Glosar feroviar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest glosar feroviar conține termeni din domeniul transportului feroviar,

materialului rulant și lucrărilor de infrastructură feroviară.

A[modificare | modificare sursă]
acar - persoana calificată și autorizată să deservească posturile de macazuri,
din stațiile de cale ferată și/sau linie curentă, unde asigură
manevrarea macazurilor pentru efectuarea circulației trenurilor și manevrarea
vehiculelor feroviare în condiții de siguranță feroviară.

Accidentul feroviar de la Ciurea, cel mai grav accident feroviar din România

accident – eveniment neprevăzut cu consecințe dăunătoare și care poate fi:

coliziune, deraiere, accident la trecere de nivel, accidentare a personalului produs de
materialul rulant în mișcare, incendiu etc.

accident grav – orice coliziune sau deraiere de trenuri care conduce la decesul cel
puțin unei persoane sau rănirea cel puțin cinci persoane sau se soldează cu pagube
importante.

accident semnificativ - accident care implică cel puțin un vehicul feroviar și care

provoacă moartea sau rănirea gravă a cel puțin unei persoane ori pagube
semnificative materialului rulant, căii, altor instalații sau mediului ori perturbări
importante ale traficului; se exclud accidentele din ateliere, depouri, depozite.

 ac cu articulație - ac de macaz prevăzut cu articulație la călcâiul acestuia.

 ac de macaz – organ mobil al unui macaz, în formă de pană, mobilă la un
capăt (piciorul acului) și care are rolul de a ghida roțile materialului rulant de
pe o cale pe alta (sinonim: ac de schimbător).
 ac elastic - ac al cărui călcâi este fixat prin eclisare sau prin sudură de reperul
aflat în continuare și la care cursa necesară la vârful acului se obține prin
încovoierea lui sub actiunea forței de manevrare.
 acoperire a mișcărilor de manevră - supravegherea personalului care
efectuează operațiile de legare, dezlegare; se execută în general de
conducătorul manevrei.
 acostament - parte a căii ferate, lângă șine, acoperită cu un strat de balast.
 acostare – accident feroviar produs prin izbirea laterală a două vehicule la
trecerea peste un schimbător de cale, când nu sunt respectate condițiile de
gabarit.
 adăpost de tunel – nișă amenajată în peretele unui tunel, pentru adăpostirea
lucrătorilor în timpul trecerii trenurilor.
 aderență – fenomen care are loc la suprafața de contact dintre roata motoare
a unui vehicul și calea de rulare, pe baza căruia se produce rostogolirea roții
pe cale.
 administrator infrastructură feroviară - agent economic care întreține
infrastructura și sistemele de conducere și control a circulației.
 aerodinam - tren automotor rapid de formă aerodinamică.
 aerotren - vehicul terestru monorai care alunecă cu mare viteză pe o pernă
de aer comprimat.
 AFER - vezi Autoritatea Feroviară Română.
 agent – persoană autorizată pentru îndeplinire unei funcții de resposabilitate
privind siguranța circulației, cum ar fi: efectuarea manevrei, dirijarea
vehiculelor feroviare, lucrări la dispozitivele de siguranță feroviară, precum și
activitatea de exploatare comercială.
 Agenția de Investigare Feroviară Română - (AGIFER) organism specializat
al Ministerului Transporturilor, apărut prin divizarea AFER și care se ocupă cu
cercetarea accidentelor, incidentelor și altor evenimente feroviare.
 Agenția Feroviară Europeană - organizație a Uniunii Europene pentru
siguranța feroviară și interoperabilitate.
 AGIFER - vezi Agenția de Investigare Feroviară Română.
 agrafă elastică - piesă din oțel servind la prinderea elastică
a șinei de traversă sau de placa suport.
 aliniament – porțiune rectilinie din traseul unei căi de comunicație terestră.
 alunecător - (la ácele macazurilor) piesă de reazem pe care alunecă acul.
 ambranșament - ramificație secundară a unei linii ferate.
 ampatament - distanța dintre axele osiilor extreme ale unui vagon.
 ampriză - lățime totală a fâșiei de teren pe care urmează să se construiască
o cale ferată.
 ancoră mediană - dispozitiv de fixare a suspensiei catenare în scopul evitării
deplasării acesteia în direcția deplasării locomotivei, ca urmare a forței
de frecare dintre pantograf și firul de contact sau datorită greutății proprii (la
calea cu declivități).
 aparat de cale – ansamblul compus din macaz, dispozitiv de manevrare
(barele de tracțiune și/sau conexiune), inima de încrucișare și șinele de
legătură și care asigură trecerea vehiculelor de pe o cale pe alta.
 aparat de rulare - ansamblul format de osiile, roțile, cutiile de unsoare ale
unui vehicul feroviar.
 apelul personalului - acțiunea de pregătire a programului de lucru
(prelucrarea evenimentelor feroviare recente), verificarea stării de sănătate și
a consumului de băuturi alcoolice, verificarea echipamentului individual de
protecție, precum și efectuarea unui scurt instructaj de protecție a muncii.
 aplanare – ansamblu de lucrări executate pe terasamentul căii în vederea
obținerii unei suprafețe netede.
 arătarea vagoanelor – formular tipizat ce prezintă componența unui
tren, vagoanele care se atașează sau se detașează, precum și încărcătura
acestora.
 asanarea platformei – uscarea platformeii căii prin îndepărtarea apelor de
suprafață cu ajutorul drenurilor sau al straturilor filtrante.
 astereală - căptușeala din lemn a unui vagon acoperit, care se găsește
sub caroseria metalică.
 autoblocaj - dispozitiv de blocare automată a sistemelor de semnalizare,
de macazuri etc.
 autodrezină – drezină autopropulsată.
 automotor - vehicul feroviar cu motor cu ardere internă sau electric, pentru
transportul călătorilor (vezi și ramă).
 Autoritatea Feroviară Română - (AFER) organism specializat al Ministerului
Transporturilor, desemnat să realizeze inspecția și controlul transporturilor
feroviare.
 autorizarea personalului - acțiunea de școlarizare și examinare a
anagajaților din cadrul unităților feroviare, care lucrează nemijlocit în funcții
de siguranță a circulației, în conformitate cu legile în vigoare.


 Autostop (încercuit cu verde) împreună cu semnalul asociat

 autostop – vezi: INDUSI.
 aviz de plecare - comunicare transmisă de impiegatul de mișcare din stația
din care a plecat un tren către stația următoare și care conține ora plecării
trenului.
 avizare - înștiințare a personalului privind producerea
unui accident sau incident pe infrastructura feroviară.
 axa căii – linia de intersecție dintre suprafața platformei și locul geometric al
verticalelor duse prin mijlocul platformei.
 axă zero – linie virtuală cu declivitate constantă, în lungul căreia nu apar
lucrări de terasamente.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 B[modificare | modificare sursă]
 
 Traverse fixate în balast

 balast – material (piatră spartă, pietriș de râu, zgură de furnal) utilizat ca pat

pentru fixarea traverselor căii.
 balastare – operație de așezare a patului de balast, în care se fixează prin
buraj traversele căii ferate, și care se efectuează cu balastorul.
 balastor – mașină utilizată pentru balastarea liniilor, care execută ridicarea
căii și burarea acesteia.
 baliză avertizoare – semnal montat înaintea semnalului prevestitor, care
atrage atenția mecanicului de tren că se apropie de stație; este de culoare
albă cu mai multe dungi negre.
 banchetă:
– fâșie laterală situată de-a lungul căii care reține materialele care ar
putea cădea de pe taluzuri;
- canapea în compartimentele vagoanelor.
 bandaj – îmbrăcăminte de oțel care se montează pe janta unei roți pentru a o
feri de degradare; are spre interiorul căii o proeminență (buză) și suprafața de
rulare conică (vezi și rebandajare).
 bandă de frână – bandă metalică înfășurată pe o parte din periferia
unei roți și care, prin strângere, frânează roata.
 BAR - abreviere de la "Buletin de avizare a restricțiilor de viteză" și care este
valabil pe o anumită perioadă.
 bară de conexiune - element metalic din componența unui aparat de cale,
care are rolul de a menține constantă distanța dintre ácele macazului.
 bară de tracțiune - element metalic de asamblare a barei de conexiune cu
dispozitivul de manevrare.
 barieră – dispozitiv mobil, instalat la intersecțiile de nivel ale drumurilor cu
căile ferate, pentru opri circulația pe drum în timpul trecerii trenurilor.
 basculator - dispozitiv care servește la răsturnarea unui vagon(et), pentru a-l
goli de conținut.
 BAT - instalație de semnalizare automată amplasată la trecerile la nivel
prevăzută cu semibariere și semnalizare optică și acustică pentru avertizarea
participanților la trafic în vederea opririi acestora.
 bermă – banchetă lată, excutată pe taluzele rambleelor sau debleelor, pentru
mărirea stabilității taluzului.
 bisectoare – distanța dintre vârful unghiului pe care îl fac
două aliniamente și curba care le racordează; sevește la trasarea curbei căii.
 
 Bisel cu șasiu intern

 bisel – dispozitiv de înscriere în curbe a locomotivelor de viteză mijlocie,

format dintr-un cadru triunghiular, având un vârf legat printr-o articulație
de șasiul locomotivei și latura opusă acesteia rezemată pe o osie alergătoare.
 BLA - vezi: bloc de linie automat.
 bloc - mecanism care permite manevrarea acelor din cabina acarului sau din
stație.
 blocaj – strat de bolovani sau de piatră brută așezat sub patul de balast al căii
ferate acolo unde terasamentul nu poate suporta presiuni mari.
 bloc de linie automat - (abreviere BLA) instalație ce permite ocuparea liniei
curente de către mai multe trenuri care circulă în același sens de mers pe
distanța dintre două stații vecine, prin secționarea acesteia în porțiuni de linie
denumite sectoare de bloc de linie automat, acoperite de semnale luminoase;
poate fi banalizat (funcționează pe ambele sensuri de mers)
sau specializat (funcționează numai pe sensul normal de circulație); vezi
și: sector de bloc.
 bloc, instalație de ~ - instalație de cale ferată care servește la siguranța
circulației prin automatizarea comenzilor și manevrelor.
 bloc-sistem – instalație de organizare și reglare a circulației, în sistemul de
circulație la interval de timp, folosit pentru a evita orice ciocnire între trenuri
care circulă sau manevrează pe aceeași linie.


 Boghiu de tip "Bettendorf"


 Profilul unei roți de tren și respectiv tramvai, partea
proeminentă fiind buza bandajului
 boghiu – cărucior constituit dintr-un cadru de oțel, cu două sau mai multe osii,
pe care se reazemă șasiul vehiculelor feroviare și care asigură înscrierea
acestora în curbe.
 booster - motor cu abur auxiliar, care antrenează roțile libere purtătoare ale
unor locomotive cu abur pentru mărirea forței de tracțiune.
 bornă – stâlp așezat pe marginea căii, ce indică distanța până la un punct
origine.
 bou-vagon - vagon în care se transportă vitele mari.
 bretelă – sistem de ramificație între două linii paralele, permițând trecerea
vehiculelor feroviare de pe o linie pe alta în ambele sensuri.
 brocuri - acumulări de material pe suprafața de rulare a roții unui vehicul
feroviar și care pot conduce la rulaj cu trepidații, ruperi de șine, deteriorarea
sabotului de frânare etc.
 buncăr - pâlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor cu aburi.
 burarea căii – operație de îndesare a balastului sub traverse pentru a aduce
linia la nivelul stabilit și pentru a se menține în aceeași stare în timpul
circulației.
 burduf - perete pliat din piele, cauciuc, pânză, material plastic etc., care se
pune între două vagoane de călători, pe punțile de comunicație etc.
 bureză – mașină folosită pentru burarea căii, prevăzută cu ciocane de buraj,
care acționează prin vibrare de o parte și de alta a traversei.
 buză (de bandaj) – partea proeminentă a bandajului montat pe roțile
vehiculelor de cale ferată, care servește pentru menținerea și ghidarea
vehiculului de-a lungul șinei.

o    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S 
 T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
o C[modificare | modificare sursă]
 cabină de semnalizare - mică încăpere din care se transmit semnalele
feroviare.
 cablu purtător - cablul de oțel care, prin intermediul unor funii de cupru,
susține firul de contact la o suspensie catenară.
 cabraj - descărcare a osiilor din față și încărcare suplimentară a celor din
spate la o locomotivă electrică, având drept rezultat repartizarea neuniformă
a greutății și micșorarea forței de tracțiune prin reducerea folosirii integrale a
greutății aderente a locomotivei.
 cale de rulare – o linie care asigură legătura între ambele capete, destinat
trenurilor aflate în stații sau locuri indicate în listele de prețuri ca fiind puncte
de plecare sau sosire pentru pasageri sau mărfuri.
 cale ferată – mijloc de transport, pentru călători și mărfuri, cu vehicule de
construcție specială, ale căror roți le permit rularea pe șine; drumul prevăzut
cu șine pe care circulă trenurile.
 cale ferată de mare viteză - infrastructură feroviară pe care se poate opera
cu viteze de peste 250 km/h, utilizând trenuri de mare viteză.
 cale liberă – înțelegere obligatorie, prin telefon sau stație de emisie-recepție,
între impiegații de mișcare a două sau mai multor stații, în legatură cu
circulația trenurilor între stații, pentru siguranța circulației.


 Cale ferată dublă în statul Montana, SUA

 calibru de ecartament – vezi tipar de linie.

 CAM - (comandă automată a macazurilor în triaje) ansamblu de echipamente
cu care se comandă și se controlează manevrarea macazurilor la triere, cu
respectarea condițiilor de siguranță specifice.
 canton – clădirea situată în vecinătatea unei căi ferate, echipată cu aparate
de semnalizare, de protecție și de supraveghere a unei porțiuni din aceasta,
servind drept locuință cantonierului însărcinat cu întreținerea căii.
 cantonier - persoană însărcinată cu supravegherea și cu întreținerea unui
sector de cale ferată.
 capacitate de circulație – numărul maxim de trenuri de marfă care pot circula
pe o secție de circulație într-o perioadă de timp.
 capacitate de prelucrare – numărul maxim de trenuri de marfă pe care le
poate compune și descompune o stație tehnică în timp de 24 de ore.
 capacitate de transport – cantitatea maximă de mărfuri care pot fi
transportate pe o linie de cale ferată în timp de un an.
 capacitate de triere – numărul maxim de vagoane care se pot tria în 24 de
ore pe cocoașa de triere a unei stații de triaj.
 capsă pocnitoare – cutie cu amestec exploziv utilizată ca semnal pentru
oprirea unui tren în cazuri accidentale.
 cartare - grupare a vagoanelor pe diferite linii de descărcare.


 Firul de contact susținut de o suspensie catenară

 catenară, suspensie ~ - sistem de suspendare a liniilor de tracțiune electrică,

realizat prin fire verticale sau înclinate prin care linia electrică (firul de contact)
este suspendată de unul sau de mai multe cabluri de oțel care o susțin.
 călători-kilometri – indicator care exprimă producția de bază a căilor ferate în
traficul de călători, egal cu numărul total de kilometri pacurși de toți călătorii.
 cărucior - vehicul de dimensiuni reduse, cu roți de rulare, care se poate
deplasa pe linii ferate și care este folosit la transporturi de sarcini relativ mici
pe distanțe scurte.
 cântar de locomotive – instalație specială pentru repartizarea
greutății locomotivei pe osii după schema de construcție, prin măsurarea
încărcării pe fiecare roată.
 cârlig de tracțiune – organ de legătură
între locomotivă și vagoanele remorcate.
 CED - vezi: centralizare electrodinamică.
 CEM - vezi: centralizare electromecanică.
 centralizare – instalație pentru mecanizarea și automatizarea operațiilor de
pregătire a parcursurilor în vederea primirii, expedierii, formării și
descompunerii trenurilor în stațiile de cale ferată.
 centralizare electrodinamică - (CED) ansamblul de echipamente
electromecanice cu care impiegatul controlează manevrarea și
zăvorârea macazurilor în condiții de siguranță, în vederea punerii pe liber a
semnalelor mecanice sau luminoase.
 centralizare electromecanică - (CEM) ansamblul de echipamente
electromecanice cu care impiegatul controlează manevrarea și
zăvorârea macazurilor în condiții de siguranță, în vederea punerii pe liber a
semnalelor mecanice sau luminoase.
 centralizare electronică - ansamblu de echipamente electrice, electronice și
de tehnică de calcul cu care impiegatul, prin intermediul unei interfețe și a altor
componente specifice, comandă și controlează în condiții de siguranță
realizarea parcursurilor și punerea pe liber a semnalelor luminoase de
circulație sau de manevră.
 cenușar - cutie de metal, așezată sub grătarul focarului unei locomotive cu
abur, în care cade cenușa rezultată din ardere.
 cerc de rulare - intersecția dintre suprafața de rulare a roții printr-un plan
perpendicular pe axa osiei, situat (în cazul ecartamentului normal) la 750 mm
de mijlocul osiei.
 cerul focarului - peretele superior al focarului la unele cazane la locomotive
cu abur, confecționat din cupru sau oțel moale.
 ciuperca șinei – partea superioară, îngroșată a unei șine de cale ferată, pe
care rulează roțile.
 clasă - denuimire a modului de împărțire a vagoanelor de călători, în funcție
de confortul oferit; astfel, vagoanele de clasa I au un confort superior.
 cocoașă de triere – parte mai înaltă într-un triaj prin intermediul căreia
vagoanele rulează sub acțiunea gravitației.
 
 Coloană hidraulică în gara Cismon del Grappa, Italia

 coletărie:
- mărfuri în cantități ușor de mânuit, ambalate și expediate în
trenuri sau vagoane speciale;
- tren, vagon care transportă astfel de mărfuri;
- serviciu care primește și expediază colete.
 coloană de manevră - instalație exterioară care permite manipularea locală
de către un agent, a macazurilor și semnalelor, în scopul executării unor
mișcări de manevră.
 coloană hidraulică – dispozitiv care alimenta cu apă tenderul locomotivelor
cu abur.
 comandă - ordin care se transmite scris, verbal sau prin radio de către
impiegat în vederea executării parcursului de intrare, ieșire sau trecere a
unui tren prin stație sau pe la un post din linie curentă.
 compensarea terasamentelor – egalizarea volumelor de umplutură cu ale
celor de săpătură în scopul eficientizării lucrărilor la linii.
 condică portativă - registru aflat în dotarea stației în care se înscriu orele de
începere/terminare a lucrărilor de întreținere și reparație a liniilor, aparatelor
de cale și instalațiilor de siguranța circulației, respectiv ora de repunere în
funcțiune a acestora, precum și consimțământul scris transmis cu număr și oră
de către personalul de întreținere linii și/sau instalații, în vederea executării
parcursurilor de circulație și manevră.
 conducere centralizată - sistem de circulație a trenurilor utilizat pe unele
secții de circulație cu trafic redus în care circulația trenurilor și activitatea
de manevră sunt conduse direct de către operatorul de circulație.


  Conductor în cadrul Căilor Ferate Maghiare

 conductor - funcționar la calea ferată care controlează biletele călătorilor și

supraveghează vagoanele, fiind uneori și responsabil al garnturii respective.
 consimțământ scris - încuviințarea sau acceptul scris dat cu număr de ordine
și oră, dintr-un registru de comenzi sau din condica portativă, prin care se
admite efectuarea unor operații prevăzute în reglementări și care poate fi
transmis telefonic, cu număr și oră.
 consimțământ verbal - încuviințarea sau acceptul dat de către un agent prin
care se admite efectuarea unor operații care nu necesită avizul scris al
acestuia.
 container – ambalaj cu dimensiuni standardizate care să încapă de un număr
întreg de ori într-un vagon.
 continuare a parcursului de primire - porțiunea de linie cuprinsă între
semnalul de ieșire sau de parcurs, respectiv marca de siguranță de la ieșire a
liniei pe care urmează a fi primit trenuldacă aceasta nu are semnal de ieșire și
primul semnal de circulație de sens contrar.
 contraac (al unui macaz) - șinele exterioare, una în continuarea firului exterior
direct iar cealaltă în continuarea firului exterior abătut de care se lipesc
vârfurile acelor de macaz.
 contracurbă – curbă care urmează imediat după altă curbă în sens contrar și
de care se leagă printr-un aliniament.
 contrapantă – porțiune de traseu în rampă care urmează imediat după
o pantă și formează o vale.


 Contrașină

 contrașină – șină care se montează:
- de-a lungul șinei căii spre interior, în curbe cu raza mică, pentru
a reduce uzura șinei din exteriorul curbei;
- la schimbători, în dreptul inimii de încrucișarea pentru a ghida
roțile la trecerea peste vârful inimii;
- la pasajele de nivel permite îngroparea șinelor
în pavajul drumului;
- la încrucișări de linii conduce buza bandajului pe linia respectivă.
 convertire – trecerea treptată a profilului transversal al unei căi în curbă pe
distanța de tranziție dintre aliniament și curba propriu-zisă.
 convoi de manevră - un grup de vehicule feroviare legate între ele, care se
manevrează prin tragere sau împingere, între grupele de linii ale
aceleiași stații cu sau fără depășirea incintei stației, precum și între stație și o
linie a unui operator economic.
 cotă roșie – diferența dintre cota căii și cota terenului natural, măsurată în
axa căii.
 crampon – piron de oțel folosit la prinderea șinelor de traverse (vezi și tirfon).
 crapodină - articulație semisferică prin intermediul căreia șasiul vagonului se
fixează de boghiu.
 cupeu – fiecare compartiment al unui vagon de călători.
 cuplă - aparat de tracțiune și legare prin intermediul căruia se leagă două
vehicule feroviare între ele.
 curbă – porțiunea din traseul unei căi ferate, cu axa curbă, care unește două
aliniamente.
 curbă de racordare – porțiune curbă, intercalată între aliniament și curba
propriu-zisă și a cărei curbură variază progresiv.
 cursă – mișcare a convoiului de manevră sau a locomotivei izolate de pe o
linie pe alta cu schimbarea sensului de mers; când această mișcare se
efectuează fără schimbarea sensului de mers, se numește ’’semicursă’’.
 cușetă – pat pentru o persoană, amenajat în vagoanele de dormit.
 cutie (a locomotivei) - parte a locomotivei așezată deasupra osiilor și a roților,
amenajată pentru adăpostirea personalului și a echipamentului de comandă și
acționare; caroserie.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  
Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 D[modificare | modificare sursă]
 debleiere – ansamblu de operații efectuate pentru realizarea unei săpături
deschise în cadrul construirii unei căi ferate și care cuprinde: săparea
pământului, îndepărtarea materialului săpat, consolidarea și
protejarea taluzelor.
 debleu – săpătură deschisă efectuată pentru obținerea unei platforme, sub
nivelul terenului natural, pentru realizarea unei căi ferate.


 Locomotivă cu abur de tip decapod aflată în
trecut în componența Căilor ferate germane

 decapod – locomotivă cu abur cu cinci osii motoare cuplate.

 declivitate – înclinarea față de orizontală a axei unui traseu de cale ferată;
poate fi în urcuș (în acest caz se numește rampă) în coborâș (pantă), iar
porțiunea orizontală a traseului se numește palier.
 decovil – cale ferată îngustă, folosită temporar
în fabrici, șantiere, balastiere, cariere de piatră etc.
 defilare (a unui tren) - supravegherea tehnică a trenului la plecare sau sosirea
în stație.
 detrítus – material granular mărunt, rezultat din uzura provocată de frecarea
dintre pietrele unei împietruiri sub acțiunea circulației.
 diferență de ecartament - problemă survenită la intersecția a două căi
ferate cu ecartamente diferite și care se rezolvă printr-o manevră automată
sau semiautomată de schimbare a roților sau de transferare a mărfurilor sau
pasagerilor în alte vagoane.
 disc - semnal mobil de forma circulară care indică unui tren reducerea vitezei.
 dispecer – persoană care asigură conducerea dintr-un singur punct a
circulației în cadrul unei stații de cale ferată, prin comanda centralizată a
semnalelor și macazurilor.
 dispecer energetic feroviar - persoană autorizată care coordonează
activitatea de exploatare a liniei de contact pentru tracțiunea electrică.
 display - afișaj pe monitor color într-o grafică stabilită, utilizat la instalațiile
de centralizare electronică, sisteme informatice sau pentru informarea
publicului în legătură cu mersul trenurilor de călători.
 dispozitiv de manevrare - mecanism care permite manevrarea acelor
unui macaz.
 dispoziție scrisă - ordin în legătură cu circulația trenurilor
și manevra vehiculelor feroviare care se transmite prin mijloace
de telecomunicație și care se înregistrează și se confirmă cu număr, oră și
semnătură.
 dispoziție verbală - ordin care se transmite direct sau prin mijloacele
de telecomunicație și care nu se înregistrează.
 distanță de circulație - porțiunea de linie cuprinsă între două puncte de
secționare pe care nu trebuie să se găsească în același timp decât un
singur tren.
 distanță de frânare – distanța parcursă de tren din momentul când mecanicul
sesizează necesitatea de a frâna și până în momentul opririi.
 dren-contrafort – construcție executată pe un taluz cu scopul de a sprijini
terenul și de a-l drena.


 Drezină prevăzută cu macara

 drezină – vehicul mic de cale ferată, cu motor sau acționat manual, servind la
transportarea persoanelor și sculelor pentru întreținerea căii.
 dublă joncțiune - dispozitiv format din patru aparate de cale, două linii de
încrucișare dublă și linii de legătură, montat pentru a permite circulația
vehiculelor feroviare de pe o linie pe alta.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  
Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 E[modificare | modificare sursă]
 ecartament – distanța între o pereche de șine, măsurată între marginile
interioare ale ciupercii șinelor, ecartamentul standard fiind de 1435 mm.


 Joantă cu eclise

 eclisă - piese de asamblare a șinelor care se aplică sub coroana șinei și care

servesc la îmbinarea a două șine consecutive, pentru asigurarea continuității
de rulare pe acestea.
 Eurocity - denumire pentru trenuri internaționale de călători, care circulă pe
rețelele a cel puțin două administrații europene de cale ferată; vezi și Intercity.
 examinare a personalului - acțiunea de evaluare a cunoștințelor teoretice, a
aptitudinilor și deprinderilor practice ale unei persoane în scopul efectuării unei
activități specifice transportului feroviar, în legătură cu siguranța circulației.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  
Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 F[modificare | modificare sursă]
 far – corp de iluminat, aflat în dotarea locomotivei, a cărui lumină este
proiectată în sensul de mers.
 felinar de macaz – felinar rotitor care indică poziția macazului.
 finala trenului – semnal optic montat pe ultimul vagon al unui tren pentru a
permite organelor de cale ferată să verifice dacă garnitura este completă.
 fir de cale – una dintre liniile unei căi ferate duble, pe care se circulă într-un
anumit sens.
 fixător de vârf - dispozitiv având rolul de a asigura lipirea acului
unui macaz de contraacul său și zăvorârea în poziția comandată.
 foaie de drum – document eliberat de o organizație unei persoane pentru a
efectua o călătorie cu trenul.
 
 Sabotul de frână pe roata unei locomotive cu
abur

 forță de tracțiune – forță exercitată de o locomotivă asupra

unui vagon sau tren pe care îl remorchează.
 fotoliu extensibil - scaun confortabil în vagon, care poate fi înclinat, astfel
încât călătorul să se poată odihni.
 frânar - (în trecut) muncitor la căile ferate însărcinat cu manevrarea frânei de
mână la vagoane.
 frână de cale - dispozitiv de reducere a vitezei vagoanelor care se triază
pe cocoașă, acționat telecomandat sau automat, astfel încât vagoanele să se
oprească pe liniile de acumulare, fără ca viteza de ciocnire cu vehiculele triate
anterior, să afecteze vehiculele feroviare sau marfa transportată.
 fugirea șinelor – deplasarea longitudinală a șinelor datorită unor cauze
multiple, care constă atât prin închiderea rosturilor de dilatație cât și prin
deplasarea joantelor pe plăcile de reazem.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  
Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 G[modificare | modificare sursă]
 gabarit:
- contur poligonal care determină limitele admise, în secțiunea
transversală, la construcția materialului rulant;
- instalație care delimitează linia poligonală a gabaritului.
 gabarit de cale – vezi tipar de linie
 gabarit de încărcare - instalație specială care marchează limitele permise
pentru încărcătura vagoanelor de marfă deschise.
 gabarit de liberă trecere - contur geometric limită, transversal în plan vertical
și perpendicular pe axa longitudinală a căii, în interiorul căruia, afară de
materialul rulant, nu se admite să pătrundă nici o parte a construcțiilor
- poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele - sau a instalațiilor fixe -
 semnale, coloane și altele asemenea - și nici materiale sau obiecte depozitate
de-a lungul liniei curente sau în stații.


 Gara de Nord din Paris

 garare – oprirea unui tren pe o anumită linie dintr-o stație astfel încât să nu
împiedice circulația pe celelalte linii.
 gară – ansamblu de clădiri și instalații unde opresc trenurile pentru urcarea și
coborârea călătorilor și pentru încărcarea și descărcarea mărfurilor.
 gară de triaj – gară sau parte a unei gări dotată cu un număr de linii sau alte
echipamente pentru operațiuni
 de triaj (comutare) a vehiculelor
feroviare.
 garnitură - ansamblu format din locomotiva și vagoanele unui tren.
 grafic de circulație – reprezentarea grafică a circulației trenurilor pe un
traseu în coordonate timp-distanță.
 groapă de împrumut – săpătură de forma unui șanț, excutată în vecinătatea
unei căi ferate, în vederea obținerii pământului necesar terasamentului.
 grupă de expediere - grupă de linii în stațiile tehnice sau de triaj, afectată
pregătirii și expedierii trenurilor.
 grupă de primire - grupă de linii în stațiile tehnice sau de triaj afectată pentru
primirea trenurilor de marfă și pregătirea acestora în vederea descompunerii.
 grupă de retriere - grupă de linii în stațiile de triaj afectată pentru
retrierea vagoanelor acumulate în grupa de triere, în vederea aranjării
vagoanelor în trenurile de marfă, în ordinea stabilită de reglementările
specifice.
 grupă de triere - grupă de linii în stațiile tehnice sau de triaj afectată
acumulării vagoanelor de marfă triate, în vederea formării trenurilor.
 grupă tehnică - grupă de linii în stațiile tehnice sau de triaj afectată pentru
compunerea, salubrizarea și pregătirea tehnică a trenurilor.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  
N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 H[modificare | modificare sursă]
 haltă - punct de oprire deschis în general exclusiv traficului de pasageri, de
obicei fără personal.
 haltă de călători - haltă deschisă pentru traficul de călători, cu vânzător de
bilete, notată cu hc, sau fără vânzător de bilete, notată cu h, care nu
este punct de secționare.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  
N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 I[modificare | modificare sursă]


 Impiegat de mișcare

 impiegat de mișcare - persoana calificată și autorizată responsabilă de

organizarea, coordonarea, și executarea operațiilor legate de circulația
trenurilor și executarea manevrelor vehiculelor feroviare din stațiile de cale
ferată.
 impiegat dispozitor - impiegat care are dreptul să manipuleze instalațiile de
siguranța circulației, să ceară și să obțină cale liberă, să dispună executarea
tuturor operațiilor legate de primirea, expedierea, trecerea trenurilor,
executarea manevrei și utilizarea mijloacelor pe care le are la dispoziție,
precum și alte operații de exploatare.
 impiegat exterior - impiegat care din ordinul impiegatului dispozitor execută
sarcini privind activitatea de pregătire a expedierii trenurilor, expedierea
acestora la timp, precum și alte operații în funcție de volumul de lucru și
specificul stației.
 impiegat localist - impiegat care, în stațiile de cale ferată cu activitate
complexă, preia o parte din sarcinile impiegatului dispozitor în special cele
legate de comunicările cu stațiile vecine și cu operatorul de circulație, aflându-
se în subordinea directă a impiegatului dispozitor.
 incinta stației - spațiul cuprins între semnalele de intrare ale
unei stații sau halte de mișcare, pe care se află liniile, instalațiile și
construcțiile necesare desfășurării activităților în legătură cu
circulația trenurilor și manevra vehiculelor feroviare.
 indicator – semnal așezat lângă calea ferată pentru a da mecanicului indicații
în legătură cu conducerea trenului.
 indicator de fluier - vezi: stâlp de fluier.


 Inductor de cale
 inductor de cale - vezi: INDUSI.
 INDUSI - (acronim de la germanul Induktive Signalsicherung) sistem de
control al circulației care constă într-un dispozitiv montat în apropierea căii
ferate și care realizează oprirea unui vehicul feroviar atunci când mecanicul nu
ia măsuri de frânare în fața unui semnal de oprire
(sinonime: autostop, inductor de cale).
 infrastructura căii – ansamblul lucrărilor sau al elementelor de construcție
care susțin platforma (suprastructura) unei căi ferate, o leagă de teren și
transmit acestuia toate
solicitările: ramblee, deblee, poduri, viaducte, pasaje, tunele, lucrări de
consolidare etc.
 infrastructură (feroviară) - ansamblul liniilor de comunicații pe calea ferată,
sistemele de semnalizare feroviară, liniile de alimentare cu energie
electrică, gările, depourile, etc.


 Vârful unei inimi de încrucișare

 inimă de încrucișare – ansamblu metalic aflat în componența traversărilor de

căi și a schimbătorilor, având rolul de a ghida roțile materialului rulant și
alcătuit din vârful inimii (o piesă ascuțită) și labe de iepure (două șine îndoite,
situate lateral).
 instalarea căii – operație de așezare a șinelor căii în conformitate cu proiectul
și cu planul de poză al căii respective și care se execută cu macarale sau
cărucioare pe care se transportă panourile de șine.
 instalație de asigurare - ansamblu de echipamente mecanice și electrice cu
care impiegatul, împreună cu revizorii de ace și/sau acarii, asigură
încuierea macazurilor și punerea semnalelor mecanice pe liber numai dacă
acestea sunt poziționate corespunzător parcursului comandat pentru trecerea
trenului.
 instalație de centralizare - instalație pentru mecanizarea și automatizarea
operațiilor privind primirea, expedierea, formarea și
descompunerea trenurilor în stații.
 Intercity - tren de mare viteză, compatibil standardelor europene, care unește
mari orașe; vezi și Eurocity.
 intersecție – (încrucișare) locul de întretăiere a două căi ferate, care poate fi
la același nivel sau la nivele diferite;

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  
N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 Î[modificare | modificare sursă]
 încrucișare:
- întâlnire în stație sau în linie curentă (linie dublă) a două trenuri
care circulă în sensuri contrare;
 - v. intersecție.
 încuviințare - accept dat de către impiegatul de mișcare, în scris sau verbal,
pentru întreținerea, verificarea și revizia unor instalații, precum și pentru
circulația unor vehicule feroviare fără motor care se pot scoate de pe linie cu
brațele.
 însănătoșirea platformei – anasamblul de operații executate în vederea
asigurării unui regim hidrotehnic stabil în terasamentul și platforma căii.
 înscriere în curbă – orientarea în curbă a materialului rulant, astfel încât
acesta să nu deraieze, iar frecările să fie minime.
 însoțitor de vagon de dormit - angajat însărcinat într-un vagon de dormit cu
primirea calătorilor, verificarea biletelor și asigurarea serviciilor de cazare pe
tot parcursul drumului.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  
N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 J[modificare | modificare sursă]

o
o Joantă a unei linii fixate pe traverse cu
crampoane

 joantă – legătură între capetele a două șine, executată fie prin intermediul

unor eclise (și astfel se asigură rostul de dilatare) sau prin sudarea acestora.
 joantă de racordare - joantă care realizează legătura între două șine de cale
ferată de tip diferit.
 joantă izolantă - joantă care realizează întreruperea circuitului electric între
capetele a două cupoane de șine consecutive.
 joantă izolantă fără gabarit - joantă izolantă aflată în cale într-un loc în
care vagoanele aflate în staționare intră în gabaritul de liberă trecere al liniei
vecine.
 joncțiune - punctul unde se realizează conexiunea unor elemente ale liniilor
de cale ferată între ele.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  
N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 L[modificare | modificare sursă]
 o
o Linie de evitare

 limită de manevră a stației - punctul până la care se pot executa mișcări

de manevră fără a depăși limita incintei stației.
 linia terenului – linie trasată pe proiectul unei căi ferate și care reprezintă
intersecția dintre suprafața terenului natural cu planul vertical care conține axa
căii.
 linie (de cale ferată) – cale special amenajată (cu terasament și traverse)
prevăzută cu șine metalice, pe care rulează vehiculele feroviare; una sau mai
multe căi de rulare adiacente care formează o rută între două puncte.
 linie abătută - linie de circulație care se ramifică prin aparatele de cale
din linia directă.
 linie banalizată - linie pe care trenurile pot circula (în anumite condiții) în
ambele sensuri.
 linie curentă - porțiunea de linie cuprinsă între două semnale de intrare din
sensuri opuse a două stații vecine.
 linie de contact – linie electrică, (în general aeriană) pentru alimentarea
cu energie electrică a locomotivelor electrice.
 linie de evitare - linie înfundată construită la capetele stațiilor sau în punctele
de joncțiune cu liniile operatorilor economici, cu scopul de a asigura
efectuarea parcursurilor simultane de circulație și manevră precum și pentru a
evita fugirea vagoanelor care staționează pe liniile stației sau pe liniile
operatorilor economici spre linia curentă sau accesul nepermis pe liniile stației
de pe liniile operatorilor economici.
 linie de garare – linii din care derivă căi de rulare.
 linie de peaj (scris și peage) - linie care unește două stații ale unei
administrații de cale ferată, trecând pe teritoriul unei administrații de cale
ferată vecine; vezi și peaj.
 linie directă - linie situată în incinta stației aflată în prelungirea liniei curente,
fără abatere la intrare sau ieșire (vezi și linie abătută).
 linie electrificată – cale dotată cu o linie aeriană de contact sau cu o șină de
contact care permite trecerea curentului electric.
 locație, taxă de ~ – taxă care se plătește în caz de depășire a termenului de
încărcare sau de descărcare a vagoanelor.
 o
o Locomotivă electrică tip "Electroputere"
 locomotivă – vehicul motor de cale ferată utilizat pentru remorcarea
trenurilor.
 locotractor – locomotivă cu motor Diesel de dimensiuni mai mic, utilizată
pentru manevre în stații, fabrici, triaje, ateliere, uzine etc.
 longeron – element de susținere sub formă de bară sau grindă metalică aflat
în componența unei locomotive.
 longrină de deraiere – șină fixată pe traverse, paralel cu șinele căii, pentru a
reduce pericolul de deraiere la curbe și pe poduri.
 lumină de control - indicație luminoasa care servește la controlul stării și al
modului de funcționare a unei instalații de telecomandă a macazurilor,
a semnalelor feroviare etc.
 lungime utilă a liniei - lungimea unei linii, măsurată între mărcile de
siguranță, sau între marca de siguranță și semnalul de ieșire, dacă acesta se
află înaintea mărcii de siguranță.
 lungime virtuală – lungime rezultată prin transformarea unui traseu de cale
ferată într-un traseu ipotetic (numai în palier și aliniament) și care servește la
compararea mai multor trasee.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  
N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 M[modificare | modificare sursă]
 macaz – parte componentă a unui schimbător de cale ferată, constituită dintr-
o pereche de ace mobile, suporturile pe care alunecă acestea și două șine
fixe.
 macaz conjugat - macaz care nu se poate acționa decât dacă macazul
sau sabotul cu care este în dependență se află în poziția stabilită prin
programul de zăvorâre.
 macaz de acoperie - macazul care separă parcursurile de manevră sau
circulație incompatibile.
 magistrală – arteră principală de circulație feroviară, caracterizată printr-un
trafic intens.
 manevrant vagoane - persoana calificată și autorizată să execute operațiile
de manevră a vehiculelor feroviare, în condiții de siguranță feroviară.
 manevră – ansamblu de operații necesare pentru compunerea și
descompunerea trenurilor, pentru ducerea sau aducerea vagoanelor la și de la
locul de încărcare și descărcare.
 o
o Marcă de siguranță

 marcă de siguranță – indicator, vopsit în culori vizibile, montat între două linii
care se întretaie, pentru a marca locul până unde poate fi ocupată de vehicule
una dintre linii, astfel încât să nu împiedice circulația pe linia cealaltă.
 marșrutizare – metodă de organizare a transporturilor feroviare, care constă
în circulația trenurilor complete, fără desfacerea sau completarea acestora pe
parcurs.
 material rulant – ansamblul vehiculelor care circulă pe calea ferată (material
rulant motor: locomotive, automotoare și material rulant remorcat: vagoane de
călători, de marfă, cisterne etc.).
 mărfar - vezi: tren de marfă.
 mărfuri periculoase - substanțe menționate în Regulamentul Internațional de
Mărfuri Periculoase (RID), cum ar fi: materiale explozibile,
inflamabile, toxice, radioactive etc.

o
o Mecanic pe un tren Intercity
 mecanic de locomotivă - persoană autorizată să conducă și să
supravegheze diferitele tipuri de locomotive.
 mersul trenurilor – grafic în care este reprezentată circulația trenurilor, după
un program stabilit, pe o perioadă de timp determinată.
 mesagerie:
- mod de organizare a transportului feroviar, în vagoane speciale,
pentru asigurarea expedierii unor scrisori, obiecte etc.;
- oficiu de unde se dirijează expedierea mărfurilor.
 metropolitan – cale ferată urbană subterană pentru transportul în comun al
persoanelor.
 monorail – v. monoșină.
 monoșină – cale de rulare suspendată, alcătuită dintr-o singură șină, pe care
se deplasează vehicule de construcție specială (sinonim: monorai).

o    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  
K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  
X  Y  Z  ↓
 o N[modificare | modificare
sursă]

o
o Nisiparul unei locomotive din
cadrul Deutsche Bahn

 navetă – tren care efectuează drumul dus-întors, pe un anumit traseu, cu o

anumită încărcătură.
 nisipar – aparat montat pe locomotivă, care distribuie nisip sub roțile motoare
pentru mărirea aderenței.
 nod de cale ferată – punct de intersecție a cel puțin trei linii de cale ferată,
prevăzut cu instalații pentru a asigura tranzitul trenurilor, desfacerea sau
cuplarea unor vagoane, încărcarea și descărcarea mărfurilor, deservirea
călătorilor etc.
 notația Whyte - sistem de clasificare a locomotivelor după aranjamentul
roților.

o    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  
K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  
X  Y  Z  ↓
o O[modificare | modificare
sursă]
 operator de circulație - persoana calificată și autorizată să conducă
circulația trenurilor, pe secții de circulație în condiții de siguranță feroviară.

o
o Osie rotitoare
 osie cuplată – osie de locomotivă legată mecanic (prin bielele de cuplare) cu
osia motoare
 osie falsă – arbore montat în lagăre fixate pe cadrul unei locomotive, la
înălțimea axei osiilor motoare; nu este prevăzută cu roți de rulare, ci servește
numai la transmiterea momentului motor prin bielele cuplare.
 osie-kilometri – indice caracteristic în statistica feroviară, reprezentând
produsul dintre numărul de osii ale unui vehicul feroviar sau tren în circulație și
numărul de kilometri parcurși.
 osie liberă – osie de locomotivă asupra căreia nu acționează cuplul motor;
este folosită pentru rulare și are rolul de a transmite căii o parte
din greutatea locomotivei.
 osie motoare – osie asupra căreia acționează momentul motor pentru a
asigura deplasarea vehiculului feroviar; acționarea se face prin transmisie
mecanică, hidraulică sau electrică sau prin cuplarea directă a motorului cu
osia.

o    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  
K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  
X  Y  Z  ↓
o P[modificare | modificare
sursă]
 palier – porțiune orizontală din traseul unei căi ferate.
 panou de cale – ansamblu constituit din două șine de cale ferată și
din traversele pe care sunt montate acestea.
 pantă - declivitate negativă, calea de comunicație între două puncte de pe
aceasta care în sensul de parcurgere pierde din altitudine.

o
o Pantograf
 pantograf - dispozitiv montat pe acoperișul locomotivei electrice, care face
contactul între instalația electrică a vehiculului și rețeaua electrică fixă de
alimentare.
 parapet - obstacol așezat la capătul unei linii ferate pentru ca trenul să nu mai
poată înainta.
 paravânt – dispozitiv, format din plantații de arbori sau panouri de lemn,
folosit pentru reducerea curenților de aer de-a lungul liniei unei stații de triaj.

o
o Parazăpezi în zona Corrour, Scoția
 parazăpadă – dispozitiv, format din plantații de arbori sau plase metalice,
folosit pentru apărarea căilor ferate de înzăpezire.
 parcurs – traseul urmat de un tren prin stație.
 parcurs de expediere - porțiunea de linie cuprinsă între primul vehicul din
capul trenului ce se expediază și semnalul de intrare al stației din sensul opus
pe direcția de mers.
 partidă de manevră - formație compusă dintr-un conducător de manevră și
cel puțin un agent de manevră care execută efectiv operația de legare -
dezlegare a vagoanelor.
 pasaj – intersecție dintre o cale ferată și un drum rutier, amenajată la același
nivel (pasaj de nivel) sau la nivele diferite (pasaj denivelat).
 pasarelă – pod îngust, așezat la înălțime, care permite trecerea pietonilor
peste o cale ferată.
 pat de cale ferată – ansamblu format din straturile de materiale așezate pe
platforma căii pentru fixarea liniei (stratul de nisip așezat direct pe platforma
traversei și balastul care umple spațiul dintre traverse).
 patinare – alunecarea (patinare de alunecare) sau învârtirea pe loc (patinare
de rostogolire) a roților motoare ale unei locomotive atunci când se depășește
limita de aderență.
 pământ stabilizat – (la fundații de căi ferate) sol argilos amestecat cu diferite
substanțe stabilizatoare, care în fac rezistent la acțiunea de levigare a apei.
 peaj - drept de a folosi o cale ferată străină pentru transportul de mărfuri cu
vehicule proprii.
 peron – platformă amenajată în lungul liniilor de cale ferată, într-o stație,
pentru a facilita urcarea și coborârea călătorilor din tren.
o

o Locomotivă cu abur pe o placă

turnantă

 pietriș – sediment constituit din fragmente de roci și de minerale, cu

dimensiunile cuprinse între 2 mm și 20 cm, utilizat
ca balast pentru terasamentele feroviare.
 pilot - persoană care conduce sau ajută la conducerea unor vehicule feroviare
prin locuri dificile.
 pilotaj - încetinirea mersului unui tren din cauza nesiguranței, a unei avarii a
vehicului sau a căii de rulare.
 placă învârtitoare – placă metalică de formă circulară sau pod cu tablier
metalic, care se poate roti într-un plan orizontal în jurul unei axe verticale și
care servește la întorcerea cu 1800 a locomotivelor cu tender, la întoarcerea
sau trecerea vehiculelor feroviare de pe o cale pe alta (sinonim: turnantă).
 plan de manevră - dispoziție scrisă sau verbală transmisă conducătorului
manevrei de către impiegat sau operatorul de manevră, prin care se stabilesc
operațiile de manevrăce urmează a fi executate precum și condițiile de
efectuare a acestora.
 plug de zăpadă - vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățirea zăpezii de
pe o cale ferată.
 pod-basculă - basculă prevăzută cu o platformă pe care se cântăresc,
în stațiile de cale ferată, vagoanele încărcate cu marfă.
 porțiune de linie slăbită - porțiunea de cale ferată care impune
circulația trenurilor cu viteză redusă față de cea prevăzută în livretul cu mersul
trenurilor.
 post de mișcare – loc special amenajat pentru deservirea circulației feroviare
(cum ar fi: stațiile de cale ferată, haltele, posturile de macaz, posturile
de barieră etc.)
 post de centralizare – încăpere sau clădire echipată cu instalații de manevră
centralizată, de la care se comandă macazurile și semnalele unei stații de cale
ferată.
 post de macazuri - post deservit de unul sau mai mulți agenți care
manipulează macazurile aflate într-o anumită zonă din incinta stației și care
servește la efectuarea circulației trenurilor și manevra vehiculelor feroviare.
 post de secționare - punct de-a lungul unei căi ferate electrificate în care
există amplasate dispozitive care permit conectări sau secționări ale liniei de
contact în cazul apariției unui defect (vezi și: zonă neutră).
 poza căii – caracteristică de construcție a suprastructurii unei căi ferate în
ceea ce provește tipul de șină, distanța dintre traverse, lungimea panourilor de
cale etc.
 pozarea căii – operația de executare a suprastructurii căi ferate, conform
planului de poză a căii.
 punct de secționare – reper care delimitează sectorul în care nu trebuie să
se găsească simultan două trenuri; exemple: stațiile de cale ferată, haltele de
mișcare, semnalele de trecere ale blocului de linie etc.
 punte de comunicație - placă metalică rabatabilă folosită ca legatură între
două vagoane.

o    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  
K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  
X  Y  Z  ↓
o R[modificare | modificare
sursă]
 racordare – legarea a două porțiuni ale unei căi ferate prin introducerea unui
tronson, astfel încât circulația să se poată face cu viteze cât mai mari și în
deplină siguranță.
 Railway Bill (RWB) - document de transport al unei mărfi, ce atestă că
aceasta a fost primită spre încărcare pe calea ferată.
 ramă:
- ansamblu de vagoane cu posturi de conducere la ambele capete
(vezi și automotor);
- garnitură de vagoane de metrou.
 rambleu - umplutură de formă regulată executată din pământ sau alte
materiale de masă peste nivelul natural al terenului, servind la
realizarea platformei căii.
 rampă
- porțiune înclinată a unei căi ferate parcursă în sensul urcării;
- declivitate, exprimată în procente, a unei căi în urcuș.
 reaviz de sosire - comunicare, prin telefon, a orei, prin care impiegatul
din stația care primește un tren, confirmă către impiegatul din stația vecină
care a expediat trenul, că trenul a sosit complet și linia curentă a rămas liberă ,
oră care se înregistrează de aceștia în registrul unificat de căi libere comenzi
și mișcare.
 rebandajare - înlocuire a bandajelor uzate ale roților unui vehicul feroviar.
 rebrusment – schimbarea direcției traseului unei căi, astfel încât cele două
ramuri ale liniei să admită o tangentă comună, în punctul de schimbare a
direcției.
 rectificarea căii – ansamblul lucrărilor de readucere în poziție corectă, la
forma și dimensiunile regulamentare, a șinelor care s-au deformat ori s-au
deplasat în cursul exploatării.
 refacția căii – ansamblul lucrărilor efectuate pentru reconstruirea unei linii
când șinele acesteia au suferit o uzură peste limita admisibilă sau când traficul
și viteza de circulație au depășit valorile admise.
 remizare - operația de garare a unei locomotive pentru un interval de timp
programat între două utilizări succesive, pe o linie special destinată.
 reparație cu ridicare - remedieri ale defectelor la material rulant prin
ridicarea cutiei (a caroseriei).
 restricție de viteză - reducerea vitezei de circulație stabilite pentru o anumită
porțiune de cale ferată.
 revizie parțială - verificare din mers, printr-o privire de ansamblu, a sălii
mașinilor, fără intrare în sală (aspect, miros, zgomot, fum) de către mecanicul
ajutor.
 revizie totală - verificarea de ansamblu a sălii mașinilor, în timpul
staționării locomotivei, prin parcurgerea întregului perimetru al sălii.
 revizor vagoane - persoana autorizată care efectuează reviziile tehnice
ale vagoanelor, în vederea asigurării condițiilor de siguranță pentru circulația
trenurilor sau executarea manevrelor.
 rezistență caracteristică – rezistența maximă pe care o opune o linie la
înaintarea unui tren, datorită rampelor și curbelor, pe distanța dintre
două stații; cu ajutorul acesteia se determină încărcarea cu care poate circula
trenul.
 
 Riparea manuală a unei căi cu ajutorul răngilor

 riparea căii – deplasare pe orizontală a unei linii ferate pentru aducerea pe

poziția corectă, conform proiectului sau pentru realizarea unui nou traseu.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 S[modificare | modificare sursă]


 Sabot fixat la roata unei locomotive

 sabot – dispozitiv montat pe una dintre șine în scopul frânării, respectiv al

opririi vagoanelor.
 sabot de deraiere - dispozitiv amplasat în afara căii la un fir al liniei care, prin
așezare pe șină provoacă deraierea roții vehiculului care se angajează peste
el.
 SAT - instalație de semnalizare automată fără semibariere care emite
semnale optice și acustice la aproprierea trenului de o trecere la nivel, în
scopul interzicerii circulației rutiere.
 scarp(ă):
- plantație de protecție pe marginea unei căi ferate;
- terasament în rambleu.
 schimbător de cale – dispozitiv (alcătuit din: macaz, inimă de încrucișare,
șinele intermediare și aparat de manevră) aflat la intersecția a două linii și
care a permite trecerea materialului rulant de pe o linie pe alta.
 schimbător de mers – dispozitiv de comandă a organelor de distribuție al
mecanismului unei locomotive cu abur, cu ajutorul căruia se poate inversa
sensul de mers al locomotivei.
 
 Semafor feroviar de intrare

 scrisoare de transport – înscrisul constatator al contractului de transport

de mărfuri.
 sector de bloc - distanța cuprinsă între două semnale luminoase consecutive
de trecere ale blocului de linie automat.
 secțiune izolată - porțiune de cale ferată (sau aparat de cale), cu control
electric, care se delimitează prin joante izolante.
 semafor – aparat de semnalizare instalat de-a lungul unei căi ferate pentru a
da informații (prin diferite poziții ale unor brațe sau prin lumini de diverse
culori) privind dirijarea circulației materialului rulant.
 semiacuplare - cuplarea a două conducte de aer.
 semnal – indicație optică prin care se transmit instrucțiuni referitoare la
circulația materialului rulant.
 semnal de alarmă - dispozitiv, montat în fiecare vagon la trenurile de călători
care, în caz de primejdie, poate fi pus în funcție de orice călător.
 siguranța circulației - anasamblul de măsuri prin care se realizează
circulația trenurilor și efectuarea manevrelor fără pericol pentru călători, pentru
bunurile încredințate la transport, pentru infrastructura și vehiculele feroviare,
precum și pentru mediul înconjurător.
 soluția spaniolă - stație cu peroane dispuse de o parte și de alta a liniei,
pentru a ușura îmbarcarea și coborârea; pasagerii urcă în vagon de pe unul
din peroane și coboară pe celălalt.
 stație de cale ferată – punct de oprire a trenurilor pe o linie de cale ferată în
scopul urcării și coborârii călătorilor, încărcării și descărcării mărfurilor,
efectuării operațiilor de compunere și descompunere a trenurilor etc.
 stație de cale ferată centralizată – stație în care realizarea unui parcurs se
face de la un post central de comandă.


 Stație de triaj lângă Köln
 stație de triaj – vezi gară de triaj.
 stâlp de fluier - stâlp vopsit alternativ în alb și negru și care atrage atenția
mecanicului (care va fi obligat să dea un semnal acustic) că va circula peste
o trecere de nivel, peste un pod sau va intra într-un tunel (altă
denumire: indicator de fluier).
 substație de tracțiune - stație electrică ce realizează racordarea la sistemul
național energetic la cel propriu al unei căi ferate electrificate.
 suflaj – corectarea deformațiilor unei linii prin introducerea de pietriș
sub traverse în scopul aducerii șinelor la cota inițială.
 supraînălțare – diferența de nivel dintre șina din exteriorul și cea din interiorul
curbei unei linii de cale ferată.
 supralărgire – mărire a ecartamentului pe porțiunile curbe ale liniei în scopul
asigurării înscrierii în curbă a materialului rulant și al asigurării siguranței
circulației.
 suprastructura căii – ansamblul elementelor din construcția unei căi ferate
care se găsesc deasupra platformei căii: stratul de balast, traversele, șinele,
instalațiile de cale etc.
 suspensie catenară - vezi: catenară.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 Ș[modificare | modificare sursă]
 șanț colector – șanț executat lateral, în lungul unei căi ferate sau a îngropării
în teren a unui cablu.
 șanț de drenaj – șanț executat pentru colectarea și evacuarea apei de
infiltrație.
 șanț de gardă – șanț executat pe un versant, la o cotă superioară față de
calea ferată.
 șef de stație - persoană calificată și autorizată aparținând administratorului
sau gestionarilor infrastructurii feroviare și care are responsabilități privind
activitatea de circulație și manevră și care administrează una sau mai
multe stații de cale ferată.


 Cupon de șină
 șină – piesă de forma unei bare din oțel special, care constituie principalul
element constructiv al unei căi ferate și care are rolul de a susține și de a
ghida roțile vehiculelolor de cale ferată.

    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 T[modificare | modificare sursă]
 talonare - manevrarea de către roțile unui vehicul de cale ferată a acelor
unui macaz, prin atacare falsă pe la călcâi.
 tampon – piesă fixată pe traversa frontală a unui vehicul feroviar, care are
rolul de a menține o anumită distanță între vehiculele cuplate și de a prelua
șocurile dintre acestea în timpul mersului.
 tangaj - mișcare oscilatorie a unui vehicul feroviar de înclinare în jurul unei
axe transversale.
 tender – vagon atașat în spatele locomotivei cu abur și care servește la
depozitarea combustibilului și apei necesare în timpul mersului.
 terasament:
- lucrare de pământ executată în scopul extragerii unor materiale
necesare fundațiilor, rambleurilor etc;
- totalitatea construcțiilor (din pământ sau din roci) care constituie
infrastructura unei căi ferate.
 tip de șină - codificare generică a șinelor de cale ferată, indicată
prin masa unui cupon de șină cu lungimea de un metru, exprimată
în kilograme.


 Tirfoane

 tirfon – șurub de fromă specială, cu filet triunghiular folosit pentru

fixarea șinelor pe traverse.
 tonaj – greutatea tuturor vagoanelor care formează un tren.
- tonaj brut: cuprinde greutatea proprie a vagoanelor plus cea a
încărcăturii;
- tonaj net: reprezintă numai încărcătura vagoanelor.
 tonă-kilometru – unitate de măsură pentru exprimarea volumului transportului
pe o linie de cale ferată și care reprezintă produsul dintre tonajul trenurilor și
distanțele parcurse.
 transbordare:
- transferare, cu ajutorul
unui transbordor a vagoanelor sau locomotivei unui tren de pe o
linie pe alta, când cele două linii nu au legătură directă;
- schimbare a trenului când circulația pe o cale ferată s-a întrerupt
într-un anumit loc.
 transbordor - platformă deplasabilă pe șine, care servește la transbordare.
 trasă – diagramă a mișcării unui tren, înscrisă în graficul de circulație a
trenurilor pe o linie de cale ferată.
 traversă - piesă în formă de grindă, confecționată din lemn, din beton
armat sau din metal, pe care se așază șinele unei căi ferate.
 traversă dansantă - grindă mobilă, așezată între grinzile intermediare ale
cadrului unui vehicul de cale și pe care se sprijină șasiul acestuia.
 trecere la nivel - intersecția dintre o cale ferată și o șosea, ambele aflate la
același nivel (deci fără ca una din cele două căi de comunicație să treacă
printr-un tunel sau pod).
 tren - convoi de vagoane, vagonete trase sau împinse de unul sau mai multe
vehicule motoare (numite locomotive).
– tren automotor - tren local sau de lux, format din unul sau din
două vagoane, care utilizează un motor propriu în locul locomotivei.
– tren blindat - tren protejat de blindaj și utilizat în război, fiind dotat
cu armament sau cu dormitoare pentru militari.
– tren de călători - tren ce conține numai vagoane de călători, uneori
și vagoane de dormit, având un program fix (cu excepția trenurilor
speciale); sinonim: tren de pasageri.


 Trenul de mare vitezăShinkansen Seria 800


– tren de mare viteză - tren care se poate deplasa cu peste 200 km/h,
pentru aceasta având o infrastructură specială (cale ferată de mare
viteză); exemple: TGV, Shinkansen, ICE, Eurostar.
– tren de marfă - tren care nu transportă călători, ci mărfuri,
având vagoane de anumite tipuri, cum ar fi: vagoane pentru cereale,
vagoane-cisternă, vagoane frigorifice, vagoane-platformă etc.
(sinonim: mărfar).
– tren de navetă - vezi tren metropolitan.
– tren de pasageri - vezi: tren de călători.
– tren metropolitan - tren de pasageri care deservește o zonă
metropolitană, facilitând transportul în comun între suburbii și un oraș
central; alte denumiri: tren suburban sau tren de navetă.
– tren suburban - vezi tren metropolitan.
– tren pentru intervenții la incendii -
garnitură feroviară destinată stingerii incendiilor, dar și pentru intervenții
la alte tipuri de avarii, accidente, deraieri, inundații și alte calamități
naturale.
 
 Triunghi feroviar

 triaj - stație tehnică situată într-un nod de cale ferată, care cuprinde multe linii
și în care se face primirea, descompunerea, trierea și formarea trenurilor de
marfă.
 triunghi feroviar - joncțiune feroviară în triunghi a trei linii feroviare
    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 U[modificare | modificare sursă]
    ↑  0–9  A  B  C  D  E  F  G  H  I  J  K  L  M  N  O  P  Q  R  S  T  U  V  W  X  Y  Z  ↓
 V[modificare | modificare sursă]
 vagon - vehicul care se deplasează pe calea ferată, folosit pentru transportul
călătorilor, al mărfurilor sau pentru alte utilizări.
 vagon-cisternă - recipient de formă cilindrică montat pe șasiu, folosit pentru
transportul lichidelor pe calea ferată.
 vagon de bagaje - vagon special amenajat pentru transportul bagajelor (mai
voluminoase).


 Interiorul unui vagon de dormitdin Australia

 vagon de dormit - vagon cu cabine în care sunt instalate paturi pentru dormit.

 vagon de serviciu - vagon destinat personalului de tren.
 vagonet - vehicul care se deplasează pe o cale ferată îngustă și care este
folosit pentru transportul materialelor în mine, în cariere, pe șantiere etc.
 vagon-restaurant - vagon amenajat pentru a servi ca restaurant.

 Z[modificare | modificare sursă]
 
 Zonă neutră

 zonă neutră (izolată) - porțiune scurtă, în care firul de contact este înlocuit de

o porțiune izolată (și deci locomotiva electrică este lipsită de alimentare), fiind
de fapt zona de separație a sectoarelor alimentate de două substații de
tracțiune diferite (vezi și: post de secționare).