ÎNTÂIUL TREN

Întâlnirea cu primul tren a popii Ioan şi dascălului Irimia

De cronicarul CFR-ist C. Ignătescu, 1922

Profiriţa lui Pogor

Ce păştea de zor cârlani, într-un capăt de ogor,
Năvăli în sat cu vestea, că de vale la răscruci,
Un tablou întreg de oameni, cu pietrişi şi cu butuci,
Face drum de lemn de-a lungul luncilor lui Stejărel,
Şi aşternă de deasupra două şine de oţel.
A pornit în grabă satul cu ciomege şi cu furci,
De credeai că-i răzmeriţă sau năvale de la turci,
Scuturau în aer coase ori vre-o bârnă de podeţ,
Iar femeile mai slabe scuturau un făcăleţ.
- Cum să umblă ei în ţărină cu asemenea drăcii
- Tren o fi căruţa ceia, dar să-l poarte pe pustii.

Dar linia păzeau jandarmi încruntaţi şi galonaţi

Şi-au pornit răzvrătitorii inspre casă ruşinaţi.
Trişti, s-au dus pe capul popii, să citească el din cărţi,
De blesteme ca acestea s-au văzut şi-n alte părţi.
Popa-şi puse patrafirul şi-o porni pe rugăciuni,
- Doamne, izbăveşte turma, apăr-o de spurcăciuni !
Nu lăsa pe necuratul să ne umble pe ogor,
Că-l văzu pe el tot satul şi Profira lui Pogor.

Peste-o lună însă popa şi dascălu' Irimie,

Au primit cu călăraşul vorbă din isprăvnicie,
Şi înspăimântaţi porniră cu căruţa înspre gară,
Unde-atunci sosise trenul, cu boierii mari din ţară.
Nu primise Preasfinţitul nici rugări şi nici canon
D-au suit cam de a silă amândoi într-un vagon,
Popa Ion închise ochii (bănuia el că-i sfârşitu')
Pe când moşul Irimia, ce-şi udase o mustaţă,
ca să ia curaj, la HREŢCU*, încă dis de dimineaţă,
S-a proptit voinic în baftori, sprijinind vârtos fereastra
Ca să vadă el cum merge drăcovenia aceasta.

* cârciuma din sat

16 februarie 2014
Emil Dănescu