FIȘĂ DE DOCUMENTARE

MODUL 7-ELEMENTE DE PROIECTARE A

DRUMURILOR

TRASEUL DRUMULUI ÎN PLAN DE SITUAȚIE

PROF. ING. BUZEA ELENA

 Relieful este elementul care influenteaza proiectarea drumurilor intr-o masura foarte
mare.In functie de formele de relief avem:

- drumuri de şes, sau de câmpie, atunci când ele se află la o altitudine de până la 150 m,
(viteza constanta)

- drumuri de deal, când se vor construi la altitudini cuprinse între 150 şi 300 m; (viteza <
pe 40% din traseu)

- drumuri de munte, când se vor realiza la altitudini mai mari de 300 m.(viteza < pe 60%
2
din traseu)
PROF. ING. BUZEA ELENA
 REPREZENTAREA FORMELOR DE RELIEF PRIN CURBE
DE ACELASI NIVEL
Între 2 curbe de nivel avem o echidistanta e. Linia de cea mai mare panta linia perpendiculara ce uneste 2
curbe de nivel i max=tg a = (601-600)/2
Putem impune o astfel de declivitate (i adm) care corespunde profilului in lung(liniei rosii) l adm= e/i adm

PROF. ING. BUZEA ELENA 3

Planul de situatie al unei porțiuni de drum

 VITEZE DE PROIECTARE A DRUMURILOR

PROF. ING. BUZEA ELENA 4

 ELEMENTELE DRUMULUI ÎN PLAN
• Proiecția ortogonală pe un plan orizontal a soluției proiectate a unei căi de comunicatie – drum
- poarta denumirea de plan de situatie. În plan, elementul caracteristic caii de comunicatie
rutiere care apare in reprezentarea ei proiectiva este traseul drumului.
Traseul drumului in plan reprezinta proiectia pe un plan orizontal a axei drumului.
Axa drumului este locul geometric al punctelor de pe partea carosabila egal departate de
marginile caii (exceptand supralargirile).
• Traseul drumului reprezinta o succesiune de aliniamente – portiuni rectilinii - racordate intre
ele prin curbe (arc de cerc, arce de curba progresiva sau combinatii ale acestora) – portiuni
curbilinii (figura 1.1), ale caror elemente geometrice trebuie cunoscute.
• Determinarea elementelor geometrice ale traseului se face pe baza vitezei de proiectare si a
condițiilor tehnice naturale si economice.
5

PROF. ING. BUZEA ELENA

• Lungimea aliniamentelor (L) ca si cea a curbelor (C) trebuie sa fie mai mare decat spatiul
parcurs de vehicul in 5 secunde; aceasta corespunde unei valori conventionale L ³ 1,4V, C ³ 1,4V (in
care L si C sunt exprimate in metri iar V in Km/h).
• De asemenea, lungimea aliniamentelor se limiteaza la cca 3 - 4 km din conditii estetice si de
siguranta.
• Axa drumului rezulta in urma geometrizarii, prin studiu pe planul de situatie cu metoda axei
zero. Planul de situatie este planul ce contine curbele de nivel (curbe ce unesc punctele de egala
cota) si traseul drumului.

PROF. ING. BUZEA ELENA

 RACORDAREA ALINIAMENTELOR CU
ARCE DE CERC
• Aliniamentele se racordeaza intre ele, cel mai frecvent, prin curbe arc de cerc, a caror raza trebuie sa fie
mai mare sau egala cu raza minima.
• Curbele folosite pentru racordarea aliniamentelor traseului se definesc prin elementele lor caracteristice.
Elementele pricipale care definesc curbele arc de cerc sunt urmatoarele (figura 1.4):
• unghiul la varf, U
(n grade centesimale sau sexagesimale)
• marimea razei arcului de cerc, R (in m)
• marimea tangentei, T (in m)
• lungimea arcului de cerc, C (in m)
• marimea bisectoarei, B (in m)
7

PROF. ING. BUZEA ELENA

• Unghiul la varf este unghiul interior pe care il fac cele doua aliniamente succesive ce urmeaza sa fie racordate.
• Valoarea unghiului la varf se stabileste prin metoda grafo-analitica, in felul urmator:

a) unghiul la varf, U > 100 g (90º ), figura 1.2

• Determinarea marimii unghiului U > 100g (90º).
• Metoda grafo-analitica

PROF. ING. BUZEA ELENA

 • Unghiul la varf, U se calculeaza in functie de α c in grade,
minute si secunde:

• U = 200g –α c [g, c, cc] sau U = 180o – α c [g, c, cc]

PROF. ING. BUZEA ELENA 9

 • b) unghiul la varf, U, ≤ 100g (90o), figura1.3
Determinarea marimii unghiului U ≤ 100g (90o). Metoda grafo-analitica

10

PROF. ING. BUZEA ELENA

 Pentru a = 50 m Þ

Unghiul αc rezulta imediat:αc = 200g – U [g, c, cc] sau U = 180o – αc [o, l, ll]

Raza curbei circulare se alege mai mare decat raza minima admisa, functie de viteza de proiectare si de
conditiile de confort la parcurgerea curbei. Valoarea razei unei curbe arc de cerc se da in metri.

Avand cunoscute unghiul la varf, U si raza, R se pot calcula celelalte elemente ale arcului de cerc.

Marimea tangentei este marimea segmentului TiV, cuprinsa intre varful de unghi si punctul teoretic de
tangenta (figura 1.4). Ea se determina din triunghiul TiVO:

11

PROF. ING. BUZEA ELENA

 ELEMENTELE CURBEI ARC DE CERC

Lungimea curbei arc de cerc se calculeaza cu formula:

• si reprezinta lungimea curbei cuprinsa intre punctul teoretic de tangenta la intrarea in curba, Ti si punctul
teoretic de tangenta la iesirea din curba, Te (figura 1.4).
Marimea bisectoarei este marimea segmentului VB, cuprins intre varful de unghi si punctul teoretic de bisectoare
(figura 1.4) si se obtine din triunghiul OTiV:

Valorile marimii tangentei, marimii bisectoarei si lungimii arcului de cerc se dau in metri si se
rotunjesc la centimetru. 12

PROF. ING. BUZEA ELENA

 BIBLIOGRAFIE

• Diaconu E., Dicu M. , Racanel C.- Căi de comunicații rutiere, principii de proiectare, Ed.
Conspress București 2006
• Lacoci Ghe., Bancea C. , Belc F. , Costescu C.- Drumuri. Elemente de proiectare, Ed.Politehnică
• Găluțcă I. , Boboc V.-Îndrumător de proiectare pentru căi de comnicații , Ed. Societății
academice Tecu Botez Iași 2001.

PROF. ING. BUZEA ELENA 13