j,

,
j

-1

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII

BUCURE$Tl

$EF LUCRARI lNG. PO$TOACA STELlAN

J
J

INTRETINEREA SI EXPLOATAREA CAlL OR FERATE

RECTlFICAREA $1 RETRASAREA CURBELOR DE CF

J
J

J
...,JI

2002
BUCURESTl

J
J
J
CUPRINS

J
J
]

III. RECT1F1CAREA

$1 RETRASAREA

CURBELOR

DE CF

I. Culegerea datelor de pe teren in vederea retrasarii curbelor

2. Conditiile pe care trebuie sa lc satisfaca curba proiectata
3. Functii de optimizare

-1

4. Sageti. Felullor.

Diagramele

sagetilor

5. Sistemul de referinta

J
J

6. Relatia general

a intre

sageti si ripari

7. Calculul riparilor de rectificare

8. Retrasarea curbelor. Metoda diagramei unghiurilor

8.1. Linia unghiurilor pentru curba existenta

8.2. Linia unghiurilor pentru curba proiectata

8.3. Calculul riparilor
8.4. Linia de referinta
8.5. Sensul riparilor

8.6. Scari in diagramele unghiurilor

si a sumelor

9. Notiunea de evolventa
-1.I

10. Folosirea evolventelor

pentru calculul riparilor

11. Calculul corectiilor folosind notiunea de evolventa

Bibliografie
I

-l

J
j

.1

CapitoluI III
RECTIFICAREA

Sub actiunea

interventiilor

tolerantelor)

existente

(neregularitatile)

sau pot depasi limitele

Aparitia deranjamentelor
de functionare
,

si a conditiilor

CURBELOR DE CF

de mediu,

precum

ca urmare

~l

admise,

pot

fi in limite

(In cadrul

acceptabile

caz in care se numesc

impune executia de lucrari pentru revenirea

si deranjamente.
la regimul normal

a caii.

Pentru a elimina neregularitatile

in plan, de pe zonele de traseu situate in curba,

se executa lucrarile de rectificare a curbei sau de retrasare a curbei, denumite

rip are a caii. Aceste
I
.l..,

riparilor (deplasarilor

Iucrari sunt precedate

-l

a curbei in cadrul lucrarilor

elementele

stabilirii

marimii

deformatiilor

de intretinere):

(la constructie

liniei in

sau la ultima

in cadrul rectificarii

se pastreaza

ale curbei (raza, lungimea curbei de racordare).

are elementele

producerea
.

geometrice

In cazul calculelor
riparilor

necesare

riparile stabilite au drept scop aducerea

situatia care a existat inainte de producerea

retrasare

de calculele

lucrari de

laterale).

In cazul calculelor de rectificare,

in cadrul lucrarilor de cale, stare a caii se mcdifica in timp.

Abaterile

circulatiei

SI RETRASAREA

de retrasare,

geometrice

curba obtinuta

in urma efectuarii

efective

diferite de cele ale curbei care a existat inainte de

deformatiilor,

Calculul riparilor se face prin metode aproximative

denumite si netrigonometrice

.....

In ambele

situatii

riparile

au valori

mici

(presupunand

pastrarea

platformei

caii

existente ).
In cazul retrasarilor,

riparile ce rezulta sunt mai mari decat in cazul rectificarilor.

-1
J

III.I. Culegerea datelor de pe teren In vederea retrasarii

Pentru

efectuarea

caleulul deplasarilor

calculelor

sunt necesare

curbelor

date de pe teren

care sa perrnita

laterale, deplasari care sa poata fi aplicate pe teren.

Sunt necesare:
elementele

de identificare

pozitia kilornetrica
elementele

a reperului

de baza),

care servesc calculului

dreptul punctelor
lungimea

a curbei (linia pe care e situata, abaterea curbei,

de diviziune

panoului,

si aplicarii pe teren a solutiei (sagetile In

echidistante,

felul traverselor

joante, respectiv temperatura

- rosturile

la deplasari

constructii

si instalatii din vecinatatea

incadreaza

curb a, viteza maxima a liniei).

caii - tipul sinei,

de dilatatie

de fixare a tronsoanelor

restrictiile

pe calea

liniei, lungimile

cu

pe calea lara joante,

In raport cu liniile vecine curbei analizate

Odata eu riparea liniei se produe modificari

general mici.

alcatuirea

sau alte

aliniamentelor

de lungime. Aceste modificari

Spre exemplu, prin riparea spre exterior a curbei, lungimea

care

sunt in

curbei dupa

ripare sporeste.
Aeeste modificari de lungime se compenseaza,
rosturilor

la calea cu joante.prin

modifiearea

astfel incat abaterile lor sa respecte tolerantele.

La ealea lara joante,

prin riparea

liniei sudate, are loc variatia

existent In tronson si datorat variatiei de temperatura

Pentru ea aceste modificari
liniile sudate, ca lungimea
lungimea

curbei obtinute

efortului

in raport cu temperatura

axial

de fixare.

de eforturi axiale sa fie cat mai mici se urmareste,

curbei deformate
dupa riparea

pe

(curbei existente)

sa fie practic egala cu

liniei. Curba obtinuta

dupa rip are este curba

proiectata.
Sagetile curbei sunt elemente de baza, Acestea se mascara pe fata activa a firului
exterior

de sina, in puncte

echidistante

situate

la

14 mm

sub planul

de rulare.

J
J

Echidistanta este de regula de

10111.

Alegerea pozitiei punctelor este arbitrara, insa unul

din puncte (numit reper de baza) se alege in dreptul unei constructii din vecinatatea

liniei pentru a servi la identificare (in cadrul lucrarilor de ripare, in dreptul punctelor de

J
J
J

diviziune, trebuie aplicate deplasarile rezultate).

Sagetile din cuprinsul curbei sunt numite sageti normale.
La capatul curbei pot exista contrasageti, care sunt in punctele unde curbura e
diferita ca semn de cea a sagetilor normale.
Pe teren nu e cunoscuta pozitia punctelor principale AR, RC, CR, RA. Numai

intamplator un punct de diviziune poate coincide cu un punct principal.

Sagetile se mascara in toate punctele de diviziune cu,

coarda cu lungimea

aproximativ egala cu dublul echidistantei dintre punctele de diviziune.

J
111.2. Conditiile pe care trebuie

sa Ie satisfaca

curba proiectata

J
J

Aceste conditii, pe care trebuie sa le satisfaca elementele curbei proiectate, sunt:

sa realizeze acelasi unghi de abatere existent anterior intre aliniamente;
sa realizeze revenirea pe aliniamentul final atunci cand se porneste de pe
aliniamentul initial (sa pastreze aliniamentele anterioare care incadreaza
curba);

sa asigure viteza maxima ceruta prin tema (tema de retrasare);

sa respecte

restrictiile

posibile

(cu referire

la latimea

platformei,.

constructiile si instalatiile din vecinatatea liniei sau cu privire la aparatele

de cale situate la capetele curbei);
sa respecte functiile de optimizare.

A respecta viteza maxima e echivalent cu a avea

.J

raza pe zona arc de cere

suficient de mare, lungimea curbelor de racordare corespunzatoare

si a fi respectata
!iL

y"if .

lungimea minima a arcului de cere.

-!

{f(:-

Sagetile masurate determina

pozitie in plan unica pentru eurba existents. Pe

baza sagetilor si a restrictiilor se pot stabili

infinitate de solutii de eurbe proieetate

eare pastreaza unghiul de abatere si asigura revenirea pe aliniamentul final.

111.3. Functii de optimizare

Intrucat solutia ee se aplica trebuie sa fie unica, prin functiile de optimizare, se

alege

singura solutie din totalitatea eel or posibile.

Exemple de functii de optimizare:

ri

riparea in punetul "i "

)t.

(S)"

s
Figura 3.1

Cand

I r = 0, riparile
i

sunt distribuite de

parte si de alta a eurbei existente, iar

lungimea eurbei existente e egala eu lungimea eurbei proiectates nu se modifica

marimea rosturilor de dilatatie si temperatura de fixare.

unde:

Lp - lungimea eurbei proieetate

L, - lungimea eurbei existente

..JI

2)

II r. I= minim

j
/f..~

(S)

"'
s

J
Figura 3.2

Cand
cand

I = 0,

3)

curb a proiectata coincide cu curba existents. Rezulata ca, atunci

I I r. I = minim,

II ri I= minim

j
.j

IIr

Lr~ = minim

volumul lucrarilor de ripare este minim.

==

Volum minim al lucrarilor de ripare

Volum minim al lucrarilor de ripare

....

111.4. Sageti. Felullor.

Diagramele sageti10r

Sagetile sunt masurate pe firul exterior intrucat axa caii nu e materializata pe

teren si pentru ca firul exterior e eel care ghideaza vehiculul in curba (e firul
...l.I

conducator). In lungul firului conducator geometria trebuie sa fie cat mai corecta .

PLAN DE
.J..,

,a.,CilVA

..

R.ULA~E

A $IHe.
t

....j

t lI'ireR.JOA.LlL
I.....
_ ...

1
1

.....

.-- - ....
- --- _....~- 1
" "

Figura 3.3

1
5

CAll

...J

FLAM
CI"vI',r.C.A

f/H1

i-----_+
Figura 3.4
Diagrama sageti lor existente (masurate)

Figura 3.5

Diagrama sagetilor existente se obtine prin reprezentarea sagetilor masurate

dreptul fiecarui punet de diviziune.
Diagrama sagetilor ideale

SAQqr

Figura 3.6
Diagrama sagetilor teoretice

Figura 3.7

I DEALt

111

1
I
J,

J
1
]
1

Diagrama
eron

inerente

sagetilor teoretice
in lungul

se obtine prin reprezentarea

curbei proiectate

111

sagetilor masurate

situatia in care curba proiectata

lara
a fost

realizata pe teren lara nici un fel de abateri.

Nu exista insa cale ideala si masuratori

lara erori inerente. Drept urmare, sagetile

masurate

la curb a deja ripata vor conduce

diagrama

sagetilor existente, insa cu abateri intre sageti mai mici.

In zona punctelor principale

situate pe zone cu legi de variatie

la

diagrams

apar racordarile

a sagetilor

asemanatoare

cu

indicate intrucat capetele corzii sunt

diferite ale curburii (zona de aliniament

si zona de

curba de racordare, sau zona arc de cere si zona curba de racordare).

1

Sagetile

sunt masurate

in puncte

echidistante

situate

la 10m 1 nu in toate

.~

punctele
,
I

....,i

(nu continuu).

Diagrama

sagetilor ideale nu are corespondent

in realitate, este sageata calculata

in functie
, de raza,

Pentru

masurarea

sagetilor

se folosesc

dispozitive

speciale

(manere)

care sa

permita masurarea contrasagetilor.

Valoarea trecuta in tabel pentru sageata in punctul de diviziune
1

J.

sageata teoretica in "i" ---+

Iii

variatia de sageata teoretica efectiva in "i" ---+ f1lti

eroarea inerenta la masurarea

sagetii in acel punct ---+ l"1y i

1
1

Sageata existenta ---+ lei

= Iti + i1lti + f1y i

Intre sageata si raza este relatia:

"i" cuprinde:

111.5. Sistemul de referinta

Drept sistem de refcrinta se considers linia poligonala

obtinuta pnn umrea

punctelor de diviziune apartinand curbei cu deformatii,

Sistemul de referinta este reprezentat de curba existenta.
Pentru pastrarea sistemului de rcferinta, intre rnasurarea sagetilor si aplicarea
riparilor pe teren nu trebuie sa treaca mai mult de 48 ore, astfel incat linia sa nu se
deformeze.
Pentru ca sistemul de referinta sa se mentina in procesul executiei lucrarii de
ripare, inainte de inceperea ei, in dreptul tuturor punctelor de diviziune sunt plantati
reperi provizorii la

astfel de departare incat, dupa ripare, departarea intre punctul de

diviziune si reper sa fie constants si egala cu 1700 mm.

PLAN:

_ol,,-,
E

.
~
e - C UR.f3 A. E"'I S TEl'irJl

Figura 3.9

Figura 3.8

111.6. Relatia generala intrc sageti ~i ripari

cOHsl'oe,eATE

f>A1!ALE Le

)/2.

? MH = (!tiN rJl.:..

Figura 3.10

,(foo ~

J
-1

Pe suportul care 11contine pe ri se exprima departarea intre punctele i' ~iN pe

doua cai:

f pi

..J1

J
J

-.(
-

J ei

+~-

- ri+l + ri-l
2

Relatia obtinuta este aproximativa ~i e comuna tuturor metodelor de rectificare si

retrasare.
Curba proiectata a fost reprezentata prin conturul poligonal obtinut prin unirea
punctelor de diviziune intre ele. La fel a fost obtinuta si curb a existenta.

J
111.7. Calculul riparilor

de rectificare

J
In afara sagetilor masurate, in cazul rectificarilor sunt cunoscute si sagetile
curbelor proiectate

f o-.Acestea

se cunosc din albumul curbelor existente la sectiile

' de

intretinere.
,

!pi-=.(+r
J
I

Figura 3.11

J
Se aplica ripari individuale in punctele de diviziune cu diferente mari intre sageti,
corectandu-se
-1

.J

succesiv curbele proiectate obtinute, pana cand pentru aceeasi curba

proiectata variatiile intre sageti sunt ~ 3mm .

111.8. Retrasarea curbelor. Metoda diagramei unghiurilor

Metoda
determinarea

diagramei
deplasarilor

unghiurilor

este

metoda

grafo-analitica

care

serveste

la

laterale (riparilor) pentru retrasarea curbelor deformate.

Ca date initiale, printre altele, se folosesc sagetile masurate la curb a deforrnata

restrictiile

impuse la ripari.

Notiunea
intelegerea
Prin

si

de "ordonata

a liniei

unghiurilor"

are

importanta

deosebita

in

metodei.
"ordonata

a linie unghiurilor"

se intelege

valoarea

unghiu1ui

facut

de

tangenta 1a curba intr-un punct cu aliniamentu1 initial.

TIfH(,c

HT/f

ctl.R.l3.4

CtlR.12./t

S""/Si(;H

C.UR.t3.4

,'Hi,i

Lit

Ii

E)

5t+U

(p)

l'aO//!("TAT,f

A-L
I

Figura 3.12

rt

LfH6Hiult'LOf2..

L,'t-fl'it

( u)

PEHTr<.1.I

~LlR.I~A

(v)

p sn o

[;

s
Figura 3.13

Etape1e parcurse pentru calculu1 riparilor prin metoda diagramei unghiurilor

calcu1ul

ordonatelor

reprezentarea

liniei

pentru

curba

existents

(E)

si

lor pe desens

alegerea liniei unghiurilor

determinarea

unghiurilor

sunt:

pentru

solutie de curb a proiectata

(~) $

riparilor de trecere de 1a curba E la curba ~ prin insumarea

grafica a difcrcntelor

de ordonate

E si ~, din diagrama unghiurilor

dintre liniile unghiurilor

(U) .

liO

pentru curbele

J
J
J

Deoarece
aproximative
ripari

nule

-R

alegerea solutiei de curba proiectata

(grafice),

pornind

pe aliniamentul

se face pe baza unei optimizari

de la ripari nule pe aliniamentul

final,

iar in punctele

cu restrictii

initial, nu se obtin
nu sunt

respectate

-\

...J.

restrictiile.

Din aceste motive mai sunt necesare urmatoarele

alegerea unei noi solutii de curba proiectata
riparilor

(denumita

~i diagrama

etape:
P2' prin operare in diagrama

(S)), folosind metoda

liniei de

a solutiei in cazul folosirii

liniei de

sumelor

referinta;
verificarea

-1

de aplicare

referinta.,

"'

"1
.J.

"

posibilitatii

Se mentioneaza
,
aproximatii

ca folosirea liniei de refrinta, constituie

rezolvare

care introduce

in plus, iar pentru ca erorile sa nu fie prea mari, folosirea liniei de referinta
,

este limitata.

'-

Daca in lungul curbei, de regula la interior, sunt plantate repere definitive,

o departare

intre ele de 10m (distants de 10m corespunzand

lungimii masurate

avand
pe axa

caii)

" I

riparilor pe baza sagetilor masurate nu mai este necesara, Reperele trebuie sa fie dispuse

~i avand

departare

constants

in raport

cu linia nedeformata,

determinarea

pe

curb a paralela cu axa caii, iar curba respectiva

111.8.1. Linia unghiurilor

Curba

pentru

este curba reperelor.

curba existenta

existents (E) este caracterizata

de un contur poligonal

unic, odata cu

alegerea reperului de baza, care se obtine prin unirea punctelor de diviziune.

-!
...!..

Figura 3.14

/0 = O,iJ = 0'/2 = O,J;

Avem:

relatia

Cunoastem

ds

=t

0'/4

= p . dcp valabila

0'/5

=t

=t

0,...

pentru un arc de curb a infinit mic.

Figura 3.15

/11 .

Pentru cazul nostru putem avea aproximand:

E = /

'-.-'

~
dcp

ds

Rezulta:

Pentru /11 ==
Cresterea

"2 rezulta

de ordonata

CPi,i+1

=C

t
i

I, .

din diagrama unghiurilor,

de la un segment

urmator, depinde de sageta masurata la inceputul segmentului

4
CPi+1,i+2

i+1

= C ~h = c ~h

ordonatei

ordonata

din diagrama

data anterior, la coarda i,i+ 1 se duce

Ch+1

CRESTEREA DE ORDONA TA

CPi/+1

a obtine

urrnator.

'-v---'

'-v----'

Pentru

la segmentul

unghiurilor,

care sa respecte

paralela care este si tangents

definitia
la curba,

'{).~.r~

1""

./

"

iHiT'iAL.
,

.,

4(,,1 HI ,4Mffr

Figura 3.16

-1

In consecinta ~

~J;

este

ordonata a liniei unghiurilor

pentru punctul aflat la

i si i + 1.

mijlocul distantei dintre punctele de diviziune

J
j

r.
:(~ ~ f~~

o~()Dh'A-i4

I.,

Pt.Oie.T C~ ttPAR.TI HIE

.---

__

-.--

~iK'Ei

....

PENT"U

~..

--

_~lIR.~~ ~ ,
A

l-IHIGI

Figura 3.17
U

1
.J.

If
(u)

1 {f.f""'---:-~}~
~;~~~~~:Yj~::~T'
I

Metoda

..1,1

.-lI

__

!~

iH

_ ~.

_---->
il'2.

fiind grafo-analitica

punctele

corespunzatoare

ordonatelor

nu se unesc

intre ele. Intre puncte se duce un segment ce are ca suport dreapta ce trece prin puncte.
Aceste precizari nu sunt necesare daca reprezentarea

Figura 3.18

grafica se face pe calculator

eu ajutorul unui program de grafica,

Un aliniament
axa abseiselor.

in linia unghiurilor

apare reprezentat

printr-o

dreapta paralela

la

o portiune

arc de cerc, cu sageata masurata constanta, este reprczentata In linia

unghiurilor printr-o dreapta inclinata. Cu cat dreapta corespunzatoare este cu inclinarea

mai mare, cu atat raza curbei este mai mica.
In zona curbei de racordare, forma medie a liniei unghiurilor este parabolica,
cresterile de ordonata au valori din ce in ce mai mari intre punctele principale AR ~i

sc,
111.8.2. Linia unghiurilor pentru curba proiectata
Curba proiectata este

curb a Tara deformatii. Forma liniei unghiurilor pentru

curba proiectata se deduce pornind de la diagrama sagetilor ideale. Mai exact ar trebui
sa se porneasca de la diagrama sagetilor teoretice pentru a reprezenta liniile unghiurilor
pentru curbele E si P cu acelasi grad de precizie.

t1

-f
RC.

CR.

RA

Figura 3.20

Figura 3.19

pdcp

':Ie..

ds

= ds => dcp = -

Figura 3.21

.. OJ

J
,

Pentru curb a de racordare avem:

dcp

ds

(drp)
ds

RLR

_0
s=o

dCP)

ds

1
R

s=LR

Pentru curba arc de cere avem:

.J1
I

J
Figura 3.22
.JI
Pentru
1

..J

...J.1

proicctata

curba simpla ce are si curbe de racordare

linia unghiurilor

pentru curba

arata ca mai jos.

tf
(u)

LR, Lc
Lp"
-+--+2.R.
R
2.R..

I
c.R.

\ L~
2.R

; l

R~

-<.-

~( Lc
I

LR.-J_

Figura 3.23

15

,
~

,p/<.OOHItT,f
F"H~(...I}-

Ordonata

finala din linia unghiurilor

reprezinta

unghiul

de abatere

dintre

aliniamente. Deci trebuie sa avem aceeasi ordonata finala in diagrama unghiurilor atat
pentru curba E, cat si, pentru curba P .
Este rational ca in diagrama unghiurilor liniile unghiurilor pentru curbele E si P
sa se intersecteze in cat mai multe puncte.

111.8.3. CaIculul riparilor

cf

(u)

Figura 3.24

PL A t-t

Figura 3.25

!1r./

!11(cp Pi,i+1 -

CPE

i,i+1

Din figura de mai sus rezulta ca r./+ I = r,/ + I'1r.,/ iar daca repetam aceasta relatie
si
'
pentru punctele de diviziune anterioare avem:

+ I'1r./

r./+ I = r,/

= r. I + I'1r.

r,/

r,
l

r-

I =

r-

/-

r.
l

r-

+ I'1r.
/--

1
,

1.

Dupa adunarea relatiilor de rnai sus se obtine, daca se presupune implicit cii pe
aliniamentul initial riparile sunt egale cu zero:

r.l+l

= Ii 6r. = iJ.I Ii (cP

I

Pi,i+1

- cP Ei,i+l

1
1

..J..

Relatia arata ca rip area In orice punct se poate obtine prin dublarea sumei duble a
diferentelor de sageti, deci ea poate fi folosita In cazul calculelor de rectificare, cand se
,

cunosc sagetile.
Pentru a reveni pe aliniamentul final, atunci cand s-a tinut seama de

1
I

valoare a unghiului de abatere pentru liniile E si P, e necesar ca rip area intr-un punct
oricare de diviziune de pe aliniamentul final sa fie nula.

..J-

1
,

1
/

1
1
i

aceeasi

Figura 3.26
Curbele C1 si C2 au comun acelasi unghi de abatere dintre aliniamente.
La revenirea pe aliniamentul final riparea trebuie sa fie nula, deci rn =
Riparea mai poate fi considerata

suma algebrica de suprafete elementare:

1
o.
I

o.

= ~ll(f)p'\'1-'

i,i+1

.. 1

.J..

1.
17

- CPE

i,i+1

).

Pentru

a avea rn

diagrama unghiurilor

=0

trebuie

ca suprafetele

sa se compenseze.

cupnnse

E si P din

intre liniile

Semnele suprafetelor

(plus, minus )altell1eaza in

lungul curbei.
Cu cat aceste suprafete
de diviziune

vor fi mai mici, cu atat si riparile in punctele

elementare

vor rezulta mai mici.

Este necesar

ca linia

P sa intersecteze

in cat mal multe puncte

E in

linia

diagrama unghiurilor.
Riparea
rcprezinta
punctului

in punctul

suma

de diviziune

algebrica

de diviziune

a tuturor

i + 1, daca 1i dam
suprafetelor

interpretare

elementare

Wi

geometrica,

situate

la stanga

i + 1.

(u)

Figura 3.27
Pentru
diagrama

obtinerea

sumelor

grafica

a riparilor

(S) avand ordonatele

sub diagram a unghiurilor

egale cu suma algebrica

se intocmeste

a diferentelor

dintre

liniile P si E din diagrama unghiurilor.

Figura 3.28

olJ.r/HIi'cA
If

s
.it.

(5)

Figura 3.29

A+-+~
~~

18

'?~H

'I.
.
.;.

Cfl~~/?N

~/~';,e/t"a.

111.8.4. Linia de referinta

(E)
PLAN

( Pot')
(Pi.)

"'
1

1
1
1
1
1
1
1
1

Figura 3.30

rE,P2

- rip are definitiva (finala);

ri

ripare aferenta primei incercari;

ripare intre doua curbe Tara deformatii.

r/i,P

Riparea

situatiile tip posibile (modificarea

Riparea

1
1
1

-!...

se poate user determina,

rfi,P2

refolosita

r.,

in momentul

1
1

razei, pastrarea razei, situatia combinata),

folosirii

liniei de referinta

Pentru a obtine riparile finale, la ripariledin

din prima

incercare,

este

prima incercare se adauga niste ripari

usor de stabilit pentru curbele Tara deformatii,

Rezolvarea,

utilizand liniile de referinta, este aproximativa

determinarii

(apar erori in plus fata

solutiei prin metoda diagramei

unghiurilor,

insa

Tara folosirea noii linii de referinta).

Pe curba proiectata
principale

pentru

la calculul riparii finale.

de cele corespunzatoare

fiind intre curbe Tara deforrnatii,

ale curbei.

(P2) apar salturi in diagrama sagetilor, in dreptul punctelor

Yom analiza in primul rand situatia tip in care curba P2' fata de curba ~,
pastreaza

raza curbei circulare.

Aceasta

situatie este denumita

"translatia

liniei

proiectului" .

Figura 3.31

RoC

AI<'.

d
Figura 3.32

AR.I

x.

*-

RC

/t:

(s)
~t:

~i~AI<.EA
ft'I-IAL.

LirH'~'

AUNI'AMENrU/...

..

1..,4 TUK$\.AT,'",
j)~o'EeTUUJI

Figura 3.33

"

2.0

'

J
I

J.

Daca se construiesc diagramele sagetilor pentru curbele ~ ~i P2' pornind de la

constatarea ca in diagrama unghiurilor pentru curba P2 s-au pastrat pozitiile punctelor
principale care au fost la curba ~, se obtin diagramele de mai jos.

.J.I

s
o

r" ";- /

.II

r'-"?t--"'~~=...

/
/

"1
..l

AR

Diagramele sagetilor se obtin pornind de la semnificatia unei cresteri de ordonata

din diagrama unghiurilor.

J
j

Figura 3.34

CR.

Pentru aceasta situatie tip si pentru oricare alta, variatiile bruste ale sagetilor din
dreptul punctelor principale nu trebuie sa depascasca 5% din valoarea sagetii din curba
circulars.
Vom analiza In al doilea rand situatia In care curba P2, fata de curb a ~ , modi fica
raza curbei circulare. Aceasta situatie este denumita "rotirea liniei proiectului".

Punctul M, injurul caruia se face rotirea, se gaseste la mijlocul arcului de cere.

In diagrama unghiurilor cresterile de ordonata pentru curb a P2 sunt mai mici

decat cresterile de ordonata pentru curba ~ . Aceasta inseamna ca prin rotirea efectuata
are loc

crestere a razei.

Riparea, intr-un punct oarecare, are ca semnificatie suprafata pana in punctul

respectiv cuprinsa intre liniile ~ si P2, din diagrama unghiurilor.

Se constata ca, in cazul rotirii liniei proiectului, riparea pe aliniamentul

rezulta nula.

1
21

final

Figura 3.35
CP-

I? A

Figura 3.36

Figura 3.37
AR

M
'J.

.s

c e,

r-T
Solutia
,

r;- s-a ales astfel incat sa aiba aceleasi pozitii pentru punctele principale

ca si curba ~ . Din acest motiv, in dreptul punctelor principale pe curba P2, apar salturi
in diagrama sagetilor. Aceste salturi rezulta pomind de la semnifiatia unei cresteri de
ordonata in linia unghiurilor.

f
Figura 3.38

2.'2.

Marimea salturilor din diagrama sagetilor este limitata la 5% din valoarea sagetii
curbei arc de cere.
Linia riparilor rCf),P2)i

este constituita din trei parabole cu ax vertical. In cazul

general de utilizare a liniei de refrinta avem atat translatarea,

cat si, rotirea liniei

proiectului. In cazul general, linia initials a riparilor (sumelor) arata ca mai jos.

n:

(5)

1
1

Figura 3.39

Pentru a obtine ripari convenabile (ripari mici in lungul curbei, cat

~l,

ripari

limitate in punctele obligate, impuse de existenta unor constructii) si pentru a reintra pe

aliniamentul final trebuie ca linia proiectului, din diagrama unghiurilor, sa fie translatata
si rotita. In acest caz, aplicarea liniei de rcferinta se face dupa cum urrneaza.

J?,
11"'\

( 5)

./((.,L,

1
/...IHII't

.1.

/I\.
I

/
/

-,

I.

I HIPl'rLIt

A SlJM~t..O~

t.i~iA
se,
_._---"

~ff1R.t;..,TA

1
1..

;1

AR.

~(li)J"n..

M1Cll

t;

de.

Mce.

R.

Figura 3.40
.1.

c.R.

Rfa..

I'l\...

-'1
f

-)

!
I

.J

Cunoastem:
AR,RC,CR,RA

- pozitiile punctelor principale corespunzatoare curbei Pr,

aleasa la prima incercares

MCR

- pozitia mijlocului curbei de racordares

MCC

- pozitia mijlocului curbei circulares

v;

- varf, aflat la intersectia axei os cu verticala MCR a primei

curbe de racordares

- varf, aflat la intersectia paralelei, cu axa os, dusa pnn

punctul de ordonata

r(E,fl)n

si verticala MCR a celei de a doua

curbe de racordare.
~
I
I

Pe verticala MCC se alege arbitrar pozitia punctului M astfel incat, dupa cateva

incercari, sa se obtina ripari convenabile. Se uneste punctul M cu punctele V; ~i V2,

obtinandu-se la intersectiile cu verticalele RC si CR punctele B si C. Punctele A si D se
gasesc pe verticalele AR si RA.
Intre punctele A si B (varf V;), B si C (varf M) si C si D (varf V2) se construiesc
parabolele

cu ax vertical. Cele trei parabole constituie linia de referinta afercnta

translatarii si rotirii liniei initiale a proiectului.

Riparea final a se mascara intre linia initiala a sumelor si linia de referinta.
r

Punctele A,B, C si D sunt puncte de inflexiune. Constructia grafica a unei parabole

!l

.1

j .'

cu ax vertical se face dupa cum urmeaza.

I '.

Figura 3.41

I.
1 -'

Segmentele EM si MC se impart intr-un numar de parti egale (n). 0 parte, de

pe segmentul EM, numai intamplator este egala cu

parte, de pe segmentul lI1C. Se

unesc 0 cu 0, 1 cu 1, 2 cu 2, etc. Se duce infasuratoarea, care constituie parabola cu ax

vertical.
111.8.5. Sensul riparilor

Semnul suprafetelor dintre liniile E si P, din diagrama unghiurilor, se alege

arbitrar. Conditia impusa este ca ele sa alterneze in lungul curbei.
PLAt-(

:1
E

J
Figura 3.43

Figura 3.42
~

(5)

~tPA{<.it ..E ctl s 6MHUt.

)-

S~Kr
l\'\iE~O

R.lF1\\<..i Sfl4E:.
(<.U L

W t(. ~ E. \

E'

Figura 3.44
o

PlAH

=>

?C.

j
/l;

(5)

Figura 3.45

Figura 3.46

R.i~;R.!U: e..11 SMHUlE) s ~HT f<.i~,4~lS ~14t;

....i.I

IHi~ftl'OR.U'- c..uR.I3I'

Figura 3.47

25

E.

Pomind de la modul de obtinere a riparilor rezulta sensul acestora. Se face

corespondenta dintre pozitiile in plan pentru curbele existents si proiectata pornind de la
diagrama unghiurilor. Analiza se face pe zona de inceput a curbei.
Sensul riparilor poate fi spre interiorul sau spre exteriorul curbei E. Odata ales
arbitrar semnul suprafetelor in diagrama unghiurilor va rezulta semnificatia semnului
plus sau minus din diagrama sumelor.

111.8.6. Searl in diagramele unghiurilor si a sumelor

Scarile se aleg de catre proiectanti functie de natura problemei

~l

gradul de

precizie dorit.
Pentru distante in lungul curbei se alege, de regula, scara 1:1000. Pentru
ordonatele din diagrama unghiurilor se alege scara lrad (realitate)
Cunoscand relatia cp=

th,

100cm (desen).

in care unitatile de masura sunt pentru:

rp -)- [rad],
C-)-[cm],
f;-)-[cm],

avem:

REALITATE

DESEN

1 rad

100 em

Rezulta

4
= 100-"

u = 100cm

-)- SCARA C

lrad

C LoJi'

wr

pentru

C = 2000cm

avem

.i

th th.

u = 100

20~0

Marimea U se obtine In centimetri

=~

ce

VOl'

fi reprezentati

pe desen in diagrama unghiurilor.

J
J

Pentru

ordonatele

pentru ordonatele

din diagrama

sumelor

scara rezulta

I 1",'

Pentru riparea din realitate s-a stabilit reI alia r;+ =

J
i

sumelor

se construieste

pnn

adunarea

t(~t tiE,).
Ie, - ~

algebrica

a difercntelor

de

ordonate dintre liniile E si P din diagrama unghiurilor.

r;':1

Ordonata pe desen in diagrama sumelor este

"I

-.1

Avem

scara

riparilor

*
C r = ri+]

I(Co

c, = Cu.

deci

If Pi- c; iC IfEi)
0

Pentru

~l

ri+]
--I

de scara aleasa

din diagrama unghiurilor.

Diagrama

functie

=
u

100cm
1rad

~l

I
~l

= C /2 = 1000cm rezulta C, = _1 .
10

J,
111.9. Notiunea

de evolventa

Sa presupunem
desprinde

Daca,
tangentele

ca, in plan, avem un aliniament

OP, din care in punctul

P se

curba PM], care este tangenta in P la acest aliniament.

pornind

din punctul

M],

in punctele

P', P" ,...P

ale curbei

se due

la aceasta cu conditia ca:

--,

/\

P'M]=P'M]

"

P"M]=P"M]

-..ji

atunci punctele
punctului

M], M; ,M;' ,...M 0 descriu

M] .

.J

2.1

"

curba care poata denumirea

de evol venta a

- 1

PLA~

p
Figura 3.48

Fiecarui punct de pe

curba i se poate atasa

Lungimile

P' M1' P" M1 ,...

arcelor

evolventa.

sunt

egale

cu

lungimile

segmentelor

Pentru determinarea lungimii evolventei se porneste de la un element de arc de

curb a infinit mic (ds) care conduce la obtinerea unui element de evolvcnta infinit mic
(dE).

P
Figura 3.49
P"V

ptg-= p'-

VM;'

dE

(s - s)dcp -

dcp

dcp

P" M;' - P" V

S-

P"M;' =P"M1
s _ p . dcp
2

dE

dcp2

p-

2.8

-"VM1

dcp

=S-s
=

( S-

s - p . dCPJ dcp

.J1

Daca se neglijeazii infinitul mic de ordinul doi [p d~2

J.

dE = (~ - s)dq>.
Trecand la integral a definita, pentru a obtine evolventa punctului Mj, avem:

foEdE

fo\~ - s )dq> =>

E = fo\~ - s)dq>

Folosind metoda de integrare prin parti avem:

d tu- v)

J.\

f udv
u

= u . dv + v . du

= u . v - f vdu

= ~-

du

1
1

s, dv

dq>

= -ds, v = q>
= fo\~ - s)dq> = (~ - s) . q>1~ - fo~q>(-ds)

Se obtine astfel expresia care da lungimea evolventei

1
j

J se obtine:

= fo~q>ds.

Daca cunoastem legea de variatie a lui cp functie de s putem calcula evolventa

prin rezolvarea integralei.

1
111.10. Folosirea evolventelor pentru caIculul riparilor
Metodele analitice pentru calculul riparilor folosesc evolventele.
Pentru

curba de racordare la care curbura (~) are

E,

rs

rs

variatie liniara avem:

s

= Jo q>ds = Jo 2RL ds = 6RL

R

2.3

~l'

PLAl'I

~....~

E'lOt,..vel'tr4

J,

."---.-.--- -..
Pt.tH CTU l-Ut
..

>
Figura 3.50

Pentru a curb a circulara curbura (~) este constanta si avem:

<p=R
E. = is q;ds is
=

61'
I

ds

=-

2R

IT

Pl..AN

eIlOt,V5HTIt
.
PUHL'ttJLU t

c...

Tl
Figura 3.51

Variabila s se mascara In lungul curbei.

In diagrama unghiurilor evolventa punctului i de abscisa s reprezinta suprafata
cuprinsa intre linia unghiurilor si axa absciselor de la 0 la s.

.1

30

J
J
Cf ~

( u) I

.0.::.

Jo 'f ol s

_._-----.

~.

..'/.,,:~}
/. 1/

Figura 3.52

<f(S)

.
~

k------L---->J t:

et

Figura 3.53

I!

J.

-1

A vand in vedere atat curb a existenta,

semnificatia
considerata

unei ripari in metoda

ca

ri

cat si, curb a proiectata

diagramei

unghiurilor,

rezulta

si pornind

ca riparea

de la

poate

diferenta de evolvente. A vem:

riparea in punctul i ;

-'-

ER

evolventa punctului

i de pe curba proiectata;

evolventa punctului

i de pe curba existents.

EE
I

Ca sa putem calcula rip area ri mai trebuie cunoscuta

evolventa

curbei existente.

Aceasta se calculeaza pe baza sagetilor masurate folosind relatia cunoscuta:

EE;=2IIfE;
o

:l
1
~

31

fi

111.11. Calculul corectiilor

folosind notiunea
de evolventa
,
,

Cunoscand principiul de lucru al sistemului de masurare, aferent masinii de ripat

linia, se pot stabili corectiile. Echipamentul de masurare este format din patru palpatori
(A,B,C si D), legati intre ei printr-un sistem de corzi, care in timpul lucrului sunt in
contact cu fata laterala activa a unuia din firele de sina, Corzile sunt in permanenta in
stare intinsa, Trei dintre palpatori (A,C si D) servesc pentru definirea unei baze de
referinta (un arc de cere cu

raza oarecare), iar al patrulea palpator (B) determina

abaterea directiei caii fata de baza de referinta, Informatiile date de palpatorul

de

masurare (B) sunt transformate in marimi electrice care, dupa ce sunt amplificate,
comanda rip area caii. Practic, in dreptul palpatorului B, se ripeaza pana ce punctul B
intra pe cercul definit de punctele A,C si D.
Cand masina se gaseste in intregime pe aliniament sau pe
este necesar

sa se actioneze asupra sistemului

curba circulara nu

de comanda pentru

introducerea

corectiilor. In celelalte situatii, in dreptul palpatorului de ripare (A), se introduce

deplasare fictiva (in cutia de comanda), astfel inC<11,

in cazul unei geometrii perfecte a
caii, in dreptul palpatorului de masurare (B) sa nu se produca deplasari, deci punctul B
sa rarnana pe loco

$~'ISVt.IJ

".

..

C/jr<.

fa A

C U

Figura 3.54

3'2..

Palpatorii

1
-1

perfecta, iar punctele A1,B,C si

D sunt pe cercul definit de punctele B,C si D. Segmentul AA1 este corectia.

Vom

j
j

A,B,C si D sunt pe calea cu geometrie

exemplifica

in doua cazuri

calculul

corectiilor

folosind

notiunea

de

evolventa.

1) Calculul corectiilor

cand toti palpatorii sunt pe curba de racordare

1
Atc.ul,.

CtJ1l4~ ~~ ~~~R.~A~a
( C \J ~I)~

-1

eE

~~$IY~"')

"

liE

R.A?

'\

e.ellc,

t. Ro

~Y()LV~I'(T~

~
\

.\

'"

..i1

Aj! =

BC=b
,.......

al

Figura 3.55
Palpatorii A,B,C si D, cat si punctul AR, se gasesc pe curba de

CD=c
racordare.

\~S

Curba de racordare

nu are deformatii.

Marimea

arcului

de la D la AR

notarn cu v.
Punctele A1' B, C, D si T se gasesc pe cercul de raza Ro , definit de punctele B,C

si D. Punctul Teste punctul de tangents intre cercul cu raza Ro si

aliniamentul

ce trece prin AR. Marimea arcului de la D la T

Vom scrie evolventele

1
i

apartine,
evolvente,

dreapta paralela la

notarn cu u,

D, C si B considerand

punctelor

pe rand, curbei de racordare

ca fiecare din puncte

si curbei arc de cere. Diferenta

ale unui punct, trebuie sa fie aproximativ

doua tangente la curbe,

33

egala cu distanta

dintre cele doua

(8) dintre cele

v3

-~.

6RLR

- --

2RD

(V+C)3

is -+ pentru punctul D

(U+C)2

--'---------'-= is -+ pentru punctul C

6RLR

2RD

(v+C+b)3

(U+C+b)2

----

6RLR

2RD

= is ~

pentru punctul B

In sistemul de trei ecuatii avem necunoscutele is, u si RD. Celelalte marimi sunt
cunoscute, astfel:
LR

- raza curbei circulare ce defineste curba progresiva;

- distanta intre palpatorii B si C;

- dinstanta intre palpatorii C ~i D;

- distanta de la palpatorul D la punctul AR;

- distanta intre palpatorii A si B.

lungimea curbei de racordare;

Dupa obtinerea necunoscutclor (is, u si RD), prin rezolvarea sistemului, se poate

stabili valoarea corectiei ca fiind diferenta dintre evolventa punctului A, de pe curba
progresiva, si evolventa punctului A], de pe curba arc de cerc, minus distanta (5),
dintre cele doua tangente la curbe.

CORECTIA

= (v+c+b+a)3

_ (v+c+b+a)2

6RLR

2RD

-is

In final se obtine, pentru corectie, relatia:

CORECTIA

6RLR

{(v+c + b + a)l _ (u + c +:u + a)' v +r(_u_)2

l u+c (v + c/ - v3l.
l

-ll
lC:J -ll

l(U+c:b+aJ

2) CalcuIuI

corectiilor

cand paIpatorii A ~i B sU11tpe areuI de cere si palpatorii

si D sunt pe aliniament

'"' :: CO lleTI .A
AA ~. ~ AA
.: 4

A-~~(J L l!!E

~&

R."Z~

ec:~c..
R

I
1
,

.-I
Figura 3.56
r-;

BlAB=al=

b PaIpatorii A si B se gasesc pe eurba arc de cere de raza R, iar paIpatorii

CD=c
C ~i D se gasesc pe aliniament.
distantei de Ia D Ia TI

Curba arc de cere de raza R nu are deformatii.

Marimea

notam eu v.

Punetele AI, B, C, T si D se gasesc pe eereuI, de raza RD' definit de puneteIe B,C

si D. Punetul Teste punet de tangenta intre eereuI eu raza RD si

dreapta

paralela

la

.....i

aliniamentuI
Vom

ee treee prin TI. Marimea distantei de Ia D la Teste egala eu ; .

sene

evolventele

punetelor

~l

B considerand

ca fiecare

din puncte

apartine,

pe rand, curbei arc de cere cu raza RD si curbei arc de cere de raza R.

Diferenta

dintre ceIe doua evoIvente, ale unui punet, trebuie sa fie aproximativ

distanta

(8) dintre ceIe doua tangente Ia eurbe.

egala cu

( ;)'

8 --+ pentru punctul C

2RD

(C+b-V)2

---'-------'-- = 5

~ pentru punctul B

2R

In sistemul de doua ecuatii avem necunoscutele 5 si RD.

Dupa obtinerea necunoscutelor (5 si RD), prin rezolvarea sistemului, se poate
stabili valoarea corectiei ca fiind diferenta dintre evolventa punctului A, de pe curba arc
de cere de raza R, plus distanta (8), dintre cele doua tangente la curbe, si evolventa
punctului AI' de pe curb a arc de cerc de raza RD .

CORECTIA= (c+b+a-vt
2R

(~+ +aJ2
b

+8_----'------2 __

2RD

Relatia este valabila pentru c ::;v ::;c + b .

Bibliografie

1. RADU C., POSTOACA S., MIC A. - Retrasarea curbelor de cale ferata cu ajutorul
calculatorului. Elemente de aplicare a metodei diagramei unghiurilor - Ministerul
Transporturilor si Telecomunicatiilor,

1984.

2. RADU C., ZAFIU G., POSTOACA S. - Ca1culul corectiilor in cuprinsul curbelor

progresive - Contract Nr. 4111990, Beneficiar Institutul de Cercetari pentru Material
Rulant.

.. !

3G