Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Library UTM
Reason: I attest to the
accuracy and integrity Universitatea Tehnică a Moldovei
of this document
PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ
A ÎNTREPRINDERILOR AUTO
Curs universitar
Chişinău
U.T.M.
2010
Cursul universitar corespunde cerinţelor programului de
învăţământ la disciplina „Proiectarea tehnologică a întreprinderilor
auto” şi este destinat studenţilor cu studii universitare la
specialitatea „Ingineria şi Tehnologia Transportului Auto”, la fel
poate fi recomandat şi elevilor cu studii medii de specialitate.
Sunt incluse informaţii despre tipurile de întreprinderi auto,
baza tehnică productivă a întreprinderilor, etapele proiectării şi
conţinutul proiectului tehnic de execuţie, proiectarea tehnologică a
sectoarelor şi blocului de producţie, elaborarea planului general al
întreprinderii.
Prin conţinutul şi valoarea practică a informaţiilor
sintetizate cursul universitar este util inginerilor şi tehnicienilor,
care activează în domeniul întreţinerii tehnice a autovehiculelor.
© U.T.M., 2010
2
INTRODUCERE
3
1. CLASIFICAREA ŞI CARACTERISTICA
ÎNTREPRINDERILOR AUTO
După destinaţie întreprinderile auto pot fi clasificate în
câteva grupe: întreprinderi de transport auto, terminale sau centre
logistice auto, întreprinderi de service auto, întreprinderi auto
pentru deservirea populaţiei şi întreprinderi pentru reparaţia
capitală a automobilelor.
Întreprinderile de transport auto (Î.T.A.) sunt destinate
pentru prestarea serviciilor de transportare a mărfurilor şi călătorilor.
Î.T.A. complexe în comparaţie cu cele necomplexe îndeplinesc
suplimentar şi funcţiile de păstrare, punere în circulaţie, deservire
tehnică şi reparaţie curentă a autovehiculelor întreprinderii.
4
Figura 1.2 – Structura generală organizaţională a Î.T.A.
6
• pentru testarea tehnică a autovehiculelor (Centre de testare
tehnică – C.T.A.).
Întreprinderile de Service Auto mixte îndeplinesc funcţiile
întreprinderilor de Service Auto comerciale şi tehnice.
Punctul de service auto – este destinat pentru efectuarea
lucrărilor de service limitat:
• spălarea – curăţarea automobilelor;
• schimbarea uleiului;
• demontarea – montarea anvelopelor etc.
8
Figura 1.8 – Punct de Service Auto Volkswagen
9
Staţiile de Service Auto urbane independente nu dispun de
contracte directe de la dealer sau de la distribuitor cu uzina
producătoare de automobile.
Avantajul staţiilor de Service Auto independente este preţul
mai redus al serviciilor prestate, dezavantajul – calitatea mai
proastă a RT şi RC a automobilelor.
S.S.A. pot fi universale şi specializate pe tipuri de
autoturisme sau pe tipuri de lucrări efectuate. S.S.A. specializate
pe tipuri de lucrări efectuate necesită investiţii mai reduse, mai mic
este şi preţul de cost al serviciilor prestate.
Capacitatea S.S.A. este determinată de numărul de posturi de
lucru şi de numărul de muncitori productivi.
Tabelul 1.1 – Clasificarea S.S.A. după capacitate
Numărul de Numărul de
Capacitatea S.S.A.
posturi de lucru muncitori productivi
mică până la 2 1–4
medie 3–9 5 – 20*
mare 10 – 19 10 – 40*
foarte mare 20 – 35 21 – 70*
* în dependenţă de regimul de lucru
10
Conducătorul S.S.A. Paza
personal de dirijare
Administraţia contabilitatea
serviciul personal
pregătirea şi prelucrarea
documentelor, conturilor
Oficiu asigurarea
înregistrarea
recepţionarea - livrarea
Secţia de pregătirea pentru vânzare
service tehnic deservirea automobilelor
în perioada de garanţie
deservirea automobilelor
în perioada de postgaranţie
închirierea comercială
procurarea şi vânzarea automobilelor
organizarea publicităţii
Secţia comercială marketing
evidenţa clientelei, reclamaţii
Salon auto, depozit
Magazin, depozit
întreţinerea construcţiilor
Secţia întreţinerea comunicaţiilor
mecanic-şef întreţinerea utilajelor
12
Figura 1.11 – Gara auto
Staţiile auto se deosebesc de gările auto cu numărul mai mic
de încăperi de serviciu şi de uz social.
Parcările auto sunt destinate pentru parcarea pe un timp
limitat sau îndelungat a autovehiculelor.
13
punct public de alimentare, parcare auto, staţie de service auto şi
staţie de alimentare cu combustibil.
14
2. BAZA TEHNICO-PRODUCTIVĂ A
ÎNTREPRINDERILOR AUTO
19
Tabelul 2.7 - Coeficientul de corectare în dependenţă de
categoria condiţiilor de exploatare (α6)
Categoria condiţiilor de Valoarea coeficientului α6
exploatare fnpd fnt xnp pn fna
I 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
II 1,07 1,03 1,07 1,08 1,04
III 1,15 1,07 1,15 1,16 1,08
IV 1,25 1,11 1,25 1,34 1,12
V 1,42 1,15 1,35 1,45 1,18
Tabelul 2.8- Coeficientul de corectare în dependenţă de
condiţii climaterice (α7)
Valoarea coeficientului α7
n n
f pd ft xnp pn fna
0,82 0,93 0,97 0,95 0,98
În cazul amplasării încăperilor de producţie şi depozitelor în
clădirile cu mai multe niveluri suprafaţa terenului fnt va fi corectată
cu coeficientul α8 = 0,80 – 0,85.
Valoarea normativelor indicatorilor corectaţi se determină:
fcpd = fnpd ⋅ α1 ⋅ α2 ⋅ α3 ⋅ α4 ⋅ α6 ⋅ α7; (2.1)
c n
f t = f t ⋅ α1 ⋅ α2 ⋅ α3 ⋅ α4 ⋅ α5 ⋅ α6 ⋅ α7 ⋅ α8; (2.2)
fcp= fnp⋅ α2 ⋅ α3 ⋅ α5; (2.3)
c n
x p =x p ⋅ α1 ⋅ α2 ⋅ α3 ⋅ α4 ⋅ α6 ⋅ α7; (2.4)
c n
p = p ⋅ α1⋅ α2 ⋅ α3 ⋅ α4 ⋅ α6 ⋅ α7; (2.5)
fca = fna ⋅ α1 ⋅ α2 ⋅ α3 ⋅ α4 ⋅ α6 ⋅ α7, (2.6)
n n n n n
unde f pd, f t, x p, p , f a – valoarea normativelor respective
pentru condiţii de bază;
fcpd, fct, fcp, pc, fca – valoarea normativelor respective
corectate;
α1 - α8 - coeficienţi respectivi de corectare.
Indicatorii specifici pentru S.S.A. urbane (tab. 2.9) în
conformitate cu recomandările Ghiproavtotrans [1] sunt stabilite pentru
condiţii etalon: numărul de posturi de lucru - 10; parcursul anual al
unui automobil – 10 mii km; regiunea climaterică – moderat rece;
20
aprovizionarea cu apă, energie electrică şi termică – de la reţele
municipale.
Tabelul 2.9 - Indicatorii tehnico – economici ai bazei
tehnice productive a S.S.A. urbane
Denumirea indicatorilor Valoarea indicatorilor
Numărul specific de muncitori productivi,
5,0
muncitori/post (pn)
Suprafaţa specifică a încăperilor de
197
producţie şi depozitelor, m2/post (f n pd)
Suprafaţa specifică a încăperilor de uz
81
social şi administrative, m2/post (fna)
Suprafaţa specifică a terenului S.S.A.,
1050
m2/post (f n t)
Numărul specific de automobile deservite
120
anual, automobile/post (An d)
Normativele respective sunt corectate cu coeficienţi de
corectare în dependenţă de: α1 - numărul de posturi de lucru;
α2 - clasa mijloacelor de transport; α3 – parcursul anual al unui
automobil; α4 – condiţiile climaterice.
Tabelul 2.10 - Coeficientul de corectare în dependenţă de
numărul de posturi de lucru (α1)
Numărul de Valoarea coeficientului α1
posturi de lucru pn f n pd fna f nt An d
5 0,84 1,05 1,10 1,29 0,81
10 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
20 1,00 0,86 0,83 0,82 1,09
30 1,00 0,74 0,75 0.80 1,20
Pentru autoturisme de clasă foarte mică α2 = 1,15, pentru
autoturisme de clasă mică α2 = 1,00, pentru autoturisme de clasă
medie α2 = 0,85.
21
Tabelul 2.11- Coeficientul de corectare în dependenţă de
parcursul anual al unui automobil (α3)
Parcursul anual al unui
8 10 12 14 16 18 20
automobil, mii km
Valoarea coeficientului α3 1,25 1,00 0,84 0,72 0,63 0,56 0,50
Pentru condiţiile climaterice ale Republicii Moldova α4 = 1,11.
Valoarea normativelor indicatorilor corectaţi se determină:
fcpd = fnpd ⋅ α1; fct = fnt ⋅ α1; pc = pn ⋅ α1 ; fca = fna ⋅ α1 (2.7)
c n
A d = A d ⋅ α1 ⋅ α2 ⋅ α3 ⋅ α4 (2.8)
unde fnpd, fnt, pn, fna, An d – valoarea normativelor respective pentru
condiţii de bază;
fcpd, fct, pc, fca, Ac d – valoarea normativelor respective
corectate;
22
Tabelul 2.13 - Indicatorii tehnico – economici ai S.S.A. în
conformitate cu recomandările Companiilor
din Occident [2]
Denumirea indicatorilor Valoarea indicatorilor
1. Numărul de automobile care
folosesc serviciile S.S.A. 500 1500 2500 5000
2
2. Suprafaţa terenului, m 2300 5000 7000 14000
3. Suprafaţa construcţiilor, m2 600 1600 2600 4500
4. Numărul de posturi de lucru 5 16 26 50
5. Numărul de muncitori productivi 4 14 22 43
6. Numărul de vizite anuale a unui
3,2 – 4,8
automobil pentru RC la S.S.A.
7. Numărul de vizite anuale a unui
2,0 – 3,0
automobil pentru RT la S.S.A.
8. Numărul mediu de ore necesare
2,0 – 2,5
pentru îndeplinirea unei comenzi
23
suprafeţelor tehnologice. Ca orice obiect material, utilajele au o
durată de existenţă determinată, care depinde de construcţia lor, de
modul în care sunt folosite şi întreţinute.
Degradarea progresivă a utilajelor se numeşte „uzură” şi apare
ca o consecinţă firească a unui şir întreg de factori, care intervin în
cursul existenţei utilajului.
Influenţa factorilor fizici asupra utilajului produce uzura
fizică a acestuia, iar influenţa progresului rapid al ştiinţei şi tehnicii
contemporane produce uzura morală a utilajelor.
Reconstrucţia întreprinderii în întregime reprezintă
demolarea construcţiilor învechite sau uzate şi în schimb
construcţia obiectelor noi.
Reconstrucţia clădirii prevede reorganizarea deplină sau
parţială a obiectului cu schimbarea dimensiunilor de gabarit şi
caracteristicilor tehnice ale clădirii, înlocuirea sau întărirea
construcţiilor portante, reconstrucţia sau înlocuirea comunicaţiilor
inginereşti, construcţia anexelor etc.
Lărgirea bazei tehnice productive a întreprinderii prevede
construcţia obiectelor noi pe teritoriul întreprinderii (bloc de
producţie, parcare etc.), lărgirea terenului şi construcţiilor
existente, construcţia filialei întreprinderii.
Construcţia nouă prevede construcţia bazei tehnice
productive a întreprinderii pe teren nou în conformitate cu
proiectul elaborat şi aprobat anterior.
24
3. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
PROIECTAREA ÎNTREPRINDERILOR AUTO
3.1 Stadiile şi etapele proiectării întreprinderilor auto
Proiectarea întreprinderilor auto poate fi efectuată în două stadii -
proiectul tehnic şi desenele de lucru sau într-un singur stadiu - proiectul
tehnic de execuţie. Proiectarea în două stadii este utilizată pentru
proiectarea obiectelor de construcţii mari şi compuşi. În practica
proiectării întreprinderilor auto o răspândire mai largă a primit
proiectarea într-un singur stadiu.
Procesul de proiectare a întreprinderilor auto este efectuat în
câteva etape.
Etapa 1. Elaborarea planului da afaceri sau argumentarea
tehnico – economică a proiectului.
Argumentarea tehnico – economică este rezultatul investigaţiilor
economice şi de marketing pentru a determina necesitatea proiectării şi
respectiv construcţiei întreprinderii. Argumentarea tehnico –
economică poate să includă:
• studierea pieţei pentru a determina cererea la serviciile
presupuse;
• compararea serviciilor presupuse cu serviciile prestate de
concurenţi şi cu documentele normative în vigoare;
• studierea părţilor forte şi slabe ale serviciilor presupuse;
• determinarea investiţiilor presupuse ;
• sursele financiare posibile ale investiţiilor;
• aprecierea prealabilă a eficienţei şi răscumpărării proiectului
realizat;
• evaluarea garanţiei întoarcerii împrumuturilor;
• receptivitatea serviciilor presupuse la riscurile existente pe
piaţă si rezistenţa la riscurile posibile în viitor, etc.
Etapa 2. Alegerea terenului pentru construcţie.
Etapa 3. Eliberarea documentelor de confirmare a dreptului de
proprietate sau de arendă a terenului în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
25
Etapa 4. Alcătuirea sarcinii pentru proiectarea întreprinderii cu
datele iniţiale respective.
Etapa 5. Elaborarea documentaţiei de proiectare – proiectului
tehnic de execuţie, care se elaborează de organizaţia de proiectare.
Etapa 6. Coordonarea documentaţiei de proiectare elaborate cu
organele de putere locală şi cu organele de supraveghere.
Documentaţia de proiectare se coordonează cu direcţia de
arhitectură a primăriei, organul de medicină preventivă, inspecţia
ecologică, serviciul de pompieri şi salvatori, inspecţia de stat în
construcţii etc. După înlăturarea neajunsurilor documentele sunt
semnate de responsabilii respectivi.
Etapa 7. Aprobarea documentaţiei de proiectare.
Etapa 8. Eliberarea de organul abilitat a autorizaţiei pentru
construcţie.
Etapa 9. Monitorizarea (supravegherea) de autor a procesului de
construcţie a întreprinderii.
Monitorizarea se efectuează de organizaţia de proiectare.
Etapa 10. Recepţia finală a construcţiei cu eliberarea
documentelor necesare.
3.2 Structura şi conţinutul proiectului tehnic de execuţie
Proiectul tehnic de execuţie este alcătuit din mai multe
compartimente.
Notă explicativă generală
Nota explicativă generală cuprinde temei pentru elaborarea
proiectului, date iniţiale pentru proiectare, caracteristica generală a
întreprinderii, caracteristica lucrărilor efectuate, capacitatea de
concurenţă etc.
Soluţii tehnologice
Soluţiile tehnologice sunt prima veriga în lanţul elaborării
proiectului. La etapa aceasta se efectuează calculul tehnologic al
întreprinderii cu determinarea programului de producţie, volumelor de
lucru, numărului necesar de posturi şi de personal productiv şi auxiliar.
Se elaborează mai multe variante de soluţii de aranjament ale clădirilor
26
şi încăperilor, care sunt coordonate cu clientul şi elaboratorii
compartimentelor conexe. Varianta finală se aprobă de client ca baza
pentru elaborarea compartimentelor ulterioare. Mai departe se
elaborează amplasarea detaliată a posturilor şi utilajelor, se alcătuieşte
specificaţia utilajelor. Se elaborează schema principală de organizare a
procesului (proceselor) de producţie şi propuneri privind organizarea
controlului calităţii produselor (serviciilor), se determină necesarul de
resurse energetice, degajările etc. În final sunt alcătuite sarcinile pentru
elaborarea compartimentelor conexe.
Compartimentul dat este elaborat de ingineri în domeniul
ingineriei şi tehnologiei transportului auto.
Planul general şi transport
Planul general al întreprinderii reprezintă rezolvarea complexă a
problemelor de sistematizare şi de amenajare a teritoriului şi include:
caracteristica generală a raionului amplasării întreprinderii cu
elaborarea planului situaţional, măsurile de amenajare a teritoriului,
soluţiile de amplasare a reţelelor şi comunicaţiilor, desenul planului
general cu indicarea: construcţiilor demolate, proiectate şi existente;
obiectelor de protecţie a mediului ambiant, de amenajare şi de
înverzire; soluţiile de amplasare a reţelelor inginereşti şi comunicaţiilor
de transport.
Soluţii arhitecturale şi constructive
Soluţiile arhitecturale şi constructive includ partea arhitecturală
(sistematizările clădirilor la diferite niveluri, secţiuni, faţade, planul
acoperişului, planul podelelor etc.) şi partea constructivă (fundaţii,
construcţii portante etc.).
Utilaje inginereşti, reţele şi sisteme
Compartimentul dat include:
• soluţiile de alimentare cu apă, gaz, căldură, energie electrică,
soluţiile de canalizare, încălzire, ventilare şi de condiţionare a
aerului;
• alegerea utilajelor inginereşti ale clădirilor.
Compartimente speciale:
• protecţia mediului ambiant;
• organizarea şi condiţiile de muncă ale lucrătorilor;
27
• sisteme antiincendiare;
• sisteme de semnalizare antifurt;
• măsurile de protecţie civilă;
• măsurile de prevenire a situaţiilor excepţionale.
Documentaţia de deviz cheltuieli
Documentaţia de deviz cheltuieli include calculele cheltuielilor şi
respectiv costului proiectării, construcţiei întreprinderii şi lucrărilor de
investigare.
Eficacitatea investiţiilor
În baza indicatorilor cantitativi şi calitativi, determinaţi în
rezultatul elaborării compartimentelor respective ale proiectului se
efectuează calculul eficacităţii investiţiilor
3.3 Documente normative pentru proiectarea
întreprinderilor auto
Elaborarea documentaţiei de proiectare a întreprinderilor auto se
efectuează în baza documentelor normative în vigoare:
¾ Constituţia Republicii Moldova
¾ Legile şi Hotărârile Guvernului Republicii Moldova în
domeniul proiectării întreprinderilor, securităţii şi sănătăţii în
muncă, protecţiei mediului ambiant etc.
¾ Normele şi regulile în construcţie (SNiP, VSN, SN)
¾ Normele tehnologice de proiectare a întreprinderilor auto
(ONTP 01-91, ONTP 02-91)
¾ Standardele naţionale, europene şi internaţionale în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă şi protecţiei mediului ambiant
¾ Regulamentele privind revizia tehnică şi reparaţia
autovehiculelor
¾ Regulamentele Companiilor producătoare de autovehicule şi
de Service auto privind normativele reviziei tehnice şi
reparaţiei autovehiculelor şi proiectării întreprinderilor de
Service auto
¾ Cataloagele utilajelor şi echipamentelor tehnologice
¾ Proiecte tipice a întreprinderilor auto
¾ Literatura tehnică în domeniu
28
4. PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A
SECTOARELOR DE PRODUCŢIE ALE Î.T.A. ŞI S.S.A.
4.1 Clasificarea şi caracteristica sectoarelor de producţie
Zona (sectorul) reviziei tehnice a automobilelor
În zona RT se îndeplinesc lucrările profilactice cu scopul
menţinerii stării de funcţionare a automobilului.
Lucrările profilactice se clasifică: examinarea generală a
automobilului; lucrări de strângere, lucrări de control şi
diagnosticare, lucrări de reglare şi lucrări de curăţare – ungere. Pot
fi îndeplinite şi unele lucrări însoţitoare ale reparaţiei curente –
schimbarea unor piese şi ansambluri care nu necesită un mare
volum de lucru.
Zona reparaţiei curente a automobilelor
Se îndeplinesc lucrări legate cu înlăturarea defecţiunilor
direct pe automobil sau cu schimbarea ansamblurilor şi agregatelor
defectate. Sunt prevăzute următoarele lucrări: de demontare -
montare, de curăţire – spălare, de lăcătuşărie – ajustare (depresare -
presare, restabilirea filetului, etc.), de control – reglare. Lucrările
însoţitoare la demontare – montare sunt scurgerea şi alimentarea
agregatelor cu materiale de exploatare.
Zona de diagnosticare
Lucrările de diagnosticare servesc pentru aprecierea stării
tehnice a automobilului, agregatelor şi ansamblurilor lui fără
demontarea lor cu scopul determinării volumului de lucrări la RT
şi RC a automobilului, precum şi pentru controlul calităţii
lucrărilor îndeplinite la RT şi RC a automobilului.
Diagnosticarea D1 este destinată pentru controlul
mecanismelor şi sistemelor care asigură siguranţa circulaţiei
automobilelor şi protecţia mediului ambiant.
Diagnosticarea D2 include lucrările de control profund a
stării tehnice a tuturor agregatelor şi sistemelor inclusiv şi indicii
de tracţiune – economici.
Lucrările însoţitoare ale diagnosticărilor D1 şi D2 sunt
lucrările de reglare.
29
Zona reviziei zilnice
(sectorul de curăţare – spălare a automobilelor)
Zona este destinată pentru îndeplinirea lucrărilor de curăţire
a caroseriei (salonului) automobilului, inclusiv prelucrarea sanitară
a automobilelor cu destinaţie specială; spălarea părţilor exterioare
şi a părţii inferioare a caroseriei, jantelor roţilor şi a
compartimentului motorului cu soluţii de spălare şi clătire;
ştergerea (uscarea) şi lustruirea.
În calitate de lucrări însoţitoare se îndeplinesc lucrările de
purificare ale apelor de scurgere de substanţele în suspensie
(nămol) şi produsele petroliere.
Sectorul de sudare –tinichigerie
(Sector de RC a caroseriilor metalice)
Lucrările de tinichigerie. Se îndeplineşte îndreptarea
elementelor caroseriei direct pe automobil (lucrări pe posturi):
panoul, aripile, apărătoarele de noroi, scările, stâlpii de caroserie,
numerele de înmatriculare etc.; îndreptarea elementelor caroseriei,
demontate de pe automobil; restabilirea geometriei caroseriei;
confecţionarea pieselor de reparaţie şi cârpiturilor din foi de metal.
Lucrările de sudare. Se îndeplineşte sudarea fisurilor,
rupturilor etc. direct pe automobil (lucrări pe posturi); sudarea în
condiţii staţionare a pieselor deteriorate; recondiţionarea pieselor
uzate prin încărcarea termică.
Sectorul de armătură
Lucrările de armătură constau în demontarea, reparaţia şi
instalarea elementelor caroseriei: lacătelor, balamalelor,
ridicătoarelor de geam, suporturilor, mânerilor, cârligelor de
închidere etc. Se mai includ şi lucrările de schimbare ale sticlelor
şi bordurilor.
Lucrările de demontare şi instalare a elementelor caroseriei
pot fi îndeplinite direct în sector (lucrările pe posturi) sau în zona
RC a automobilelor.
Sectorul de prelucrare a lemnului (de tâmplărie)
În sectorul de prelucrare a lemnului se îndeplinesc lucrările
de confecţionare din lemn a pieselor şi părţilor componente ale
caroseriei, cabinei şi platformei pentru încărcături care s-au
30
defectat; schimbarea acestor piese şi părţi componente pe
automobil (lucrări pe posturi). În cazul lucrărilor complicate,
caroseria poate fi demontată de pe automobil şi piesele din lemn
defectate se înlocuiesc. Defectele mici se înlătură fără demontarea
caroseriei de pe automobil.
Sectorul de tapiţerie
În sectorul de tapiţerie se îndeplinesc următoarele tipuri de
lucrări: demontarea şi montarea căptuşelii caroseriei (salonului)
(lucrări pe posturi), demontarea şi montarea pe automobil a
spătarelor şi pernelor scaunelor (lucrări pe posturi); reparaţia
căptuşelii spătarelor şi pernelor scaunelor; confecţionarea şi
asamblarea pieselor noi a căptuşelii caroseriei (salonului);
confecţionarea căptuşelii noi pentru spătarele şi pernele scaunelor;
confecţionarea huselor (învelitoarelor) pentru scaune şi huselor de
motor. Demontarea şi montarea pe automobil a spătarelor, pernelor
scaunelor şi căptuşelii se poate de îndeplinit atât pe postul
sectoarelor de tapiţerie cât şi pe posturile zonei RC a
automobilelor.
Sectorul de vopsire şi prelucrare anticorosivă
Se îndeplinesc lucrările: vopsirea cu înlăturarea prealabilă a
stratului vechi de vopsea; vopsirea defectelor locale; vopsirea unor
piese ale caroseriei; vopsirea agregatelor, ansamblurilor şi
pieselor; aplicarea inscripţiilor după tipar; pregătirea şi controlul
materialelor de vopsire; aplicarea materialelor anticorosive şi
antifonice.
Lucrările de prelucrare a lemnului, de tinichigerie, de
armătură, de tapiţerie şi de vopsire alcătuiesc o grupă tehnologică.
Sectorul de arămărie
În sectorul de arămărie se îndeplinesc următoarele tipuri de
lucrări: controlul, reparaţia şi încercarea radiatoarelor sistemului de
răcire al motorului, radiatoarelor de ulei şi radiatoarelor
încălzitoarelor; controlul, reparaţia şi încercarea rezervoarelor de
combustibil, conductelor de combustibil şi ulei, conductelor
sistemului de frânare; curăţirea radiatoarelor şi rezervoarelor de
combustibil în condiţii staţionare şi alte lucrări legate cu lipirea.
31
Sectorul de arcuri – fierărie
În lucrările de arcuri-fierărie se includ: reparaţia şi
confecţionarea pieselor cu încălzirea lor în forjă (cuptor),
(îndreptarea la fierbinte, nituirea la fierbinte, forjarea pieselor);
controlul, reparaţia şi încercarea arcurilor în foi.
Sectorul de motoare
În sectorul de motoare se îndeplinesc următoarele lucrări: de
curăţire – spălare, de demontare – montare, de control, de
completare, de reglare, precum şi rodajul motoarelor.
Se îndeplinesc şi unele lucrări de reparaţie: depresarea –
presarea, găurirea, restabilirea filetului, rectificarea teşiturilor
(faţetelor) supapelor, rodarea supapelor, îndreptarea bielelor.
Se poate efectua şi echilibrarea arborelui cotit în ansamblu
cu volantul şi ambreiajul.
Sectorul de agregate
În sectorul de agregate se îndeplinesc următoarele lucrări: de
curăţire – spălare; de demontare – montare; de control; de
completare; lucrări de reglare ale ambreiajului, cutiei de viteze,
transmisiei cardanice, cutiei de distribuţie, transmisiei principale,
punţilor spate şi faţă, sistemului de direcţie, mecanismului de
ridicare a benei, amortizoarelor şi elementelor sistemului de
frânare.
Agregatele sunt demontate de pe automobil pentru
efectuarea lucrărilor de RC.
Se îndeplinesc şi unele lucrări de reparaţie: depresarea –
presarea, găurirea, restabilirea filetului, îndreptarea, confecţionarea
garniturilor de etanşare. Pot fi efectuate lucrările: echilibrarea
arborelui cardanic şi rodajul cutiei de viteze, transmisiei
principale, diferenţialului.
Sectorul de lăcătuşărie şi prelucrare mecanică
În sectorul mecanic şi de lăcătuşărie se îndeplinesc
următoarele lucrări: prelucrarea la strunguri, frezarea rectificarea
rotundă şi plană, găurirea şi lucrări de lăcătuşărie. Aceste lucrări se
îndeplinesc pentru confecţionarea pieselor de strângere şi a altor
piese mici, recondiţionarea pieselor la cotele de reparaţie (arborele
cotit al motorului, arborele de distribuire al motorului, cămăşile
32
cilindrilor, tamburelor de frână etc.), recondiţionarea suprafeţelor
deteriorate, filetarea, prelucrarea mecanică a pieselor după
încărcarea termică.
Sectorul de acumulatoare
În sectorul de acumulatoare se îndeplinesc:
1) lucrările de reparaţie ale acumulatoarelor - constau din
primirea, curăţirea – spălarea, controlul şi descărcarea lor;
scurgerea electrolitului; demontarea acumulatoarelor; schimbarea
plăcilor, separatoarelor, punţilor de conexiune, cutiilor, bornelor;
completarea şi montarea acumulatoarelor. Pot fi îndeplinite
lucrările de lipire ale plăcilor la barete; lipirea elementelor punţilor
de conexiune; astuparea fisurilor cutiilor; turnarea baretelor şi
bornelor;
2) pregătirea electrolitului - se pregăteşte electrolitul cu
densitatea corespunzătoare;
3) alimentarea acumulatorului cu electrolit, încărcarea şi
controlul de ieşire al acumulatoarelor.
Sectorul electrotehnic
În sectorul electrotehnic se îndeplinesc lucrările: de curăţire–
spălare; de control – încercare; de reglare; de demontare –
montare, de completare şi reparaţie a generatorului, regulatorului
cu releu, demarorului, ruptorului – distribuitorului, ştergătorului de
parbriz, bujiilor, bobinei de inducţie, semnalului sonor, aparatelor
de iluminare şi semnalizare. Se îndeplinesc lucrări de reparaţie a
pieselor şi ansamblurilor: depresarea – presarea, găurirea, filetarea,
lucrări de electromontare, rebobinarea etc.
Sectorul de întreţinere tehnică a instalaţiei de alimentare
cu combustibil lichid
În lucrările de RC a instalaţiei de alimentare se includ:
lucrările de curăţire – spălare; de control – încercare; de reglare; de
demontare – montare; de completare şi de reparaţie ale
carburatorului, pompei de combustibil, pompei de injecţie,
injectoarelor şi filtrelor de combustibil.
Lucrările de reparaţie includ: rectificarea elementelor de
refulare; lipirea plutitoarelor şi controlul greutăţii lor; îndreptarea,
prelucrarea suprafeţei pompei de benzină şi pârghiei mecanismului
33
de acţionare după încărcarea termică; confecţionarea garniturilor
de etanşare etc.
Sectorul de întreţinere tehnică a instalaţiei de alimentare
cu combustibil gazos
În lucrările de RC a instalaţiei de alimentare cu gaz se
includ: lucrările de curăţire – spălare; de control – încercare; de
reglare; de demontare – montare; de completare şi de reparaţie ale
reductoarelor de presiune joasă şi presiune înaltă, carburatorului –
amestecător, filtrelor, supapelor.
Sectorul de demontare – montare a anvelopelor
În sectorul de demontare – montare a anvelopelor se
îndeplinesc următoarele lucrări: spălarea şi uscarea roţilor
(demontate de pe automobil); demontarea – montarea roţilor;
controlul camerelor de aer, anvelopelor, jantelor şi inelelor;
reparaţia şi vopsirea jantelor; echilibrarea roţilor.
Sectorul de vulcanizare
În sectorul de vulcanizare se îndeplinesc lucrările de
reparaţie locală ale camerelor şi ale anvelopelor precum şi
confecţionarea pieselor prin vulcanizare (presformele se
confecţionează în sectorul de prelucrare mecanică şi de
lăcătuşărie).
Sectorul de recepţionare-livrare a automobilelor
Este destinat pentru efectuarea lucrărilor:
la recepţionare – verificarea exteriorului automobilului,
verificarea completivităţii automobilului, verificarea agregatelor şi
ansamblurilor în conformitate cu comenzile clientului, verificarea
sistemelor care asigură siguranţa circulaţiei rutiere şi protecţia
mediului ambiant, determinarea volumului necesar şi costului
lucrului, definitivarea documentelor necesare;
la livrare – controlul lucrărilor efectuate, verificarea exteriorului şi
completivităţii automobilului , livrarea automobilului clientului.
În procesele de recepţionare - livrare a automobilelor este
utilă utilizarea utilajelor de diagnosticare.
Sectorul de pregătire automobilelor pentru vânzare
La staţiile de service auto cu 25... 50 de posturi este
prevăzută şi vânzarea automobilelor cu organizarea pregătirii
34
automobilelor pentru vânzare care include: înlăturarea acoperirii
anticorosive temporare şi efectuarea operaţiilor de spălare-
curăţare; verificarea corespunderii marcării motorului şi caroseriei
automobilului documentelor de însoţire; verificarea completivităţii
automobilului; verificarea generală a funcţionării agregatelor şi
sistemelor automobilului; înlăturarea defectelor depistate.
La staţiile de service auto cu 25 de posturi pregătirea
automobilelor pentru vânzare se efectuează la posturile zonei de
RT şi RC a automobilelor.
35
4.2.3 Calculul parcursului anual al parcului de
automobile ∑La , km
∑La = lmz · ZL · АL · αт , (4.2)
unde ZL – numărul zilelor anuale de lucru ale automobilelor;
АL – numărul de autovehicule deservite la întreprindere.
36
Durata staţionării în RT şi RC a automobilelor din occident
se primeşte de 5... 6 ori mai mică decât în tabelul 4.1.
Tabelul 4.2 – Normativele coeficientului de corectare k2 [3]
Coeficient de corectare, k2
Modificarea mijloacelor de
Manopera Durata staţionării
transport
RZ, RT şi RC la RT şi RC
Automobil cu capacitatea de 1,25 1,1
trecere mare
Automobil - furgon 1,2 1,1
Autofrigorifică 1,3 1,2
Autocisternă 1,2 1,1
Autorefueller 1,4 1,2
Autobasculantă 1,15 1,1
Autotractor 1,1 1,0
Automobil special 1,4 1,2
Ambulanţa 1,1 1,0
Automobil cu remorcă 1,15 1,1
Automobil de bază 1,0 1,0
Tabelul 4.3 – Normativele coeficienţilor de corectare
k4' şi k4 [3]
Parcursul Automobile
automobilului de la autoturisme autobuze autocamioane
începutul exploatării,
partea din parcursul k4 k4' k4 k4' k4 k4'
normat de amortizare
Până 0,25 0,7 0,7 0,5 0,7 0,4 0,7
Peste 0,25 până 0,50 0,7 0,7 0,8 0,7 0,7 0,7
Peste 0,50 până 0,75 1 1 1 1 1 1
Peste 0,75 până 1,00 1,4 1,3 1,3 1,3 1,2 1,2
Peste 1,00 până 1,25 1,5 1,4 1,4 1,4 1,3 1,3
Peste 1,25 până 1,50 1,6 1,4 1,5 1,4 1,4 1,3
Peste 1,50 până 1,75 2,0 1,4 1,8 1,4 1,6 1,3
Peste 1,75 până 2,00 2,2 1,4 2,1 1,4 1,9 1,3
Peste 2,00 până 3,00 2,5 1,4 2,5 1,4 2,1 1,3
37
4.2.4 Corectarea periodicităţilor reviziei tehnice a
automobilelor
Periodicitatea RT de tip respectiv Li (L1, L2, L3… Ln), km:
Li = Lin · k1 · k3 , (4.3)
unde Lin – normativele periodicităţilor RT de tip respectiv
L1n, L2n, L3n… Lnn, km (tab. 4.4);
k1 – coeficientul de corectare în dependenţă de categoria
condiţiilor de exploatare (tab. 4.5);
k3 – coeficientul de corectare în dependenţă de condiţiile
climaterice de exploatare (tab. 4.6);
Tabelul 4.4 – Normativele periodicităţilor RT a
autovehiculelor
Tipul mijloacelor de transport fabricate în ţările C.S.I.
Periodicitatea reviziei tehnice, km
Modele de automobile
RT-1 [3] RT-2 [3]
Autoturisme 5000 20000
Autobuze 5000 20000
Autocamioane şi autobuze în
4000 16000
baza de autocamioane
Tipul mijloacelor de transport din occident
Periodicitatea reviziei tehnice, km
Modele de automobile
Gradul 1 Gradul 2 Gradul 3
MВ, IVECO 190,
30000 60000 90000
IVECO 260 [4]
IVECO STRAILIS [7] M1: 60000 M2: 120000 -
IVECO DAILY [5] M1: 30000 M2: 90000 -
IVECO
M1: 80000 M2: 160000 M3: 240000
EURO CARGO [6]
VOLVO F12 [4] 30000 60000 90000
DAF XF 95 [8] X-service: Y-service:
-
60000 anual
SCANIA [9] S-service: M-service: L-service:
45000 90000 180000
MB SPRINTER [10] 45000 - -
38
Tabelul 4.5 – Normativele coeficientului de corectare k1 [3]
Categoria condiţiilor de Coeficient de corectare, k1
exploatare periodicitatea RT manopera RC
I 1,0 1,0
II 0,9 1,1
III 0,8 1,2
IV 0,7 1,4
V 0,6 1,5
40
Programul anual de revizie sezonieră, automobile:
∑Na RS = 2 · АL (4.13)
43
Volumul de lucru total anual a RT, om· h:
∑ТRT = ∑( ∑Т RTi ), (4.23)
Volumul de lucru total anual a RC, om· h:
∑ТRC = tRC· ∑La /1000, (4.24)
45
Continuare tabelul 4.10
1 2 3
Sector de vopsire lucrările de vopsire Тv = а17 ·∑ТRC /100
Sector de lucrările de agregate
inclusiv:
Та = а18 ·∑ТRC/100
agregate
RC a motoarelor Тm = 0,45 · Та
RC a agregatelor de
alte tipuri
Таg = 0,55 · Та
Sector de lucrările de
lăcătuşărie şi de lăcătuşărie şi de
prelucrare prelucrare mecanică Тlm = а19 ·∑ТRC/100
mecanică
Sector lucrările
electrotehnic electrotehnice Тel = а20 ·∑ТRC/100
Sector de lucrările de
acumulatoare întreţinere a Таc = а21 ·∑ТRC/100
acumulatoarelor
Sector de lucrările de
întreţinere a întreţinere instalaţiei
instalaţiei de de alimentare cu Тiа = а22 ·∑ТRC/100
alimentare cu combustibil
combustibil
Sector de lucrările de
anvelope demontare-montare a Тdm =а23 ·∑ТRC/100
anvelopelor
lucrările de
vulcanizare
Тvl = а24 ·∑ТRC/100
Total Тan = Тdm + Тvl
Sector de arcuri lucrările de
– fierărie arcuri - fierărie Тaf = а25 ·∑ТRC/100
Sector de lucrările de arămărie
arămărie
Тar = а26 ·∑ТRC/100
Sector de lucrările de tapiţerie Тtp = а27 ·∑ТRC/100
tapiţerie şi de lucrările de armatură Таr = а28 ·∑ТRC /100
armatură Total Тtar = Тtp + Таr
46
Tabelul 4.11 – Repartizarea procentuală a lucrărilor de RT şi
RC a automobilelor [3]
Raportul procentual pe tipuri de
lucrări
Autocamioane
Autoturisme
semiremorci
Tipurile lucrărilor de RT
Remorci şi
Autobuze
şi RC
1 2 3 4 5
RZZ
De spălare (а1) 15 10 9 30
De curăţare (а2) 25 20 14 10
De alimentare 12 11 14 -
De control-diagnosticare 13 12 16 15
De reparaţie 35 47 47 45
RZR
De curăţare (а4) 60 55 40 40
De spălare (а3) 40 45 60 60
RT-1
De diagnosticare D-1(a8) 15 8 10 4
De strângere, de reglare, 85 92 90 96
de ungere (а5)
RT-2
De diagnosticare D-2 (а10) 12 7 10 2
De strângere, de reglare, 88 93 90 98
de ungere (а6)
RC
Lucrările la posturi:
De diagnosticare D-1 (а9) 1 1 1 2
De diagnosticare D-2 (а11) 1 1 1 1
De reglare şi de demontare- 33 27 35 30
montare (а7)
47
Continuare tabelul 4.11
1 2 3 4 5
De sudare (а13): 4 5 - -
caroseria din metal - - 4 15
caroseria din lemn - - 2 6
De tinichigerie (а14) 2 2 - -
caroseria din metal - - 3 10
caroseria din lemn - - 1 4
De vopsire (а17) 8 8 6 7
De tâmplărie pentru - - 4 15
caroseria din lemn (а12 )
Total la posturi 49 44 50 65
Lucrările în sectoare:
De agregate (а18 ) 16 17 18 -
De lăcătuşărie şi de 10 8 10 13
prelucrare mecanică (а19)
Electrotehnice (а20) 6 7 5 3
De acumulatoare (а21) 2 2 2 -
Întreţinerea sistemului de 3 3 4 -
alimentare (а22)
Demontarea - montarea 1 2 1 1
anvelopelor (а23)
De vulcanizare (а24) 1 1 1 2
De arcuri-fierărie (а25) 2 3 3 10
De arămărie (а26) 2 2 2 2
De sudare (а15) 2 2 1 2
De tinichigerie (а16) 2 2 1 1
De armatură (а28) 2 3 1 1
De tapiţerie (а27) 2 3 1 -
Total în sectoare 51 56 50 35
Total în întreprindere 100 100 100 100
48
4.2.8 Calculul numărului necesar de muncitori productivi
49
Continuare tabelul 4.13
1 2
peste 80 până 100 26
peste 100 până 120 25
peste 120 până 150 24
peste 150 până 180. 23
peste 180 până 220 22
Tabelul 4.14 – Repartizarea muncitorilor auxiliari pe meserii
Raportul procentual al
Denumirea lucrărilor auxiliare muncitorilor auxiliari pe
tipuri de lucrări [3], %
Întreţinerea utilajelor tehnologice şi 20
instrumentelor
Întreţinerea căilor de comunicaţii 15
inginereşti
Lucrările de expediere 25
Recepţionarea, păstrarea şi livrarea 15
bunurilor materiale
Curăţarea încăperilor de producţie 10
Curăţarea terenului 10
Întreţinerea compresorilor 5
4.2.10 Calculul numărului de posturi pentru RT şi RC a
automobilelor
Numărul necesar de posturi se calculează separat pentru
fiecare sector, unde sunt efectuate lucrările la posturi.
Numărul necesar de posturi ХSZ pentru spălarea zilnică
mecanizată a automobilelor în zonă de RZ se determină cu relaţia:
ХSZ = ∑NRZZ /(Fp· Аm), (4.27)
unde ∑NRZZ - programul anual de RZ, efectuat zilnic (formula
4.14);
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, h
(tab. 4.15);
50
Аm – productivitatea pe oră a utilajului de spălat,
automobile/h: (Аm = 15...25 pentru autocamioane; Аm =20...30
pentru autobuze;Аm = 30...40 pentru autoturisme).
Tabelul 4.15 – Fondul nominal anual Fp al timpului de lucru
al utilajelor (posturilor) [3]
Fondul nominal anual al timpului de lucru în
Numărul zilelor
dependenţă de numărul de schimburi, h.
lucrătoare
1 1,5 2 3
anuale
schimb schimburi schimburi schimburi
255 2070 3105 4140 -
305 2070 3105 4140 6210
357 2420 3630 4840 7260
365 2480 3720 4960 7440
Numărul necesar de posturi Хi pentru spălarea zilnică
manuală, spălarea profundă, curăţarea zilnică şi profundă în zonă
de RZ a automobilelor, pentru zonă de RT, zonă de RC, pentru
sectoarele de tâmplărie, de RC a caroseriilor şi de vopsire a
automobilelor se determină cu relaţia:
51
Tabelul 4.16 – Valorile coeficientului φ de rezervare a
posturilor [3]
Coeficientul de rezervare al posturilor φ,
în dependenţă de numărul de automobile
deservite la întreprindere:
Tipurile posturilor de lucru peste 100 peste 300
până 100
până 300 până 500
şi numărului de schimburi:
1 2÷3 1 2÷3 1 2÷3
RZ (RZZ şi RZR) 1,8 1,4 1,5 1,25 1,35 1,18
RT, diagnosticarea generală şi
1,4 1,2 1,25 1,13 1,17 1,09
profundă
RC (de reglare, de demontare-
1,8 1,4 1,5 1,25 1,35 1,18
montare, de vopsire)
RC (de sudare-tinichigerie
1,4 1,2 1,25 1,13 1,17 1,09
(RC a caroseriei), de tâmplărie)
de lucru de
de clasă de de de
clasă
foarte clasă clasă clasă
foarte
mică mică medie mare
mare
1 2 3 4 5 6 7
Posturile RZ:
lucrările de curăţare 2 1 2 2 2 3
lucrările de spălare 1 1 1 1 1 1
Posturile RC:
lucrările de reglare
şi de demontare- 1 1 1 1,5 1,5 1,5
montare
52
Continuare tabelul 4.17
1 2 3 4 5 6 7
lucrările de sudare-
1 1 1,5 1,5 2 2
tinichigerie
lucrările de vopsire 1,5 1,5 2 2 2,5 2,5
Posturile de
1 1 2 2 2 2
diagnosticare
Posturile RT: 2 2 2 2,5 3 3
semiremorci
mică şi medie
Remorci şi
de capacitate
de capacitate
de capacitate
de capacitate
lucru
foarte mare
foarte mică
mare
Posturile RZ:
lucrările de curăţare 1 2 2 2 1
lucrările de spălare 1 1 1 1 1
Posturile RC:
lucrările de reglare şi
de demontare- 1 1 1,5 1,5 1
montare
lucrările de sudare-
1 1,5 1,5 1,5 1
tinichigerie
lucrările de vopsire 1,5 2 2 2 1
lucrările de tâmplărie 1 1 1 1,5 1
Posturile de
1 2 2 2 1
diagnosticare
Posturile RT: 2 2 2,5 3 1
53
Tabelul 4.19 – Valorile coeficientului η de utilizare al
timpului de lucru al postului [3]
Coeficientul η de utilizare al
timpului de lucru al postului,în
dependenţă de numărul de
Tipurile posturilor de lucru
schimburi
1 2 3
schimb schimburi schimburi
Posturile RZ:
lucrările de curăţare 0,98 0,97 0,96
lucrările de spălare 0,90 0,88 0,87
Posturile RT 0,98 0,97 0,96
Posturile de diagnosticare 0,90 0,88 0,87
Posturile RC:
- de reglare, de demontare-montare 0,98 0,97 0,96
(care nu sunt înzestrate cu utilajele
speciale), de sudare-tinichigerie,
de tâmplărie
- de demontare-montare (care sunt 0,93 0,92 0,91
înzestrate cu utilajele speciale)
- de vopsire 0,90 0,88 0,87
Suprafaţa specifică
muncitor f1, m2
pentru fiecare
pentru primul
m2
Denumirea sectoarelor
Electrotehnic 14 5
De acumulatoare 36 10
Întreţinerea instalaţiei de alimentare 36 5
De demontare-montare a anvelopelor 18 10
De vulcanizare 18 10
De lăcătuşărie şi de prelucrare mecanică 54 8
De arcuri-fierărie 27 15
De arămărie 18 8
De sudare ( pentru încăpere fără posturi) 18 10
De tinichigerie (pentru încăpere fără posturi ) 27 10
De agregate:
RC a motoarelor 54 12
RC a agregatelor 54 12
De armatură 14 15
De tapiţerie 27 10
55
Tabelul 4.21 – Suprafeţele aproximative ale încăperilor de
producţie [11]
Suprafaţa încăperii, m2 în dependenţă de
numărul maxim de muncitori într-un
Denumirea încăperii
schimb mai încărcat
1 2 3 4 6 8 10
Electrotehnic 14 18 27 36 54 72 72
De acumulatoare 36 54 54 54 54 54 54
Întreţinerea instalaţiei de 14 18 27 36 36 36 36
alimentare
De demontare-montare a 14 36 45 54 54 54 54
anvelopelor
De vulcanizare 18 27 36 36 36 36 36
De lăcătuşărie şi de 54 54 54 63 81 95 108
prelucrare mecanică
De arcuri-fierărie 27 36 54 72 95 95 95
De arămărie 18 27 36 45 54 54 54
De sudare ( pentru 18 27 36 36 36 36 36
încăpere fără posturi)
De tinichigerie (pentru 27 36 45 63 72 72 72
încăpere fără posturi )
De agregate: 54 54 54 63 126 144 180
RC a motoarelor
RC a agregatelor
De armatură 14 18 27 36 36 36 36
De tapiţerie 27 36 54 54 54 54 54
57
Tabelul 4.25 – Valorile coeficientului de corectare Kс3 [3]
Tipul mijloacelor de transport Coeficient de corectare Kс3
Autoturisme:
de clasă foarte mică 0,6
de clasă mică 0,7
de clasă medie 1,0
Autobuze:
de clasă foarte mică 0,4
de clasă mică 0,6
de clasă medie 0,8
de clasă mare 1,0
de clasă foarte mare 1,4
Autocamioane:
de capacitate foarte mică 0,5
de capacitate mică 0,6
de capacitate medie 0,8
de capacitate mare:
peste 5,0 până 6,0 t 1,0
peste 6,0 până 8,0 t 1,2
de capacitate foarte mare:
peste 8,0 până 10 t 1,3
peste 10,0 până 16,0 t 1,5
58
Tabelul 4.27 – Valorile coeficientului de corectare Kс5 [3]
Categoria condiţiilor de exploatare ale Coeficient de corectare,
automobilelor Kс5
I 1,0
II 1,05
III 1,1
IV 1,15
V 1,2
59
4.3 Calculul tehnologic al staţiei de service auto (S.S.A.)
60
Programul anual de RT şi RC a automobilelor ∑NR ,
automobile:
∑NR = dR· АS.S.A., (4.34)
unde dR – numărul de vizite anuale la RT şi RC al unui automobil
(tab. 4.31);
АS.S.A. – numărul de automobile care folosesc serviciile S.S.A.
Programul anual de prelucrare anticorosivă a caroseriei
∑Nаk, automobile (se calculează pentru S.S.A. cu АS.S.A. peste
1000):
∑Nаk = dаk· АS.S.A., (4.35)
unde dаk – numărul de vizite anuale la prelucrarea anticorosivă a
caroseriei al unui automobil (tab. 4.31);
АS.S.A. – numărul de automobile care folosesc serviciile S.S.A.
Programul anual de recepţionare - livrare a automobilelor
∑NRL, automobile:
∑NRL = dR· АS.S.A. + ∑Nаk , (4.36)
unde dR – numărul de vizite anuale la RT şi RC al unui automobil
(tab. 4.31);
АS.S.A. – numărul de automobile care folosesc serviciile S.S.A.
62
Tabelul 4.32 – Normativele manoperelor
Normativele manoperelor, om·h
Pentru un automobil,
om·h/automobil
Tipul mijloacelor de
anticorosivă a
Recepţionare
Specifică RT şi RC,
Prelucrare
caroseriei
spălare şi
Pregătire
şi livrare
transport
curăţare
vânzare
pentru
om·h/1000 km parcurs
(valorile а1, а2, а3 etc., % - tab. 4.34, b1, b2, b3 etc., % - tab. 4.35)
63
Continuare tabelul 4.33
1 2 3
Zonă de reparaţie reparaţia şi reglarea
Тfr = а5 ·b5·∑ТR/10000
curentă a frânelor
automobilelor Reglarea unghiurilor
Тrd = а4·b4·∑ТR/10000
roţilor directoare
lucrările electrotehnice Тe = а6 ·b6·∑ТR/10000
reparaţia instalaţiei de
Тal = а7 ·b8·∑ТR/10000
alimentare
lucrările de
Та = а8 ·b10·∑ТR/10000
acumulatoare
lucrările de demontare -
Тan =а9 ·b12·∑ТR/10000
montare a anvelopelor
reparaţia agregatelor şi
Тaa=а10·b14·∑ТR/10000
ansamblurilor
lucrările de arămărie Тar=а12·b18·∑ТR/10000
lucrările de tapiţerie Тt=а14·b21·∑Тр/10000
Total zona de RC
Sector de lucrările de
diagnosticare a diagnosticare (motor,
automobilelor frâne, echipament ТD = а1·b1·∑ТR/10000
electric, analiza gazelor
de eşapament)
Sector de reparaţie lucrările de sudare şi
a caroseriei tinichigerie efectuate la Тsp=а11·b16·∑ТR/10000
posturi
lucrările de sudare şi
tinichigerie efectuate la
Тsl=а11·b17·∑ТR/10000
locurile de muncă
staţionare
Total RC a caroseriei Тcr = Тsp + Тsl
Sector de vopsire lucrările de vopsire Тvp=а13·b20·∑ТR /10000
lucrările de prelucrare ∑Таk (compartiment
anticorosivă 4.3.2)
Total sector de vopsire
64
Continuare tabelul 4.33
1 2 3
Sector de agregate reparaţia agregatelor şi
ansamblurilor Таg=а10·b15·∑ТR /10000
inclusiv:
RC a motoarelor Тm = 0,45· Таg
RC a altora agregate Таgr = 0,55· Таg
Sector de lucrările de lăcătuşărie
lăcătuşărie şi de şi de prelucrare
mecanică Тlm=а15·b23·∑ТR/10000
prelucrare
mecanică
Sector electrotehnic lucrările electrotehnice Тel =а6·b7·∑ТR/10000
Sector de lucrările de întreţinere
acumulatoarelor
Таc =а8·b11·∑ТR/10000
acumulatoare
Sector de lucrările de întreţinere
întreţinere instalaţiei de alimentare
instalaţiei de cu combustibil Тia = а7·b9·∑ТR/10000
alimentare cu
combustibil
Sector de anvelope lucrările de demontare-
montare anvelopelor şi Тav=а9·b13·∑ТR/10000
de vulcanizare
Sector de tapiţerie lucrările de tapiţerie şi
de armatură Тta =а14·b22·∑ТR/10000
şi de armatură
Sector de arămărie lucrările de arămărie Тrm =а12·b19·∑ТR/10000
Sector de recepţionarea-livrarea
recepţionare – automobilelor ∑ТRL
livrare a (compartiment 4.3.2)
automobilelor
65
Tabelul 4.34 - Raportul procentual pe tipuri de lucrări [3]
Raportul procentual pe tipuri de lucrări în
dependenţă de numărul de posturi
(1 post pentru aproximativ 100 de
automobile AS.S.A. deservite la S.S.A.), %:
Tipurile lucrărilor
peste 5 până
până la 20
până la 30
peste 10
peste 20
până la 5
peste 30
inclusiv
la 10
De diagnosticare (motor, frâne,
echipamentul electric, analiza 6 5 4 4 3
gazelor de eşapament) (а1)
Revizia tehnică a automobilelor (а2) 35 25 15 10 6
Lucrările de ungere (а3) 5 4 3 2 2
Reglarea unghiurilor roţilor
10 5 4 4 3
directoare (а4)
Reparaţia şi reglarea frânelor (а5) 10 5 3 3 2
Lucrările electrotehnice (а6) 5 5 4 4 3
Reparaţia instalaţiei de
5 5 4 4 3
alimentare (а7)
Lucrările de acumulatoare (а8) 1 2 2 2 2
Lucrările de demontare – montare a
7 5 2 1 1
anvelopelor (а9)
Reparaţia agregatelor şi
16 10 8 8 8
ansamblurilor (а10)
Reparaţia caroseriei (de sudare şi
- 8 23 25 32
tinichigerie) (а11)
Lucrările de arămărie (а12) - 2 2 3 3
Lucrările de vopsire (а13) - 10 16 20 25
Lucrările de tapiţerie (а14) - 1 3 3 2
De lăcătuşărie şi de prelucrare
- 8 7 6 5
mecanică (а15)
Total: 100 100 100 100 100
66
Tabelul 4.35 - Raportul procentual pe tipuri de lucrări [3]
Raportul procentual pe tipuri de
lucrări, %
Tipurile lucrărilor efectuate în
efectuate
sectoare fără
la posturi
posturi
De diagnosticare (motor, frâne,
echipamentul electric, analiza gazelor de 100 (b1) -
eşapament)
Revizia tehnică a automobilelor 100 (b2) -
Lucrările de ungere 100 (b3) -
Reglarea unghiurilor roţilor directoare 100 (b4) -
Reparaţia şi reglarea frânelor 100 (b5) -
Lucrările electrotehnice 80 (b6) 20 (b7)
Reparaţia instalaţiei de alimentare 70 (b8) 30 (b9)
Lucrările de acumulatoare 10 (b10) 90 (b11)
Lucrările de demontare – montare a
30 (b12) 70 (b13)
anvelopelor
Reparaţia agregatelor şi ansamblurilor 50 (b14) 50 (b15)
Reparaţia caroseriei ( de sudare şi
75 (b16) 25 (b17)
tinichigerie)
Lucrările de arămărie 75 (b18) 25 (b19)
Lucrările de vopsire 100 (b20) -
Lucrările de tapiţerie 50 (b21) 50 (b22)
De lăcătuşărie şi de prelucrare mecanică - 100 (b23)
Lucrările de spălare şi curăţare a
100 (b24) -
automobilelor
68
4.3.6.2 Zonă de revizie tehnică a automobilelor
Numărul de posturi pentru RT a automobilelor:
ХRT = ТRT · φ/(Fp· Рm· η), (4.47)
unde ТRT – volumul anual de lucru de RT a automobilelor, om· h
(compartiment 4.3.3);
φ - coeficientul de rezervare al posturilor φ = 1,15;
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, h
(tab. 4.15);
Рm – numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la
un post (Рm = 2 în conformitate cu ONTP-01-91, în conformitate
cu recomandările Companiilor Europene Рm = 1);
η – coeficientul de utilizare al timpului de lucru al postului,
η= 0,95 cu regimul de lucru într-un schimb şi 0,94 în două
schimburi.
71
4.3.6.7. Sector de recepţionare-livrare a automobilelor
Numărul de posturi pentru recepţionarea–livrarea
automobilelor :
ХRL = ТRL · φ/(Fp· Рm· η), (4.54)
unde ТRL – volumul anual de lucru de recepţionare-livrare a
automobilelor, om· h (compartiment 4.3.3);
φ - coeficientul de rezervare al posturilor φ = 1,15;
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, h
(tab. 4.15);
Рm – numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la
un post, Рm = 1,0;
η – coeficientul de utilizare al timpului de lucru al postului,
η = 0,95 cu regimul de lucru într-un schimb şi 0,94 în două
schimburi.
primul muncitor
specifică pentru
specifică pentru
fiecare următor
muncitor f2, m2
Suprafaţa
Suprafaţa
f1, m2
Denumirea sectoarelor
Electrotehnic 15 9
De acumulatoare fără încăperile pentru 21 15
pregătirea electrolitului şi încărcarea
acumulatoarelor
Pregătirea electrolitului 4 3
Încărcarea acumulatoarelor 4 3
Întreţinerea sistemului de alimentare cu
14 8
combustibil
De demontare-montare a anvelopelor 18 15
De vulcanizare 12 6
De lăcătuşărie şi de prelucrare mecanică 18 12
De arămărie 15 9
De sudare ( pentru încăpere fără posturi) 15 9
De tinichigerie (pentru încăpere fără
18 12
posturi)
De agregate(fără încăpere pentru spălarea
22 14
agregatelor şi ansamblurilor)
De armatură 12 6
De tapiţerie 18 5
74
4.3.11 Calculul suprafeţelor încăperilor administrative
ale serviciului de service tehnic al S.S.A.
75
Sala de expoziţie a automobilelor ocupă suprafaţa 25 – 30 m2
pentru un automobil. Numărul de automobile în sala de expoziţie
aproximativ este egal cu numărul de automobile vândute in timp
de 3 – 4 săptămâni.
4.4.1 Generalităţi
Locul de muncă în sectorul de producţie reprezintă o parte
din suprafaţa tehnologică a sectorului pe care se amplasează unul
sau mai mulţi executanţi; o unitate de utilaj tehnologic;
echipamente tehnologice; inventar pentru păstrarea materialelor,
pieselor de schimb, semifabricatelor, deşeurilor şi instrumentelor;
instalaţiilor de ridicare – transportare; mijloacelor de securitate a
muncii şi pe un timp limitat obiectul de producţie (automobil,
agregat, ansamblu, piesa sau semifabricat) şi materiale.
76
Locurile de muncă mobile de regulă sunt destinate pentru
efectuarea lucrărilor nemijlocit pe automobil (lucrările la posturi).
Locurile de muncă staţionare sunt destinate pentru efectuarea
lucrărilor de reparaţie a părţilor componente demontate de pe
automobil şi pentru efectuarea operaţiilor de fabricare şi de
recondiţionare a pieselor.
Numărul de locuri de muncă pentru efectuarea lucrărilor la
posturi poate fi determinat cu relaţia (compartimentul 4.2 sau 4.3):
Хi = Тi · φ / (Fp· Рm· η), (4.59)
unde Тi – volumul anual de lucru la posturi, om· h;
φ - coeficientul de rezervare al posturilor;
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, h;
Рm – numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la
un post;
η - coeficientul de utilizare al timpului de lucru.
77
La fel lucrările de ungere pot fi efectuate la posturile
specializate respective.
Numărul de locuri de muncă pentru efectuarea lucrărilor de
reparaţie a părţilor componente demontate de pe automobil şi
pentru efectuarea operaţiilor de fabricare şi de recondiţionare a
pieselor poate fi determinat cu relaţia:
Lmi = Тli / (Fli· Рm· η), (4.60)
unde Тli – volumul anual de lucru efectuat la locul de muncă de tip
respectiv, om· h;
Fli – fondul nominal anual al timpului de lucru al locului de
muncă, h;
Рm – numărul de muncitori, care lucrează simultan la un loc
de muncă;
η - coeficientul de utilizare al timpului de lucru al locului de
muncă.
În cazul lipsei informaţiei despre volumele anuale de lucru
efectuate la locuri de muncă, numărul şi destinaţia locurilor de
muncă pot fi determinate în baza schemei procesului de producţie
al sectorului.
De exemplu, in sectorul de tapiţerie (fig. 4.1) pot fi
prevăzute următoarele locuri de muncă:
№1 – dezasamblarea şi defectarea scaunelor, spătarelor şi
banchetelor;
№2 – croirea căptuşelilor spătarelor, banchetelor şi salonului
automobilelor;
№3 – cusutul căptuşelilor spătarelor, banchetelor şi salonului
automobilelor;
№4 – asamblarea scaunelor, spătarelor şi banchetelor.
78
Figura 4.1 – Schema procesului de producţie
al sectorului de tapiţerie
79
4.4.2 Înzestrarea locurilor de muncă
Înzestrarea locurilor de muncă ale sectoarelor de producţie
prevede asigurarea locurilor cu mijloace, necesare pentru crearea
condiţiilor necesare lucrătorilor pentru îndeplinirea efectivă a
funcţiilor sale:
• utilaje tehnologice;
• utilaje de ridicare – transportare;
• echipamente tehnologice;
• inventar (de producţie şi gospodăresc);
• documentaţia normativă, tehnică şi tehnologică –
îndrumări de exploatare şi reparaţie a automobilelor,
prescripţii tehnice pentru reparaţii, cataloagele pieselor şi
ansamblurilor, desene de lucru, prescripţii tehnice pentru
materiale, seturi de documente ale proceselor tehnologice
efectuate la locul de muncă, placarde pe construcţia,
deservirea tehnică şi reparaţia automobilelor etc.;
• documentaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă –
instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă, registru
pentru instruire la locul de muncă, placarde pe tehnica
securităţii şi securitatea antiincendiară;
• mijloace de siguranţă – parapete de protecţie, ecrane,
mijloace individuale de protecţie (ochelari, respirator,
mănuşi, îmbrăcăminte şi încălţăminte speciale), mijloace
de protecţie antiincendiară, semne de avertizare despre
pericolele respective, mijloace de ventilare de extragere;
• mijloace de iluminare – generală pentru toată încăpere a şi
locală pentru zona de lucru;
• mijloace de semnalizare – sonore, de lumină şi semne;
• mijloace de întreţinere la locul de muncă a microclimei –
aparate de încălzire, ventilarea de refulare;
• mijloace de estetică a interiorului – florărie, draperii,
jaluzele etc.;
• la necesitate mijloace de comunicare.
80
Utilajele tehnologice pentru service auto pot fi clasificate în
două grupe. La prima grupă se referă utilajul care se utilizează
doar în procesele tehnologice de deservire tehnică şi reparaţie a
automobilelor:
• utilaj de control – diagnosticare;
• utilaj şi echipament tehnologic pentru lucrări de
dezasamblare, asamblare şi reparaţie a automobilelor şi
părţilor componente a acestora;
• utilaj pentru lucrări de reglare;
• utilaj de spălare – curăţare a automobilelor, agregatelor şi
pieselor;
• utilaj de ungere şi de alimentare a agregatelor şi sistemelor
automobilelor cu materiale de exploatare;
• utilaj de ridicare şi de transportare a automobilelor şi părţilor
componente a acestora la efectuarea acţiunilor tehnice;
• utilaj de demontare, montare, reparaţie, umflare a
anvelopelor şi de echilibrare a roţilor;
• utilaj de vopsire a automobilelor, agregatelor, pieselor şi de
prelucrare anticorosivă a caroseriilor;
La grupa a doua se referă utilajul care se utilizează la
întreprinderi cu diferite destinaţii:
• utilaj pentru efectuarea lucrărilor de sudare, forjare,
tinichigerie, arămărie, tâmplărie, prelucrare mecanică,
electrotehnice, radiotehnice;
• utilaj utilizat pentru exploatarea reţelelor inginereşti,
sistemelor de încălzire, ventilare, aprovizionare cu apă etc.
Criteriile pentru alegerea corectă a utilajelor sunt următoare:
• parametrii tehnici, care trebuie să corespundă tipului,
parametrilor şi particularităţilor constructive ale
automobilelor sau agregatelor pentru care este destinat
utilajul ales;
• proprietăţi de exploatare – fiabilitatea, asigurarea calităţii
lucrărilor efectuate, siguranţa, inclusiv ecologică;
• proprietăţi fiziologice – estetica, comoditatea la efectuarea
lucrărilor, influenţa asupra sănătăţii omului (oboseala, vibraţia,
81
zgomot, degajări nocive, temperatura, iluminarea etc.);
• proprietăţi economice – productivitatea, consum de energie,
preţ, cheltuieli curente pentru întreţinere;
• prezenţa certificatului de conformitate al utilajului.
83
4.4.5 Organizarea deservirii locurilor de muncă
Deservirea locului de muncă reprezintă un sistem de măsuri
necesare pentru asigurarea lucrului cu toate cele necesare pentru
funcţionarea continuă a procesului de producţie al sectorului
(întreprinderii).
Sunt prevăzute următoarele funcţii de deservire a locurilor de
muncă:
• de pregătire a producţiei – completarea obiectelor de
muncă, eliberarea sarcinii de producţie şi documentaţiei
tehnice sau tehnologice, instruirea la locul de muncă;
• instrumentală – asigurarea cu instrumente şi dispozitive,
ascuţirea şi reparaţia instrumentelor;
• de ajustare – ajustarea utilajelor şi echipamentelor
tehnologice;
• de transport – depozitare – recepţionarea, evidenţa,
păstrarea şi livrarea materialelor, pieselor de schimb,
instrumentelor, expedierea obiectelor şi mijloacelor de
muncă la locuri de muncă, expedierea produselor finale de
la locuri de muncă;
• de control – controlul calităţii lucrărilor efectuate, controlul
respectării regimurilor tehnologice, evidenţa şi întreţinerea
mijloacelor de măsurare;
• de întreţinere a utilajelor – deservirea şi reparaţia;
• de întreţinere a construcţiilor (încăperilor) şi reţelelor
inginereşti – reparaţia curentă;
• de gospodărie – curăţarea sistematică a încăperilor şi
teritoriului, asigurarea sanitar – igienică a condiţiilor de
muncă.
Funcţiile menţionate pot fi îndeplinite centralizat de
serviciile respective ale întreprinderii (serviciul mecanicului şef,
serviciul de control tehnic) sau decentralizat de muncitorii
productivi şi auxiliari şi de maistru (brigadier). Sistemul centralizat
poate fi utilizat pentru întreprinderi mari.
84
4.5 Calculul suprafeţei încăperii sectorului de producţie
Suprafaţa încăperii de producţie Sp , m2 pentru efectuarea
lucrărilor la posturi se determină cu relaţia:
Sp = fa · Хi · Kd, (4.65)
unde fa – suprafaţa de gabarit a automobilului, m2 ;
Хi – numărul de posturi în încăperea respectivă;
Kd – coeficientul de densitate a amplasării posturilor
(Kd=5...6).
Suprafaţa încăperii de producţie pentru efectuarea lucrărilor
în sectoarele fără posturi Ss , m2 se determină cu relaţia:
Ss = ∑fut · Kd , (4.66)
2
unde ∑fut – suprafaţa totală ocupată de utilaje în plan, m ;
Kd – coeficientul de densitate a amplasării utilajelor
(Kd = 4...4,5).
85
Necesarul de energie electrică pentru lumină WL , kW⋅h, se
determină cu relaţia:
WL = R ⋅ T ⋅ S , (4.68)
unde R - normă de consum specific al energiei electrice la 1 m2 a
suprafeţei podelii sectorului, kW/m2 (tab. 4.42);
T - durata medie de lucru a luminii electrice pe an, h;
S - suprafaţa încăperii sectorului, m2.
Tabelul 4.42 – Normele de consum specific al energiei
electrice pentru lumină R
Valoarea R,
Denumirea sectorului
kW/m2
1. De prelucrare mecanică 0,025÷0,030
2. De agregate, electrotehnic, de întreţinere a
0,020÷0,025
instalaţiei de alimentare cu combustibil.
3. Celelalte sectoare. 0,014÷0,016
Necesarul total de energie electrică WE , kW⋅h, se determină
cu relaţia:
WE = WU + WL (4.69)
90
4.8 Securitatea şi sănătatea în muncă
Viteza curenţilor
suprafeţelor, °C
Perioada anului
Temperatura
Temperatura
Umiditatea
de aer, m/s
aerului, °C
relativă, %
Cheltuielile de energie
92
Continuare tabelul 4.46
1 2 3 4 5
Tiuran 0,5 II Alergică
Vulcanizarea
Oxid de carbon 20 IV Toxică
cauciucurilor
Pulbere 4 IV Fibrinogenă
Echilibrarea şi Oxid de carbon 20 IV Toxică
reparaţia roţilor Hidrocarburi 300 IV Alergică
Reglarea Oxid de carbon 20 IV Toxică
unghiurilor Hidrocarburi 300 IV Alergică
roţilor directoare
Plumb 0,01 I Neurotoxică; asupra
aparatului neuro-
Reparaţia muscular
radiatoarelor Acid sulfuric 10 II Toxică
Oxid de carbon 20 IV Toxică
Hidrocarburi 300 IV Alergică
Categoria
lucrului
vizual
Procesul tehnologic
combinată generală
95
Figura 4.2 - Schema pozei de lucru în poziţia stabilă (а, b)
şi instabilă (c, d)
99
Continuare tabelul 4.50
1 2 3 4 5
Deservirea Costum 12
utilajului Mănuşi 1
Lăcătuş
8 mecanic, Ochelari până la uzare
Strungar
lichide
lubrifiante
Deservirea Mănuşi din cauciuc, 12
9 Electrician utilajului sau Încălţăminte din cauciuc 12
tensiune
Ochelari până la uzare
Lucrător la Pulberi
10 Costum 12
maşină unealtă abrazive
Mănuşi 1
Echipamentul individual de protecţie şi de lucru trebuie
curăţat şi reparat în mod centralizat. Înlăturarea periodică a
peliculei uleioase de pe suprafaţa soluţiilor de detergent este o
cerinţă obligatorie la spălatul echipamentului individual de
protecţie şi de lucru.
Muncitorilor trebuie să li se asigure condiţii de menţinere a
igienei personale: lavoar, săpun, paste de tip “mâini curate”,
ştergar electric sau şerveţele de unică folosinţă, creme de protecţie
a ţesutului cutanat, soluţii dezinfectante, etc. După finisarea
lucrului este necesar ca muncitorii să-şi spele mâinile şi corpul cu
apă caldă.
La întreprinderi se organizează servicii medicale – pentru o
întreprindere sau grupuri de întreprinderi, în funcţie de numărul
muncitorilor, conform cerinţelor SNiP 2.09.04.-87* “Edificii
administrative şi social-sanitare”.
La locurile de muncă cu risc de accident se vor asigura
puncte de prim-ajutor care vor fi amenajate, asigurate, dotate şi vor
funcţiona potrivit normelor Ministerului Sănătăţii al RM:
100
Tabelul 4.51 - Categoriile antiincendiare şi antiexplozive ale
încăperilor
Categoria
Denumirea sectorului (încăperii) încăperii
A B V G D
1. Sector de vopsire, depozit de vopsele,
+ + - - -
depozit de lubrifianţi
2. Sector de tâmplărie, de tapiţerie, de
montare-demontare a anvelopelor, zona de
RT şi RC a automobilelor, pregătirea - - + - -
electrolitului, depozit de anvelope, depozit
de piese de schimb
3. Sector de arămărie, sector de arcuri-fierărie - - - + -
4. Zona de spălare-curăţare a automobilelor;
sectoarele: electrotehnic, instalaţiei
sistemului de alimentare, de acumulatoare,
- - - - +
de tinichigerie, de prelucrare mecanică, de
agregate; depozit de agregate, depozit de
metale
Încăperile în care se efectuează lucrările termice trebuie să
fie izolate de celelalte încăperi cu pereţi - despărţitori rezistenţi la
foc şi în apropierea lor să nu fie amplasate încăperile cu degajarea
vaporilor vopselelor, gazelor explozive.
Încăperea pentru încărcarea acumulatoarelor se amplasează
pe lingă peretele exterior al clădirii, iar la suprafaţa de peste 25 m2
se prevede ieşire directă în afară clădirii.
Încăperile trebuie să fie asigurate cu sistemele şi mijloacele
antiincendiare - pentru fiecare 50 m2 se prevede un stingător de
foc, pentru fiecare 100 m2 – un scut incendiar şi două stingătoare
de foc.
102
Asigurarea tehnică a calităţii prevede mecanizarea şi
automatizarea procesului de producţie, corespunderea
caracteristicilor utilajelor de RT şi RC a automobilelor cerinţelor
asigurării nivelului stabilit de calitate, organizarea întreţinerii
utilajelor, calitatea documentaţiei tehnice: desenele de lucru,
prescripţiile tehnice la lucrările efectuate, normele de consum ale
materialelor şi pieselor de schimb, paşapoartele şi instrucţiunile de
exploatare ale utilajelor, literatura tehnică referitor la construcţia
automobilelor etc.
Asigurarea tehnologică a calităţii prevede utilizarea
tehnologiilor şi materialelor moderne (de perspectivă), calitatea
documentaţiei tehnologice, disciplina tehnologică (executarea
lucrărilor în volumul stabilit şi în strictă conformitate cu
documentaţia tehnologică) etc.
Asigurarea materială a calităţii prevede asigurarea
procesului de producţie cu materiale, instrumente, dispozitive,
piese de schimb.
Asigurarea metrologică a calităţii prevede determinarea
necesităţii producţiei în mijloacele de măsurare pentru asigurarea
preciziei stabilite a măsurărilor, achiziţionarea şi evidenţa
mijloacelor de măsurare, organizarea controlului, încercărilor şi
verificarea mijloacelor de măsurare, controlul documentaţiei
normative, tehnice şi tehnologice, implementarea standardelor
respective, elaborarea şi implementarea prescripţiilor tehnice.
Asigurarea psihofizică a calităţii prevede optimizarea
numărului de muncitori, calificarea muncitorilor, respectarea
cerinţelor ergonomice la efectuarea lucrărilor, respectarea
cerinţelor fiziologice faţă de utilajul utilizat (comoditatea pentru
exploatare, gradul minimal de oboseală la efectuarea lucrărilor,
lipsa influenţei negative asupra organismului omului), asigurarea
regimului optimal de muncă şi odihnă a muncitorilor, organizarea
instruirii muncitorilor, progresivitatea normelor de timp.
103
Asigurarea sociologică a calităţii prevede asigurarea
lucrărilor cu serviciile sociale, estetica locurilor de muncă,
compatibilitatea lucrătorilor, eficienţa salarizării muncii.
Controlul calităţii este o totalitate de operaţii de control
efectuate la toate etapele procesului de producţie – de la
recepţionarea automobilului în sectorul de producţie până la
livrarea automobilului posesorului.
104
Tabelul 4.52 - Distanţele între utilaje în sectoarele de
producţie
Valoarea distanţei în
dependenţă de gabaritele
Distanţa
Schiţa utilajelor, m
până de la 0,8x1,0 m mai mare de
0,8x1,0 m până la 1,5x3,0 m 1,5x3,0 m
1 2 3 4 5
, - utilaje
- loc de muncă
- perete cu coloană
1. Utilaje de lăcătuşărie
v 1,2 1,7 -
v c c 2,0 2,5 -
e j
j 1,0 1,0 1,2
105
Continuarea tabelului 4.52
1 2 3 4 5
2. Utilaje de prelucrare mecanică
a
a 0,7 0,9 1,2
b
b - 0,8 1,0
v j
v 1,3 1,5 1,8
3. Utilaje de fierărie
- ciocan (nicovală)
a 1,0
- cuptor
- alte utilaje
b 2,5
eb
d coloană d 0,4
a
e
b
e 3,0
106
Continuarea tabelului 4.52
1 2 3 4 5
4. Strunguri pentru prelucrarea lemnului
- loc de depozitare a 0,6
b b 0,8
a
j 0,75
j g
g 1,0
v 1,0
v
j
j 0,75
g
g 1,0
5. Utilaje pentru vopsire şi uscare
- cameră de uscare
a 1,5
- cameră de vopsire
- hidrofiltru
g
b 1,2
v
e v 1,0
v
g b g 1,0
e 1,2
i
i 1,5
j
j 0,8
107
Pentru expedierea la locurile de muncă a agregatelor,
ansamblurilor şi pieselor cu mijloacele de transportare (cărucioare)
pot fi prevăzute treceri cu lăţimea minimală de 2,2 m.
Distanţa
dependenţă de categoria
Schiţa automobilului, m.
Categoria Categoria Categoria
I II şi III IV
v (fără
demontarea 1,6 2,0 2,5
roţilor)
utilaj
v (cu
coloană demontarea 2,2 2,5 4,0
roţilor)
d
R
a
O O
r r
e
b
109
În fig. 4.5 este prezentat exemplul determinării lăţimii
carosabilului în zona de RT şi RC a automobilelor înzestrate cu
canal de vizitare şi în fig. 4.6 respectiv înzestrată cu elevator cu
patru stâlpi.
Lăţimea minimală
R2
a carosabilului
O O O O
Lăţimea minimală
a carosabilului
R1 R1
110
5. PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A BLOCULUI DE
PRODUCŢIE
111
Carcasa clădirilor este formată din coloane. Pentru unificarea
maximă a construcţiilor clădirilor distanţele între coloane sunt
unificate. Distanţa între coloane în latul clădirii se numeşte arcadă
(A) şi distanţa între coloane în lungul clădirii se numeşte pas (P).
Pasul coloanelor poate fi de 6 sau 12 m. Arcada este multiplă cu 6
m: 12, 18, 24, 30 ... m.
112
Figura 5.3 – Grindе din beton armat
a – cu o pantă; b – cu două pante; c – cu suprafeţele paralele.
114
Figura 5.6 – Acoperiş de tip Şed
115
Figura 5.8 – Bloc de producţie al S.S.A.
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
3,0
3,0
1 2 3 4 1 2
116
5.2 Clasificarea încăperilor
117
• asigurarea interconexiunii tehnologice dintre subdiviziunile
întreprinderii;
• asigurarea îndeplinirii normelor tehnologice de proiectare;
• asigurarea îndeplinirii normelor de securitate şi de sănătate
în muncă.
Toate sectoarele de producţie trebuie să fie asigurate cu
iluminare naturală (prin ferestre sau prin felinare). Iluminarea prin
felinare este utilizată pentru zonă de RT şi RC a automobilelor.
Încăperile auxiliare (depozite, încăperile tehnice şi de uz social)
pot fi asigurate numai cu iluminare artificială.
Lăţimea încăperii de producţie să fie nu mai mică de 3 m şi
suprafaţa - nu mai mică de 10 m2.
Într-o încăpere pot fi amplasate următoarele grupe de
subdiviziuni:
1) sectoare de agregate şi de prelucrare mecanică;
2) zonă de RT şi RC a automobilelor, sectoare de agregate,
de prelucrare mecanică şi electrotehnic;
3) zonă de RT şi RC a automobilelor, sector de demontare –
montare a anvelopelor;
4) sectoare de arămărie şi de arcuri - fierărie;
5) depozite pentru piese de schimb, agregate, metale şi
instrumente.
Înălţimea minimă a încăperii pentru efectuarea lucrărilor la
posturi alcătuieşte 3,6 ... 8,4 m în dependenţă de tipul mijloacelor
de transport şi tipul postului, înălţimea minimă a încăperii
sectorului de producţie – 2,8 m.
Fiecare subdiviziune trebuie să dispună de o intrare – ieşire
separată.
Zonă de RT şi RC a automobilelor se amplasează în aşa mod
ca pentru instalarea la post să fie asigurată deplasarea minimă şi
fără obstacole a automobilelor, şi să fie asigurată comoditatea
efectuării lucrărilor.
118
Figura 5.10 – Zonă de RT şi RC a automobilelor
119
Figura 5.12 – Depozit de piese de schimb şi agregate
120
Depozitul de metale se amplasează în apropierea sectorului
de lăcătuşărie şi prelucrare mecanică.
Depozitul de anvelope se amplasează în apropierea
sectorului de demontare – montare a anvelopelor. Depozitul de
anvelope poate fi amplasat în subsol sub sectorul de demontare –
montare a anvelopelor, iar cu suprafaţa mai mare de 50 m2
depozitul dat este necesar de amplasat pe lingă peretele exterior al
clădirii.
121
Figura 5.15 – Sector de acumulatoare
122
Figura 5.16 – Sector de RC a caroseriei autobuzelor
123
Zonă de revizie zilnică a automobilelor a Î.T.A. se
amplasează, de regulă, într-un pavilion separat. În cazul amplasării
zonei în blocul de producţie, ea trebuie să fie separată de încăperile
vecine cu pereţi rezistenţi la apă.
În apropierea zonei de RZ se amplasează sistema de epurare
sau de utilizare secundară a apei.
La S.S.A. sectorul de spălare - curăţare a automobilelor este
necesar de amplasat, asigurând posibilitatea de deplasare liberă a
automobilului în sector de RT şi RC a automobilelor cu intrarea
automobilului în blocul de producţie şi fără intrarea automobilului
în blocul de producţie în cazul serviciilor de spălare – curăţare
independente.
125
Sala de aşteptare (încăpere pentru clienţi) a S.S.A. se
amplasează în apropierea cu sala de demonstrare a automobilelor
(salonul auto) şi caselor.
126
6. ELABORAREA PLANULUI GENERAL AL
ÎNTREPRINDERILOR AUTO
127
optimală a terenului este dreptunghiulară cu proporţiile părţilor de
la 1:1 până la 1:3.
Relieful terenului se recomandă să fie de câmpie. Utilizarea
terenului cu relief muntos provoacă sporirea nemotivată a
volumului lucrărilor de terasament, mai complicată este
amplasarea construcţiilor şi parcării pe teren, creşte suprafaţa
necesară a terenului.
Condiţiile hidrogeologice să asigure lipsa apei subterane în
apropierea suprafeţei pământului – o parte de încăperi (depozit de
lubrifianţi, depozit de anvelope) pot fi amplasate în subsol iar
posturile de RT şi RC a automobilelor pot fi înzestrate cu canale
de vizitare – nivelul apelor subterane să fi cu minimum 0,5 m mai
jos decât nivelul podelei subsolului sau canalului de vizitare.
Pentru întreprindere trebuie să fie accesibilă toată
infrastructura de aprovizionare cu apă, energie electrică şi termică,
cu gaz, prezenţa canalizării, comunicaţiilor telefonice,
transportului public etc.
Se recomandă amplasarea terenului în apropierea
drumurilor de folosire comună, centrelor comerciale şi de afaceri;
Pe teren nu este dorită prezenţa construcţiilor, care necesită
demolarea.
La fel se recomandă de luat în consideraţie planul dezvoltării
raionului aflării terenului ales, restricţiile în vigoare la diferite
lucrări, recomandările firmelor imobiliare, juriştilor, costul
pământului, etc.
Direcţia N-E
primordială Numărul de zile
pe an cât bate
vântul în direcţia
respectivă
W E
S-W S-E
S
Figura 6.1 – Roza vânturilor
Pentru întreprinderi auto cu numărul de locuri de parcare
peste 50 sau cu numărul de posturi de RT şi RC a automobilelor
peste 10 se prevede cel puţin o poartă de intrare pe teritoriul
întreprinderii şi o poartă de ieşire a automobilelor. Porţile de
intrare trebuie să fie situate primele în direcţia fluxului de
circulaţie pe drumul de folosire comună (fig. 6.2).
130
Figura 6.2 – Amplasarea porţilor de intrare – ieşire
Lungimea liniei roşie L să fie nu mai mică decât lungimea
automobilului sau autotrenului de gabarit cel mai mare.
În apropierea porţii de intrare este necesar de prevăzut un
teren de acumulare pentru cel puţin 10% din numărul de
automobile sosite la întreprindere în timp de o oră în orele de vârf.
Încăperile administrative şi de uz social pot fi amplasate în
blocul de producţie, în blocul administrativ separat sau în blocul
administrativ învecinat cu blocul de producţie (fig.6.3).
133
Tabelul 6.2 - Lăţimea minimă a carosabilului pentru
parcarea sub cerul liber
Tipul mijloacelor Lăţimea carosabilului, m
de transport Păstrarea automobilelor afară cu instalarea
automobilului la loc de parcare:
cu mers înainte cu mers înapoi
fără manevrare cu manevrare fără manevrare
suplimentară suplimentară suplimentară
unghiul de instalare
45° 60° 90° 90° 45°
Autoturisme
Clasă foarte mică 3,0 4,4 8,5 6,3 3,6
Clasă mică 3,2 4,7 3,6 6,5 3,9
Clasă medie 4,0 5,6 9,6 7,3 4,3
Autobuze
Clasă foarte mică 4,1 5,5 10,1 8,0 5,1
Clasă mică 5,0 8,2 13,9 10,8 5,9
Clasă medie 6,0 9,0 13,1 11,2 7,1
Clasă mare 7,1 10,6 14,0 13,1 7,9
Clasă foarte mare 9,7 13,0 15,2 - -
Autocamioane
Capacitate foarte 4,0 5,4 10,0 7,5 4,9
mică
Capacitate mică 4,4 6,5 11,8 9,0 5,6
Capacitate medie 4,8 7,3 13,1 10,1 5,6
Capacitate mare 4,9 7,6 13,6 10,9 6,3
Capacitate foarte 7,2 10,0 20,8 14,1 7,4
mare
Pe teritoriul întreprinderii se prevede zonă de odihnă cu
suprafaţa de 1m2 pentru fiecare lucrător într-un schimb mai
încărcat. Zona de odihnă trebuie să fie situată din partea vântului
faţă de construcţii în care sunt efectuate procesele tehnologice
inflamabile, explozive şi cu degajarea noxelor.
Suprafaţa înverzirii se determină reieşind din normativul
2
3m pentru fiecare lucrător într-un schimb mai încărcat. Suprafaţa
minimă a înverzirii 15% din suprafaţa totală a terenului.
134
Teritoriul întreprinderii trebuie să fie îngrădit. Înălţimea
gardului – 1,6 m.
135
7. CERINŢE PRIVIND DEFINITIVAREA DESENELOR
DE CONSTRUCŢIE
1 2 3
S 1:1000
137
Figura 7.3 – Semne convenţionale pe planul general
138
Tabelul 7.2 – Indicatorii planului general
140
Figura 7.5 – Înscrierea denumirii, suprafeţei şi categoriei de
securitate
141
Figura 7.6 – Divizarea desenului sistematizării clădirii
142
Figura 7.8 - Semne convenţionale pe desenul
sistematizării clădirii
143
7.5 Definitivarea desenului sistematizării sectorului de
producţie
144
Figura 7.10 - Semne convenţionale ale locurilor de muncă şi
consumatorilor de energie
145
Tabelul 7.4 – Specificaţia utilajului
146
BIBLIOGRAFIA
147
CUPRINS
Introducere 3
1. Clasificarea şi caracteristica întreprinderilor auto 4
2. Baza tehnico-productivă a întreprinderilor auto 15
2.1 Structura şi caracteristica fondurilor fixe ale
întreprinderilor auto 15
2.2 Caracteristica şi aprecierea bazei tehnice productive a
întreprinderilor auto 16
2.3 Direcţiile de dezvoltare ale bazei tehnice productive a
întreprinderilor auto 23
3. Consideraţii generale privind proiectarea întreprinderilor
auto 25
3.1 Stadiile şi etapele proiectării întreprinderilor auto 25
3.2 Structura şi conţinutul proiectului tehnic de execuţie 26
3.3 Documente normative pentru proiectarea
întreprinderilor auto 28
4. Proiectarea tehnologică a sectoarelor de producţie ale
Î.T.A. şi S.S.A. 29
4.1 Clasificarea şi caracteristica sectoarelor de producţie 29
4.2 Calculul tehnologic al întreprinderii de transport auto 35
4.3 Calculul tehnologic al staţiei de service auto 60
4.4 Locurile de muncă ale sectoarelor de producţie 76
4.5 Calculul suprafeţei încăperii sectorului de producţie 85
4.6 Calculul necesarului de resurse energetice 85
4.7 Personalul sectoarelor de producţie 89
4.8 Securitatea şi sănătatea în muncă 91
4.9 Asigurarea calităţii RT şi RC a automobilelor 102
4.10 Elaborarea planului tehnologic al (sistematizarea)
sectorului 104
5. Proiectarea tehnologică a blocului de producţie 111
5.1 Tipurile şi caracteristica generală a clădirilor de
producţie pentru serviciile de RT şi RC a
automobilelor 111
148
5.2 Clasificarea încăperilor 117
5.3 Amplasarea suprafeţelor tehnologice şi auxiliare din
cadrul blocului de producţie 117
6. Elaborarea planului general al întreprinderii auto 127
6.1 Generalităţi. Documente normative 127
6.2 Cerinţe privind alegerea terenului pentru construcţia
întreprinderii 127
6.3 Cerinţe privind amplasarea elementelor bazei tehnice
productive pe planul general 128
6.4 Indicatorii planului general 135
7. Cerinţe privind definitivarea desenelor de construcţie 136
7.1 Indicatorul pentru desene în construcţie 136
7.2 Indicarea documentelor de proiectare în construcţie 136
7.3 Definitivarea desenului planului general al
întreprinderii 137
7.4 Definitivarea desenului sistematizării clădirii 139
7.5 Definitivarea desenului sistematizării sectorului de
producţie 144
Bibliografia 147
149