Activitate de service

Organizarea activitatii de service

Deservirea tehnică a mijloacelor de transport auto cuprinde totalitatea lucrărilor din procesele
tehnologice care se execută pe toată durata de serviciu a automobilelor, în scopul asigurării unei bune
stări tehnice în exploatare a acestora. Deservirea tehnică auto cuprinde lucrările de întreţinere şi
lucrările de reparaţii curente.

Lucrările de întreţinere au un caracter de prevenire a uzurilor anormale şi a defecţiunilor tehnice ce pot

interveni în timpul exploatării, cât şi de asigurare a unui aspect estetic corespunzător circulaţiei pe
drumurile publice.

Conform normativelor în vigoare, lucrările de întreţinere constau din:

-controlul şi îngrijirea zilnică (CÎZ), ce se execută înainte de plecarea şi după sosirea din cursă şi în
parcurs după circa 150 km, respectiv 3-4 ore de circulaţie, precum şi cu ocazia staţionărilor, pentru
încărcare-descărcare;

-spălarea (S);

-revizia de gradul I (RT-1) care se execută la un rulaj de: 2.000 km pentru autobuze, autobasculante şi
autotrenuri cu motoare m.a.s., 2.500 km pentru restul automobilelor cu motoare m.a.s şi 3.000 km
pentru automobilele cu motoare m.a.c.;

-revizia tehnică de gradul II (RT-2), care se execută la un rulaj de 8.000 km pentru autobuze,
autobasculante şi autotrenuri cu motoare m.a.s., 10.000 km pentru restul automobilelor cu motoare
m.a.s. şi 12.000 km pentru automobilele cu motoare m.a.c.;

-revizia tehnică sezonieră (RTS), care se execută de două ori pe an, între 15.III- 30.IV şi 14.X- 30.XI.

Aceste reparaţii se realizează în unitaţile de transport care au asigurată baza tehnico-materială. Restul
lucrărilor de reparaţii curente de volum mare se asigură în staţiile cele mai apropiate de intreţinere
pentru fiecare tip de maşină.

Pentru intervenţia necesară trabuie să se deschidă o foaie de comandă în care să fie prevăzute lucrările
şi materialele necesare intervenţiilor.

Intervenţiile asupra automobilelor se pt face după următoarele metode:

metoda de reparaţie individuală;

1
 metoda de reparaţie prin schimb de ansambluri;

metoda de reparaţie prin schimbarea automobilelor.

Metoda de reparaţie individualăa automobilelor se caracterizează prin faptul că ansamblurile

automobilului, după ce au fost reparate, se montează pe acelaşi automobil de pe care s-au demontat.
Din această cauză, timpul de imobilizare în reparaţie este mare, ceea ce constituie dezavantajul cel mai
important al acestei metode. Metoda se aplică doar în atelierele destinate reparării unui număr mic de
automobile.

Metoda de reparaţie prin schimb de ansambluri este posibilă numai atunci când există un fond de
ansambluri de rezervă. Poate fi aplicată fără sau cu montaj selectiv.

În primul caz, diferitele ansambluri ale automobilului, cu excepţia cadrului sau caroseriei
portante, se schimbă cu altele noi sau reparate în prealabil din fondul de ansambluri de rezervă (de
rulment), iar ansamblul defect intră, după ce este reparat, în fondul de ansambluri de rezervă. Această
metodă permite organizarea reparării ansamblurilor pe posturi de lucru specializate, precum şi
montarea automobilului în flux, pe posturi succesive, aşezate în lungul liniei de montaj.

Reparaţia ansamblurilor cu folosirea metodei de montaj selectiv presupune o responsabilitate personală

pentru calitatea lucrului în sectorul de montaj, deoarece se ştie că aplicarea la montaj a principiului
interschimbabilitate limitată a pieselor permite să se obţină îmbinări de precizie

Fluxul tehnologic intr-o unitate de exploatare si deservire tehnica pentru automobile

1. Generalitati

Pentru a avea un flux tehnologic de lucru intr-o unitate de exploatare si deservire tehnica (autobaze) sau
numai de deservire tehnica(service pentru automobile) este necesar ca unitatile administrative,
atelierele de intretinere – reparatii precum si anexele acestora sa fie amplasate intr-o anumita ordine
astfel ca niciodata fluxul tehnologic de productie sa nu se intersecteze cu fluxul de miscare a
automobilelor in unitate.

Intr-o unitate de transport exista doua fluxuri tehnologice: flux tehnologic de productie si flux de
circulatie al automobilelor in incinta unitatii. Alegerea acestor fluxuri tehnologice se face in functie de
sistemul de intretinere adoptat, de modul de organizare al lucrarilor pe posturi de lucru, de dotarea
tehnologica si de gradul de calificare al muncitorilor. Exemplu de fluxuri individuale: flux tehnologic
continuu, flux tehnologic discontinuu. Caracteristicile unui flux tehnologic de productie intr-o unitate
service pentru automobile sunt:

a)sa fie continuu dand o productivitate maxima la productia de intretinere,

b) sa nu permita in atelierele de intretinere - reparare manevre (suplimentare), evitand aglomerarile,

blocarile de automobile si pericolul de accidente,

2
c) sa permita excluderea pericolului de incendiu,

d) sa permita reducerea timpului de intretinere - reparare,

e) sa permita introducerea mecanizarii lucrarilor de intretinere - reparare (benzi transportoare,

carucioare pentru automobile sau conveioare),

f) sa asigure folosirea la maxim a capacitatilor de productie a utilajelor tehnologice si instalatiispecifice

din sectorul transporturi, precum repartizarea judicioasa a fortei de munca,

g) sa asigure realizarea unei calitati superioare la lucrarile de intretinere – reparare.

In figurile 1, 2 si 3 sunt prezentate exemple de fluxuri tehnologice care respecta conditiile tehnice
mentionate mai sus.

Fig.1. Flux tehnologic pentru o autobaza

3
Fig.2. Flux tehnologic pentru o unitate mixta de deservire tehnica

Fig.3.Flux tehnologic pentru o unitate de deservire tehnica service

4
2. Amenajarea clasica a postului de lucru intr-un atelier service pentru automobile

Intr-un atelier service pentru automobile, postul de lucru reprezinta suprafata tehnologica amplasata la
sol sau pe canale, destinata efectuarii lucrarilor de control tehnic, ungere, spalare, intretinere sau
reparatii amenajata cu utilaje si instalatii aferente fiecarei categorii de lucrari.

Posturile de lucru care efectueaza lucrarii la partile inferioare ale automobilului sau la alte parti greu
accesibile, trebuie sa fie prevazute cu canale de vizitare, rampe sau instalatii de ridicat. Dimensionarea
judicioasa a posturilor de lucru, amenajarea si specializarea acestora constituie elementele de baza in
cresterea productivitatii muncii si ridicarea lucrarilor de intretinere – reparare la automobile.

Intr-un atelier service pentru automobile posturile de lucru pot fi amplasate in flux continuu sau
independent, perpendicular pe axul culoarului de trecere al automobilelor inclinate sub un anumit unghi
sau mixte. Posturile de lucru, in functie de specificul lucrarilor tehnologice, se pot clasifica in posturi
universale, unde se pot efectua aproape toate operatiile prevazute in fisele tehnologice si specializate
pe tipul subansamblurilor automobilului. Posturile de lucru pot fi: infundate, paralele, succesive (fig. 4).
La un post pot lucra simultan unul sau mai multi muncitori. Continutul lucrarilor, succesiunea lor, modul
de efectuare si necesitatea lor, specializarea muncitorilor se stabilesc pentru fiecare post de lucru
conform fiselor tehnologice sau caietelor de sarcini specifice.

3. Amenajarea posturilor de lucru pe canale de vizitare

In multe statii service, canalele de vizitare reprezinta elemente constructive foarte importante pentru
activitatea de asistenta tehnica service.

Canalele de vizitare dupa destinatia lor pot fi de tip ingust, destinate executarii lucrarilor sub automobil,
tip lateral, destinate executarii lucrarilor inferioare laterale ale automobilelor si de tip combinat,
destinate pentru majoritatea lucrarilor mecanice la automobil. In figura 5 sunt prezentate schematic
tipurile de canale de vizitare.

5
 Fig.4. Canale de vizitare:

a — tip ingust, b — tip lateral, c — tip combinat, d — tip ingust cu borduri exterioare,e — tip combinat
mecanizat, f — tip ingust mecanizat

La proiectarea canalelor de vizitare se va tine cont de urmatoarele conditii tehnice:

· sa sustina (din punct de vedere al rezistentei) automobilul; pentru respectarea acestei conditii canalele
de vizitare pot fi construite in forma infundata la ambele capete (fig. 6) sau deschise la unul din capete
(fig. 7).

fig. 6. Canal infundat

6
fig. 7. Canal deschis la un capat

· pentru cresterea sigurantei asezarii automobilului pe canalul de vizitare, acesta trebuie sa prezinte la
suprafata bordura de dirijare a rotilor directoare; bordura poate sa fie metalica, cu o grosime de circa 25
mm sau din beton armat cu o grosime de circa 100 mm, inaltimea bordurii trebuind sa fie de maxim 150
mm.

· lungimea, latimea si adancimea canalului de vizitare se determina in functie de dimensiunile de gabarit

ale automobilului si de instalatiile tehnologice ale canalului astfel: lungimea minima (l) a canalului
trebuie sa fie egala cu suma consolei fata si ampatamentul automobilului majorat cu 0,8 m, in scopul
usurarii lucrarilor mecanice la puntea spate; latimea canalului (a) de tip ingust, prevazut cu bordura
metalica este de circa 1,1 m, iar cel prevazut cu bordura din beton armat de circa 0,9 m; adancimea
canalului (h) se alege in functie de lungimea automobilului, astfel ca pentru au toturisme se foloseste
adancimea de 1,1 - 1,5 m, iar pentru autovehicule tovehicule destinate transporturilor de marfa si
calatori se foloseste adancimea de 1,2 - 1,3 m; in cazul canalelor de tip lateral, latimea lor este de cel
putin 0,6 m, adancimea acestora find de cel mult 0,8 m, lungimea find egala cu cea de la canalul de tip
ingest.

· accesul in canale se face prin doua scan din beton plasate la capetele canalului (fig. 8)

7
 Fig. 8. Amplasamentul scarilor la grupul de canale de vizitare

· pe peretii laterali trebuie prevazute nise pentru plasarea prizelor lampilor electrice Si partial pentru
scule Si piese de mici dimensiuni.

4. Clasificarea statiilor service pentru automobile

In functie de numarul de posturi de lucru, structura statiei si gradul de dotare, statiile service pentru
automobile pot fi clasificate in trei categorii, fiecare avand capacitati si caracteristici specifice.

Statii de tip A sau puncte de service pentru automobile, de capacitate mica (pana la 5 – 10 posturi de
lucru), destinate efectuarii lucrarilor de intretinere, diagnosticare si inspectii tehnice.

De obicei, structura acestor statii cuprinde activitati de spalare, schimb testari generale la automobile,
intretinere periodica (inspectii tehnice) solicitate de constructor sau de codul rutier, echilibrari roti si
lucrari mecano – electrice rapide pana la doua ore (exemplu: avansuri, reglarea luminii farurilor, garda la
ambreiaj, etc.).

Amplasarea acestor tipuri de statii se face in zone comerciale, orase si centre aglomerate. Unele statii de
tip A pot prezenta si comercializa automobile noi sau la mana a doua .

Statii de tip B de capacitate mijlocie (10 –30 posturi de lucru) cu scopul asigurarii lucrarilor de intretinere
si reparatii mecano – electrice mari, cuprinzand partial si lucrari de tinichigerie si de vopsitorie aText
Box: 47 automobilelor. Durata de lucru pentru realizarea tehnologiei prescrise de constructor este
cuprinsa intre 4 si 16 ore zilnic.

Din experienta, asemenea lucrari sunt solicitate de circa 25% din automobilisti. Amplasarea acestor
tipuri de statii se face spre periferia oraselor, de obicei la intersectia arterelor principale sau autostrazi si
pe autostrazi. Aceste statii contin uneori si sectoare comerciale pentru automobile, piese de schimb si
accesorii.

Statii de tip C sunt statiile mari, complexe care cuprind toate activitatile de service pentru automobile,
inclusiv prezentarea comercializarea automobilelor si a pieselor de schimb.

8
Capacitatea acestor statii depaseste numarul de 30 de posturi de lucru, unde se fac lucrari de toate
tipurile: rapide, intretinere — diagnosticare, inspectii tehnice periodice, reparatii mecano — electrice
mari si capitale la subansamble, la caroserie, lucrari de vopsire a elementelor de caroserie, reinnoirea
automobilelor prin schimburi de subansamble reparate sau reconditionate. Aceste statii reprezinta
centre zonale de perfectionare a personalului pe toate planurile (tehnic, financiar, comercial, etc.)
precum si difuzarea pieselor de schimb si a materialelor auto la toate celelalte statii auto din zona.
Aceste statii, find complexe, se amplaseaza in centrul de activitate al statiilor si punctelor din zona, pe
autostrazi la periferia centrelor urbanistice mari, de obicei la intersectia arterelor rutiere principale .

Monitorizarea lucrărilor de reparare se face de persoanele abilitate să facă acest lucru:

• Maistrul, tehnicianul

• Şeful de atelier

• Consultantul de recepţie

Aceştia verifică tot fluxul tehnologic, dacă toate documentele sunt completate corect, dacă au fost
respectate termenele, dacă au fost respectate procedurile de calitate.

Lucrările de testare sunt executate de către persoane specializate în domeniu, care trebuie în
permanenţă să se perfecţioneze şi să se formeze continuu astfel încât să fie informat cu toate noutăţile
apărute în domeniu.

Maistrul, (tehnicianul), trebuie să aibă o pregătire în domeniul electromecanic. Atribuţiile lui sunt
prevăzute şi în fişa postului şi sunt de tipul:

• verifică şi supraveghează ca lucrările de reparaţii să se execute conform standardelor în vigoare

şi la termenul stabilit cu clientul

• efectuează testarea electronică (circa 80% din componentele unui automobil modern sunt
controlate electronic prin intermediul unui sistem de senzori)

• verifică documentele din incinta atelierului Comanda de lucru, Comanda suplimentară, Bonurile
de consum şi supraveghează ca piesele prevăzute să fie montate corect

• execută proba funcţională pe standuri specializate în funcţie de reparaţiile efectuate de către

mecanic

Şeful de atelier face verificarea din punct de vedere tehnic şi economic.

• execută proba de drum după verificarea pe standurile specializate care se face la finalizarea
lucrărilor de reparaţii

• verifică închiderea Comenzii, Comenzii suplimentare

9
Consultantul de recepţie

• transmite şefului de atelier documentele conform cărora se execută lucrările.

• verifică dacă lucrările sunt efectuate în termenul stabilit

În societăţile comerciale de transport auto, cât şi în cele de reparaţii a automobilelor, urmărirea

respectării măsurilor şi normelor de tehnică a securităţii muncii revine salariaţilor. Protecţia muncii face
parte integrată din procesul de muncă, având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă,
prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.

Responsabilii care verifică, testează automobilele reparate sunt:

• tehnician de mentenanţă

• tehnician de sistem

• tehnician de diagnoză

• tehnician de caroserie

• tehnician de vopsitori

Din varietatea de verificări, testări care se execută în domeniul reparaţiilor de automobile vom
ilustra verificarea sistemului de frânare.

Completarea fişei de verificare a sistemelor de frânare trebuie să urmărească procedura care

reglementează desfăşurarea procesului respectiv:

• pentru executarea verificării se completează tabelul cu datele maşinii, numărul de comandă,

numărul de înmatriculare, tipul, greutăţile de pe puntea faţă, spate. Valorile acestea se găsesc în
documentaţia fiecărui tip de autovehicul;

• la greutatea calculată mai sus se adaugă greutatea şoferului, distribuită pe cele două punţi, dacă
acest lucru nu se face, se ajunge la imposibilitatea de a efectua corect estimările capacităţii de frânare

• se vor face măsurările forţei de frânare pe punţile din spate şi din faţă, dacă este cazul se vor
repeta măsurătorile;

• se calculează procentul dezechilibrului pe fiecare punte în parte şi se notează în tabel

• se calculează valoarea coeficientului de frânare pe fiecare punte conform formulei iar apoi se
calculează valoarea coeficientului de frânare total şi se notează în tabel

• se efectuează măsurările pentru frâna de staţionare şi se notează valorile obţinute şi apoi cele
calculate asemănător cu cele de la tabelul anterior

10
• interpretarea rezultatelor se va face comparând valorile obţinute ale coeficientului de frânare, a
dezechilibrului pe punţi cu valorile minimale ale tabelului alăturat

• în funcţie de rezultatele obţinute se decide dacă sistemul funcţionează corect sau nu, se bifează
opţiunea corespunzătoare, în cazul respingerii se specifică în scris motivul respingerii şi se semnează fişa,
această variantă este exclusă după reparaţia sistemului de frânare

Dotarile unui service auto

Un service auto, indiferent de marimea acestuia, daca doreste sa se remarce trebuie sa aiba capacitatea
de a putea rezolva cat mai multe probleme pe care proprietarii de automobile le intampina. In aceasta
idee, este clar ca pentru a putea face fata cat mai multor probleme mecanice, tehnice, electrice ale unui
automobil, un service auto trebuie sa detina o multime de aparate. Articolul acesta isi propune sa va
prezinte care ar trebui sa fie la momentul actual dotarile complete ale unui service auto la nivelul
tuturor categoriilor. Pentru a putea rezista pe piata si pentru a fi lider, un service auto trebuie sa stea
bine la toate capitolele: mecanica auto, electrica auto, tinichigerie/vopsitorie. In acest sens , va vom
detalia care ar trebui sa fie aparatele si dotarile pe care un astfel de service trebuie sa le detina. Pe
partea de mecanica sunt necesare urmatoarele: elevatoare electrohidraulice , prese hidraulice, banc
redresare caroserii, statie de geometrie computerizata 3d, echipament complet de service auto pentru
roti inclusiv runflat, stand complet frana si suspensie, dispozitive profesionale pentru schimbul seturilor
de distributie si bineinteles scule de mana profesionale de inalta tehnologie. In ceea ce priveste
standurile de electrica auto, un service modern ar trebuie sa detina: aparat pentru verificarea si
incarcarea instalatiei de aer conditionat, aparat cu laser pentru reglajul farurilor, aparate pentru analiza
emisiilor poluante, opacimetru, echipament pentru diagnoza computerizata, aparate pentru codare chei
si cartele, resoftare si stergere erori, aparate pentru verificare sistemului de injectie electronic,
dispozitive pentru verificarea sistemului de racire, pentru curatarea filtrului de particule, aparate pentru
configurarea calculatoarelor de bord.

La capitolul tinichigerie/vopsitorie, un service auto care doreste respectul tuturor ar trebui sa detina
urmatoarele dotari: aparat de taiat cu plasma, aparat de sudura in puncte dar in acelasi timp si aparat de
sudura cu argon, cabine de vopsit cu vopsea ecologica pe baza de apa, cabine de pregatit cu cat mai
multe posturi, laborator propriu pentru prepararea vopselelor si nu in ultimul rand lampi pentru uscare
in infrarosu. Toate dotarile prezentate mai sus ar trebui sa le gasiti la aproape orice service auto
deoarece fara toate aceste echipamente, un service auto nu va fi in masura sa rezolve problemele unui
automobil si sa functioneze corect. Pentru a atrage cat mai multi clienti aceste service-uri complete
ofera fel de fel de promotii in cadrul efectuarii reviziilor anuale. Un astfel de service auto care detine
toate echipamentele mentionate mai sus ar trebui sa fie in masura sa rezolve cat mai multe din
problemele aparute la un anumit automobil, indiferent de marca acestuia. In cazul in care un service nu
detine anumite echipamente moderne de diagnosticare a problemelor, cu siguranta nu va reusi sa faca
fata pe piata deoarece nu va putea sa rezolve problemele automobilelor de generatie noua, la

11
careaproape totul este computerizat si electronic. Asadar inainte de a alege un service auto pentru
anumite reparatii si verificari, incercati sa aflati daca acel service este echipat corespunzator si daca ar
putea sa va rezolve problemele in cel mai scurt timp posibil.

•Cabina de vopsire

•Laborator pentru prepararea vopselelor

12
Mijloace de lucru utilizate la repararea caroseriei şi a elementelor de rezistenţă sunt:

•elevatoare fixe de 2,5 tf, 5tf;

•aparate de sudură;

•aparat de reglat faruri;

•compresor de aer;

•cheie dinamometricăa reglabilă;

•truse de S.D.V.-uri specifice; trusa de vopsitorie;

•trusa de scule pentru tinichigerie (trusa de impins hidraulica, cal de tragere hidraulic);

•tuburi de oxigen şi două generatoare de acetilenă;

•trusa de sudură cu oxiacetilena.

13
La vopsirea prin pulverizare există o multitudine de pistoale de vopsit . În desenele de mai jos am
exemplificat doar câteva.

14
Universitatea din Pitesti

Caiet de practica

Prof Coord: Helene Șuster Student: Tomescu Marina Amalia

15