CAPITOLUL III

Poduri dalate
III. t. GENERALITAII AVANTA JE, DEZAVANTAJE
Podurile dalate au suprastrucfura alc[tuitb din elemente de rezisten]i ale c[ror dimensiuni in plan
orzorftal sunt comparabile, iar inillimea este mult mai mic[.
Dintre avantalele podurilor dalate se pot enumera:
oinilltimea de construclie redus[ (lll2 - 1/16 din deschidere la podurile de qosea din beton
armat, ll25 - 1/30 din deschidere la podurile dalate cu deschideri mai mari din beton
precomprimat);
o Nu sunt sensibile la tasiri ale infrastructurilor, deoarece se adoptd in general scheme static

determinate qi se pot executa in zone cu pdmdnturi slabe fiard a se adopta fundatii indirecte;
o Suprastructurile dalate se preteazd latipizarc qi prefabricare;
oExeculia lor (armare cofrare, betonare) este mai simpl6 decdt la podurile pe gnnzi;
"
rPodurile dalate de cale feratl sunt indicate in zona schimbEtoarelor de cale sau in statii,
deoarece asigur6 continuitatea platformelor qi rezemarea cdii pe piatr6, spart[ pe l[1imea
necesarl in aceste cazr$t
Totugi aceste poduri au qi o serie de dezavattaje:
r Consumul mare de material;
o Solicitdri din greutatea proprie mare in comparatie cu solicitlrile din trafrc;
o Deschideri relativ mici pentru soluliile economice: 6 - 18m pentru podurile de qosea, respec{iv

3-l2m pentru cele de cale feratd,.

[Link] PODURILOR DALATE DE $OSEA

IIL 2. A. Poduri dalate monolite
ln general, podurile dalate de qosea au suprastructura simplu rezematd, Aceasti este o dalS cu
grosime variabild (figura 66), mai mare ?n zona centrall unde solicitlrile sunt mai mari si pentru a
realiza pantele necesare asigur[rii scurgerii apelor spre drenurile din spatele culeelor.

Sipca lemn

Anmra otel

b) Sectiune longitudinala c) Sectiune transversala

Figura 66. Pod dalat monolit de qosea
Infra$rucrura acestor poduri este alcbtuitd din doul culee masive. in cazul deschiderilor mici,
dala este articulall de cele dou[ culee prin intermediul unor ancore din o!el. Acestea preiau fo4ele
anzotrtale ce apar in structuri gi asigur[ o solicitare mai favorabili a culeelor. Ancorele trebuie s6 fie
cel putin 3 pe metru liniar.
Schema statici a acestor poduri este prezentat[ in figura [Link] dimensionarea dalei se neglijeazd,
efectul fo4elor de leg5tur6, considerindu-se simplu rezematd,

Figura 67 Schema static[ a podurilor dalate articulate in culee

Culeele nu au zid de gard6, hidroizolatia continuindu-se de pe suprastructurb pe culee cel pulin
50cm. $ipca de lemn are doui roluri: protejeazd, colpl culeei impotriva ruperii gi asigur[ fretarea
(confinarea) betonului pe zona pe care reazemd suprastructura, acesta av0nd rezistente mai mari la
compresiune.
Talpa fundaliei infrastructurii trebuie dus[ sub ad0ncimea afuierilor generale qi locale gi ptnl la
p[mtntul bun de fundare. Daci acesta se gSsegte la suprafa![ gi ad0ncimea afuierilor este mare, se
poate funda gi la suprafa{i, respectdndu-se addncimea de inghe{ de 1.20- 1.50m. fn aceast[ situalie
trebuie sd se protejeze fundul albiei cu un pereu de fund din piatr[ brut[ pe un strat de beton sau nisip
sau cu un radier din beton.
Datorit[ lungimii mici a suprastructurii nu necesiti guri de scurgere, apele scurgtndu-se de pe
pod datorit[ pantelor longitudinale de 1-2Yo, corelate cu cele transversale de2-2,5Yo.
Evacuarea rapidi a apelor din terasamentele din spatele culeei se realizeazl cu un dren de 50 -
80cm grosime, agezat pe o rigoli. Apele sunt evacuate din rigold prin barbacane in corpul culeei sau
prin tuburi care ies prin sferturile de con. Panta minim[ pentru scurgerea apelor prin dren trebuie sd fie
de3Yo.
Pentru deschideri mai mari greutatea proprie mare este vn dezavantal major, iar reducerea
acesteia se face prin prevederea unor goluri longitudinale de diferite forme (figura 68). La rcalizarea
acestor goluri de obicei se executd cofraje pierdute, din lemn, tuburi din material plastic gi mai nou
polistiren.

Figura 68. Poduri dalate cu goluri

Urm[toarea solulie pentru suprastructur6 este cea cv ginzi late (figura 69).
 Figura 69. Poduri pe grirzilate
Podurile de acest tip pot si nu fie previzute cu trotuar, ci numai cu o bordurd pe care se
-
monteazd un parapet direclional (figura 70 a), pot avea trotuare de siguranl[ de 40 50cm 161ime,
scoase parfial in consold (figura 70 b) sau pot avea trotuare normale, de 1.00 -
1.50m, scoase in
consoll (figura 70 c).

b
Figura 70

IIL 2. B. Poduri dalate prefabricate

Podurile dalate se preteaz[ foarte bine la tipizare qi prefabricare., micqor0ndu-se in acest fel at6t
manopera pe gantier c0t gi timpul de executie. Deoarece este dificil sd se prefabrice gi mai ales s[ se
transporte o suprastrudurb intreag5, podurile dalate prefabricate se realizeazt din frqii longitudinale
juxtapuse.
Una din primele solutii a constat in ffiqii din beton armat, pline, cu ldlimea de 98cm gi rosturi
intre ele de 2cm (figura 71). Fdqiile sunt solidarizate intre ele prin betonarea rosturilor in care sunt
introduse armdturi longitudinale (doud sau patru bare Q 6mm) in interiorul unei frete. De asemenea, pe
toatl ldtimea dalei, la capetele elementelor prefabricate, se toarnb o antretoazd monoliti, in care se
ancoreazd, mustdtile de arm[turi din acestea qi ancorele din culee. Astfel este asigurati conlucrarea
intre fhgii qi comportarea structurii ca o dal[. tn fbqiile marginale trebuie s[ existe must6li de armdturl
pentru fixarea grimii de parapet.
Aceast[ solulie implicd totuqi consum mare de beton, in consecint[ se folosesc pentru deschideri
mici (maxim 6.00m).
 Freli lJtm [Link] & 6u
*m
rrrFfrr7T Trrfirl'T'm
a),
\ "/

Frefti ll nn cupttd de 6cn Qd"/

\

Figura 71. Poduri dalate din elemente prefabricate

I - element prefabricat;2 - antretoaze pentru solidarizarea transversald,;3 - bordur6; 4 - straturile c[ii

Dac[ deschiderile sunt mai mari se folosesc prefabricate cu goluri, in general din beton
precomprim at cu corn aderente (armdturi preintinse). tn anii 1970 la IPTANA a fost intocmit un
proiect tip pentru astfel de suprastructun cufd'gii eu goluri (frguta72).
Proiectul cuprinde detalii de cofrare, armare qi secliuni transversale pentru deschideri de la 5.30
la 17 .30m. indllimea ffigiilor este de 52 crry pentru lungime ale suprastructurii intre 6 qi 12m, de 72 cm,
pentru lungimi ale suprastructurii de 8 - l6m gi de 80 cm, pentru lungimi de 16 - 18m-
 f: i:)l) /?

{*r7i'7'}'Y-T>'
t.02 n .a2 , t.a2 LA2 a La2 u 1.02 r l.A2 1.02
', 'u |

FiguraT2
Betonul prevdzut pentru fbqii este de marci 8400 (clasa C25l30l). Armdtura longitudinal[ de
rezistenld este realizatd din toroane TBP9 sau TBP12, realizate din impletituri de sirmS SBPI.
Golurile frqiilor sunt realizate printr-un cofraj pierdut, amenajat din armdturi preintinse ?nvelite
in folie de polietilenl. in proiect sunt prevIzute pentru fiecare flgie cffte doul gluri in placa inferioard,
pentru aerisirea golurilor.
Solidarizarea frqiilor, pentru ca acestea sd lucreze ca o dald, se realizeazi in lungul lor prin dou[
frete O 6 cu pasul de 5cm, care se intrep[trund gi in interiorul cdrora se gdsesc 6 armdturi
longitudinale. Ansamblul de armdtui este amplasat in bulbul care se formeazd, prin golurile de la
exteriorul fhqiilor, lapartea superioarl a lor. Aceastl solidarizare creazd, o aqa numitd,articula\ie intre
ffiqii, s[gelile elastice a douS fhqii aliturate fiind egale. tn plus, pe reazeme se toarnd antretoaze
monolite in care se ancoreazd armdtunle ce ies din fhqii.
Aceastd solulie pentru podurile dalate, in afara avantajelor certe, are si unele dezavantaje. Cel
mai sup[r[tor este faptul cb acele gduri pentru aerisirea golurilor fie nu s-au executat, fre au fost
obturate in timp. Faptul acesta a fbcut ca apa care a pdtruns ?n urma unei exploat[ri defectuase a
podurilor (degradarea hidroizola{iei qi nerepararea ei) sd stagneze ?n golurile frqiilor gi s[ corodeze
betonul qi armltura de rezistent[ preintinsd. Fenomenul a fost agravat de grosimea foarte mic[ (1,5cm)
a stratului de acoperire cu beton.

Figura 73. Secfiune transversald printr-un pod dalat cv elemente prefabricate T intors
Ca urmare, solulia a fost inlocuitd ulterior cu dale realizate din elemente prefabricate tip T ?ntors,
aqezatejuxtapus, ?ntre care se toarnl beton monolit (figura 73,74).
 f'4 ,r.'At,r';
&1 r!;

Figura 74. Ctrinzi prefabricate din beton precomprimat,tip T ?ntors

Pentru deschideri mai mari se folosesc grinzi I, juxtapuse, peste care se toarnd beton de
monolitizare (figura 7 5, 7 6).

i--- ---
1.50
t'i
F
llr
xil 2o/o 2o/o

i..1.: t.:..i 'l:.::t., ;:r, i::':

t):.[Link].:::.:.:,41:trt:;,:':l:;,
.',,,),.
/:-ti."'):,':.:,.: ta.:.:,,'..'..:,..
-i:
-,a.::,.:a

Figura 75. Sec{iune trailsversall printr-un pod dalat cu elemente prefabricate I

Figura 76. Ginzi prefabricate din beton precomprimat, tip I, pentru poduri dalate

Pentru a putea folosi tiparele existente pentru fbqiile cu goluri, grinzile T intors qi cele Iau
aceleaqi in[ltimi cu fbqiile cu goluri (52,72,80cm).
 Prefabricatele preiau singure atdt grevtatea lor cdt gi greutatea betonului monolit, iar apoi
ansamblul prefabricat - beton monolit lucreaz[ ca o dal[, pentru preluarea solicitdrilor prevenite din
cale qi trafrc.
Aceste sol4ii sunt mai performante gi tind s[ ?nlocuiascb suprastructurile cu fhqii cu goluri, care
reprezintl, cel mai mare procent din podurile de beton din Rom0nia.

III.3. ATCATUIREA PODURILOR DALATE DE CALE FERATA

m. 3. A. Poduri dalate monolite
Pentru podurile dalate de cale feratd, dala formeazd,impreunl cu timpanele o cuv6 care susline
calea ferat6, de obicei amplasat[ pe prism de piatrd spart[. Ld\imea dalei este de minim 4.00m gi poate
atinge maxim 5.00m. Circulalia pietonilor se face pe trotuare de serviciu, executate ?n consolX, de 75 -
80cm.
Alcltuirea suprastructurii podurilor dalate de cale ferati ca in figura77, prezint[ avantajul c[
dimensiunile prismei de piatr6, spartd sunt cele din linie curent[ (l[1ime de 4.40m qi grosime minim[ de
30cm sub talpa traversei) ceea ce permite ca intrelinerea linie sf, se facl cu utilajele obignuite. Faptul
cd trotuarul se gbsegte sub nivelul inferior al traversei permite inlocuirea unor traverse
necorespunzdtoare. Dezavantalul este c[ ldlimea dalei este mai mare, de 5.00m.

) 601')

-0.25 l/' /' " <

/,"'1."1
I

-
Figura 77 . Sectiue transversal[ printr-un pod dalat de cale feratd pe prism de piatrl spart5, executat
monolit
Grosimea dalei se recomand[ si fie 118 - Il10 din deschiderea de ca1cul a dalei, astfel incdt
procentele de armare [Link] s[ fie [Link] longitudinale qi transversale se realizeaztr prin
betonul de pantd, peste care se amenajeazd stratvile hidroizolante.

m.3. B. Poduri dalateprefabricate

Pentru reteaua de c[i ferate din Rominia au fost tipizate suprastructurile podurilor de cale feratl
simple, duble gi multiple, situate in aliniament sau curbe sr raza mai mare de 300rn, rcalizate din frqii
de dale prefabricate, cu goluri, din beton precomprimat C25130.
Proiectul a fost realizrt de Institutul de Construclii Bucureqti, in colaborare cu I. S. P.C.F.
Armarea acestora a fost flcut[ cu toroane TBPI2 (7 $4mm SBP I). Deschiderile pentru care a
fost realizat proiectul tip sunt 6, 8, 10, 12m. Aceste deschideri sunt foarte frecvente pe releaua de cdi
ferate din Romdnia. Suprastructura unui pod de cale ferat[ simpll este alcltuit5 din doul fhgii
prefabricate din beton precomprimat, solidarizrtepnn3 antretaaze prefabricate (doud pe reazeme qi
una central[), precomprimate transversal cu c6te trei fascicule de armdturd (figura 78).

t-A 8-8
gt o*t
12 MZ

;- f
Figura 78 . Suprastructura unui pod de cale feratd simpld din fbgii cu goluri, cu deschiderea 10.00m
1- fdqie cu goluri prefabricalL;2 - antretoazdprefabricatS;3 - trotuar .[Link]-4 - dalhprefafficatd intre f6gii; 5 - dale prefabricate
pentru acoperirea golurilor din totuar; 6 - fascicule pentru precomprimarea transversaltr a podului; 7 - apau:ate de reazem din neopreq 8 -
betondepant{9-hidroizolatie;10-qap6deprotectieahidroizola}iei; l1 -prismidepiatrdspart6; 12-traverle; 13-guridescurgere;
1 4 - parapetp; 1 5 - bancheta cuzinelilor; I 6 - mascd din beton pentru acoperirea ancoraj elor fasciculelor transversale.

Liltimea frqiilor este de l.60rn, iniltimea lor fiind de 1/10 din deschidere. Astfel, pentru
deschiderea de 6.00m (lungimea fbqiei de 6.80m) iniltimea fhqiilor este de 60cnr, iar pentru
deschiderea de 12.00m (lungimea fhqiei de 12.80m) in[llimea figiilor este de L2Am.
Calea pe pod este a$ezat[ pe prisma de piatr[ spartd, alcltuit[ cu acelea$i dimensiuni ca qi in
linie curent[. Trotuarele prefabricate sunt rcalizate din beton armat qi sunt asamblate cu pl[cu]e
metalice sudate.

III. 4. COMPORTAREA $I CALCULUL PODURILOR DALATE

m.4. A. Comportarea sub acfiuni din trafic
Sub actiuni din trafic, dalele au o comportare diferit[ in func1ie de raportul intre deschidere (L) qi
lfiime (B).
Pentru structurile cu deschideri mari gi l[1imi mici (rapofiLlB mare) ( figura79) comportwea
dalei se apropie de cea a unei grinzi. tn sens transversal podului nu apar ?ncovoieri importante,
indiferent de pozilia pe cale a vehiculelor. Practic, la acest tip de dale se dezvoltd momente
incovoietoare numai pe direclie longitudinal5.
 Figura79.

Comportarea dalelor cu raportul L/B mare

Sageti in stadiul elastic

Sageti in stadiul Plastic

Dimpotrivi, la dalele cu raport L/B mic (poduri mai mult late dacdt lungi) se observe incovoierea
dalei gi in sens longitudinal qi in sens transversal (figura 80). Curburile pe cele dou[ direclii sunt p" (in
sens longitudinal) gi pyr qi pye (in sens transversal). Relatiile intre curburi qi momente incovoietoare,
conform rezisten{ei materialelor, sunt.
. longitudinal dalei: I I p": -M" / EI"
. longitudinal dalei: I I p .a: -Mvr / EIyr i | / pvz: -Myz lEIy2

'*ff'-
Figura 80.

Comportarea dalelor cu raportul L/B mic

Sageti in stadiul elastic

in func1ie de varialia rigidithlilor datontl fisurdrii betonului in zonaintinsd se modific[ valoarea

momentelor incovoietoare.
 m. 4. B. Calculul podurilor dalate de gosea prin metoda ff,giilor
Calculul exact al podurilor dalate este laborios qi destul de dificil, datoritl variabilitfiii
convoaielor de calcul gi a varialiei rigidit[tilor. Av0nd in vedere acest lucru, pentru situatii curente, se
admite efectuarea unor calcule aproximative dar acoperitoare, justificate pe baze experimentale.
Acliunile traficului sunt reprezentate fie de acliuni distribuite pe o anumit6 suprafa{b,
cvasiconcentrate, provenind din sistemul TS (figura 81) sau modelul de calcul LM2 (figura82), fie din
acliuni uniform distribuite, provenind din sistemul UDL sau convoiul de calculLM4 (aglomeratii cu
oameni)'
-r i r

q
N

+ A{
ni- - rtr-
>50
-+--]_
f,,- - !fl
i:-
lie
rtd
,A - r_ir-
!F_'l
AI
.'-1- i

. ir.2oi
+X
44

l=
I l-T
to*+
I I

Figura 81. Sistemul TS, ao :40cm; bo:40cm.

I
lr --irL
i L-rl
ir
il
Ii '.r-. *x
ir
ir__ I
!r

iI l'1
Li L8l
illc;
l+l t

b.:d
- -+--l--
Legenda
x Axa longitudinala podului
1 Bordura

Figura 82. ConvoiulLlvIz, aa:35cm; bo : 60cm

incircirile concentrate diferite, asociate convoaielor de calcul LMI qi LM2 care se utilizeazd
pentru verificlri locale, se considerd uniform distribuite pe suprafala de contact. Distribulia
incirc[rilor prin straturile rutiere si prin dala de beton se considerd cu panta de 1:1, pdnd la centrul de
greutate al dalei (figura 83).
in axa dalei in[rcdrile aclioneazdpe o suprafa]i dreptunghiulard av0nd dimensiunile urmltoare:
. in sens longitudinal podului: dt: d0 + 2(s+ha6/2);
. in sens transversal podului: br : bo + 2(s+ha^1 12);
unde ao qi bs sunt dimensiunile suprafelei de contact dintre roat[ gi cale, s : grosimea straturilor
c[ii; haaa: grosimea dalei.
 I
bo *l 1)
l-- ..t -
'
-t'

-(g

Legenda
1 Presiunea de contact a rotii
2 Sistem rutier
3 Dala din beton
4 Suprafata mediana a daleide beton

Figura 83. Distribulia ?nc[rc6rilor prin straturile rutiere si prin dala de beton
Cercetdrile teoretice gi experimentale au arltat cA pentru preluarea eforturilor seclionale produse
de inc[rc[ri concentrate, nu participl numai zona inclrcat[ a dalei b1, ci qi zonele invecinate. Ldlimea
de dalb care particip[ la preluarea soliciterilor din incdrcdri concentrate este:
r b: bl +Ll3> 2L13, pentru acAiuni situate inzona de mijloc a deschiderii dalei (care produc
moment incovoieto r mar e) ;
o b: bl>L13, pentru acliuni situate inzona reazemelor dalei (care produc fo46tiietoare mare).
L[timile astfel determinate nu pot dep[gi ldtrimea ce reanltd, din condilia de nesuprapunere a
efectelor a dou[ ro{i aldturate.
tn figura 84 sunt prezentate l61imile maxime de calcul pentru sistemul TS pentru ipoteza
inclrcdrii zonei centrale a dalei b, $i a zonei marginale bn'.

bg =
^,25
(?*y) a)

Figura 84.
Liltimi de da16 maxime care
participS la preluarea eforturilor
seclionale pentru sistemul TS
a)-b"
b)_b_
 tn figura 85 sunt prezentatel[{imile de da16 care preiau acliunile pentru convoiul de calcul LM2.

I
bo-toc
-t c/-\

t. = A,oa -y
06o
2_
ry-
"2*
2. 50
a)

6r=[o . !o= 6o t*t

lo
l-'"1
Ca.^

Figura 85.
L timi de dald maxime care
particip[ la preluarea eforturilor
sec{ionale pentru convoiul LM2
a)-b"
b)_b_

b)

Pentru calculul dalelor, ca gi pentru pllci, este util ca si se efectueze calculul pe fhqii de 1.00m
l[1ime de dal6. Calculul pentru determinarea momentelor incovoietoare M" se strucicureaz[ astfel:
o Se calculeazd eforturile sectionale din acliuni permanente pentru o fhgie de dal6 egal6 cu
1.00m, avind in vedere grosimea dalei qi a straturilor edii
o Se calculeazd, eforturile sectionale din acliuni ale traficului. Pentru sistemul IIDL (inclrc[ri
uniform distribuite) se determini eforturile sectionale direct pentru o lilime de dal6 egal[ cu
1.00m. Pentru sistemul TS, respectiv LM|
eforturile sectionale calculate din intreg sistemul se
impart la ldlimea de dall care preia aceste eforturi seclionale (bc sau bm), oblindndu-se
valorile pentru o faqie de dal6 egal6 cu 1.00m.
o Se adund eforturile seclionale din ac{iuni permanente cu cele din a4iuni ale traficului qi apoi se
dimensioneazd eantitatea de arm5turd, pentru fiecare metru de dall.
Avind ?n vedere c6 solicitirile dalei nu sunt aceleaqi in zona centrald qiin zona marginall" a ei, se
?mparte dala in trei zone (figura 86):
o o zonb cerrtrald, egal[ cu jumdtate din l[1imea dalei;
o doui zone marginale, egale cu c0te un sfert din l{imea dalei.
Yariatia momentelor M" qi M,
este prezentad" de asemenea in figura 86. De obicei pentru
preluarea momentelor M, se prevede armdturd constructivd,Isyo din arm[tura de rezisten{d pentru I!I,..
 t
Figura 86.
Y ariatia momentelor incovoietoare pe
l[1imea dalei in sectiunea de la
mijlocul deschiderii
a) imp64ireape zone
b) Varialia M"
c) Varialia M,
1- curba real6;2 - curba
convenlion alL; 3 - moment incovoietor
din consola trotuarului

m. 4. C. Calculul podurilor dalate de cale ferati

Dimensionarea gi calculul podurilor dalate de cale feratd, se efectueazd, pe baza unor dimensiuni
de anteproiect adoptate pentru structura de rezistentb.
incdrcdrtIe petvnanenle se evalueazdin func{ie de alcdtuirea cdii, in conformitate cu standardele
?nvigoare. Pentru piatri spartE?n stare indesat[ se considerd,y:20kN/#.
Acliunile din traftc se considerb in fun4ie de stratul de piatrd spart[ pe care este agezatd calea.
Pentru poduri gi podele la care grosimea stratului depiatrd, spart[ este mai micd de 1.00m se iau in
considerare toate fortele care provin din trafic (forfele verticale, fo4a de qerpuire, forfa centrifugI,
fo4ele de fr0nare sau de tracliune etc. in cazul podelelor inecate la care grosimea stratului de piatrd
spartd este mai mare de 1.00m, se poate neglija influenta gerpuirii, a fo4ei centrifuge gi a fo4ei de
frAnare ltraqiune asupra dalei podefului.
lQui
l

I
Q,l2
Q.J4 ) Q,J4

,r!
,ri
iti_
*
alal
F-*1.--..i

Legenda
Q", Forta concentrata pe fiecare sina a convoiului de calcul LM71,
a trenurilor reale, a trenurilor pentru verificarea la oboseala
sau trenurilor HSLM (cu exceprie HSLM-B)
a Distanta dintre traveGe

Figura 87 - Distrib4ia longitudinald a unei forte concentrate prin qin[

 Calculul eforturilor sectionale produse in dal6 de actiunile din trafic trebuie s[ lini seama de
modul real in care acestea se repartizeazdpdnd la planul median al dalei (figurile 87, 88, 89).
in general, fortele concentrate ale convoiului de calcul LMrTI sau o osie unica pot fi distribuite
uniform in sens longitudinal caii.
Pentru considerarea efectului local al incarcarilor la proiectarea elementelor incarcate direct,
distributia longitudinala prin traverse a incarcarilor este prezentata in figura de mai jos unde planul de
referirfia este definit ca nivelul superior al platelajului care sustine calea.

$/

--r
(z)
_ 'l
bi
Figura 88 - Distributia longitudinala aincarcarli prin traversa si balast

La podurile cu cale ferata pe balast fara suprainaltare, incarcarile se distribuie transversal astfel:

Legenda
(1) Plan de referinta

Figura 89 - Distributia transversala a incarcarii prin traverse si balast la calea fara suprainaltare
(efectul excentricitatii incarcarilor verticale nu este prezent)

Calculul podurilor dalate de cale feratb este simplifrcat, prin prisma faptului c[ se poate admite
cd,intreagd,lftime de dal6 participb la preluarea solicitilor din acliuni ale traficului. Dala se calculeazd
qi se armeaz[ pentru a prelua eforturile sectionale din acliuni permanente gi din trafrc.