaje şi garaje, îndeosebi zgomotul, vicierea atmosferica şi
trepidaţiile - fiind proporţionale cu numărul de autovehicule parcate se va evita amplasarea de parcaje
foarte mari (peste 200 autoturisme) în zonele de locuit şi de dotări.
    Dacă aceasta nu este posibil parcajele mari vor fi amplasate cel puţin de protecţie din tabelul 7,
prevăzîndu-se măsuri suplimentare de protecţie, (ecrane, plantaţii, elemente de izolaţie).
   9.17. Amenajarea spaţiilor verzi, a gardurilor vii şi a plantaţiilor de arbori va asigura umbra necesară
autovehiculelor, filtrarea şi purificarea aerului, protejarea construcţiilor contra zgomotului şi a prafului;
   9.18. Se interzice amplasarea de parcaje pentru traficul greu de tranzit sau local în zonele centrale
şi de locuit, aceste parcaje fiind amplasate la intrările - ieşirile din localităţi a drumurilor publice din
extravilan.
   9.19. Parcajele din vecinătatea clădirilor cu săli de spectacole etc. vor fi amplasate în afara
gabaritului liber necesar evacuării publicului din clădire şi a circulaţiei vehiculelor. Se vor prevedea
amenajări suplimentare pentru siguranţa circulaţie şi protecţiei mediului cum sînt: parapete,
balustrade, pavaje antiderapante, plantaţii etc.
   9.20. În planurile urbanistice şi studiile de circulaţie se vor stabili mărimea şi amplasamentul
parcajelor de diferite, categorii, iar terenurile aferente nu vor fi ocupate cu alte construcţii. Realizarea
parcajelor la sol şi în construcţii inclusiv a garajelor se va face etapizat, corespunzător cererii de locuri
de parcare şi condiţiilor de eficienţă economică.
   9.21. Exploatarea parcajelor se va realiza după caz (liber, cu plată, pe bază de abonament etc.)
evitîndu-se supraaglomerarea cu autoturisme, pentru protecţia mediului şi siguranţa circulaţiei.
   9.22. Măsurile de protecţie a mediului, siguranţa circulaţiei combaterea incendiilor precum şi soluţiile
constructive privind parcajele în construcţii şi garajele de diferite categorii nu fac obiectul prezentului
normativ.
   10. CADRUL CONŢINUT AL DOCUMENTAŢIILOR PENTRU PARCAJELE LA SOL
   10.1. Studiile şi proiectele pentru parcaje vor conţine piese scrise şi desenate corespunzătoare
temei şi caracterului lucrării.
    Ele vor avea la bază planul urbanistic general (P.U.G.) şi studiul de circulaţie. Inventarierea
lucrărilor existente necesare pentru parcaje se va efectua în funcţie de necesităţi.
   10.2. Studiile de specialitate privind parcajele se vor axa după caz pe:
   - optimizarea soluţiilor privind amplasarea, dimensionarea şi amenajarea parcajelor;
   - fezabilitatea şi etapizarea realizării investiţiilor de parcaje;
   - analiza impactului produs asupra sitului urban de către circulaţia staţionară.
   10.3. Calculul locurilor necesare de parcare şi repartiţia lor în intravilan este obligatorie în cadrul
studiului de circulaţie şi a planului urbanistic. Rezervarea terenului necesar pentru parcaje se va face
după cum urmează:
   - planul urbanistic general (P.U.G.) va preciza numărul global de locuri ce parcare pe zone
funcţionale sau pe grupuri de obiective cu indicarea acelor parcaje sau garaje, de mare capacitate, ai
căror amplasament poate fi precizat;
   - planul urbanistic zonal (P.U.Z.) va stabili amplasamentele şi capacităţile parcajelor şi garajelor în
funcţie de condiţiile locale (fronturile şi accesele la căile de circulaţie);
   - studiile de circulaţie vor stabili tipurile de parcaje, organizarea circulaţiei interioare, echiparea
tehnică etc.
   10.4. Proiectele de investiţie pentru parcaje vor detalia:
   - calculul numărului de locuri necesare, tipul parcajului şi dimensionarea lui;
   - organizarea circulaţiei interioare, amenajarea acceselor, a locurilor de staţionare şi culoarelor de
circulaţie etc.;
    planul de marcaje şi semnalizări rutiere:
   - lucrările de specialitate pentru echipări tehnice, instalaţii, spatii verzi etc.;
    Se vor preciza măsurile de etapizare a parcajelor şi de utilizare multifuncţională a terenului.
   10.5. Cadrul conţinut minimal al documentaţiilor pentru parcaje se compune din:
   10.5.1. Piese scrise
    tema de proiectare;
    memoriu justificativ;
    tabel cu situaţia existentă a parcajelor în zona de studiu;
    tabel cu datele urbanistice pe localitate respectiv pe zone funcţionale cuprinzînd evoluţia populaţiei,
gradul de motorizare, mobilitatea pe zone funcţionale, locuri de muncă etc.;
    elementele caracteristice ale reţelei stradale majore;
    matrice de trafic cu prognozele circulaţiei pe reţeaua stradală principală adiacentă parcajelor şi pe
etape de dezvoltare;
    calculul necesarului locurilor de staţionare pe zone funcţionale şi la dotări social culturale;
    organizarea şi dimensionarea parcajelor şi a garajelor în corelare cu capacitatea de circulaţie a
arterelor învecinate;
    stabilirea echipărilor funcţionale ale parcajelor, caracteristicile tehnice şi economice;
    reglementarea modului de exploatare a parcajelor, calcule de eficienţă economică indicatori
tehnico-economici.
   10.5.2. Piese desenate
   - planul general de situaţie al reţelei de circulaţie cu amplasamentele parcajelor şi garajelor sc.
1:2000 ... 1:10000:
    planul reţelei de circulaţie cu numărul de locuri de parcaje repartizat pe zone funcţionale sc.
1:500 ... 1:5000;
    planul cu amplasamentele parcajelor de diferite categorii, detalii cu organizarea şi dispunerea în
plan a parcajelor, căile de acces, culoarele de circulaţie et. sc. 1:500 ... 1:2000.
   - echiparea cu indicatoare de circulaţie şi marcaje, secţiuni transversale şi longitudinale prin parcaje
etc. sc. 1:50 ... 1:2000:
    detalii de sisteme rutiere, sistematizare verticală, elemente constructive, scurgerea apelor etc. sc.
1:50 ... 1:500;
    lucrări de iluminat si echipare tehnico-edilitară etc. sc. 1:50 ... 1:500.
   11. DISPOZIŢII FINALE
   11.1. Normativul pentru parcajele de autoturisme amenajate la sol în localităţile urbane se va aplica
după caz la elaborarea planurilor urbanistice, a studiilor de circulaţie şi a proiectelor de investiţii
avîndu-se în vedere necesităţile de parcare actuale şi în perspectivă, precum şi creşterea eficienţei
organizării circulaţiei prin crearea unui sistem unitar de parcare de localitate.
   11.2. Reglementările privind parcajele în construcţii de diferite tipuri şi garajele colective şi
invidividuale nu fac obiectul prezentului normativ.
   11.3. Cadrul - conţinut al documentaţiilor pentru parcaje la sol se va adapta după caz specificului
lucrărilor şi va fi precizat prin tema de proiectare emisă de beneficiar.
   11.4. Documentaţiile pentru parcajele la sol se vor întocmi în funcţie de necesităţi, în cadrul
planurilor urbanistice a localităţilor, a studiilor de organizare a circulaţiei, a proiectelor de investiţii
pentru străzi, intersecţii, dotări, sau pot constitui documentaţii separate care se vor aviza şi aproba
conform dispoziţiilor în vigoare. Proiectele de investiţii pentru parcaje vor fi prezentate la aprobare pe
baza avizelor legale inclusiv ale organelor de specialitate din cardul Ministerului de Interne -
Comandantul Trupelor de Pompieri şi Direcţia Circulaţie.
   11.5. Elaborarea documentaţiilor pentru parcaje se va fundamenta pe recensăminte şi anchete de
circulaţie, relevee de lucrări existente, studii privind prospectarea dezvoltării traficului şi a cererilor de
locuri de parcare.
   11.6. Soluţiile privind sistematizarea, realizarea (investiţiile) şi exploatarea parcajelor se vor stabili cu
asigurarea condiţiilor funcţionale, de protecţia mediului, creşterea siguranţei circulaţiei, de pază şi
intervenţii contra incendiilor precum şi de rentabilizarea exploatării parcajelor.
   11.7. Prefecturile şi primăriile localităţilor vor asigura cu concursul poliţiei - serviciul circulaţie - prin
organele de specialitate în subordine, coordonarea şi dirijarea activităţii privind circulaţia, amenajarea
parcajelor şi a garajelor corespunzător condiţiilor legale de ordin funcţional, estetic şi de încadrarea
urbană.

    
ANEXA Nr. 1A

   
Clasificarea parcajelor

    Categoria I: Parcaje amenajate pe teren (la sol)

    

    CONTINUAREA CLASIFICĂRII CLASA IA

    

    CONTINUAREA CLASIFICĂRII CLASA IB SI IC

    

    CONTINUAREA CLASIFICĂRII CLASA ID

    

    
ANEXA Nr. 2
    Categoria II: Parcaje amenajate în construcţii
    

   NOTĂ: Clasificarea răspunde nevoilor de sistematizare a circulaţiei.

    Pentru detalii privind parcajele în contrucţii se elaborează un normativ aparte.

    
ANEXA Nr. 3

   
TIPURI CARACTERISTICE DE PARCAJE AMENAJATE LA SOL

    IA1 PARCARE PE PARTEA CAROSABILĂ

    A111 Parcare laterală, longitudinală

   

   NOTĂ: În funcţie de spaţiul disponibil lăţimea locului de parcare se poate reduce la 2.3 m.
    A112-A113 Parcare laterală, oblică
    

    A121 Parcare axială simplă pe un rînd

   

    A122 Parcare axială dublă pe două rînduri în "spic"

   

    IA2 PARCARE PE TROTUARE

    A211-A212 Parcare longitudinală pe un rînd

   

    A221-A222 Parcare transversală sau oblică

    

    A31 Parcare longitudinală pe bordură

   

    A32-A33 Parcare oblică sau perpendiculară pe bordură

   

    IB PARCAJE PE STRĂZI PRINCIPALE CU ALEI PENTRU ACCES

    B11 Parcare pe o singură parte (longitudinală, oblică, sau normală), cu alee unidirecţională laterală
părţii carosabile principale

   

    B12 Parcare bitaterală (longitudinală, oblică sau normală) cu alee unidirecţională laterală părţii
carosabile principale
    

    IC PARCAJE PE STRĂZI SECUNDARE - CATEG. III-IV

    C11-C12 Parcare pe o singură parte sau pe ambele părţi

   

    C21-C22 Platformă de parcare la capătul aleii

   

    
ANEXA Nr. 4

   
SCHEME PENTRU ORGANIZAREA LOCURILOR DE PARCARE LA SOL

    IA1 - Parcaje pe partea carosabilă

   
Figura 1
A111 - Parcare laterală longitudinală pe banda extrasă din carosabil
    

   
Figura 2
A111 - Parcare laterală longitudinală pe banda adiacentă

   

   
Figura 3
A113 - Parcare laterală oblică pe bandă extrasă din carosabil

   

   
Figura 4
A113 - Parcare laterală oblică pe bandă adiacentă
    

    IA2-IA3 - Parcare pe trotuar sau parţial pe trotuar şi parţial pe carosabil

   
Figura 5
A211 - Parcare longitudinală pe un rînd

   

   
Figura 6
A221 - Parcare transversală sau oblică

   

   
Figura 7
A31 - Parcare longitudinală pe bordură
    

   
Figura 8
A32 - Parcare oblică pe bordură

   

    IB Parcaje pe străzi principale, prevăzute cu alei carosabile laterale, amenajate cu locuri de parcare

   
Figura 9
B11 - Alee carosabilă, cu o bandă unidirecţională, prevăzută cu parcare pe o singură parte

   

   
Figura 10
B12 - Alee carosabilă, cu o bandă unidirecţională, prevăzută cu parcare bilaterală

   
    
Figura 11
B21 - Alee carosabilă, cu două benzi unidirecţionale, prevăzută cu parcare bilaterală

   

   
Figura 12
B22 - Alee carosabilă, cu două benzi cu dublu sens, prevăzută cu parcaje bilaterală

   

    IC Parcaje amenajate pe străzi secundare de categ. III-IV

   
Figura 13
C11 - Parcare pe o singură parte la străzi colectoare de categ. III

   

   
Figura 14
C12 - Parcare pe ambele părţi la străzi colectoare de categ. III
    

   
Figura 15
C21 - Parcare pe o parte la alei carosabile de categ. IV

   

   
Figura 16
C22 - Parcare pe ambele părţi la alei carosabile de categ. IV

   

    
ANEXA Nr. 5

   
PARCAJE DE MARE CAPACITATE AMENAJATE PE PLATFORME

   
Figura 1
D11 - Parcaje pe platforme cu dispunere perpendiculară şi două accese cu sens unic
    

   
Figura 2
D12 - Parcaje pe platforme cu dispunere oblică şi două accese

   

   
Figura 3
D22 - Parcaje pe platforme simple carosabile cu două accese

   

   1. LOCURI DE PARCARE PENTRU MOTOCICLETE

   a) PARCARE LONGITUDINALĂ
    

   b) PARCARE TRANSVERSALĂ

   

   c) PARCARE OBLICĂ LA 45°

   

   2. LOCURI DE PARCARE PENTRU BICICLETE

   

   3. LOC DE PARCARE PENTRU HANDICAPAŢI NEUROMOTOR

    

    
ANEXA Nr. 7
   1 AUTOCAMIOANE ŞI AUTOBUZE
   a) PARCARE LONGITUDINALĂ

   

   b) PARCARE TRANSVERSALĂ

   

   c) PARCARE OBLICĂ LA 45°

    

   2 AUTOCAMIOANE CU REMORCĂ ŞI AUTOVEHICULE ARTICULATE

    PARCARE OBLICĂ LA 45°

   

    Platforma liberă amenajabilă pentru PARCAJE de autoturisme, terenuri de sport, terenuri joacă etc.
(situata pe planşeul unui parking realizat la demisol în incinte de blocuri)

   
Figura 1
Plan situaţie
    

   
Figura 2
Secţiune A - A

   

    Variante de utilizare a terenului:

   
Figura 3
Parcaj la sol pe platforma
    

   
Figura 4
Terenuri de sport etc.