UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,, GH.

ASACHI “ IAŞI
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII
MASTER:
INFRASTRUCTURI MODERNE PENTRU TRANSPORTURI

TEORIA SISTEMELOR PENTRU CĂI

DE COMUNICAŢII
(Sistemul Pod)

Masterand : Nistor Adi

 Conţinutul lucrarii
În lucrarea de faţă se va aborda problematica realizării unui
studiu de caz pentru o lucrare de artă (pod) din perspectiva Teoriei
Sistemelor.
Lucrarea este structurată după cum urmează:
1. Descrierea generală a sistemului;
2. Arhitectura sistemului:
2.1. Forma sistemului;
2.2. Alcătuirea sistemului;
3. Corelaţia sistem mediu;
4. Realizarea totală a sistemului:
4.1. Proiectarea sistemului;
4.2. Execuţia sistemului;
4.3. Întreţinerea sistemului.
 1. Descrierea generală a sistemului

Sistemul pod
Podul - este un sistem de mare complexitate conform
Teoriei Sistemelor, conform definiţiei generale podul este o lucrare de
artă, făcând parte din categoria lucrărilor inginereşti şi are rolul de a să
asigura continuitatea unei căi de comunicaţie pe deasupra unui
obstacol: rau, o vale o altă cale de comunicaţie.
Pentru lucrarea de faţă vom discuta despre podul de cale
ferată din apropierea staţiei de cale ferată Buhaieşti.
1. Descrierea generală a sistemului
Amplasamentul podului
Podul este amplasat la intersecţia dintre cele două linii
feroviare Iaşi – Bucureşti respectiv Iaşi – Roman şi râul Bârlad undeva
în apropierea staţiei de cale ferată Buhăieşti.
Importanţa podului
Acest pod face parte din categoria podurilor de mare
importanţă, este un pod strategic, în cazul colapsului unui astfel de pod
s-ar intrerupe legătura feroviară dintre capitala ţării Bucureşti şi
capitala regională a Moldovei Iaşi, varianta de a adopta alte rute
ocolitoare fiind dificilă dar cel mai important ar fi impactul economic
negativ. Acest pod încă joaca un rol foarte important în transportul
feroviar.
 2. Arhitectura sistemului

1.1. Forma sistemului pod

Din punct de vedere a materialului din care este alcătuit face
parte din categoria podurilor metalice având suprastructura alcătuită
din oţel.
 2. Arhitectura sistemului
Din punct de vedere al numărului de fire de CF podul este
încadrat în categoria pudurilor duble, având două tabliere separate
(câte un tablier pentru fiecare fir de cale ferată), ifrastructurile fiind
comune.
 1. Arhitectura sistemului

Din punct de vedere al căii acest pod este un pod de cale

ferată fără platelaj, calea sprijinind direct pe grinzile căii (lonjeroni),
aceasta pentru ambele suprastructuri:
 1. Arhitectura sistemului

Din punct de vedere a tipului suprastructurii avem pod pe

grinzi cu zăbrele sistem trapezoidal cu diagonale şi montanţi, câte două
grinzi pentru fiecare tablier având ca model static urmatoarele forme:
 Pentru linia Iaşi – Bucureşti schema statică a grinzilor este:
 Pentru linia Iaşi – Roman avem următoarea schemă statică a
grinzilor:
 2. Arhitectura sistemului

Din punct de vedere estetic dacă facem o comparaţie dintre

următoarele poduri care au un design modern şi podul in cauză putem
zice că podul în cauză ii lipseste partea de estetica
 2. Arhitectura sistemului

1.1. Alcătuirea sistemului pod

Sistemul în cauză este alcătuit la rândul său din mai multe

subsisteme:
 Subsistemul infrastructură;
 Subsistemul suprastructură;
 Subsitemul aparate de reazem;
 Subsistemul albie .
 1. Arhitectura sistemului

1)Subsistemul infrastructură pod

Infarstructura podului constă în cele două culei de la capetele

podului, au rolul de a prelua încărcările transmise de suprastructură
prin intermediul aparatelor de reazem, încărcările din greutate proprie
precum şi împingerea pământului din terasament din spatele culeei.
 Culeele sunt masive realizate din beton armat alcătuite la rândul
lor din bancheta de rezemare, elevaţia culeei, fundaţia şi zidurile
întoarse.
Racordarea cu terasamentul pentru culeea sud se realizează prin
intermediul unor aripi de racordare din beton armat.
 Pentru culeea nord, aici avem culee înecată, iar aici mai întâlnim
şi o contrabanchetă din beton cel mai probabil din beton slab armat cu
rol de a asigura stabilitatea culeei la răsturnare.
 Pe parcursul inspecţiei vizuale s-a mai observat un rost de lucru
la mijlocul elevaţiei culeei asta din cauză că sunt două suprastructuri
fiecare transmiţând încărcarile separat.
 2)Subsistemul suprastructură pod

Suprastructura podului atât pentru tablierul de pe linia Iaşi –

Bucureşti cât şi de pe linia Iaşi – Roman are următoarea alcătuire:
- grinzile principale;
- grinzile căii, aici fiind vorna despre lonjeroni şi antretoaze;
- sistemul de contravântuire, aici avem:
- contravântuiri principale;
- contravântuiri secundare;
- dispozitivul pentru preluarea frânării;
- trotuarul podului;
- calea pe pod.
 Grinzile principale

Grinzile principale fac parte din categoria grinzilor cu zăbrele

trapezoidale, sistem triunghiular cu diagonale şi montanţi, alcătuirea
lor diferă de la un tablier la celălalt.
Pentru tablierul de pe linia Iaşi – Roman secţiunea barelor care
fiind secţiune compusă sudată iar îmbinarea din nodurile grinzii
realizânduse prin intermedul şuruburilor de înaltă rezistenţă.
 Pentru tablierul de pe linia Iaşi – Bucureşti secţiunea barelor grinzii
fiind secţiune compusă nituită, iar îmbinările barelor în nodurile grinzii fiind
realizată tot prin intermediul niturilor. Aici mai trebuie precizat faptul că
diagonalele grinzii sunt alcătuite din profile U solidarizate cu plăcuţe.
 Grinzile căii

Grinzile căii sunt cei doi lomjeroni si cele nouă respectiv

unsprezece antretoaze, cu rol de a susţine calea şi de a transmite
încărcările din acţiunea convoaielor feroviare grinzilor principale în
dreptul nodurilor, aici vorbim de acţiunea indirectă a convoaielor(în
cazul când calea sprijină direct pe grinzile principale sau când avem
platelaj atunci acţiunea convoaielor este considerată directă.
La capetele fiecării antretoaze sunt dispuse vute cu rol de a
mări stabilitatea, o prindere mai eficientă si de a prelua mai bine
efectul forţei tăietoare.
Ca model de calcul antretoazele sunt considerate grinzi simplu
rezemate iar lonjeronii grinzi continue.
 Sistemul de contravântuire

Contravântuiri secundare – sunt dispuse la nivelul

lonjeronilor, au rolol de a prelua acţiunea orizontală a vântului, a forţei
de şerpuire, asigură stabilitatea lonjeronilor în plan orizontal şi sunt
dispuse după următoarea schemă:
 Sistemul de contravântuire

Contravântuiri principale – sunt dispuse la nivelul tălpii

inferioare a grinzilor principale, au rolul de asigura stabilitatea în plan
orizontal a grinzilor principale şi preiau acţiunea aceloraşi încărcări ca
şi în cazul contravântuirilor secundare dar de data asta ipotezele de
încărcare diferă la fel şi valoarea eforturilor secţionale la care barele de
contravântuire trebuie să răspundă.
Au următoarea dispunere:
 Sistemul de contravântuire

Dispozitivul pentru preluarea frânării – face parte din

categoria contravântuirilor principale, este dispus la mijlocul
deschiderii, are rolul de a prelua acţiunea forţei de frânare transmisă de
la nivelul căii prin intremediul lonjeronilor şi a celor doi tacheţi.Are
următoarea alcătuire:
 Trotuarul podului

Trotuarul podului este trotuare de serviciu, este realizat în

totalitate din metal, calea pe trotuar constă în niste podine metalice,
care reazemă pe niste longrine tot metalice confecţionate din profile U,
prinse de barele grinzilor principale cu nituri sau SIR.
 Calea podului

Calea pe pod este realizată în varianta clasică cu traverse din

lemn, şine şi contraşine, material mărunt de cale.
Calea podului reazemă pe lonjeroni iar legăture dintre traverse şi
talpa lonjeronului este realizată prin intremediul unor conectori
metalici.
 3) Subsistemul aparate de reazem

La acest pod întălnim două tipuri de aparate de reazem şi anume

aparate de reazem fixe şi aparate de reazem mobile.
Aparatele de reazem sunt elemente intermediare între
infrastructura şi suprastructura podului şi au rolul de a prelua
încărcările de la suprastructură si le transmite elementelor de
infrastructură.
 4) Subsistemul albie

La nivel de albie precizez că albia podului este neamenajată,

prezintă doar un pereu de bolovani de piatră pe fundul apei în dreptul
podului, atât în amonte cât şi în aval albia râului prezintă vegetaţie.
Malurile albiei prezintă taluzuri naturale din pământ.
 3. Corelaţia sistem - mediu
În cadrul acestui capitol ,, Corelaţia sistem mediu “ se vor discuta
despre :
- relieful zonei în care este amplasat podul;
- condiţiile climaterice, mai exact efectul lor;
- fauna şi vegetaţia din mediul care este amplasat podul.
Reliefu mediului în care este amplasat podul

În ce priveşte relieful în zona amplasamentului podului avem relief

de şes, acest lucru a favorizat construcţia liniei de CF cu lucrări de
terasamente mai reduse.
Cel mai probabil podul este realizat în palier de altfel un avantaj la
realizarea lui.
Terenul din imediata apropriere a podului este folosit în scop agricol
mai exact păşune.
 3. Corelaţia sistem - mediu

Condiţiile climaterice

Zona în care este încadrat podul are climă temperat

continentală, clima influenţând în general în mod negativ existenţa şi
utilitatea podului datorită agenţilor atmosferici agresivi care afectează
atât suprastructura cât şi infrastructura podului.
În ce priveşte inundarea acestui pod putem spune că nu există
pericol ca acest pod să fie inundat.
 3. Corelaţia sistem - mediu

Vegetaţia şi fauna din zona podului

Vegetaţia şi fauna este specifică zonei de stepă, ca faună

întâlnim în mare parte rozătoare.
Vegetaţia şi fauna nu sunt afectate de construcţia acestui pod.
 4. Realizarea totală a sistemului pod

Aici voi face referire la partea de execuţie a acestui pod,

celelalte două aspecte nefiind tratate în cadrul acestei lucrări.
La acest capitol mai întâi voi enumera etapele tehnologice de
execuţie a unui asemenea pod, nefiind obligatoriu ca aceste etape să fi
fost respectate întocmai şi la momentul când a fost realizat podul, apoi
voi difuza un filmuleţ cu modul cum este montată o suprastructură de
pod metalic cu zăbrele.
 Etapele tehnologice de execuţie a podului

1. Predare primire amplasament pod;

2. Realizarea organizării de şantier;
3. Trasarea săpăturii podului;
4. Execuţia săpăturii atât pentru regularizarea albiei cât şi pentru
fundaţiile celor două culei;
5. Realizarea celor două elemente de infrastructură;
6. Montarea tablierului metalic şi a aparatelor de reazem;
7. Realizarea căii pe pod;
8. Realizarea terasamentului din spatele celor două culei;
9. Racordarea caii pe pod cu cea din cale curentă;
10. Darea în circulaţie a podului