Dl-ui.

JIZDAN Alexandru,
Ministru al Afacerilor Interne al RM;

Petiție

Stimate Domnule Jizdan,

În urma prezentării de către Ministerul Afacerilor Interne spre consultare publică a Proiectului Hotărârii
Guvernului privind completarea Regulamentului circulației rutiere nr.357 din 13.05.2009 și nota
informativă la acest document, publicat la 24.07.2018 pe site-ul particip.gov.md1, venim cu următoarea
poziție:

Propunerea de modificare a Regulamentului Circulației Rutiere prin adăugarea punctului f) care

presupune ca ”lățimea minimă a trotuarului sau a spațiului de circulație lăsat la dispoziția pietonilor
trebuie să fie de cel puțin un metru” trebuie retrasă și anulată din următoarele considerete:

1. Această prevedere intră în conflict cu alte puncte a RCR, precum punctul 68. Alineat 3) ”În
localităţi oprirea sau staţionarea se va efectua în modul următor: c) autoturismele şi motocicletele
pot fi oprite sau staţionate intrînd parţial ori în întregime pe trotuar, numai în locurile special
amenajate, marcate prin indicatorul 5.48.1 sau 5.48.2, precum şi prin marcajul 1.1.1, d).
Staţionarea trebuie efectuată în conformitate cu modul indicat pe panoul adiţional 6.8.2, 6.8.3,
6.8.6 – 6.8.9, asociat indicatorului” și punctul 44. ”Pe trotuare şi pistele pentru pietoni este
interzisă intrarea vehiculelor. Ca excepţie, se permite intrarea maşinilor care efectuează pe ele
lucrări de întreţinere sau reparaţie, avînd pentru aceasta autorizarea lucrărilor de către
administratorul drumului şi acordul poliţiei rutiere.”
2. Așa cum este argumentat și în Nota Informativă a proiectului publicat, aceste două puncte ale
RCR menționate mai sus (68 și 44), sunt frecvent încălcate de către conducătorii de autoturisme
iar parcarea ilegală pe trotuarele din oraș a devenit un impediment major pentru deplasarea
pietonilor, mai ales a persoanelor cu necesități speciale precum persoane în cărucioare cu rotile,
mame cu cărucioare pentru copii, persoane cu probleme locomotorii, oameni cu genți.
Introducerea prevederii ”lățimea minimă a trotuarului sau a spațiului de circulație lăsat la
dispoziția pietonilor trebuie să fie de cel puțin un metru” nu determină în nici un mod conducătorii
auto să se abțină de la parcarea ilegală pe trotuar, ba din contra, justifică parcarea pe trotuar,
dacă este lăsat un metru pentru pietoni.
3. De asemenea, prevederea ”lățimea minimă a trotuarului sau a spațiului de circulație lăsat la
dispoziția pietonilor trebuie să fie de cel puțin un metru” contravine normelor stabilite în punctele
10.3.1 și 10.4.2 ale Documentului Normativ NCM D.02.01:2015 privind Proiectarea drumurilor
publice2 care prevede că parcajele și trotuarele sunt elemente structurale diferite ale drumurilor
și că parcajele se construiesc separat de trotuare. Iar atunci când intensitatea pietonilor depășește
200 de pietoni/h, lățimea trotuarului se prevede de 1,5 m, cu extensia a cîte o bandă de 0,75 m
lățime, pentru fiecare 200 de pietoni/h.
4. Deși în Nota Informativă se menționează că prezenta modificare reglementează doar parcarea
amenajată pe trotuare (în baza unor decizii a autorităților locale, cu marcaj, pantă de acces și

1
http://particip.gov.md/proiectview.php?l=ro&idd=5574
2
https://www.scribd.com/document/358687390/NCM-D-02-01-2015-Proiectarea-Drumurilor-Publice
 semn de circulație corespunzător), adăugarea punctului f) în forma propusă nu există sintagma
”parcare amenajată pe trotuar”. În rezultat, această modificare practic legitimează parcarea pe
oricare trotuar, chiar dacă acesta nu este amenajat și marcat corespunzător.
5. De asemenea, din modificarea de lege propusă nu este clar cum va fi aplicată noua prevedere.
Cine va putea constata încălcarea prevederii respective și în ce mod? Echipajele de poliție vor fi
dotate cu aparate de măsurat? Măsura respectivă va fi introdusă în proces-verbal? Ce se întîmplă
dacă distanța lăsată pentru trecerea pietonilor este nu 100 cm ci 99cm sau 101cm? Ce se întîmplă
dacă conducătorușl auto contestă constatarea poliției și afirmă că el a lăsat nu 99 cm ci 100cm
pentru deplasarea pietonilor? Cum va fi reglementată aplicarea acestei prevederi? Lipsa
reglementării clare a aplicării acestei prevederi legale poate genera atît conflicte și litigii între
conducătorii auto și pietoni cît și aplicarea nejustificată a amenzilor din partea INP.
6. Deși în Nota Informativă se menționează că astfel de practici au fost implementate în mai multe
state din UE, noi punem la îndoială faptul că la elaborarea acestei argumentări au fost cercetate
în detaliu nuanțele, impactul și eficiența acestei politici publice în statele respective.
Spre exemplu fraza ”Examinind practica altor state constatăm că, parcarea mașinilor pe trotuare
este acceptată in locurilee special amenajate, in ltalia, Portugalia și majoritatea statolor Europei
de Est din cauza orașelor vechi, aglomerate, care nu pot pune la dispoziție suficiente spații de
parcare.” denotă lipsă de expertiză în domeniul planificării mobilității urbane și a proiectării
străzilor și o gravă greșeală de planificare ubană.
Nici un oraș din lume nu poate pune la dispoziție suficiente spații de parcare. Toate orașele care
se confruntă cu problema supraaglomerării traficului și ambuteiajelor folosesc aceleași politici de
descurajare a folosirii transportului privat, limitării accesului mașinelor în centrul istoric,
organizarea unui sitem de parcare cu plată și reducerea constantă a spațiului dedicat parcării
automobilelor în oraș.
Toate orașele Uniunii Europene, inclusiv orașele menționate în Nota Informativă, implementează
politici de mobilitate urbană bazate pe transport public în comun, ciclism urban și infrastructură
pietonală confortabilă și accesibilă. Aceste practici și politici au la bază recomandările
organizațiilor internaționale în domeniul dezvoltării urbane sustenabile precum NACTO3 , Institute
for Transportation and Development Policy4 sau a structurilor administrației Uniunii Europene
precum Comisia Europeană5 (Vision Zero).
7. Este adevărat că prevederea ”lăsării unui metru de trotuar” a fost folosită în mai multe state și
orașe. Însă această prevedere se referă expres la trotuarele sau zonele cu parcare special
amenajată, nu la toate trotuarele din oraș. Iar multe orașe pur și simplu au renunțat la această
practică, așa cum ea s-a dovedit a fi ineficientă și generatoare de conflicte între șoferi, pietoni și
poliție.
Spre exemplu în orașul București, această lege s-a dovedit a fi foarte controversată. Parlamentul
României a respins de cîteva ori propunerea de modificare de lege, motivînd existența unui
conflict intre Legea privind circulatia pe drumurile publice si Hotararea de Guvern care aproba

3
National Association of City Transportation Officials - https://nacto.org/
4
https://www.itdp.org/wp-content/uploads/2014/07/ITDP_US_Parking_Report.pdf
5
https://ec.europa.eu/transport/road_safety/what-we-do_en
 Regulamentul de Aplicare6. În urma sesizării CSM, instanța a decis definitiv și irevocabil încă din
2012 că regula generală din lege are prioritate față de regula de aplicare. Prin urmare, parcarea
pe trotuar este considerata ilegala dacă nu exista un panou și marcaj permisiv.
Deși s-a dovedit inutilă, această prevedere a generat o problemă majoră pentru București. Fiind
induși în eroare de prevederea cu lăsarea spațiului de cel puțin un metru, șoferii parcau pe toate
trotuarele și spațiile verzi din București iar poliția își motiva inacțiunea cu prevederea lăsării unui
metru7. În consecință, această prevedere nu a soluționat problema parcării ilegale. Ba din contra,
a legalizat și justificat un comportament ilegal – parcarea pe trotuar în afara locurilor special
amenajate8. Mai mult, de la începutul anului 2018 autoritățile locale din București au înăsprit
condițiile de parcare în oraș și au mărit considerabil prețurile de parcare9.
Unica posibilitate de a realiza corect și eficient obiectivul descris în Nota Informativă, și anume ”sporirea
gradului de accesibilitate a trotuarelor și a căilor pietonale din localitățile urbane” este aplicarea
prevederilor existente deja în Regulamentul Circulației Rutiere și anume eliminarea totală a parcajelor de
pe trotuarele din orașe prin instalarea stîlpilor de protecție a trotuarelor și a mobilierului urban și
sancționarea sistematică a conducătorilor auto care parchează pe trotuare.
Iar problema insuficienței locurilor de parcare în centrul orașului poate fi remediată doar printr-o strategie
complexă de mobilitate urbană bazată pe încurajarea utilizării tranportului public în comun și descurajarea
utilizării automobilelor personale, conform recomandărilor și practicilor de succes din orașele care
abordează serios problema supracongestiei urbane.
O altă soluție posibilă este crearea locurilor de parcare din contul trotuarului, cu reproiectarea și
modificarea fizică a dimensiunilor trotuarului, conform imaginilor de mai jos.

6
https://www.profit.ro/stiri/social/proiectul-care-interzice-parcarea-masinilor-pe-trotuare-in-lipsa-unui-spatiu-
liber-de-2-metri-va-fi-reanalizat-16873914

7
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20299744-foto-mostra-neputinta-autoritatilor-din-capitala-
trotuar-recent-reabilitat-din-buricul-bucurestiului-este-continuare-plin-masini-parcate-neregulamentar-desi-
problema-fost-semnalata-inca-inceputul-anul.htm
8
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20602032-spulberarea-unui-mit-parcarea-trotuar-este-
ilegala-chiar-daca-lasa-metru-liber-pentru-pietoni-politia-rutiera-interpreteaza-eronat-legea-contrar-deciziilor-
justitiei.htm
9
https://www.digi24.ro/stiri/economie/consumatori/tarife-uriase-pentru-parcari-in-centrul-bucurestiului-947130
Astfel, în baza celor enumărate mai sus, constatăm că:
 1. Proiectul Hotărârii Guvernului privind completarea Regulamentului circulației rutiere nr.357 din
13.05.2009 contravine legislației și normelor de construcție ale Republicii Moldova (Regulamentul
Circulației Rutiere și Documentului Normativ NCM D.02.01:2015 privind Proiectarea drumurilor
publice).
2. Acest proiect contravine recomandărilor instituțiilor internaționale în domeniul planificării urbane
și a Comisiei Europene.
3. Deși își asumă sporirea accesibilității a trotuarelor și a căilor pietonale în localitățile urbane
aglomerate, acest proiect, în forma propusă, va legitima într-o anumită măsură practica parcării
ilegale pe trotuare și va agrava și mai mult situația infrastructurii pietonale din mun. Chișinău.
4. Aplicarea noii prevederi nu este prevăzută expres și lasă loc de interpretare și poate duce la
conflicte și litigii între conducătorii auto și pietoni sau poliție.

Reieșind din cele expuse, considerăm acestă propunere de modificare a CRC drept una neîntemeiată,
ineficientă și chiar nocivă pentru cadrul legal care reglementează circulația rutieră și solicităm retragerea
și anularea acestui proiect de modificare a RCR.

Vă mulțumim anticipat pentru receptivitate și ne declarăm deschiși pentru colaborare în vederea

elaborării unor politici publice eficiente și în beneficiul cetățenilor.

Cu respect,

Victor Chironda, Președinte AO ”Centrul pentru Politici Europene”