MODUL 9 LUCRĂRI PUBLICE

FIŞĂ DE STUDIU 3

CĂI FERATE.CLASIFICARE.ALCĂTUIRE
Calea ferată este o cale de comunicație și reprezintă mijlocul de transport terestru,
destinat circulației vehiculelor prin rulare pe șine sau cabluri.Aceasta constă dintr-un ansamblu
de construcții și instalații cu ajutorul cărora se asigură circulația materialului rulant (tren,
vagoane) în vederea efectuării transporturilor de călători și bunuri materiale. Calea ferată este
una din cele mai complexe lucrări inginerești, avându-se în vedere caracterul extrem de variat al
construcțiilor și instalațiilor ce o compun pe de o parte, volumul și răspândirea lor pe de altă
parte.

Căile Ferate Române (CFR) a fost, până în 1998, compania națională de transport
feroviar a României. CFR, ca instituție, a fost fondată în 1880, după ce prima cale ferată pe
teritoriul actual al României a fost deschisă în 1854. După divizarea companiei, CFR S.A. a
rămas administratorul infrastructurii pentru transportul de călători și marfă pe calea ferată din
țară și au fost înființate alte companii deținute integral de stat pentru asigurarea transportului de
călători și marfă. Sediul central al CFR este în București, în Palatul CFR, situat în apropierea
Gării de Nord. Compania are sucursale regionale în orașele Brașov, Cluj-Napoca, Craiova,
Constanța, Galați, Iași și Timișoara. Codul internațional UIC este 53-CFR.

Rețeaua feroviară este integrată semnificativ cu alte rețele feroviare europene, oferind
servicii paneuropene de transport de pasageri și marfă.
O cale ferată care leagă două sau mai multe localități împreună este numită uzual, linie
(de cale ferată). Între două localități (stații, gări) o cale ferată poate fi simplă sau dublă, cea din
urmă permițând trafic simultan de trenuri în ambele sensuri, fără a necesita „încrucișări” în gări.
În România, ecartamentul căii ferate standard este de 1.435 mm.

Calea ferată se compune din linia propriu-zisă de rulare a trenurilor, lucrări funcționale
cum ar fi poduri, podețe, viaducte, tuneluri, ș.a., construcții pentru deservirea călătorilor și a
traficului de mărfuri (clădiri de călători, peroane, magazii, triaje ș.a.), instalații de automatizare,
centralizare și bloc, cât și instalații de telecomunicații și construcții necesare reparării,
întreținerii, echipării și alimentării materialului rulant.
Clasificare
Calea ferată poate fi clasificată după:
Ecartament
Articol principal: Ecartament.
 cu ecartament normal, de 1.435 mm;
 cu ecartament larg, mai mare de 1.435 mm;
 cu ecartament îngust, sub 1.435 mm;
În România ecartamentul adoptat este cel de 1.435 mm, însă există și căi ferate istorice cu
ecartament îngust.
Importanța economică
Lungimea rețelei de căi ferate în România: total: 11385 km din care electrificată: 3888 km.
 linii principale: liniile care leagă marile orașe;
 linii magistrale: linii de o importanță deosebită pe traseul cărora trenurile de marfă sau de
călători au trasee directe.
În România există următoarele magistrale: București - Timișoara; Brașov - Arad; București -
Oradea; Brașov - Satu Mare; București - Vicșani, Făurei - Iași; București - Galați; București -
Mangalia;
 linii secundare
 linii de interes local
 linii turistice
După relief
 linii muntoase
 linii în zone deluroase
 linii de șes

CONSTRUCŢIA CĂILOR FERATE

Elementele componente ale căii ferate
Calea ferată (calea) este formată din ansamblul instalaţiilor, clădirilor şi amenajărilor destinate
asigurării unei activităţi feroviare normale.
Platforma de pământ a căii obţinută la cotele din proiect se numeşte terasament.
În cadrul profilului transversal, fâşia de teren ocupată efectiv de calea de comunicaţie se
numeşte ampriză.
Linia, pozată pe platformă, este elementul care susţine direct circulaţia materialului rulant.
Este formată din două şine metalice care păstrează între ele o distanţă constantă numită
ecartament.
Şinele se fixează pe grinzi din lemn sau beton, numite traverse.

Între ele, şinele se prind cu platbande (eclise) strânse în şuruburi; punctele de prindere dintre
şine se numesc joante.
Distanţa dintre două joante se numeşte panou. Lungimea panoului depinde de lungimea de
fabricaţie a şinei, ex. 12, 15, 30 m.
Şinele se fixează pe traverse cu tirfoane sau crampoane prin intermediul unor plăci care se
aşează între şină şi traversă.
Traversele se înglobează în stratul (prisma) de balast care se sprijină pe o platformă de pământ.
Balastul are rol de repartizare uniformă, pe suprafaţa platformei, a încărcărilor transmise de
materialul rulant prin intermediul şinelor şi traverselor. Şinele aşezate cap la cap formează firele
(două) căii.
Traseul este drumul deschis de linie între două puncte oarecare.
Suprastructura căii este ansamblul constructiv aflat deasupra platformei, fiind alcătuit din cele
două şine, traversele şi prisma de balast.
Infrastructura căii cuprinde toate elementele aflate de la suprafaţa platformei, în jos, adică
terasamentele căii (deblee şi ramblee) şi lucrările de artă: tuneluri, poduri, viaducte, ziduri de
sprijin, etc
.Pentru o bună exploatare, calea ferată include şi alte construcţii şi instalaţii anexe: staţii, noduri
şi triaje, clădiri şi instalaţii.Material mărunt de cale: este materialul care serveşte la legarea
şinelor între ele şi la prinderea şinelor de traverse: eclise, buloane, inele resort , tirfoane, plăci
suport, cleşti (călăreţi),dispozitive contra derapării.
Şina de cale ferată
 Joanta .tipuri de joante

ansamblu constructiv care asigura legatura intre capetele

a doua sine adiacente, pentru realizarea continuitatii
joanta
mecanice a firului de sina si a suprafetelor de rulare ale
ciupercii sinei
 
joanta care realizeaza intreruperea circuitului electric
joanta izolanta
intre capetele a doua cupoane de sine consecutive
   
joanta care realizeaza legatura intre doua sine de cale
joanta de racordare
ferata de tip diferit
 
 joanta izolanta aflata in cale intr-un loc in care vagoanele
joanta izolanta fara gabarit aflate in stationare intra in gabaritul de libera trecere al
liniei vecine
   
jonctiune punctul unde se realizeaza conexiunea unor elemente ale
  liniilor de cale ferata intre ele

Infrastructura căii ferate

Infrastructura cuprinde terasamentul căii şi lucrările de artăexecutate în terasamente deasupra sau
sub el:
pentru traversarea apelor (tuburi, poduri, radiere, sifoane) şi a diferitelor tipuri de drumuri
(şosele, autostrăzi) sau aaltor căi ferate.
tunele construite pentru trecerea liniei ferate pe sub nivelul terenului natural şi care înlocuiesc
tăieturile sau debleele greu de executat;
viaductele construite pentru trecerea liniei ferate deasupra terenului natural pentru evitarea
rambleelor mari şi costisitoare.
Terasamente
Tipul cel mai răspândit de infrastructură îl formează terasamentele alcătuite din pământuri şi roci
naturale. Totalitatea construcţiilor de tipul: ramblee, deblee, semideblee, semiramblee,
semiramblee-semidebleedestinate construcţiei căii ferate se numesc terasamente.
Rolul terasamentelor:permit aşezarea directă a şinelor;
asigură circulaţia fără pericol a trenurilor cu tonajul cerut şi cu viteza decirculaţie maximă
stabilită (în orice punct al profilului longitudinal al căii, cusarcina maximă stabilită pe diferitele
osii ale materialului rulant).
Pentru îndeplinirea rolului, platforma căii ferate are o serie de construcţiianexe: adaosuri
la ramblee, construcţii pentru îndepărtarea apelor, consolidări detaluzuri, ziduri de sprijin care
susţin baza platformei pe coaste, apărări contraacţiunii vântului, afuierii.
Defectele platformeiconduc la: întreruperea provizorie a circulaţiei terenurilor; înfiinţarea de
restricţii de viteză(vitezăredusă) de circulaţie;avarii, deraieri.
Condiţiile de proiectare, execuţie, întreţinere şi reparare a terasamentelor sunt:
durabilitate, stabilitate la acţiunea apei, vântului, variaţiilor de temperatură, rezistenţăşi stabilitate
la încărcări statice şi dinamice provenite dincirculaţia materialului rulant; posibilităţi de reducere
a costurilor de construcţie,exploatare, întreţinere şi reparaţii.
Prof.Iulia Anicăi