GE 029-97 Ghid Practic Privind Tehnologia de Executie A Pilotilor Pentru Fundatii

5/11/2018 GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.
com
MINISTERlJL LUCRARILOR PlJBLICE .\lI:\ISTERl"I.IXCR .\RltOR PI'BUCE ~I Al\lE:-';A.J"\RII
~I AMENAJARII TERITORIlJLlH TERITORIlU'I - 'ILPA T
DlRECTIA COOR()O~ARE CERCETARE-STlIY{'IFIC..\ ~I
ORDIN nr. 55/NI Rt:<;U:'tE\TARI TEH:'\ICE PE~TRl' CO:,\STRl'CTII
DIN 11.03.1997
GHID PRACTIC
A vand in vedere A vizul Consiliului Tehnico-Stiinjitm nr. PRIVIND TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
3701l4.11.1996,
A PILOTILOR PENTRU FUNDATII
n temeiul Hotararii Guvemului nr . 45611994 privind INDICATIV GE029 - 97
organizarea si functionarea Ministcrului Lucrarilor Publice ~i
Amenajarii Teritoriului, - Elaboral Lie:
l:--';STITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN
In conformitate eu Hotararea Parlarnentului Romaniei COt"STRL!CTII ~I ECO:-..rOMIACOI\:STRUCTIILOR - INCERC
nr.I 21I 996 ~ i a Deeretului nr. 59111996, Director general: Dr.ing. Paul Popescu
D epartam cntul Structuri si lngincne Seismica

In baza Raportului Directiei Generale de Reglementari ~l
Atestari Tehnice, Director: Prof .dr .ing. Augustin Popaescu

Coor donator ~tiin,ific: Pr of.dr .ing.Dan Ghiocel
Sef Laborator (;.F.: Conf.dr.ing. Mar ia ~tl'fanica
Ministrul Lucrarilor Publiee ~i Amenajar ii Teritori ul ui emite
Responsahil lucrur e: Conf.dr .ing. '1aria Stefii ni cii
urmatorul
- in colaborarc ell:
ORDIN:
l'!\'I VERSITATEA TEIlNIC\ DE CONSTRUCTII 8UCURE~TJ
CATEDRA DE GEOTEH;'\JICA ~J HJNDATII
rt. I: Se aproba reglementarea "Ghid practic privind tehnologia
PROI'.OR.ING. (ACINT ~lANOLlt;
de executie a pilotilor pentru fundatii" indicativ GE - 029 -97.
LNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMI~OARA

Art.2. Reglementarea mentionata la art. I se publica in Buletinul
DEPARTMI/IENTUL DE INGINERIE GEOTEHNICA
Constructiilor ~i intra in vigoare la data publicarii.
PROF.DR.(NG.TADEUS SCHEIN
Art.3. Direcjia Programe de Cercetare ~i Reglementari Tehnice - Avizat de:
va duee la indeplinire prevederile prezentului ordin. DIRECTJA COORDONARE CERCETARE ~T1INT(FICA ~l
REGLErvlENT ARI TEHNICE PENTRL' CONSTRUCTlI
MINISTRU, Director: I ng. Octaviun :\hinoiu
NICOLAE NOICA Respons abil de lucrare \lLPAT: Ing.Nicolae Radu
48 49
http://slidepdf.com/reader/full/ge-029-97-ghid-practic-privind-tehnologia-de-executie-a-pilotilor-pentru-fundatii 1/42
5/11/2018 GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
CUPRINS
GUID PRACTIC PRIVIND TEHNOLOGIA DE Indicativ: GE-029-97
EXECUTIE A PILOTILOR PENTRU inlocuie§te; C 160-75
pag. FUNDATIE
l.GENERALITATl.DEFINITII.CLASIFICARE 51
1. GENERALIT All. DEFINITII. CLASIFICARE
2. DOMENIUL DE UTILIZARE .... ,'"., .. ".,' 55

1.1. Pr ezentul ghid practic se aplica la alcatuirea ~i executarea
3 . CERINTE o S l CRITERII DE PERFORMANTA . , , , . " 56
pilotilor de beton, beton armat sau beton precomprimat pentru
4. MATERIALE FOLOSITE.CONFECTIONARE .. , .... 61 executarea fundatiilor de adancime la toate tipurile de cons tructii,
5. PROCEDEE PRE LIMINARE DE REALIZARE
Pentru lucrarile de poduri, constructii hidrotehnice, alte
A PILOTILOR .. , , , , , . , 64
lucrari de arta speciale, prevederi le prezentului ghid practic se vor
6. EXECUTAREA LUCRARILOR DE INFIGERE A
completa de catre proiectant prin caiete de sarcini continand
PILOTILOR PREF ABRICA T I . . . . , . , , , . , , , , .. 68
condijiile suplimentare specifice lucrarii respective.
7. EXECUTAREA PILOTILOR FORATI , , , , , . , . , ... 74
8. EXECUTA REA PILOTILOR REALIZATI PE LOC
1.2. Pilotii sunt elemente structurale de f undare de adancime
PRIN VIBRARE .. , .... ,",',........... 88
caracterizate printr-un raport mare intre lungimea I si latura
9. EXECUTAREA PILOTILOR FRANKl , 91
(diametrul) d, in general I /d > 20.
10.CONTROLUL SI EVIDENTA LUCRARILOR DE
PILOTAJ , , .. , , ,', , , .. 97 1.3. Prin fisa pilotului se injelege portiunea ingropata in pamant
Il.VERIFI CAREA CALITATII LUCRARI LOR DE
a acestuia prin care se transrnite terenului sarcina data de
PILOTAJ .... "., .. , .. ,.'............. 102
suprastructura constructiei.
12.MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII . . .. 107
13. MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI ... , . , .. 110
1. 4. Pilojii reprezinta 0 fundatie de adancime realizata pri n
mijloace mecanizate.
ANEXA 1 115
ANEXA 2 , , , , . 117
1 .5. Refuzul l a batere a unui pilot este infigerea medie final a a
ANEXA 3 , , . , , . , , . 118
lui masurata sub 0 serie de 10 lovituri de berbec executate in
ANEXA 4. , , , , , , . , .. , .. 120
conditiile normale de batere a pilotului.
ANEXA 5. , , , . 121 Elaborat de: Aprobat de:
ANEXA 6 . 123
ANEXA 7 . INSTITUTUL NATIONAL DE CERCET ARE MINISTRUL
125
DEZVOLTARE iN CONSTRUCTJI ~I LUCRARILOR PUBLICE
ANEXA 8 , .. , . 127 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR - INCERC - ~ I A M E NA JA R II
in c olabo ra re e n: TERITORIULUI-MLPAT
LISTA REGLEMENTARILOR LA CARE SE FAC REFERIRI iN UNIVERSITATEA TEHNICA DE e n o rd in ul or . 55 d in
TEXT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 112 CONSTRUCTII- UTCB - BUCURE~TI 11.03.97
50
51
I.h. Prelung itor. pilot lab '"Ill klij;lesle un clem ent ajutatur din I 12 . ."' Pilotii tloiam: sun: eei la care haza sau vartul pilotilor
metal 11\< 11pe capul pilotului , la pilolil infipu prrn hatcre. pcntru a Sl' l'IHL'~le in tr -u n s tr at coinprcsihil. L a a ces! lip d e p il ot i in ca rc ar ca
p cr mu c in fig erc a lU I sub n ivclul pl.u turm ci de haterc a .\ I: t1 ;1 ' L' 1r an S 1l 11 1L ' la tcrcn prcponderent prin trccarca latcrala ~i
p artia l p rin c on ta ctu l rercnului cu haza.
1.7. Piloui forati tubau Se L '\l'C llla c u aiutorul unci colo.inc
mcialicc aleatuila din tronsoanc lit: tuburi cu lungim ca de ~ . RIll, I U DUr;1 nuu lu l lie cxccunc. pilotii sc clasi ric';l III pilot:
grosllllL' - I . . .onun ~i d ia mc rre \ a ria hile . prl"i:lhrica\i ~I pilo ti cxccuuu i pc loc.
I :; (',lrcasa de armatur.' c'slc' ans.unblul de 0tt'l b cto n rc vu h.n I. 13. I Pilotii prctahricati sunt piloii de iL-1l111, metal, hewn
dill l,i1l L!1111dl' rt'II~lell\~ clcctuat de pruicctant dura nonucle In annal sau hcton prccornpnmat. care se conkCliol1l'azil in
\ Ie', ',!!l' cu ,';lIL' ,e anne,vJ pilotu 1 . n ur cp rin dc ri d c p re fa br ic ate sau pc sanu cr. sunt transp ortau la locul
de puncrc in opera ~I infipti ill pamant prin batere. vibrare.
'J. 1)ISldllliLTi xau centrar: xunt PIt'St: III I:'eller:ll dill lu.tuu vihrnprcxarc sau insuruhare.
,1:111,11. 'Ill, [(,rl11:'1 t i L " ro!c. mlllHap Jlc c ar ca Sl' d e arm;llur:I, L'< !I"Cau
I, ,illi <I " L L ll1 l"t' (L Lt int ruduccrca ci In 1 0r;1 ( ina in ic dc b ctona rc . 1.13.2. Pilotii l'\c'(ulati pc loc sunt pilotii la care cnrpul
p ilo tu lu i sc rcali/C,lI;1 prin iurnarca h eto n ul ui i nt ru gaur;l formal;! pc
" (" ;lflla~a pierduta "Ill l e.tC '-1 c xic un tuh de lJlci sutuirc l(lllil \ iiiorului pi 1111.
I,',
' u. r ',I r.un.ma 111pamant dllP:1 turnarca hctunului
I. U.3. Dupa proccdcul de rcali/arc a gauri1. SL" deoschcsc

I. i I. ('1 >I'I;tll:1 sau burl an de bcionarc estc un tub llc uu l I 'i lo \ ! e x ec ut a] i pe loc pn n b.ncrc. pn n vihrarc sa u prin fo rare. tT lr;l
.ilr.u uit din truuxo .m e dcxtin .uc tumarii hl'IIIIlUIUI ill curpul pilotului tuh.u ,;ill el t uh a j r cc up c ra b il sau ncrccupcrubil. sau forat in uscat.
"'r;l1 . care pp:lte Ii cxccui.u cu huruhiu I xt rcd cl ) sau ell II CUP;I ( h (' I1 ; 1I S ,\ lI
I'll 11 01" 1i hcutonitic.
'Iasificarea pilotilor
I I ~. Du pa ct cciu l pe carl' proccdcul de leal iz are a g aufll il arc
I. I:'. Dupa mudul d e u an s mi tc rc 11 1icrcn ;I inc:,rC;LrlI ;1\I<tk 'L
~Nlpr:l icrcnului LIm iur. pilorii se impart ill pilot: d e in dc s.m - ~i
dL'(1\L"iX'sc UOUrl ripuri de pilou: pilori pun.uori pc \ arl ~I piluli p ilo t: d l' d is lo cu irc .
1l11t;1l11 i.
I I ~ I Pilot ii de indcsarc sun! pilotii la care prin lllilgerl'a

I. I."' I P ilotii purt.uori 1 )(' varf sunt Le la cu re pilurul p:-llrlllltiL' pil.nului ( Ia 1 '1 1 11 \1 1prdabrica\i I sau prin rcalizarca ronatfl < I g~nlrii.
ell \ artul intr-un slfal pracric incornprcsibil \ piL " tr i~ llr i S I ni-ipuri 1;lr;~tL\ acu:lrl':t p.uuantului t l a p il oi ii cxccutati JlL' Inc prui b.ucrc ';11I
IIl(ks:lte. argile Ian. m arne. ruci scnu SlaIlCI1:['L"s au , I< lI lC ( l:"'l' etc I. \ i hr ar c i s e p ro du ce c om pa cr ar ca p fl ll l. il ll Ul ll i d in ju ru l ~l de la h<ll<t
11 1 :lL'i."q cal se admire [';1 uurcaua iIlLflrL'arL' a p il ot ul ui 'L' Ir.uismitc pilutului ~I uncon chiar ridicarca supratetei tcrcnului ill cazul
p nn p rc siu ne a P la cunuw tul ha/ei cu terenul . p.uu.uuurilor argilo<lsL'.
52 53
1.14.2. Pi lotii de dislocuire sunt pilot! la care se dislocuieste 2. DOMENIUL DE UTILIZARE
(indeparteaza) prin forare un volum de pamant egal cu volumul
pilotului, neafectandu-s e prin aceasta in mod normal s tarea terenului 2.1. Solujia fundarii pe pi loti la constructii se adopta in eazul
din jur. in care terenul bun de fundare se gaseste la adancirne mare, iar
incar carile date de constr uctie sunt mari . Util izarea piloti lor este in
1.15. Dupa mater ialul di n care sunt alcatuit i pilotii se clasifica general legata de existenta la suprafata terenului a unor strate
in p ilo ti de lem n ,
metal, beton sirnplu, beton ar mat si beton puternic cornpresibile. Se urmareste in general cobor area pilotilor
precomprimat. pima la un s trat practie ineompres ibil pentru ca pilotii sa fie purtatori
pe var f. Daca pana la adancimi accesi bi le eu utilajele disponi bil e nu

1.16. D u p a modul de vanaue al sectiunii transversale se se intalneste un strat de b az a in co rn p r esib il se folosese pilotii flotanti.
deos ebes c piloji cu sectiune cons tanta pe toata lungimea fisei s i piloti
cu sectiune variabila la care aceasta se modifica pe lungimea fisei 2.2. Adoptarea solutiei de fund a re pe piloti se face numai in
sau la baza pilotului. baza u n u i studiu tehnico-econornic prin care sa se demonstreze ca
aceasta solutie este mai avantajoasa prin cornparatie cu alte s olutii de
1.17. Fundatiile pe piloji pentru constructii sunt alcatuite din fundare directa de suprafata pe teren natural sau pe teren
doua Parti principale: imbunatajit.
a) pilotii care pot fi verticali s au inclinati; Uneori folosirea pilotilor la constructii civile sau industriale este
b) radierul sau rejeaua de grinzi care solidarizeaza capetele pilotilor justificata pentru a se evita tasarile mari. in cazul podurilor si
viaductelor pilotii sunt folositi mult mai datorita stratificatiei
si transmite totodata la pilo]i incarcarile date de cons tructie. terenului alcatuit din pamanturi necoezive, frecvent
cu nivel ridicat al apei
Dupa pozitia radierului fata de suprafata terenului se deosebesc:
- fundatii cu radier jos, la care radierul este in totalitate sau subter ane si a peri colului de afuiere a ter enului de fundare la viituri
partial ingropat in teren; mari ale apelor.
- fundatie cu radier inalt la care talpa radierului se afla deasupra
terenului. 2.3. La constructiile hidrotehnice por tuare, platfor me de foraj
marin, folos irea pe s cara larga a pilotilor s e datoreaza atat conditiilor
1.18. Executar ea fundat iilor pe piloti se face pe baza de proiect difi cile de f undare din amplasamentele acestor constructii, cat si a
de executie, intocmit conform STAS 256113-83 si STAS 2561/4-90. incarcarilor verticale s i orizontale foarte mari.
Stabilirea definitiva a capacitatii portante a pilotilor s e face prin
incar can de proba, efectuate conform S TAS 2561/2-83. 2.4. in cazul executarii unor lucrari amplas ate in conditii foarte
Clasificarea ~iterminologia pentru piloti se face conform ST AS dificile de teren cu transmitere de incar cari mari a const ructi ilor ca
2561/1-85. cele mentionate la pct.2.3 fundarea pe piloti sau coloane de beton
armat apare ca neaparat necesara, deoarece fundarea directa in acest
1.19. Prezentul ghid nu se aplica la alcatuirea ~i executarea caz este practic irnposibila.
minipilotilor care se executa conform indrumat or ului tehnic C 245-
93.
54 55
5/11/2018
2 .5 Fundajiih, GE029-97
pc piHi L·()llslau d il l p il-otGhidPractic
i inlipt: sa u Privind
turLllali TehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
III
a) Piloti prefabricati
pamanr. care S ULlI Iq:'< LIL uurc CLla partea superioar., p ru ur-u n r .u lic r
sau rctelc de grlllli dill hcton annal. care preiau incfuc;-Lrlic til' la
3.2. Pilotii prefabricati pot fi confectionati din lemn, metal, din
constructic ~l prm imcrmcdiu] pilotilor Ic transrnu ll"rcJ1ulul.
b eto n a nn at sau beton precornprimat ~i piloti tubular i din beton
armat realiza]i prin centrifugare.
J. CEIU\TE ~I CRITERII IlE PERFOR\fAYr..\

3.3. Pilotii de lemn se folosesc in prezent foarte rar ~i in
general pentru realizarea unor constructii provizorii.
3 .1 . P re zen tu l ghitl practic se retera la alcatuirca )i lL'hJ1(J[(I~l;1
Lil' exccutie a pilotilor pentru tund.uie pentru tipu rih- IHlllfll(l<LfC:
3.4. Pilotii metalici sunt de diferite tipuri: piloti cu profil H,
al p il uti p rc tu br ic ati intipt: ill tercn prin barcrc. vihrarc xau
piloti constanti ~i piloji tubulari. Avantajeie aeestor piloti sunt:
insurubare:
greutate redusa in comparatie eu pilotii din beton armat ~i inadire
h) piloti executati pe loc pnn:
r elativ sim pla prin sudar ea tronsoanel or sueeesive , ceea ce perr nite
- r ur al "< - :
obtinerea de lungimi mari necesare atingerii stratului portant.
- vibrate, vibroprcsare
Prineipalele dezavantaje all' pilotilor metaliei sunt cons umul ridicat
- percutie (pikui l-rank i I.
de otel ~i degradarea rapida prin coroziune la umezeala mai ales in
pamanturi cu agresivitate mare.
3,1 .1 . P ilo tii prctabricau infipri p nn barere. vihrare "ILL
Pilotii metalici ea si pilotii de lemn sunt foarte putin folositi la
vib ro pres are s c p ot e xec ut a c u aj ut orul un or ut il aj c c on st rui tc spena!
pcntru tehnolouia corespuuzatoarc de hatcrc. \ I brare sau noi in lara rnotiv pentru care nu fac obiectul prezentului ghid praetie,
ei fiind amintiti aici numai ca tipuri de piloti prefabricati.
v ibroprcsare cu anunute pcrfo rm antc ccrute de dim cnxiunile ~i
g re ut ar ca p ilo tilo r ~1 de n atura tercn ului in care UrlllL·;IJ{1 <L lie
3.5. Pilotii prefabricati confectionati din beton armat sau beton
infipti.
precomprimat sunt folositi pe scara larga la noi in lara la lucrari de
cons tructii, motiv pentru care vor fi tratati corespunzator in prezenta
3.1.2. Pilotii din heron armat rxcrurar: pe loc prin IOf;UL' SL' P(ll
reglementare tehnica.
executa tar;l tub meialic suu cu tub mcialic de protecuc picrdut ~ a L L
Sectiunea transversals a pilotilor din beton armat ~i beton
r ec up cr ah il .
precomprimat este de obicei patrata, dar ei pot avea ~i sectiune
dreptunghiulara, triunghiulara, circulara, inelara, etc.
3 .1 .3 . P ilo jii L'\L'CLlI,L\l IIlr:1 tuh m etalic po t fi cxccut ,tII In u-uu.
Pilotii prefabricati tubulari se fabrica dintr-o bucata centrifugati
i n p am a ru ur i coe/i\·e mra'aprl la carl' se m cn rin pcrcru vertical sau
sau sub forma de tronsoane cilindrice din beton armat cu galla
e LL aiu toru t CI rcu latici de n orm bcnronii ic in cazul In c ar l' p er cu I ,c
interior , de cir ca lrn lungime ~i diarnetr u de 40-60cm.
surp:l in timpul torarii.
Conditiile tehnice ~i de calitate pe care trebuie. s a Ie
indeplineasca pilotii ca elemente prefabricate din beton armat ~i
beton precomprimat s unt prevazute in STAS 7484-74.
56
57
3.6. Clasa betonului folosit la confectionarea pilotilor 3.9. Pilotii executati pe lac prin vibrare sau vibropresare sum
prefabricati va fi de minimum BC 22,5 in cazul pilotilor din beton pilotii de beton turnati intr-un tub metalic introdus in teren prin
armat ~i minimum BC 30 la pilotii din beron precomprimat sau vibrare sau vibropresare ~i extras tot prin vibrare, dupa turnarea
centrifugal. Dad! pilojii urmeaza sa lucreze in medii agresive betonului in portii, concomitent eu eompaetarea betonului prin
naturale sau industriale, se adopta 0 ret eta de beton corespunzatoare vibropresare.
~ i e ventual se iau masuri de protejare a suprafetei pilotului. Pilotii Se pot realiza astfel de piloti ~i ell bulb, la care baza pilotului
prefabricaji din beton armat si beton precomprimat se armeaza este largita prin operatii s ucces ive de vibropres are cu tubul prevazut
conform proiectului pentru preluarea solicitarilor care apar in fazele cu clapete. Tot astfel se pot realiza ~i piloti cu sectiune variabila pe
de: eonfectionare, transport, punere in opera ~iexploatare. toata lungimea lor prin vibropres are la inaltimi difente.
b) Pilotii executati pe loc
3.10. Pilotii executati pr in percuji e (piloji Franki) sunt pilojii
din beton armat confectionati pe loc, in teren, prin intr oducerea prin
3.7. Pilotii forati s e realizeaza prin executarea unei gauri forate
batere a unei coloane metal ice prevazute la varf cu un dop de beton.
care, dupa introducerea unei carcase in armatura, se umple cu beton.
Aceasta se umple eu beton bine compact at pe masura extragerii
Executarea gaurii se face de regula pima la 0 adancime care sa
permita incas trarea varfului pilotului in s tratul de baza . Pentru 0 cat coloanei, dupa ce in prealabil s-a introdus carcasa in arrnatura. De
mai buna transmitere a sarcinii in acest strat este necesara a regula pilojii Franki se executa cu bulb ~i se armeaza pe toata
incastrare a pilotului in eI, stabilit de proiectant in Iimitele 0,50- lungimea exceptand bulbul.
2,00m in f unctie de natur a ~i starea f izica a pamantului din car e este Acest tip de pilot se utilizeaza de regula la fundatii care
alcatuit §i de capacitatea portanta necesara, transmit s arcini importante in terenuri cu compres ibilitate ridicata in
Incastrarea pilotului in cazul in care stratul de baza este teren stratele de la suprafata, la care stratul de baza portant se lntalneste
stances se va f ace pe minim 0,5m dupa indepar tar ea stratului de roca la adancimi de I S-16m.
alterata. in pamanturile sensibile la umezire se realizeaza in plus §i un
efeet de indesare a aeestora.
3.8. Pentru a putea asigura betonarea pilojilor in bune
conditiuni, se recornanda a s e prevedea urmatoarele diametre minime 3.11. Pilotii executati pe loc se armeaza pe toata lungimea in
in funcjie de lungimea lor. functi e de solicitarile la forte verticale ~i orizontale care apar din
calculul de rezistenta al acestora, efectuat conform STAS 2561/3-90.
Lungimea
pilotului 10 10 ... 15 15... 20 20 ... 25 25 ... 30 30 c) Criterii de aleger e a tipurilor de piloti

(m)
3.12. [ n t abelull sunt dat e sub f or ma de recomandare criteriile
Diametrul de alegere a tipurilor de piloti care fac obiectul acestei reglementari
minim al 30 40 50 60 80 80 tehnice, in functie de caracteristicile terenului (cornpres ibil s ensibil
pilotului la umezire, contracti!, refulant, etc. ) ~i ale constructiei (sensibilitate
(cm) la tasari), capacitate portanta necesara),
58 59
Iabelul 1
5/11/2018 GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor 0 s ituatie
PentruPentru data, satisfacerea
Fundatii concomitenta
-slidepdf.com a doua sau mai
multe conditii de catre un anumit tip de pilot, it des emneaza ca
solutie indicata.
Tipuri de piloti
Nr. Criterii de alegere a tipului executati pe 4. MA T ERIALE FOLOSITE. CONFECTION ARE

crt de pilot prefabri- loc prin Franki
forati
cati vibrare sau 4.1. Materialele din care se confectioneaza pilotii din beton
vibropresare armat (agregate, ciment, adaosuri hidraulice, otel beton, etc.) trebuie
sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in standardele in
. Strat portant la adancirne + + + + vigoare, precum ~i prescriptiile tehnice referitoare la lucrarile de
pima la 15-16m
beton, beton armat ~ibeton preeomprimat.
2. Strat portant la adancime + Controlul calitatii betoanelor ~ia materialelor componente se va
m ai mare de 15-16m efectua - ca obiectiv ~i frecvenja - conform ST AS 1799-88, iar
interpretarea rezultatelor se f ace conform STAS 1275-88 ~i STAS
3. Necesara capacitate + + + + 1759-88
portantamare tubulari cu bulb
(500-600kN/pilot)
4.2. Daca pilotii sunt destinati sa luereze in medii agresive
4. Executie dificila datorita nat ur ale sau industriale (stabilite in conf ormitate cu S TAS 334911-
terenului 83) c1asa betonului folosit la confecjionarea pilotilor prefabricati din
- teren refulant + + + + beton armat ~i hewn precomprimat sau centrifugat va fi cea
- teren car e se um fl a cu mentionata la punctul 3.6.
noroi
sau 4.3. Pentru pilotii forati clas a betonului folos it la confectionare
- PSU tubal + + este de minimum B e 15; pentru pilotii executati pe loc in teren uscat
(piloti forati cu tehnologiile cunoscute, pilotii executati prin vibrare
5. Piloti de indesare (i n + + sau vibropresare, pilotii Franki, etc.) ~i eel putin B e 20 pentr u
um pl ut ur i PSU etc.) pilotii executati pe loc sub apa sau eu noroi bentonitic.
6. E vita re a s oc ur ilor si 4.4. Tipul si marca cimentului se stabileste in functie de clasa

trepidatiilor la punerea in betonului si agresivitatea mediului in care se executa pilotii, iar
opera + dozajul minim de ciment este de 350k g/ m 3 in cazul betonarii in uscat
si 400kg/m3 in eazul bet onarii sub apa sau sub noroi bentonitic.
Agregatele trebuie sa fie de rim sortate, iar dimensiunea
OT A : Tipul eel mai indicat de pilot este eel care corespunde la c a t maxima a granulelor sa nu depaseasca 31mm.
mai multe criterii din tabelul I,marcate prin semnul (+).
60 61
4.5. Pentru
5/11/2018 pilotii situati in GEterenuri eu Practic
029-97-Ghid ape agresive la TehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
Privind
alcatuirea retetei de betoane se va tine seama de prevederile ST AS
3011-83 s i STAS 334911-83.
4.6. Consistenja betonului exprimata in tasar ea pe con t rebuie

sa fie de 10 ... 15cm la betonarea in uscat si 15.. . l8cm la betonarea
sub ap a sau s ub noroi bentonitic.
4.7. Arrnaturile pilotilor se reali zeaza din ole I tip OB 37 sau P C

52 STAS 438/1-89.
4.8. Clas a betonului, dozaje, agregate ~iarmare este specificata

in proiect, iar compozijia betonului se stabileste prin incercari
preliminare conform normativului C 140-86.
Confectionarea pilotilor prefabricati pe santier
4 .9. La con f ectionarea carcasei de armatura ~i veri fiearea

calitatii pilojilor prefabricati pe s antier se vor res pecta prevederile
STAS 6657/1-89 ~i STAS 7484-74.
4.10. La partea inferioara a pilotilor din beton armat, barele

armaturii longitudi nale se indoaie dupa panta varfului pi lot ului si se
sudeaza intre ele intr-un singur manunchi, care, la randul lui, se
s udeaza de varful sabotului pe 0 lungime de minimum lOcm (fig. I).
in eaz ca infigerea pilotilor prefabricati se realizeaza prin
vibrare, s e va avea in vedere, la armarea capului pilotului ~i sistemul
de prindere a utilajului,
inMirea barelor longitudinale es te permisa numai prin s udarea
cap la cap sau cu eclise.
4.11. Sabotul es te alcatuit dinrr-un varf metalic s udat de carcasa

de armatura inainte de asezarea ei in cofraj. Alegerea, precum si
detaliile de alcatuire a s abotului se face de catre proiectant in functie
de natura ~i stratificatia terenului.
Fig. 1
62 63
5/11/2018
4.12. Annarea longitudinala GE029-97-GhidPractic
si transversala a Privind
pilotilor TehnologiadeExecutieaPilotilor
5.2. La Pentru Fundatii
constructiile tara -subsol
slidepdf.com
se executa in prealabil 0
prefabricati precum si annarea la partea superioara a lor se face nivelare a terenului atat pe amplasamentul constructiei cat si pe
tinand s eama de evitarea cedarii la forte taietoare §i este cuprinsa in s patiul inconjurator. necesar manevrarii utilajelor, materialelor, etc.
proiectul de executie cu toate detaliile necesare. La. constructiile cu subsol, se executa mai intai sapatura
general a, daca utilajul poate f i coborat la baza ei sau daca utilajul
4.13. La dimensiuni egaJe, pilotii din beton precomprimat poate fi asezat pe un esafodaj demontabil, de pe care sa se poata
armati cu sarrna permit 0 reducere cu circa 50% a consumului de executa lucrarile de pilotaj in conditii tehnice ~i econornice
metal in comparajie cu pilotii din beton armat. corespunzatoare.
Execupa pi lotilor din beton precomprimat nu se poate efectua In cazul in care aceste condijii nu se pot r ealiza, proiectantul ~i
decat in intreprinderi sau ateliere de prefabricate. executantul vor stabili de comun acord cota par ra la care u r m eaz a sa
se execute sapatura in prima faza, restul urmand a se decapa dupa
4.14. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii executarea pilotajului.
trebuie sa fie de minim 3cm, care se va mari in functie de
agresivitatea mediului, 5.3. Pentru asigurarea unei bune desfasurari a lucrarilor
proiectul va cuprinde rnas urile necesare de mentinere in starea uscata
a platformei de lucru (pante, santuri, puturi, pompe, etc.) care sa
4.15. Se vor pr ezenta in mod obligatoriu cert ificate de calitate
asigure colectarea ~ievacuarea apei de orice provenienta.
pentru pilotii ce se introduc in lucrare atat pentru cei confecj ionati
pe santier cat ~i pent ru cei executati in intreprinderi sau atelier e de
5.4. Inainte de inceperea lucrarilor de pilotaj §i a corpului
prefabricate, elaborate de executant. fundajiei propriu-zise se verifies tras area fundatiilor ~l se introduc
corecturile necesare, inclus iv inlocuirea sau cons olidarea reperilor ~i
5. PROCEDEE PRELIMINARE DE REALIZARE A
a laru~ilor miscati,
PILOPLOR
in cazul pamanturilor s ensibile la umezire (PSU) s e vor res pect a
rnasurile prevazute in normativul P 7-92.
AI Lucrari pregatitoare
5. 5. Tras area axelor constructiei se face conform prevederilor

5.1. lnalntea inceperii lucrarilor propriu- zise de pilotaj se vor
STAS 9824/1-87.
executa urmatoarele lucrari pregatitoare: La trasarea randurilor de piloti, c a t ~i la fixarea pozijiei fiecarui
- nivelarea ~i amenajarea suprafejelor amplasamentului; pil ot nu se admit abateri m ai mari de 5mm fala de proiect.
- trasarea axelor constructiilor si fundatiilor;
- arnenajarea platformei de lucru in funcjie de tipul pilotilor utilizati; Pozitia f iecarui pilot est e marcata eu un tarus, iar pozijia axelor
randurilor de piloti se marcheaza prin reperi ficsi (borne) ampl asati
- trasarea axel or randurilor de pi loji, numerotarea ~i marcarea lor in fara cons tructiei ~ia drumurilor de acces, unde nu exis ta pericolul
dupa cele doua directii (conform proiectului); de degradare sau mis care a aces tora in timpul executiei lucrarilor.
- pichet area sau f ixar ea cu taru~i a poziti ei fiecarui pilot. Numerotarea ~i marcarea pilotilor se face dupa doua directii
perpendiculare prin litere ~i cifre, conform notatiilor din proiect ~i
in f unctie de ordinea de i nf iger e a pilotilor,
64 65
In acest fel poziua fiecarui pilot este definita pnn doua L ucrarile vor continua in randuri paralele succesive. Acest flux
coor donate (exernplu pilotul A.3, B.7, C.lO etc.) de batere se foloseste pentru toate tipurile de fundatii (radier,
fundati i continue sau izolate) la constructii cu sau tara subsol.
8/ Organizarea lucrarilor de pilotaj b) Piloti confectionati pe loc
5.6. Lucrarile de pilotaj se executa in mod obligatoriu cu 5.10. Confectionarea pilotilor executati pe loc se diferentiaza in
muncitori calificati, sub conduce rea permanent a a maistrului functie de tipul de pilot (pilot f orat , pilot executat pe loc prin vibrar e
specialist, care tr ebuie sa aiba experi enja ~i cunostinte verifi cate la sau vibropresare, pilot Franki, etc.) de utilajul folosit, pr ecum ~i de
alte lucrari efectuate cu rezultate bune. modul de or ganizar e a lucrarilor pe santier .
Supravegherea efectiva a punctului de lucru trebuie as igurata de
un inginer sau subinginer constr uctor, cu experient a ~ i c unostinte in 5.11. Pentru pilotii for ati alegerea tehnol ogiei de executie ~i a
domeniu verificate. Acesta este obligat sa verif ice zil ni c calit atea utilajelor s e face in functie de stratificatie ~i de natura predorninanta
lucr ari lor de pilotaj ~ i sa semneze document ele de evidenja zil nica a a s traturilor s trabatute de pilot de prezenta s au abs enta apei s ubterane
acestora. ~ide capacitatea portanta neces ara pe pilot astfel:
- in cazul pamanturilor argiloas e rara apa s ubterana (foraj uscat)
a) Piloti prefabricati sunt indicate f orezele rotative cu cupa, sf redel sau snec, de tipul K R
(firma KLEMM), SalzgiUerBB 6 ~i BBW (Germania), BSP Calweld
5.7. Manipularea ~idepozitarea pilotilor trebuie lacuta eu multa (Anglia), etc. care dau randament mare, perejii gaurii forate neavand
atentie, evitandu-se deteriorarea lor. Agatarea .pilotilor cu cablu1 nevoie sa tie sustinuti prin tubaj sau cu noroi.
macaralei se face numai de inelel e metalice montate de la turnare pe - pentru parnanturile nisipoase argiloase rara bolovani sau pietris
eor pul pilotului, iar depozitarea lor se face pe per ne de lemn asezate mare, situate sub nivelul apei subterane, se folosesc forezele cu
in dreptul urechilor. graifar combinate cu sistemul de protejare a gaurii cu tub metalic
cum sunt instalatiile perfectionate produse de firmele BENOTO
5.8. Pentru constructiile eu subsol general, se va prevedea 0 (Franta), BADE (Germania), KATO (Japonia) etc. In aceste
Iatime a sapaturii cu suprafata sufieient de mare astfel incat sa fie pamanturi pot fi folosite ~i forajele executate cu ajutorul circulatiei
posibila amplasarea corecta a sonetei pentru infigerea pilojilor inverse a noroiului de foraj tixotropic folosindu-se utilaje de tip
marginali (minimum 2m de la pilotul taluzului). Salzgitter PS 150 , S 200, S 300 (Germania), CIS 58 sau CIS 61 R
al firmei Soletanche din Franta si instalatia pentru forat puturi de
5.9. Infigerea pilotilor s e executa prin retragerea s onetei, pentru fabricati e r omaneasca FA 12, precum si instalatiile de foraj de tipul
ca pilotii care eventual nu pot fi infipti pana la nivelul ter enului sa FAN 35, FS 2,5 E, FG 2 E, SO 150 ~i GT 75, fabricate tot in
nu impiedice deplasarea acestuia. Romania.
In ipoteza executarii lucr ari lor cu 0 singura soneta, infigerea - in terenurile cu bolovani, pietris, se utilizeaza cu deosebire
pilotilor se incepe dintr-o margine a fundatiei, astfel incat forezele cu graif'ar tip Benoto EDF 55 ~i Bade, dotate cu trepan,
aprovizionarea cu piloti s a nu fie s tanjenita in timpullucrului. prevazute ~ieu instalatii de tubare a forajului.
66 67
Instalatia de tubare a forajului funcjioneaza hidraulic fiind Baterea pilotilor s e realizeaza prin lovituri s uccesive aplicate pe
manevrata de motorul utilajului, care prin miscarea de luvoaiere capul pilotului de 0 piesa grea denurnita berbec, care in cazul
introduce tubul in teren concomitent cu executarea sapaturii. infigerii pilotilor din lemn, poate fi construit chiar din lemn de
esenta tare (stejar, fag, etc. ).
5.12. Tehnologiile si utilajele folosite pentru infigerea pilotilor
prefabricati si pentru executia pilotilor forati aratate mai sus sunt 6.2. in cazul inf igerii pilotil or din bet on armat berbecul este din
cele utilizate in prezent in tara ~i in strainatate, ele fiind specifice metal r ezistent la socurile produse de lucru mecanic de l ovire.
pentru diverse categorii de pamanturi intalnite ~i cele m ai Greutatea berbecului trebuie sa fie, in general. egala cu
reprezentative pentru gama de utiJaje ~i tehnoJogie existenta. greutatea pilotul ui de beton arm at, inclusiv greutatea pieselor car e
se aseaza pe capullui (capison perna de batere, etc. ).
5.13. Pentru lucru pe timp friguros se vor lua masuri pentru Pentru pilotii avand 0 greutate s ub 20kN greutatea berbecului
protejarea la inghe] a betonului pana la punerea lui in opera, poate sa ajunga pana la de !,5 ori greutatea pilotului, iar pentru cei
conform normativului C 140-86. Aceste rnasuri sunt necesare pe a carer greutate depaseste 40kN, aceasta se poate scadea pina la
timpul confectionarii, transportului ~i eventual depozitarii tempo rare 0,75 di n greutatea lor .
langa utilaj la temperaturi scazute, Inaltimea de cadere a berbecului, la sonetele cu did ere libera
- pentru pilotii la care cota superioara este la 0 adancime mai tr ebui e astfel stabilita incat lucru mecanic pentru fiecar e lovitura sa
mica de 1m de la suprafata platformei, iar betonul a fost pus "in nu depaseasca 20 KN pentru pilotii de beton armat sau
opera Ja temperaturi scazute se vor lua de asemenea rnasuri precomprimat. In nici un caz nu se va compensa greutatea mica a
corespunzatoare de prevenire a inghetului, acoperindu-se gura berbecului cu inatimea mar e de cadere,
f orajului cu carton, hartie de saci si apoi cu parnan; compactat. Pentru a se evita spargerea capului pilotului este mai bine sa se
Dupa terminarea betonarii se verifica prin observare directa foloseasca uri berbec greu ~i inaljime mica de cadere, pentru
s tarea betonului din capatul pilotului, indepartandu-se betonul de pe obtinerea lucrului mecanic corespunzator.
suprafata, daca s-a forat eu noroi, in care caz betonul este Inallimea de cadere odata fixata trebuie pastrata constant pe
eontaminat eu noroi bentonitic pe 0 grosime de 0,50 ... l,Orn ~i se va toata durata infigerii pilojilor, prevazandu-se marcaje vizibile pe
com plet a tumarea cu beton necontaminat sau fara impuritati pina la lumanare,
cota din proiect. Aceasta operatic se va eonsemna intr-un proees- La sonetele cu berbeci mecanici (cu explozie, sau cu aer
verbal incheiat intre constructor si delegatul beneficiarului comprimat) la care lucru mecanic nu poate fi reglat, se vor alege pe
(dirigintele de santier), sonete corespunzatoare tipului de pilot, potrivit prevederilor din
cartea tehnica a masinii.
6. EXECUT AREA LUCRARILOR DE iNFIGERE
A PIL OTILOR PRE FABRICATI 6" 3. infigerea pilotilor prefabricati executati pe santier se
efectueaza numai dupa atingerea marcii betonului prescrisa in
6.1. Procedeele cunoscute pentru infigerea pilotilor prefaoricati proiect.
sunt: bater ea, vibrarea, presarea ~ i insurubarea. eel mai raspandi t
procedeu il cons tituie infigerea prin batere.
68 69
6.4.
5/11/2018
Alegerea tehnologiei de GE
infigere a pilotilor se face in performante Pentru
029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor foarte variate dintre
Fundatii care, VUH produs in tara, VULS
-slidepdf.com
functie de dimensiunile acestora, de natura ~i calitatea stratelor, Bratislava, BSP MULLER MS 26 MS 26 D (Anglia) cu simpla ~i
predominante de pamant in care se infig, ~i de performantele dubla actiune VP 1 ~i VP 2 (Rusia). De asemenea sunt diverse
utilajului disponibil (puterea de ridicare la carlig, inaltimea utilaje de infigere care f olosesc vibrarea sau vibropr esarea cum sunt
lumanarii, greutatea berbecului, caracteristiee vibroinfigatoarelor, utilajele rornanesti A VP 1, AVP 2, ~i AVPP I, care infig piloti de
etc.) astfel: 15-l6m lungime ~i sectiune 35x35cm;
a) in pamanturile slabe (turba, rnaluri, umpluturi, etc.), in
pamanturi argiloase (argile, luturi, argile prafoase ~i nisipoase, b) in pamanturile argiloase de consistenta ridicata (plastic
prafuri argiloase ~i nis ipoase) de consistenta s laba ~im edie ( pima la vartoase ~i tari ) loessur i ~ i pamantur i loessoide ~i in parnanturil e
pl astic eonsistente inclusiv), i n nisipuri argi loase ~i prafoase, in nisipoase ~ipietr isur i mar unte de indesare slaba sau mijlocie, pot fi
nisipuri fine ~i grosiere ~i pietrisuri marunte in stare afanata, pot fi utilizate cu rezultate satisfacatoare nurnai sonetele cu berbeci cu
utilizate de regula, toate tipurile de sonete ~i berbeei, inclusiv cadenta rara ~imedie.
vibroinfigatoarele,
- Sonetele eu berbeci cu cadente rare (6-10 lov./min. ), res pectiv 6.5. Capul pilotilor prefabricati din beton armat sau
utilajele adaptate pe excavatoare, pot infige piloti pima la 16-18m precomprimat trebuie protejat contra loviturilorberbecului prin pies e
lungime ~i 35x35cm secjiune; de amortizare a socului (capison prevazut eu perne de batere din
- Sonetele ell berbeci eu cadenta medie (40-60 lov/min), de lernn de esenta tare), de dimensiuni corespunzatoare sectiunii
exempl u cele de diesel- Delmag eu di ferite per formante (S onet e G 17 transversale a pilotului.
echipata ell berbec D 12, infige pilotii pima la 13m lungime ~i Capisonul de batere este alcatuit dintr-o piesa metalica de
35x35cm sectiune, iar soneta GF 22 echipata cu berbec D 22 poate sectiune patrata ~idimens iuni apropiate de cele ale pilotului avand un
infige piloti pima la 18m lungime ~i 35x35cm s ectiune), Berbec joe suficient de mare pentru a se putea introduce usor pilotul.
diesel-Delmag D 44 montat pe excavator care pot infige piloji de
peste 18m lungime ~i sectiune 40x40cm. 6.6. In int er iorul capisonului, car e are 0 inaljime de 40-6Ocm
s e introduce 0 perna de lemn de esenta tare, avand in plan
Berbeei diesel BSP McKIERNAN TERY DE 20, DE 30 ~i D E
dimensiunile golului capisonului si 0 grosime de 20-3Ocm.
40 se folosesc pentru infigerea de piloti de lungimi variabile cuprins e
intr e 16-20m ~i sectiuni de 35x35cm ~ i 4 0x40cm.
6. 7. I n t impul infi ger ii tr ebui e urmarita cu atent ie star ea pernei
-Sonetele echipate cu berbeci ~i eu cadenta rapida (80-120
de batere ~ i a capului pi lotului. La observarea primelor deformajii
lov / min) dotate eu berbeci eu aer comprimat, pot infige piloti pima
la 20m lungime ~i45x45em s ectiune; sau degr adari ale pr obei se opreste bater ea si se inlocuieste perna.
Daca degr adar ea eapului pilotul ui s- a produs pe 0 lungime mai
-Ciocane pneumatice cu cadenta rapida de tipul MENK-
mare, care poate ajunge sub nivelul platformei de batere ~i a
KRUPP, SB 80, SB 180, SB 400 pentru infigerea de pilo]i metalici
betonului de egalizare se va inlocui pilotul degradat' sau se bate altul
sau din beton armat cu lungimi de circa 20m ~i sectiune de alaturat,
45x45em;
-diverse vibroinfigatoare din import sau produse in lara eu
70 71
A. Unele consideratii de care se tine cont la infigere 6.13. Masurarea, reali zarea ~I investigar ea refuzului sunt
obligatorii. Aceasta nu trebuie sa dep~easca valoarea de control
6.8. lnfigerea pilotil or sub nivelul terenului se face cu ajut orul prevazuta in proiect, care - la randul lui - trebuie sa se bazeze pe
unui prelungitor metalic de pilot (numit pilot fals sau fetita in baterea pilotilor de proba,
Iimbajul santierului), care s e monteaza pe capul pilotului, intre acesta Proiectul trebuie sa contina valoarea de control, a refuzului
~i berbec. determinata in tehnologia de infigere efectiv aplicata. in cazul in care
proiectul nu contine valoarea de control respectiva, executantul este
6.9. Daca pilotii patrund greu (de exemplu in pamanturi obligat sa 0 ceara ~i numai du pa a ee ea ii este permi s sA inceapa
ar gilose), este indicata bater ea lor in trepte, astf el se bat pilot ii pana lucrarea.
la cot a la care patrunderea in teren se face relati v usor, dupa care in in cazurile in care prevederile proiectului in legatura cu fisa ~i
momentul c an d in fig ere a in ce pe sa se faca mai greu, se face 0 p au z a cu refuzul nu se confirma in lucrare, executantul trebuie sa cherne
de batere de circa 0 zi, dupa care se reia baterea, incepand cu proiectantul care este obligat sa se prezinte de indata pentru
lovituri executate cu inaltime de cadere redus a. adoptarea proiectului, t a r a de care lucrarea nu poate fi continuata,
Acest pr ocedeu se fol oseste cu conditi a ca la reluarea infigerii De respectarea intocmai a acestor prevederi raspunde inginerul
pilotilor util ajul sa nu fie incomodat de pil otii din J U T . sau s ubinginerul responsabil de lucrarile de pilotaj.
6.10. Atunci cand unii piloti intalnesc obstacole in timpul

baterii, care nu pot fi inlaturate prin sapare rnecanica sau manual a BI Abateri admise la poziponarea piloti1or
se va incerca spargerea lor cu ajutorul unui trepan, dupa care se va fatA de proiect
continua infigerea pilotului pima la cota ceruta, sau daca nu se va
putea extr age pilotul ~ i nici inlatur a obstacolul se va inf ige alt pilot 6.14. Devierile fat! de proiect a pozitiei in plan a pilotilor nu
alaturat. trebuie sa depaseasca urmatoarele limite:
- pilotii dispusi p e un rand. . . . . . . . . . . • . . . . . .. ± 7,5cm
6.1 l, In cazul in care infigerea initiala a pilotului se face greu - pilotii dispusi p e doua sau m ai multe rimduri. . . . . .. ± IOcm
din cauza unei Ientile de argila tare sau a unei cruste de p am am mai In locurile acoperi te cu apa, devieril e adrnise sunt:
rezistenta in suprafata se va executa in pr ealabil 0 preforare pentru - pilotii in grup. ±2Ocm
strapungerea acestei portiuni de teren tare, dupa care se infige - pilotii din rimdurile de margine. . ± 15cm
pilotul,
Numar ul piloti lor deviati de la pozitia din proiect nu tr ebuie sit
6.12. in afara cazurilor de piloti purtatori pe varf, eu stratul de fie m ai mare decat 25% din totalul pilotilor fundatiei respective.
baza incompresibil (staneA, marna, pietris), in toate celelalte cazuri Executantul ~i delegatul beneficiarului vor face receptia pozitiei
es te obligatoriu verificarea refuzului, conform ST AS 2561/2-81. pilotilor inainte de executarea radierului, intocmind un releveu cu
D aca minimum 1 0 % dintre p ilo tii v er if icati indica posibilitatea pozitia exactA a pilotilor, pentru fiecare obiectiv sau fundatie in
de patrundere peste pozitia de refuz initiala, se va relua baterea parte.
pentru toti pilotii.
72 73
7.EXECUTAREA PILOTILOR FORATI 7.1.3. Inlaturarea obstaeolelor intalnite in f or aj se va faee tara
explozivi, evitandu-se, pe cat posibil, prabus irea stratului de pamanr,
AI Procedeele de realizare a gaurii forate Forajele ee nu se mai pot executa (din eauza unor obstacole
sau surpari ivite in ti mpul f or ari i, s au g re se li de executie) trebuie
7.1. Procedeele folosite la realizarea gaurii de foraj sunt umplute eu pamant, balast, mor tar autointar itor, sau eu beton slab,
urmatoarele: t in a nd s ea rn a de natura terenului; materialul de umplutura ~i solutia
- procedeul de forare uscata: de eontinuare a pilotajului s e s tabiles e de proiectantul Iucrarii,
- proeedeul de forare hidraulica, eu noroi care poate fi:
- eu circulatie directa; 7.1.14. Conducerea santierului este raspunzatoare de pregatirea

- eu c ir c ul at ie i n v er sa : ~i instruirea personalului calificat, inaintea inceperii executiei. E ste
- procedeul de forare cu tubare (c~uiala metalica), care poate fi interzis a se lucra cu personal necalificat sau eu calificare
recuperate sau pierduta. necorespunzatoare, deoarece calitatea pilotilor depinde direct de acest
Indiferent de procedeul de forare, pe tot timpul forarii se va lueru.
urmari natura materialului extras, comparandu-se cu rezultatele
studiilor geotehnice initiale. Asupra oricarei nepotriviri se va BI Executarea gauril prin procedeul de forare uscata
instiinta proiectantul.
7.2. La pr ocedeul de for are uscata se deosebesc urmat oarele
7.1.1. Pentru marirea capacitatii portante a pilotilor, se operatiuni principale:
utilizeaza uneori procedeul largirii bazei forajului sau evazarea -- saparea:

fixarea pe punct ~iverificarea verticalitatii prajmii;
corpului pilotului, la diferite adancimi.
Largirea bazei pilotului (crearea unui bulb) se poate executa eu - extragerea, descarcarea §i introducerea sapei.
dispozi tive mecanice sau pr in pr ocedee care folosese forta gazelor a) Fixarea sculei de sapat pe punct, pentru utilajul de forat
dezvoltate de incarcaturi explozive amplasate in gaura de foraj. rotativ, se face prin deplasarea acestuia pana la taru~ul care
Dis pozitivele pentru executarea bulbului pilotului sunt de conceptii materializeaza pilotul. Se coboara unealta de sapat la nivelul
diferite, in vederea adaptarii la natura ~iconsistenta terenului. terenului, la cativa centimetri deasupra laru~ului. In momentul cand
Pentr u crearea bulbilor la piloti se poate utiliza ~i procedeul de unealta este pe verticala laru§ului, se coboara incet prajina, paoa
betonare sub presiune, care formeaza bulbi de beton la nivelul cand sapa se sprijina pe t eren ~i se incepe saparea,
stratelor slabe. b) S aparea incepe pri n rotir ea cu viteza mica a unelt ei de sapat,
pentru mentinerea ei cat mai bine pe punctul fixat. in momentul cand
7. 1.2. Cand s uprafata stratului portant este inclinaCii, forarea va sapa (cupa) sau burghiul s-au centrat, iar gaura incepe sa se
incepe cu p i lo j ii s it u at i in partea ce a mai de jos a s tra tu lu i, a va nd contureze, se continua saparea. Dupa umplerea sapei (cupei) cu
grija sa patrunda in acesta pe adancimea necesara asigurarii pamant, se opreste rotatia prajinii: aceasta se ridica deasupra
capacitatii portante a pilotului, pentr u a se evita afanarea stratului de terenului, se roteste lateral utilaiul de foraj pana deasupra depozitului
s ub pilotii deja executati, de parnant ~i se descarca,
74 75
Dupa descarcarea uneltei de sapat, ea se readuce deasupra 7.3.3. Contr olul noroiului bentonitic. pe santier trebuie tacut
gaurii de foraj, se introduce in ea si se continua saparea. permanent, prin verificarea urmatoarelor caracteristici rnai
principaJe:
CI Executarea giurii forate prin procedeul hidraulic - densit atea, care se f ace prin cantarir e sau cu ar eometrul :
- v a sc oz it at ea a p ar en ta , m a su ra ta cu palnia Marsch (timpul exprimat
7.3. Forarea pilotilor cu circulatie de noroi incepe cu in secunde pentru scurgerea unui litru de nor oi pr intr-un orificiu de
organizar ea punctului de lucr u, pregati rea utilajului ~i prepar ar ea £1=3/16";
noroiului. - cantitatea de nis ip;
7.3.1. Mentinerea peretilor gaurii forate se asigura prin - filtratia, care reprezinta cantitatea de apa in em', cedata de a proba
de circa 0,61 noroi supusa unei presiuni de 7 at. timp de 30min. ~i
introducerea noroiului tixotropic de bentonita, iar forarea gaurii se se deter mina cu pr esa Baroid;
face prin r otirea sapei de foraj, sau prin percutie cu scule adecvate, - stabilitatea suspensiei (nedecantarea);
concomitent cu circulatia noroiului care are rolul de a usura - grosimea peliculei de noroi (tuna), in mm, ce se depune pe hartia
operatiile de sapare. de filtru as ezata la baza cilindrului presei Baroid ~ise stabileste odata
cu filtratia,
7.3.2. Prepararea noroiului se face din: bentonita Proprietatile bentonitei folosite la prepararea noroiului sunt cele
3
(l50 ... 250kg/m ), barita (in functie de densitatea ceruta noroiului), indicate in ST AS 9305-81.
cu adaos de carbonat de sodiu (1.. .Zkg/m') sau hexametafosfat de
sodiu (0,1 ... 2 k g/m 3) pentru reducerea vascozitatii ~i de trasgel 7.3.4. La forajul cu cir culatia inversa, pr ocedeu f olosit in mod
(cca.Sukg/m') pentru reducerea filtratiei, eurent la executia pilotilor, circulatia noroiului se face prin
Noroiul bentonitic trebuie sa indeplineasca 0 serie de conditii devers area din bataJ in gaura de foraj, de unde apoi este aspir at cu
tehnice de caJitate pentru a putea asigura stabilitatea peretelui pompa prin sectiunea interioara a prajinii de forat ~i evacuarea in
forajului. b a ta l, i m pr eu n a eu detritusul antrenat. Antrenarea fluidului printr-o
Limitele normaJe in care trebuie sa se incadreze vaJoarea sectiune mica are avantajul ca viteza ascensionala este mare,
earacteristieilor tehnice aJe noroiului sunt urmatoarele: nemaidepinzand de diametrul forajului ~i putand astfel sa se
- de nsita te a . p = 1,05 1,lOglem' reaJizeze, in mod eurent, foraje cu diametr e de cir ca 1,5m.
- vascozitatea initiala . . Vo=30 35s
- vascozitatea dupa 10 minute. . . . . . . . .. V 10 = V 0 + (5 1O)s 7.3.5. ReaJizarea forajului hidraulic eu circulatie inversa se
- filtratia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . F = 8... 15em3/apa poate face pr in absorbti e sau pr in aer lift.
- tuna. t= 1 3mm grosime
- pH. 7.5 8,5 7.3.6. ReaJizarea in bune conditiuni a forajului este.determinata
- continutul in nisip. sub 3 % in mare mas ura de eaJitatea noroiului folosit, care trebuie s a as igure:
- decantarea apei la suprafata noroiului in 24 ore. .. praetic nula - s tabilitatea peretilor gaurii pana la terminarea betonarii;
- stabilitatea in 24 ore (diferenta de densitati) 0,02 0,05 " racirea ~i lubrifierea s culei de foraj;
- tinerea in s uspensie a detritusului §i evacuarea acestuia;
76 77
- curatirea talpii forajului; Alegerea uneltei de sapat se face in funct ie de natur a ter enului,
- calitatea betonarii, prin realizarea unui noroi cu 0 vascozitate astfel:
optima, care asigura 0 aderenta buna a betonului la teren ~i - in ter enuril e slab nisipoase, se ut ilizeaza sapa l amelara tip gr ebla:
mentinerea aderentei intre beton s i armatura, - in terenurile slab argiloase, se foloseste mai ales sapa lamelara
etajata;
7.3.7. Inainte de inceperea forajului, se vor executa in - in terenurile tari ( pietr is, bol ovanis, marne etc.) se foloseste sapa
apropier e batale sau rezervoare (habe) pentru cir culatia noroiului S i cu role, care se monteaza la capatul prajinii de foraj de care se
depunerea detritusului, care vor avea un volum de trei ori mai mare pr inde cu suruburi ~ i se izoleaza cu gar nitura de cauciuc.
decat volumul gaurii de forat (necesar pentru eventualele pierderi,
depunerea detritusului si evacuarea noroiului din gaura in timpul Garnitura de foraj are diametre ~i lungimi variabile ~i este
alcatuita din tronsoane de prajini imbinate intre ele prin flanse prinse
betonarii) . cu buloane si cu garnit ur a de cauciuc sau prin insurubare,
lntre batal Si gaura forata se executa un canal de legatura, de Prajinile de foraj sunt de regula tubulare ~i asigura circulapa
aceeasi adancime cu a batalului, prin care nor oi ul cir cula spre gaur a
noroiului. Pe doua generatoare diarnetral opuse ale coloanei sunt
forajului, prin cadere Iibera,
montate doua tevi subtiri pentru introducerea aerului (in eazul
Deoarece in general se executa mai multi piloti pe un
evacuarii noroiului cu aerlift).
amplasament, apare mai economic s a se execute doua batale, fiecare
Executia forajului numai cu circulatie de noroi si pompa de
avand un volum de circa doua ori volumul gaurii, Dupa executia
absorbtie se poate realiza pfma la adancime mica, dupa care se
forajului folosind primul batal, recuperarea noroiului in timpul
continua forarea cu aerlift.
betonarii se face i n batalul al doilea.
Execujia pi lotului urmator se face folosind noroiul din batalul 7.3. 10. in timpul executarii operatiei de forare, noroiul care
al doil ea, in care timp se cudita detritusul din primul batal.
ci rcula prin inter iorul prajinilor si a f urtunului montat la capatul de
aspiratie conduce detritusul rezultat din sapare la batal, in care se
7.3.8. In cazul in care volumul gaurii forate este relativ mic
decanteaza, iar noroiu1 curat de la suprafata este recondus prin
(pfma la 5m3 ), se pot folosi pentru circulatia noroiului habe (cuve
canalul de legatura in gaura de foraj (recirculare).
metal ice) special construite.
Evacuarea noroiului din foraj, in timpul t ur nar ii betonului, se Dupa forarea gaurii pfma la cola din proiect se executa 0
face prin expulzarea acestuia de catre betonul tumat. Trebuie circulatie suplimentara di n noroi, de cir ca 30', pentru indepartarea
acordata 0 mare atentie asupra pericolului de contaminare a noroiului detritusului de pe talpa forajului Sicuratarea noroiului de particulele
cu ciment, care influenteaza negativ calitatile s ale. E ventual. noroiul in suspensie.
Periodic, se va proceda la eliminarea din batal a noroiului
care a venit in contact cu betonul se va indeparta pe 0 inaltime de necorespunzator Si la evacuarea detritusului depus, adaugandu-se
circa 1,0. .. 2,Om (mas urata de la fata betonului).
noroi tixotropic proaspat.
7.3.9. Pregatir ea instalatiei de foraj se face in mod obligator iu
inainte de inceperea sapaturi] ~i consta in general din: verif icarea 7.3.11. La ins talatiile de forare cu circulatie directa noroiul este
prajinilor ~i a sapei de foraj, a instalatiei de aerlift, a aparatajului absorb it dintr-un bazin ~i trimis prin tija instalatiei la baza gaurii
dispozitivelor de betonare, etc. forate. Noroiul antreneaza detritusul, care s e ridica la s uprafata prin
78 79
spatiul din jurul tijei ~i ghidat de un tub rnetalic montat la partea proprie si apoi se i nf ig e p ri n pr esare ~ i miscare de rotire alternanta
super ioara a gaurii, este dever s at pe 0 sita, care reline par tile mari in plan orizontal (iuvoaiere) cu ajutorul instalajiei hidr auliee. in
~i lasa suspensia sa se reintoarca in bazinul-rezervor de unde este m o me ntu l c an d eoloana nu mai parrunde in teren, in ce pe sa pare a s i
pompata din nou in tija instalatiei de foraj. evacuarea pamantului, care se face c on tin uu , p an a la nivelul cutitului
de la baza coloanei, la parnanturi eoezive.
DI Exeeutarea gaurii forate co tubare
7.4.6. Nu se permite exeavarea pamanturilor necoezive (nisipuri
7.4. La procedeul de foraj cu tubaj r ecuperabil, se deosebesc, fine prafoase ir nbibate eu apa) decat pana la 30 . .. 50em deasupra
dupa modul de i nt roducere a tuburilor, doua tehnologii: nivelului cutitului coloanei metalice, pentru a se evita surparea si
afanarea pamantului in jurul gaurii,
7.4. I. Introdueerea ~iext ragerea tuburilor eu utilajul de forat. in timpul forarii sub apa, nu este permisa scaderea nivelului
apei din coloana cu mai putin de 1m deasupra nivelului hidrostatic
7.4.2. Introducerea ~i extragerea tuburilor cu ajutorul unui natural din terenul inconjurator, pentru a se evita efuier ea.
vibr ator . I ntroducerea se mai poate face ~iprin batere cu maiul, iar La evacuarea pamantului, sapa va fi ridicata incet, iar inainte
extragerea s e face tot cu ajutoruJ unui vibrator. de descarcare va f tinuta suspendata la gura coloanei metal ice,
in terenuri necoezivemisipuri.pietrisurijtrebuie respect ate pentru a da posibilitatea sa se scurga bine apa in tub, dupa care se
urmatoarele principii generale de forare: va incepe manevrarea de descarcare.
- evitarea folosirii utilajelor cu vacuum (sugere), ca de exemplu
pompa cu cIapet, intrucat provoaca af'anarea stratului portant; 7.4.7. Sub nivelul apei subterane se va lucra totdeauna cu
- tot pent ru evitarea afanarii terenului, cutitul coloanei de for aj se va contrapresiune de coloana de apa. La forarea in prafuri ~i nisipuri
mentine in perrnanenta sub nivelul sapat, fine, inaltimea coloanei de apa va fi eel putin un metru deasupra
nivelului hidrostatic, masurat atunci cand unealta de forare este
.4.3. Pent ru pr otejarea peretilor f orajului ,se folosesc tuburi scoasa din coloana.
metali ce, de lungimi variate (2 ... 8m), cele de l ungime mica ( 2 ... 3m)
folosindu- se in general la par tea superioara a forajului. lmbinarea 7.4.8. In cazul panzelor freatice aseensionale inaltimea coloanei
tuburilor se face de regula pri n insurubar e sau pri ndere cu sur ubur i de apa in tub, la pamanturile nisipoase va fi s uficient de mare, as tfel
cu cap ingropat. Lungimea total a a tubulaturii trebuie sa asigure incat sa se anihileze sub presiunea apei din strat; iar la nevoie se va
adancimea prevazuta a pilotului si in plus 0 lungime de 1,0 . .. 2,Omm introduce in coloana noroi bentonitic cu densitatea corespunzatoare
deasupra terenului, necesara pentru manevrarea ei. (1,15-1 ,20g/cmJ). Mentinerea unui nivel de apa r idicat in colo ana se
face prin alimentare continua cu apa din afara (prin pompare). I n
7.4.4. Se interzice introducerea coloanei de foraj cu ajutorul cazul acestor pamanturi, pentru a s e evita s caderea nivelului apei din
apei sub presiune. coloana nu se admite forarea rapids ~i niei pomparea apei din
coloana, in vederea turnarii betonului.
7.4.5. Dupa fixarea corecta a coloanei pe punet si verificarea Executar ea sapaturi: pe ultimul tr onson de foraj de 1,0 . .. 1,Sm
ver ticalitatii acesteia, ea se lasa sa patrunda in teren prin gr eutatea se efectueaza dupa infigerea eoloanei pana la cola varfului pilotului,
80 81
rnentinandu-se
5/11/2018 in a c el as i t ir n p ~i nivelul apei
GE029-97 -Ghid Practicas
in coloana, a cum s-aTehnologiadeExecutieaPilotilor
Privind 7.5.1. La Pentru
armarea Fundatii
pilotilor, -slidepdf.com
barele longitudinale vor fi
ararat mai sus. distribuite in general in mod simetric fata de ax a vertical a a pilotului
~i scoase peste capatul pilotului cu lungimea minima necesara
7.4. 9. Inainte de inceperea betonarii, se executa in mod realizarii incastrarii in grinda sau radierul de fundatie, conform
obligatoriu c ur at ar ea g a ur ii de foraj pentru inlaturarea detritusului prevederilor din STAS 2561/3-83.
depus pe talpa. A cea sta r .~Qratiese executa dupa trecerea unui timp
de 1 . . . 2ore de la terminarea forarii, tirnp in care se sedimenteaza 7.5.2. Inainte de introducerea carcasei de armatura in gaura
majoritatea particulelor pe talpa forajului. forata, se face receptia ei,prin verificarea concordantei cu proiectul,
Curatarea talpii forajului trebuie lacuta cu deosebita grija, prin a rigiditatii, a sudarii corecte a barelor, a dispozitivelorde mentinere
sapare cu v it ez a r ed us a; introducerea ~i scoaterea sapei se face cu a formei, distantierilor, etc.
m i sc a ri i n ce te , c o n tr o la n du - se permanent sa nu se ajunga sub nivelul Pentru pilotii cu lungimi care depasesc 10m, carcasa de
cujitului coloanei. Dupa efectuarea acestei operatiuni, forajul este armatura se confectioneaza din tronsoane care se imbma intre ele
gata pregatit pentru betonare. prin sudura electrica, Ia gura forajului. .
Lungimea maxima a unui trons on este in functie de greutatea lui
7.4.10. Pentru a se preintampina forrnarea unei noi depuneri pe ~i de inaltimea de ridicare a utilajului cu care se manevreaza, fiind
talpa forajului, turnarea betonului trebuie s a inceapa intr-un timp cat in general de 6. .. 1Om. Sudarea barelor se face conform prevederilor
mai scurt de la terminarea curatirii talpii (15 ... 30minute). In cazul din instructiunile tehnice C 28-83.
in care se produc intarzieri la inceperea turnar ii betonului, mai mari In timpul sudarii se va da 0 atentie deosehita centrarii
de 30 minute, trebuie repetata operatia de curatare a talpii forajului. tronsoanelor spre a evita devierea de la verticala a carcasei la
introducerea in gaura de foraj.
7.4. II. In santier va funcjiona un laborator de noroaie ~i Diametrul interior al carcasei este Iimitat de diametrul
betoane, car e va stabili rejetele de preparare a nor oiului bentonitic burlanului de betonare (15 ... 25cm), car e se introduce in interiorul
~i va urmari pe pareurs realizarea pararnetrilor noroiului carcasei, cu un spatiu de siguranja de minimum 5cm necesar pentru
(vascozitate, densitate, continutul de nisip, stabilitate), Laboratorul manevrare ~i pentru 0 ascensiune usoara a betonului in coloana (in
va fi dotat eu aparate de masurare (palnie Marsch, cantar BAROID, timpul betonarii).
elutriornetru, presa filtru BAROID, cilindri, greutati etc.). Carcasa metalica trebuie prevazuta cu distantieri rigizi, care s a
Laboratorul va preleva ~i probe de beton. permita 0 aluneeare usoara a acesteia pe p e re ti i g a u ri i de foraj sau
a tubajului. Distantierii se vor dispune la 1.. .3m, in funcjie de
E J Confectionarea ~i introducerea carcasei de armatura diametrul carcasei, astfel incat sa se asigure corecta centrare a
armaturii in foraj.
7.5. Armatura pentru piloti i de beton armat turnati direct in
p a m a nt se confeejioneaza conform indicatiilor din proiect, a 7.6. in cazul unor lungimi mari de piloti (peste lOrn), armatura
prevederilor STAS 2561/4-90, nonnativului C 140-86 ~i se va mentine suspend at a la gura forajului, evitandu-se astfel
prescriptiilor de mai jos. frecarile armaturii de peretii forajului.
82 83
F/ Betonarea pilotilor
7.7. Compozitia betonului folosit in eor pul pilotilor forati se va
stabili in f uncti e de condi tiile de calit ate , potr ivit inst ructiunilor
tehnice C 140-86 ~i STAS 256114-90. a b c. d e.
Caracteristica principals a betoanelor destinate pilotilor forati
s i turnati pe loc cu ajutorul burlanelor este lucrabilitatea.
In acest sens, dupa caz, pentru mari rea l ucr abil itatii betonului
si a timpului de priza, se vor utiliza plastifianti si intarzietori de
priza, eu efectuarea de incercari preliminare. ----I
~--=I
Calitatea agregatelor se va alege in concordanta eu prevederile
STAS 1667-76, ia r dimensiunea maxima a aeestor a va f i de 31mm.
Tipul de eiment se va alege in concordanta cu prevederile din
r·. /
normativul C 140-86. ,.
•' 4
r I) 4 •
7.8. in cazul forajului useat, betonarea se face in mod > : D • , .
obligatoriu eu ajutorui unui burl an prevazut cu palnie la partea t

- ----J~-~"l__C'-'--'--"---\
super ioar a. P ent ru a se evit a segr egarea betonului, bur lanul trebuie ~~'~i
rnenjinut tot timpul tumarii innecat pe eea. 1,Om in mas a de beton
din pilot, iar la inceputul turnarii burlanul va fi rezemat pe talpa

forajului.
S ch~mQ herona-rll .pl/ol;lo~ /oro:h' c'-' r:r/u.f o~v I hur/ol>VIvi de
~I"nO're
7.8.1. In cazul turnarii mecanizate, cu pompa de beton, furtunul
a '/nfraa'</f!e:r~ 6urI0'Iw/,,/, 6. 6e.loo"I"e<Y j"n'n Nr/an;
se coboara pana apr oape de talpa forajului.
c. cv a co or-eo of>er" tie c~frc bel-on; d. l,efonqr'-"Q'l'e
"II-imi/ me/n~'; e 1'/101 'l0fc be/onal-.
7.9. In cazul turnarii betonului s ub apa sau sub noroi tixotropie,
operatia se executa cu ajutorul unui burlan innecat, format din
tr onsoane si pr evazut cu capac metalic ~i gar nituri de cauciue asezat Fig. 2
la partea inferioara a palniei, Betonarea sub apa se mai poate face §i
eu 0 cupa eu capac mobilIa partea de jos.
Burlanul de betonare este prevazut la partea superioara cu 0
7.9.1. La betonarea cu burlan innecat se utilizeaza burlane de palnie de 0,6 ... 1 ,OOm3 capacitate, care are la partea inferioara un
tip Cont ractor , in tronsoane de 2 . .. 6m lungime, car e se ir nbina intre capac metalic ell gar nitura de cauciuc, pentru retinerea betonului i n
ele eu flanse prinse eu suruburi prevazute cu gamituri de eauciuc. timpul turnarii primei sarje. Capaeul metalic, in general de forma
Prinderea tronsoanelor se face la gura forajului. In final burlanul conics , este as ezat la baza palniei, fiind prevazut la partea inferioara
trebuie coborat cu circa IOcm deasupra talpii forajului (fig.2). cu bare metalice pentru ghidarea lui pe burlan in t impul coborarii.
84 85
7.10. In cazul turnarii betonului sub apa se vor respecta si
Betonarea fiecarui pilot nu se admite a se incepe inainte de a se
prevederile din normativul C 140-86.
fi5/11/2018
luat ~i verificat toate masurile GE 029-97-GhidPractic
organizatorice care saPrivind
asigure TehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
terminarea lui tara intreruperi mai mari de 1/2 ora.
Odata cu tumarea primei sarje de beton, capacul metalic
GI Extragerea coloanei de protectie a forajului
coboara prin burlan in adancime, sub a c ti u ne a g r eu t at ii betonului,
impingand in acelasi timp i n a fa ra ~i apa din burlan; astfel, capacul
7.11. Concomitent cu betonarea, se procedeaza la extr agerea
ajunge sa reazeme pe fundul for ajului, burlanul si palnia fiind pline
coloanei de protectie a forajului, prin miscari continue in plan
cu beton fluid.
orizontal ~ i ver tical, ef ectuate de la nivelul ter enului prin comenzi
ridicarea, cu ajutorul troliului, 20 ... 30cm a burlanului
Prin umplute cu beton, capacuI metalic
~i palniei cu iese din burlan sub hidraulice.
Extragerea se face treptat, in functie de cantitatea de beton
actiunea betonului; betonul din burlan este expulzat intre burlanul de
tumat, avandu-se gr ija ca, siul coloanei sa fie per manent sub nivelul
betonare si peretii coloanei (in cazul forajului tubat) sau ai
betonului turnat, cu minimum 2m. Pentru a se respecta aceasta
forajului(in cazul f or ar ii cu noroi tixotr opic), i ar apa din coloana,
respectiv nor oi ul tixotr opic, este impinsa in sus ~i deverseaza peste conditie, se va line 0 evidenta permanent a a volumului de beton
gura forajului, pe masura umplerii cu beton a coloanei sau gaurii de turnat in coloana ~ i s e va veri fica periodic nivelul betonului din pilot
foraj. eu ajutorul unei tije metalice.
in cazul in care, la prima r idi care a palniei si bur lanului coloana
de beton nu coboara - se va proceda la 0 miscare brusca pe verticala 7.11.1. Penrru a se evita antr enarea carcasei de armatura la
a burlanului ~is e va adauga 0 noua ~ ar ja de beton in palnie care pr in extr agerea coloanei , ea trebuie prevazuta la par tea inferioara cu 0
gr eutatea ei, va impinge bet onul di n burl an. tabla rnetalica sudata de arrnatura pe care preseaza greutatea
in continuare, alimentarea cu beton a palniei se face in mod betonului t umat. Di ametrul aeestei table metalice de f orma rotunda
continuu, lara intrerupere, pana la betonarea cornpleta a forajului, va fi 1 1 2 din ee l al carcasei, pentru a lasa sa patrunda usor betonul
pe fundul forajului. Pozitia carcasei de armatura va fi urrnarita
7.9.2. in timpul betonarii pilotilor, se executa miscari incete de permanent in tot timpul betonarii.
ridicare §i coborare a burlanului de betonare, precum ~i miscari de
r otire ale coloanei de foraj, respectandu-se tot timpul urmatoarele 7.11 .2. La terminarea betonarii pilotului, se indeparteaza
conditii: betonul de la suprafata, care a stat in contact eu apa sau cu noroiul
- tuburile de betonare trebuie sa fie perfect etanse, pentru ca tixotropic, pe circa lm, care reprezinta in general grosimea
apa sau noroiul din foraj sa nu patrunda in ele; betonului contaminat cu noroi s au spalat de apa.
- partea de jo s a burlanului de betonare se va mentine

permanent cufundata in beton de 2,0 ... 3,Om pentru a nu se produce 7.11.3.Dupa betonarea fiecarui pilot, burlanele ~i palnia de
intreruperi in corpul pilotului; betonare, precum ~i c oloanele de foraj, se vor spala cat mai bine, cu
- nivelul betonului in burlan se va mentine permanent deasupra jet de apa perie, indepartandu-se complet resturile de beton de pe
nivelului noroiului sau a apei din foraj, iar betonarea se va face in ele.
flux continuu, pfula la betonarea completa a pilotului, asigurandu-se
astfel continuitatea betonului in corpul pilotului.
87
86
8. EXECUT AREA PILOTILOR REALIZATI PE LOC PRIN
lJI5POZlTlV ,PENT/(U REALllAR'£A PILOT/LUIf'
VIBRARE
5/11/2018 GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor Pentru
J)IN BETON Fundatii
A,.fMAT -slidepdf.com
TlI~NATI roE i.ac P.f>/Tt./
V/8I?AK'fi'
8.1. Executarea pi lotilor r ealizati pe loc prin vibr ar e se face cu
agregate de vibrare sau vibropres are de puteri cores punzatoare, care
actioneaza cu ajutorul unor dispozitive de infigere.
8.2. Dispozitivul de realizat pi loti prin vibrare (fig.3) este

alcatuit dintr- un tub metalic cu diametrul exter ior de 325 .. .4 I 9 rrun,
avand grosimea peretelui de 8. .. 9rrun, lungimea dispozitivului fiind
in functie de lungi mea lumanarii de ghidar e a agregatului. P er etele
tubului trebuie sa fie neted ~i continuu la imbinari, care se vor
realiza prin sudura, asigurandu-se 0 etanseitate care sa nu permita
patrunderea apei i n tub. I
S
.3. Dispozitivul se introduce in parnant cu ajutorul 7
vibroagregatului, pana la cota din proiect, trecandu-se apoi la
turnarea pilotului, astfel:
- se introduce in dispozitiv 0 cantitate de beton pana la 8 JeCT/lINEA A-A
aproximativ 1/ 3 din inaltimea acestuia ~i se extrage tubul cu 5'__

~
1,20 ... 1,30m, sub efectul vi brarii, ceea ce faciliteaza deschiderea
clapetelor ~i scurgerea betonului in gaura pilotului;
- se incepe proeesul de vibropresare: clapetele plasate in
interiorul tubului se inchid, iar masa de beton de sub ele vibrata si
J
presata in teren, realizandu-se astfel la partea inferioara un bulb
datorita refularii betonului:
- se umple in continuare tubul pe toata inaltimea, se ridica
dispozitivul prin vibrare eu 1,70 ... 2,OOm, ~i se reia proeesul de
z D£TAlIUl CLAFET£
vibropresare, oprindu-se tubul cu circa 50cm mai sus fata de cola
IJJs~au'l/vu/ I'cnfrCl rt:oltiorea p//ol/lor
initial a ; as tfel, s e mareste bulbul initial creat; compus dtrl. f T=1'ti merc/ic<i ..I CI(7I'~~~ C t O c tJt:r%;
- dupa epuizarea numarului de vibropresari stabilit prin
3 &/O'mo /c , 1,.. L/H)//alcare d~ tlesch/d~~ 0' c/ol'e-
incercar i pr ealabile, se umple complet tubul m etalic eu beton ~i se
klor; S Clctpeta rI~fo,-ma semief,;:ilica; G.7.8. l J i . s h . ? _ i ' f e . - ;
trece l a extragerea dispozitivului prin vibrare, dupa care utilajul se
deplaseaza intr- o noua pozit ie unde fazele de lucru sunt reluate;
fJ. ~ICI"~o de p ri ndc f" e; f O.~er(:IY.sfra '* iurnorc a
6ef-om..<Ji; It. P I'ln Jf: ~ rornore.
Fig. 3
88 89
- se armeaza partea superioara a pilotului proaspat tumat, pe 0
lungime de minimum 1/3 din lungimea pilotului conform STAS fizico-mecanice ale pamantului pe care urmeaza sa se execute 0
2561/4-90, cu 0 carcasa introdusa in masa betonului prin rotire si fundatie dir ecta a unei constructii, deci ei nu f ac obiect ul pr ezentei
presare manuala.usurand aceasta operatic prin folosirea unui reglementari tehnice.
pervibrator. Pr ocentul de annare transversal a a pilotului pe zona
critica, situata la partea superioara a lui pe 2,3 d (d=diametrul 9. EXECUT AREA PILOTILOR FRANKl
nominal) se asigura prin 0,8 %.
9.1. Pilot ii Fr anki r epr ezinta tehnologia cea mai cunoscuta de
8.4. Pentru realizarea pilojilor tara bulb, armati pe toata executie pe loc a pilotil or pr in batere cu tubaj r ecuperabil ~ i c u beton
lungimea, dupa introducerea dispozitivului (Ia care s-au scos compactat. Pentru executarea acestor piloti se folos esc in mod curent
clapetele din interior), p a n a la cota din proiect se procedeaza ast fel: 1a noi in tara, de circa 30 de ani sonetele Franki KPF-22, care
- se introduce in tub carcasa de armatura: executa pil oti de 0520m m ~i 1ungimi de 15-16m .
- se umple tubul cu beton, dupa care acesta se extrage prin vibrare, Pilotii Franki se confectioneaza cu ajutorul unor coloane
pana la maximum 1,50m, de Ia suprafata terenului; metal ice recuperabile, care se infig in parnant prin tubare cu un
- se completeaza tubul cu beton, dupa care se extrage prin vibrare berbec, intr-un dop de beton introdus la capatul inferior al coloanei
complet, utilajul deplasandu-se intr-o noua pozitie unde fazele de metalice, denumit "dop de avansare" .Prin batere in dopul de
lucru sunt reluate. avansare coloana este antrenata in pamant la cota prescrisa, dupa
care se realizeaza bulbul, din beton compactat ~i se introduce
8.5. Tumarea betonului se va face imediat dupa realizarea ~t~r~. Betonarea corpului pilotului se efectueaza apoi in transe,
gaur ii, evitandu- se ca in tub sa se produca infilt ratii de apa. pnn ridicarea treptata a coloanei ~i compactarea betonului, cu
ajut orullovitur ilor date de acelasi berbec, mentionat mai sus.
8.6. In cazul infigerii pilotilor in pamant prin vibrare sau
vibropres are dis tanta de siguranta fala de cladirile invecinate va fi in 9.2. Deplasarea sonetei KPF-22 se face pe senile sau pe sine de
functie de tipul de vibrator, marime, putere, natura terenului etc. si cale ferata, montate la ecartamentul de 2600mm, pe traverse de
se va stabili i n mod experim ental pe baza de masur at ori efectuate pe lemn, conform STAS 33015-80, la distanta una de alta de
santier pentru tipul de utilaj folosit, tinand cont de natura ~i starea 0,5 ... 0,6m. S inele se prelungesc pr in imbinare cu eclise ~i buloane.
cladirilor invecinate. Calea de deplasare a sonet ei se monteaza pe dir ectia randuri lor
Acest e conditii sunt valabile si pentru i nfigerea sau formarea de piloti, astfel ca, prin rotirea sonetei, sa se acopere un numar cat
pilotilor prin batere cu berbeci, ciocane diesel, ciocane cu aer mai mare de pilot i,
comprimat, tr epane etc. car e produc vibratii i n teren.

9.3. Schimbarea sensului de deplasar e a sonetei se obtine prin
8.7. Pilotii cu "samburii de beton" sunt elemente de beton ~us p.end~ea acesteia pe cele 4 vinciuri ~imontarea caii de deplasare
simplu sau balast, realizati cu ajutorul unui tub metalic de forma Indirectia necesara, dupa care s e coboara ins talatia.
tronconica avand dimensiuni 015 la 40cm ~i 1= 2 la 6m, inchisa la
part ea de jos, introdusa in teren pri n vi brare.
90 91
9.4. Montarea sonetei se face de regula pe platforma de lucru
sau i n imediata apropiere a acesteia, daca r arnpeJe de acces permit
5/11/2018
coborarea sonetei cu 1u m a n ar ea m GE
o n029-97 -Ghid
t ar a (daca auPractic
inclinariPrivind TehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
sub 1115). POZ/TIA S£NN£i.OIf.DE CONTROL bE
9.5. Dupa verif icarea funcuonarii instalatiei, se procedeaza la

»s CA8UIL 8£"1r8ECULU! SI as P£
rnarcarea sernnelor de control (fig.4), astfel: LUMINAIf'£A SON£TE"/ FIf"4IYKI
- Sernnul de control de pe cabJul berbecului (3) corespunde
lungimii coloanei, rnasurate pe cablut berbecului (acesta rezemand
pe teren);
- sernnul "zero" (4) se face pe lumanarea sonetei, la partea
s uperioara a coloanei metalice in pozitie initiala, adica avand capatul
inferior la cola platformei de executie a pilotilor:
- sernnul "cota de batere a coloanei metalice" (5) se face pe
lumanarea sonetei si indica pozitia capatului superior al coloanei
metal ice dupa infigerea acesteia la cora. Acest sernn poate f i f acut si
direct pe coloana metalica:
- ser nnul "betonare terminata" (6) se face pe lumanarea sonetei
~i indica pozijia capului s uperior al coloanei metal ice la tenninarea
betonarii pilotului. Aceasta se obtine rnas urand pe l umanare, in j os
de semnul "zero", diferenta dintre cota platformei ~i cota de betonare

prevazuta in proiect.
Care JC e . n - : . c . c . . r ~;/o;;~-
_--,,,-,;.:__-C~.o_~ l e r na /0 CO'.r~..It:
9.6. Lumanarea sonetei trebuie sa aiba pozitia verticala, iar 6elo<?ec;z6/,,·I ..""I.
coloana metalica trebuie s a fie strict in axul lumanarii sonetei,

Abaterea maxima admisa de la pozitia verticala, in timpul executiei,
in cazul p i lo t il o r v e r ti c al i este de ZO , atilt pentru pilotii singulari cal
~i pentru pilotii in grup. Acest lucru se obtine prin nivelarea
platfonnei, prin burarea cailor de deplas are ~i corectare a calajelor.
9.7. In scopul asezarii corecte a coloanei pe pozitia pilotului,

se traseaza un cerc cu diametrul de 52-53cm, centrat pe reperul
pilotului, dupa care coloana se coboara lin pe poziue,
9.8. Fazele de executie ale unui pilot Franki sunt aratate in

figura 5.
Fig. 4
92 93
pilotului sa fie as igurat in permanents, pentru a se evita "strangerile"
5/11/2018 peretilor gaurii
GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor Pentru ~iFundatii
eventualele-slidepdf.com
ingustari sau chiar intreruperi ale
FAZELE »r EXECUTIE AL.E U I V U I corpului pilotului, prin p a tr u nd e re a p a m a nt u lu i sau apei in coloana,
deficiente ce conduc la neas igurarea capacitatii portante a pilotilor,
PILOr F~ANKI
cu consecintele corespunzatoar e; acest fenomen se poate pr oduce i n
s pecial in orizonturile cu umiditate crescuta ~i in s pecial s ub nivelul
apei subterane.
Un alt element important este buna cent r are a berbecului pe
coloana metalica, pentru evitarea deteriorarii armaturii in timpul
lucrului cu berbecul.
Ca un principiu de b az a pentru realizarea u no r lu cra ri de
calitate, care sa asigure ~i un randament optim al sonetelor, se va
avea in vedere ca executia tuturor fazelor unui pilot trebuie sa se
faca continuu, de la inceperea infigerii coloanei metal ice ~i pana la
ter minarea betonar ii si inchiderea golului de pr ot ectie a capat ului
pilotului (strapungere),
9.9. Defectiunile de executie rezultate din neaplicarea

prevederilor din prezentul nor mativ se impart in doua categor ii, ~i
anume:
- defectiuni ce se constata pe par cursul executiei unui pilot;
- defeejiuni ce se cons tata dupa terminarea pilotului.
a) Defectiunile ce se constata pe par cursul execujiei unui pilot
(platf orrna cu zone de por tanja r edusa, calarea necorespunzatoare a
FAZAI PAZAt' FAZ.4.u FAZ'A.1 F)lZA 8
sonetei, betoane cu granulozitate sau cu urniditate necorespunzatoare,
Fo/'~ Inft(;crec 00, J C o ok re 1 A /o n /r :¥ t '6 1 8eionCfreo' carcase insuf icient de r igide sau deformate, deforr nari de armatura
Q'0j'Ului !<Janei f'N'n ~k;¥ f:lrmtF/wii ea:r,fJ/ in col oana in timpul betonar ii etc.) se vor sesiza imediat de f actorii
6alerca / o m 'O '! " e U I'/lo!v /v/ raspunzatori cu conducer ea ~i contr oluJ l ucrarilor si se vor remedi a
dO'pfJ Iv" bulb ,,/u/
prin masuri operative Iuate pe loc de c at re c on du c at or ul I uc ra ri i,
Patrunderea apei sau a pamantului in c o lo a n a, d a to r it a pierderii
Fig. 5
dopului in timpul infigerii coloanei in pamant, obliga in mod obisnuit
la extragerea coloanei ~i reluarea operatiei de infigere in acelasi
amplasament, dupa formarea la suprafata a unui nou dop de
in mod deosebit se subli niaza necesitatea ca "volumul de beton
avansare.
de siguranta", folosit la fazele de betonare a bulbuJui ~i corpului
94
95
P atrunderea apei sau a pamantului in coloana in timpul date de un mai sustinut de cablul instalatiei sau cu ajutorul unei
betonarii, fapt ce are ca efect intreruperea betonarii, obliga in sonete grele (berbee dies el, etc.)
5/11/2018
general GE029-97
la rebutarea pilotului. Masurile -GhidPracticPrivind
corespunzatoare se iau in TehnologiadeExecutieaPilotilor Pentru
- se introduce inFundatii
interiorul -slidepdf.com
tubului carcasa de armatura cu
acest caz numai cu avizul proiectantului. ajutorul eablului sonetei.
b) Defectiuni care nu au fost remediate pe parcurs, dar pot fi - se umple eu beton, de lucrabilitate rnedie (tasare lO-l6cm)
observate direct dupa terminarea unui pilot sunt: tubul pe toata inaltimea, •
- devieri de la pozi tia din proiect, peste tolerantel e adrnise: - se fixeaza un vibrator la partea superioara a tubul ui;
- lipsa totala sau parti ala a armaturii in capul pilotului: concomitent eu vibrare se extrage tubul eu cablurile instalatiei;
- beton de slaba calitate in capul pilotului. vibrarea tubului produce oarecare eompaetare a betonului din corpul
Pentru acest fel de defectiuni este interzisa turnarea fundatiilor pilotului, dar efectul de compactare, atat a betonului cat ~i a
tara a se lua masuri de remediere, ce se vor stabili de la caz la caz terenului din jur, est e mai r edus decat in eazul pil ot ilor Fr anki.
de catre proiectant. Cu ajutorul acestui proeedeu asemanator eu Franki s-au exeeutat
pi loti formati pe loe, tubati de 0600mm ~i adancime de circa 25m.
9.10. F inisarea capet elor pilotilor const a din descopertarea si
sparge rea betonului pana la cola prescrisa in proiect.
10. CONTROLUL ~I EVIDENJA LUCRARILOR DE
a) Descopertarea capetelor pilotilor, respectiv sapaturile pentru
PILOTAJ
fundatii, se vor executa eel mai devreme dupa 5 zile de la betonarea
ultimului pilot.
AI Piloti prefabricati
b) Spargerea capetelor pilotilor se face de preferinta dupa
turnarea betonului de egalizar e. Arrnatura longitudinala se desface
s i se indreapta la lungimea necesara, 10.1. infigerea pilotilor in pamant trebuie ur mari ta eu atentie
in tot timpul baterii, prin efectuarea urmatoarelor operatii:
- masurarea ~iinregistrarea patrunderii pilotului in pamant pe grupe
9.11. Pilotii Franki s un t, a sa cum s -a a ra ra t, p il ot i e xe cu ta ti pe
de cate 10 Iovituri:
loc prin batere cu tubaj recuperabil ~icu beton compactat.
in afara de aceasta tehnologie se mai poate folosi una - urmarirea directiei de infigere, a starii pilotului ~i a terenului
asernanatoare cu pilotii executati pe loc prin batere ~i cu beton iconj urator:
tumat. - verificarea infigerii si refuzului pilotului (fisa pilotului),
a) Masurarea ~i inregistrarea patrunderii pilotului in pamant se
9.12. Pentru executarea acestor piloti se folosesc utilaje face in scopul de a se observa eventualele obstacole intalnite si
specializate, fabricate in s trainatate (Franta, Belgia) sau la noi in rara calitatea pamantului strabann, comparand rezi stenta la patrundere a
eu ins talatia IFC-600, fabricata in Romania. pilotului eu eea rezultata din profilul geologic al terenului.
Fazele principale de executie ale unui pilot executat cu acest L a pilotii bli.tuti eu 0 soneta eu cadenta mare sau medie, dupa
procedeu sunt urmatoarele: asezarea pilotului in pozitia de batere, se mli.soara patrunderea
- s e aseaza in pozitia vertical a pe 0 pl aca metalica rigida un tub pilotului in pamant sub greutatea lui ~i a ber becului asezat tara
cu diametr ul de 600mm iar pe capul superior al tubul ui se monteaza cadere pe capul pilotului ~i in continuare se mascara cumuiat
o alt a placa metalica de protectie; tubul este dus la cora prin lovituri patrunderea pilotului pentru serii de 10 lovituri (anexa I).
96 97
La pilotii infi pti cu sonete cu cadent a rapida, s au prin vibrare,

o lovitura, determinata ca media valorilor inf lgeri lor la ultimile trei
la care nu se pot numara dis tinct loviturile, s e determina patrunderea grupe de cate 10 lovituri - se va lua la fiecare pilot in parte. in
pilotului pe inter vale de c ar e u n minut. conditiile s tabilite la pet.6. 2 ~i6. 8. ~i se va compara cu valoarea de
b) U r m a ri re a d ir e ct ie i de infigere, a starii pilotului ~i a terenului control a refuzului prevazuta in proiect. La pilotii solicitati la
i nc o nj ur at or , c o ns ta din urmatoarele masuri: tensiune (smulgere) nu este necesara inregistrarea refuzului. .
- urmarirea permanents a directiei de patrundere a pilotului in La pilotii introdusi prin vibrare, se va respecta r ef uzul stabilit
pamam ~i luarea eventualelor masuri de corectare a directiei or i de in preaIabil prin inflgere de proba efectuara pe amplasamentul
cate ori s e constata devieri; constructiei folosind acelas i utilaj de infigere ~i prevazut ca valoare
- urmarirea starii pilotului in timpul infigerii; daca pilotul s-a de control in proiect.
deteriorat, el t rebuie ext ras ~i inlocuit cu alt pilot. Refuzul la infigerea prin vibrare reprezinta media infigerilor pe
Se va urmari starea pilotului ~ipe portiunea patruns a in pamant, ult imile trei perioade de vibrar e de cate un minut.
prin compar ar ea fisei efective a pilotului cu cea dedusa din profilul Abaterea admisibila fala de valoarea de control a refuzului
geologic. Daca la un moment dat pil ot ul patrunde mai greu ~i apoi prevazuta in proiect este de 5rrun, in afara de cazul in care prin
mai usor decat rezulta din profilul geologic, acesta este un indiciu proiect se prevad valori mai mici ale abaterii.
care impune 0 ver ificar e a stratificatiei ter enului (prin f oraje sau in timpul masurarii refuzului pilotului, trebuie asigurate
penetrare s tatics ). Compararea numarului de lovituri necesare pentru condijiile normale de infigere ~i anume:
- inaltimea de cadere a berbecului sa fie conform prevederilor
infigerea unor piloti apropiaji unul de altul, poate duce la depis tarea
punctului 6.1. din prezentul ghid practic;
pilotilor care au capul intact, dar care au suferit 0 ruptura sub
- berbecii actionati pneumatic, precum ~i berbecii cu explozie,
nivelul terenului prin zdrobirea betonului ~i indoirea arrnaturilor;
- urmarirea permanents a ridicarii pilotilor, batuti din apropiere trebuie s a functioneze in regim normal;
- loviturile berbecului sa nu fie excentrice f ala de axa longitudinala
~ia umflarii pamantului inconjurator. Daca, in timpul infigerii pilotii
a pilotului;
batuti se ridica, atunci acesti a trebui e rebatuji la cota din proiect.
- capul pilotului sa nu fi e degr adat.
Daca prin infiger ea pilojilor , pamantul din jur se umfla, acesta arata
fie el i pilotii sunt prea desi, fie ca natura terenului impune un alt tip
10.2. In timpul infigerii pilotilor prefabricati, constructorul va
de piloti (de preferinta forati), In ambele cazuri este necesara
line obligatoriu urmatoarele evidente, care se vor treee in "Registrul
reexaminarea proiectului, in vederea modificarii distantei dintre piloti de infigere a pilotilor";
sau schimbarea s olutiei de fundare. a) Evidenta infigerii pilotilor, pentru fiecare pilot in parte va
c) Verificarea adancimii totale de patrundere a pilotului (fisa cuprinde eel putin urmatoarele date:
pilotului) se face prin stabilirea cotei capului ~i varfului lui, la - ziua ~i ora inceperii ~i terminarii infigerii;
sfarsitul baterii, din care se poate deduce in final fisa pilotului. Ea - adancimea l a care a patruns pilotul sub greutatea berbecul ui liber;
se compara cu valoarea din proiect . - patrunderea sub serii de citte 10 lovituri sau pe intervale de timp
in cazul in care se constata ca adancimea de patrundere difera de cate un minut (conf. pet. 1O.1.a);
cu mai mult de O,5Om fala de eea din proiect se va anunta - fumizorul, data confectionarii, numarul si dimensiunile pilotului:
proiectantul, care urmeaza sa hotaras ca asupra masurilor neces are. - cota finala de infigere a pilotului prescrisa prin proiect ~i eea
Refuzul la infigere prin batere - reprezentat pr in patrundere sub realizata;
98 99
- conditiile generale in care s-a facut infigerea, cuprinzand obstacole Dosarul cu fisa ~i registrul de infigere a pilotilor urmeaza
intalnite, accidente, greutati, intreruperi de lucru, degradari ale regimul registrului de procese verbale de lucrari ascunse ~i se
pilotului in
5/11/2018 timpul baterii etc. : GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
anexeaza la acesta.
- orice alte observatii care ar putea servi la 0 cat mai buna
cunoastere a comportarii pilotului in lucrare ~i la detenninarea Bf Pilotl executati pe loc
capacitatii portante.
In anexa I, se da un model exemplificativ al acestei fise. 10.3. Executantul este obligat sa dovedeasca la receptia
b) Evidenta general a a infigerii pilotilor, pentru fiecare obiectiv lucrarilor, ea betonul folosit pentru confectionarea pilotilor a fost de
sau fundatie in parte va cuprinde eel putin urrnatoar ele date: buna ealitate. Aeeasta se f aee prin incer cari de laborator efectuate in
- ziua, luna ~i anul inceperii ~i terminar ii lucr arii: laboratorul de santier pe probe de beton prelevate din lucrare.
- caracteristicile sonetei si berbecului folosit; Nurnarul cuburilor de control va fi de cel putin sase pentru
- numarul de piloti infipti in fiecare zi; primii 25 piloti ~icare tr ei pentru fiecare gr up de 25 piloti urmatori,
- planul eu pozitia exacta a pilotilor infipti, cu devierile fata de dar va fi cel putin de tr ei pentru f iecare fundatie si cel puji n numarul
pozitia de proiect si pozitia pilotilor rebatuti (daca este cazul); pres cris de ST AS 1799-80.
- numarul ~i procentul pilotilor deviati de la pozitia indicata in Delegatul beneficiarului poate cere executantului sa se preleveze
proiect: cubur i suplimentare de control, ori de cate or i exista indoieli asupra
- ordinea de infigere a pilotilor: calitatii betoanelor puse in opera.
- conditiile generale in care s-a executat lucrarea, cuprinzand:
dificultatile intampinate, accidentele, intreruperile de lucru, numarul 10.4. In timpu1 executiei se va asigura un control permanent
asupra urmatoarelor aspecte principale:
si pozitia pilotilor rupti (deter ior ati) si inlocuiti profilul geologic al - gaura pilotului pe pareursul executiei si realizarea adancirnii
terenului;
prescrise;
- refuzul obtinut la batere:
- calitatea noroiului tixotropic, in cazul executiei forajului hidraulic;
- numele inginerului, subinginerului, maistrului ~i s efului de echipa
- confectionarea s i sudarea corecta a armaturii:
care au condus lucrarile de infigere;
- calitatea betonului pus in opera;
- orice alte observatii care ar putea servi la 0 cat mai buna
- executia corecta a betonarii:
cunoastere a viitoarei comportari a obiectivului sau fundatiei
- volumul de beton si nivelul betonului, prin cor nparatie eu volumul
respective.
gaurii si a bulbului.
in anexa 2 se da un model exemplificativ al aeestei evidente.
Verif icarea pozitiei pilotilor executati in ziua respectiva se va
in cazul in care pilotii prefabricati sunt inf ipti prin alte metode
face zilnic.
decat prin bater e sau vibrare, de exemplu prin insurubare, presare,
etc. registrul respectiv va euprinde 0 descriere amanuntita a metodei
10.5. Pentru fiecare pilot in parte, este obligatoriu sa se
de lucru folos ite, precum si evidentierea rezultatelor caracteristiee intocmeasca 0 fi~atehnica, care va fi inclus a in registrul de procese-
obtinute, pe baza carora sa se poata detennina cat mai corect verbale de lucr ari ascunse. Aceasta fi~a, intocmita de constructor,
capacitatea portanta a pilotilor ~icomport area viitoare a obiectivului contine 0 serie de date tehnice, valabile oricarui pilot ~i altele
sau a fundatiei in general. specifice unui anumit procedeu (tehnologie) de lucru.
100 101
in anexele 3, 4, 5, 6, 7 se dau exemplificativ modele de fise in Receptia pilotilor prefabricati din beton armat sau precomprimat
acest sens. se face conform STAS 7484-74, STAS 6657/l,2-89,C21-85 ~i pe
In afara acestor fise tehnice, constructorul
5/11/2018 va Practic
GE029-97-Ghid intocmi ~i baza certificatelor de calitate.
tine l a TehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
Privind
zi un registr u gener al pentr u fiecar e obiectiv de lucru, in car e se vor a) Numarul de piloti care vor fi verificati din punct de vedere
rnentiona: al grosimii stratului de protectie, precum si pentru incercarea la
- data Inceperii ~i terminarii executiei lucrarii; incarcarea din greutate proprie trebuie sa fie de minimum 2% din
- caracteristicile utilajelor folosite la executarea lucrarii: numarul total si in orice caz minimum 4 bucati, Acesti piloti de
- ordinea de executie a gaurilor ~i de betonare a pilotilor: contr ol se iau din stive diferit e, f olosindu-se registr ul de executare
- numar ul total de piloti tumati: sau livrare a pilotilor af lati pe santier. Verificarea dimensiunilor
- planul de sinlatie, din care s a r ezulte pozitia exacta a pil ot ilor pilotilor se va f ace bucata cu bucata.
turnati ~i eventuaIele abateri fala de pozitia indicata in proiect; b) Ver ificar ea grosimii stratului de pr otectie a armatur ii se f ace
- conditiile generale in care s-a desfasurat executia lucrarilor, prin taierea pe doua fete alaturate ale pilotului de control, a doua
greutati intampinate, eventualele accidente, intreruperi de lucru etc.; santuri longitudinale cu latimeade 1,5-2cm, pe portiuni de minimum
- orice aIte date ~i observatii care ar putea contribui la 0 deplina 1m lungime, eel putin una pe fiecare treime din lungimea pilotului.
cunoastere a viitoarei cornportari a fundatiei si la 0 identificare c) Incercar ea pilotilor la incar carea din greutate proprie se f ace
completa a pilotilor turnati. prin ridicarea si coborarea pilotilor de proba la pozitie orizontala
Fisele tehnice ale pilotilor cons tituie proces e-verbale de lucrari apucandu-i de urechile de prindere sau de locurile prevazute in
ascunse si se anexeaza la registrul respectiv. Ele trebuie semnate proiect. Incercarea se considers reusita dad dupa doua ridicari-
zilnic de inginer ul care conduce nemijlocit lucrarea de pi llotaj ~i de coborari nu apar fisuri cu 0 grosime mai mare de 0,2nun in
reprezentantul beneficiarului, apoi se centralizeaza in registru, momentul ridicarii pilotului in pozitie orizontala. Pilotul care nu
Dosarul cu fisele tehnice ~i registrul se predau eomisiei de sati sface conditia de mai sus se refuza.
receptie preliminara a investitiei, iar datele importante ale lucrarii se Daca pilojii prefabricati vor fi expusi unui mediu agresiv,
tree ~i in eartea constructiei, grosimea fisurilor admisa la proba de mai sus este de 0, 1nun.
Aceasta incercare se va efectua cu maximum 5 zi1e inainte de
11. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE termenul fixat pentru infigerea pilotilor din lotul res pectiv.
PILOTAJ Daca un singur pilot de control nu indeplineste prezentele
conditii tehnice, se va lua 0 a doua serie de piloti de control, in
11.1. Verificarea calitatii pi lotilor prefabricati se efectueaza numar de 4 piloti, din lotu1 receptionat. Dad la a doua verificare
dupa ce betonul a atins intreaga rezistenta stabi lita pr in proiect. La numai un singur pilot nu corespunde prezentelor conditii tehnice,
fiecare pilot se verifica: receptia se va face pentru fiecare pilot in parte ~i toti pilotii
- corespondent a dimensiunilor (lungime, sectiune, varf ) cu cele di n necorespunzatori vor fi refuzati
pr oiect, eu l uarea in consi derare a abaterilor admisibiledin STAS
7484-74; 11.2. Verificarea calitatii lucrarilor de pilotaj (anexa 8) se
- daca s-au efectuat i ncercar ile de contr ol conform STAS 1799-88 si efectueaza - in afara de verificanle curente la fiecare pilot - pentru
s-au obtinut rezultatele prescrise de STAS 1275-88 ~i 1759-88 fiecare fundatie in parte, inainte de inceperea executarii acesteia,
102 103
Aceasta verificare - considerata ca faza determinant a de lucrari Metoda carotajului mecanic consta in extragerea cu ajutorul
- consta in: unei sondeze echipata cu 0 carotiera cu diamant a unor probe
5/11/2018
a) Examinarea pozitiei reale GEa029-97 -Ghid
tuturor PracticPrivind
pilotilor, notata pe TehnologiadeExecutieacilindriee
Pilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
de beton asupra carora se efectueaza incercari pentru
planurile de executie, cu modificarile sau abateriJe survenite in determinarea rezistentei la compresiune.
cursul executiei,
b) Exarninarea actelor incheiate, conform prezentului ghid de c) incerdiri nedistructive
protectie pr actic, inai nte ~i in timpuI executarii pilotilor, cu
mentiunea s peciala pentru lungimea fiselor, refuzurile ~imasurile de Aceste metode sunt in prezent cele mai des folosite pentru
protecjie anticoroziva.
c) Efectuar ea incercar ilor de control, conform pcr.l l B. controlul de calitate al pilotilor executati pe loc.
Carotajul s onic consta in echiparea pilojilor eu tuburi din metal
Aceasta ver ificare urmeaza regimul verificarii ~ i receptiei "pe s au plas tic fixate de carcasa de armatura.
faza de Iucrari" eu respectarea regulamentului respectiv.
Dupa intar irea betonului, tuburile se umplu cu apa,
Pentru toate cazurile in care abaterile constatate depasesc pe
Se coboara simultan un emitator de impulsuri ultrasonice intr-un
cele admisibile, decizia asupra executarii corpului fundatiei nu se va
tub ~i un receptor de impulsuri in alt tub.
putea lua decat cu avizul scris al proiectantului.
Se mascara la diferite adancimi timpul necesar pentru ca unda
sonora sa parcur ga prin beton distanta emitator- receptor. Viteza de
11.3. lncercarile de control, ce s e efectueaza pentru verificarea
propagare a sunetului poate fi corelata eu rezistenta si modulul de
pilojilor executati, constau din: incarcarea statica, carotajul mecanie,
elasticitate al betonului.
incercari nedistructive, etc.
in functie de dimensiunile secjiunii elementului control at se
dispun doua sau mai multe tuburi, efectuandu-se inregistrari pe una
a) incarcarea statica de control
sau mai multe directii.
Numarul pilotilor care se incearca prin incarcare s tatica, bateri
o alta metoda nedistructiva este cea a impedantei mecanice.
sau vibrari de control se stabileste conform STAS 2561/3-90. Pe capul pilotului se instaleaza un vibrator cu frecventa
Incercarea in. teren a pilotilor de proba din fundatii se executa variabila, Un captor asezat pe eapul pilotului inregistreaza
conform STAS 2561/2-81. amplitudinea si frecvenja vitezei s inus oidale a eapului pilotului, care
Daca la executarea unora dintre piloti nu au fost indeplinite pot fi corel ate cu caraeteristicile betonului.
anumite conditii tehnice din prezentul ghid, aces ti piloti vor fi supusi La efeetuarea acestor incercari de control se vor respeeta
incarcarii stat ice de control dupa un program (numar de piloti prevederile urmatoarelor standarde ~i instructiuni: STAS 2561/2-81,
incercati, sarcini maxime, conditii de lestare etc.) stabilit de STAS 66521l-82, C 26-85, C 54-81 ~iC 200-81.
proiectant de comun acord cu executantul ~i beneficiarul. Daca une1e incercari de control efectuate la recepjie au dat
rezultate nes atisfacatoare, proiectantul va stabili masurile de adaptat
b) Carotajul mecanic pentru fiecare caz in parte.
Rezultatele incercarilor de control efectuate pentru verificarea
La pilotii executati pe loe este esentiala verificar ea calitatii calitatii lucrarilor de pilotaj vor fi trecute in procese-verbale
betonului pus in opera ~i a continuitapi corpului pilotului. separate, intocmite pentru fiecare obiectiv in parte, in carp. se vor
104 105
mentiona toti pilotii incercati ~ila care s e vor anexa toate diagramele 12. MASUR! DE TEHNICA SECURIT AlII MUNCH
executate.
5/11/2018 12.1. In Pentru
GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor procesulFundatii
de executie se vor respecta
-slidepdf.com urmatoarele
1l.4. incastrarea capetelor pilotilor in radierul sau grinzile prevederi in vigoare:
fundatiei, adica rnodul de rezemare al radierului sau grinzilor "Regulamentul privind protectiasi igiena muncii in constructii"
fundatiei pe capul pilotilor ~i legatura intre aces te elemente, trebuie inlocuieste "Normele republicane de protectia muncii",
indicate in detaliu prin proiectul de executie al lucrarii, cu
respect area prevederilor din STAS 2561/4-90. 12.2. Condueerea santierului este obligata sa elaboreze
lnainte de betonarea corpului fundatiei se va face verificarea ~i instructiuni speciale de tehnica securit atii muncii pentr u lucr ul cu
r ecepjia lucrari lor de pilotaj prin incheierea unui proces- verbal de fiecare nou tip de utilaj introdus pe santier, precum ~i pentru
f az a de lucrari, conform regulamentului respectiv. diferitele operatiuni ce s e efectueaza la real izarea pilotilor , car e nu
sunt prevazute in nonnele in vigoare, folosind in acest seop cartea
11.5. Receptia redierelor sau a grinzilor de fundatie cuprinde tehnica a utilajului respectiv.
receptia cofrajelor, armaturilor si betoanelor.
Receptia se face pe baza planurilor de executie aflate pe s antier. 12.3. La executia lucrarilor de infigere a pilotilor cu sonete
cu luarea in considerare a eventualelor modificari efectuate sau montate pe sina de eale terata trebuie respectate in plus urmatoarele
admise de proiectant prin dis pozitii de s antier. masuri s peciale de tehnica securitatii muncii:
Se va da a atentie deosebita la receptionarea armaturilor a) Se recomanda ca zilnic, dupa terminarea lucrului, lumanarea
(calitate ~i pozitie, respectarea acoperirii cu beton, masuri de sonetei sa fie in pozitie verticals. berbecul sa fie coborat la baza
protectie anticoroziva, incatrarea in radier sau gri nzile de fundatie lumanarii, cu cablul u so r i nt in s, iar sasiul sonetei se va asigura ell
etc.). clesti pe sina,
Inainte de tumarea betonului in radier se va face recept ionar ea b) Se interzice ridicarea s au trag erea pilotilor s au altor greutati,
armaturilor ~i se va consemna intr- un proces-verbal incheiat intr e cu cablul inclinat din varful lurnanarii.
executant si proiectant. in acest scop se intrebuinjeaza cablul de la rola de intoarcere
in cazul radierelor aflate in contact cu apa s ubterana s au acelora m ont ar a l a maximum 1m inaltime de la ni velul caii de rulare.
solicitate la sarcini pennanente, nu se admit rosturi de tumare, Pilotul trebuie astfel asezat langa soneta incat , la r idicarea lui,
segregarea betonului fiind interzisa in orice caz. cablul s a fie aproximativ in pozitie verticala.
La efectuarea receptiei lucrarilor se va tine seama de legea In timpul ridicarii pilotilor sau a altor greutati este interzis
1 0/ 1 995 cu privire la calitatea lucrarilor pentru construcjii si de accesul pe lumanare sau in apropierea ei. Aecesul pe lumanare este
regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii publicat in permis numai dupa ce pilotul a fost ridicat ~i fixat pe punetul de
Monitorul Oficial nr. 1 93/ 1 994. infigere.
c) Pe timp de furtuna puternica lucrarile de infigere trebuie
oprite. S e coboara imediat berbecul, iar sasiul sonetei se va asigur a
cu clestii de ~ina, pentru ca soneta sa nu mai poata fi rniscata.
106 107
d) Axele contraf iselor de siguranta, precum ~i toate buloanele ~i funcjionarea lor, functionarea articulatiilor, locurile de prindere a
sau legatur ile pr in boltur i trebuie tinute permanent i n per fect s stare agregatelor etc.
de curatenie. in acelasi mod Fundatii
se va controla starea cablurilor, a troliilor
5/11/2018 GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor Pentru -slidepdf.com
T oate s uruburile trebuie verificate zilnic daca s unt bine s transe, macaralelor, organelor de asarnblare, geamblacurilor, a tuturor
e) In eazul cand suprafata terenului nu a fost bine nivelata, iar mecanismelor aflate in rniscare care trebuie prevazute cu siguranta
lini a caii de rulare a sonetei a fost montara eu incl inar e tr ansversal a corespunzatoare.
(laterala), trebuie luate de la inceput mas uri de indreptarea lurnanarii Revizia util ajul ui se va f ace numai pe timpul stationarii lui, iar
cu ajutorul contrafisei. periodi c se va f ace 0 revizie generala.
Dad inclinarea laterala este prea mare si nu poate fi - se va controla, inainte de inceperea lucrului, daca toate
compensata prin contrafisa lumanarii, trebuie luate masuri de organele atlate in miscare s unt prevazute cu aparatori.
refacerea nivelarii terenului ~ipozarea corecta a sinelor. - se va controla instalatia electrica a utilajului numai de catre
f) Pentru a putea fi coborata in bune condijii, platforma de personal calificat.
montaj se tine permanent cu siguranta trasa eu franghia de canepa. - dat f iind lucrul in mediul umed (apa, nor oi tixotr opic, bet oane
La 0 eventual a rupere a eablului sau lantului prin caderea brusca a etc.) se va controla zilnic, starea instalatiilor ~iizolatiilor conductelor
platformei, franghia s e slabeste ~i s iguranta actioneaza automat. electrice.
g) in timpul urcarii pe lumanare ~i al lucrului pe platforma de - se va controla periodic starea troliilor, a tobelor de foraj ~i a
montaj trebuie luate urmatoarele masuri de tehnica securitatii muncii: cuplajelor lor.
- lucratorul respectiv trebuie permanent asigurat cu centura de - locurile perieuloase de munca, de pe santier ~i din zona de
siguranta: lucru a utilajelor, se vor pune in evident a prin placi sau tablite
- este interzisa s tationarea s ub platforms in timpul miscarii acesteia; avertizoare.
- urcatul pe scara este permis numai daca platforma este bine fixata - tot personalul de deservir e va purta in m od obl igat oriu cizm e,
(zavorata); manusi de eauciuc si caschete de minier.
- scara de urcare pe lurnanare trebuie sa fie permanent curata, rara - santierul de lucru va fi ir nprejmuit in mod corespunzator, spr e
urme de unsoare, pentr u a evita alunecar ea. a evit a accesul unor persoane st raine in zona de lucru a utilajelor.
h) Cand se lucreaza la berbec sau se face 0 pauza de lucru mai - in cazul forajului hidraulic, din cauza noroiului, terenul din
mare de 15', berbecul tr ebuie asigurat cu f urca de asigurare. jurul for aj ului este alunecos si se pot produce alunecar i sau caderi.
De aceea trebuie sa se fad un instructaj special al echipei asupra
12. 4. Pe langa masurile generale de protectia muncii obligatorii conditiilor de lucru si asigurarea securitatii pe timpullucrului.
pe santier pentru lucrarile de pi loti , in timpul lucrului eu instalatii - gaura pilot ului tr ebui e sa fie perm anent acoperita eu capac de
speciale, se impune sa se ti na seama si de urmatoarele: lernn, dupa tenninarea forajului si pana la betonare, spre a se evita
- personalul de deser vire al instalatiei tr ebuie sa cunoasca bine caderea in foraj.
tehnologia de executie si instructiunile de rnontaj, exploatare ~i - personalul de deservire, precum ~i alte persoane, nu trebuie
intretinere, cuprins e in eartea tehnica a instalatiei. sa st ati oneze in apropier ea rnacaralei, in timpul manevr elor pe care
- periodic si ori de care ori se prezinta ocazia, se vor verifica aeeasta Ie efectueaza la ridicarea coloanelor, a benei de beton,
punctele de legatura principale ale ins talatiei, comenzile hidraulice graitar, s apei, etc.
108 109
- instructiuni N . T .S . se vor tine saptamanal , cu intreg 13.5. Drumurile de aeces pe santier ale utilajelor vor fi bine
personalul echipei ~i eu noii angajati, de catre responsabilul cu intretinute, prevazute eu pante de s curgere ~i santuri de evacuare a
protectia
5/11/2018muncii de pe santier, care va -verifica
GE029-97 si respectarea
GhidPractic apelor.
PrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
acestora, pe parcursul executarii Iucrarilor.
Masurile indicate mai sus nu au caracter limi tati v , ele putand 13.6. In cazul infigerii pilotilor prefabricati sau formarii
f completate, de la caz la caz, de catre conducerea santierului pilotilor forati in parnant prin batere, vibrare sau vibropresare eu
conform preveder ii de la punctul 12.2. diverse instalatii se va stabili prin rnasuratori experirnentale efectuate
pe santier, pentru tipul de utilaj folosit, nivelul de poluare sonora a
mediului inconjurator in cazul in care lucrarea s e executa intr-o zona
A
13. MASURI DE PROTECTI E MEDIULUI locuita.
13.1. In cazul forajului hidraulic cu noroi bentonitic se vor lua
masuri de protectia mediului in timpul prepararii, circulatiei ~i
depozitarii noroiului de foraj in timpul executiei prin izolarea locului
de lucru cu noroi pe santier, iar dupa incheierea lucrarilor se va
curaja bine locul unde s -a lucrat pentru evitarea poluarii mediului.
13.2. La executia protecjiei pilojilor prefabricati prin s antier

prin peliculizarea eu substante chimice de protectie contra coroziunii
a acestora, care se infig in pamanturi agresive se vor lua masuri de

depozitare a substanjelor chimice ~i de execujie a peliculizarii in
locuri izolate, care dupa terminarea lucrarilor vor fi curajate de
substante poluante.
13.3. Depozitele de combustibili ~iIubrifianti pentru instalatiile

folosite pe santier vor fi izolate, ingradite ~i permanent curate, tara
scurger i din r ezer voare impr astiate pe santier, care sa polueze apele
de suprafata sau panza f reatica. Parcul de ut ilaje va fi de asemenea
curaL
13.4. Resturile rnenajere, bidoane metalice sau de plastic ~i

oriee fel de gunoaie vor fi depozitate intr-un loc s pecial arnenajat si
evacuate periodic din santier.
111
110
LISTA REGLEMENTARILOR LA CARE 13 .STAS 7484-74 - Elernente prefabricate din beton armat si
SE FAC REFERIRI I N TEXT beton p re co rn pr im a t. P ilo ti .
14.STAS 3011-83 - Cimenturi hidraulice ~icimenturi rezistente
la sulfati.
1. STAS 256111-83 - Teren de fundare. Piloti clasificare ~i 15.STAS 438/1-89 - Produse de o te l p en tr u armarea betonului,
terminologie otel beton laminat [a cald. M arc i si c on ditii
2. STAS 2561/2-81 - Teren de fundare. Fundatii de piloti. tehnice de calitate.
Incercar ea in teren a piloti lor de proba ~ i d in 16.STAS 3518-89 Incercari pe betoane. Determinarea
fundatie. rezistentei la inghet-dezghet.
3. STAS 2561/3-90 - Teren de fundare. Piloti. prescriptii 17.STAS 6652/1-82 lncercari nedistructive ale betonului,
generale de proiectare. Clasificare si indicatii generale.
4. STAS 2561/4-90 - Teren de fundare. Piloti for ati de diametr u l8.STAS 982411-87 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a
mare. Prescriptii generate de proiectare, constructiilor civile, industriale ~i
executie ~ireceptie. agrozootehnice.
5. STAS 1759-88 - Incercliri pe betoane . Incercari pe betonul 19.5TAS 9824/2-75 - Masuratori terestre. Trasarea pe beton a
proas pat. Deterrninarea densitatii aparente a Iiniilor de cale terata.
lucrabilitatii, a conjinutului de agregate fine 20.STAS 9305-81 - Bentonita activata pentru t1uide de foraj,
~ia inceputului de priza, 21.STAS 330/5-90 - Traverse de lernn pentru calea terata.
6. ST AS 1799-88 - Constructii de beton, beton armat ~i beton Traverse speciale .. , Conditii tehnice de
precomprimat. Tipul ~i frecvenja verificarii cali late .
calitatii materialelor ~i betoanelor destinate 22.C 140-86 - Nor rnativ pentru execut ar ea lucrarilor din
executarii lucrarilor de construcjii, beton si beton armat. Cornpletari si
7. STAS 1275- 88 - Incercan pe betoane. lncercari pe betonul modificari la C 140-86.
intarit. Determinarea rezistentelor mecanice. 23.P 7- 92 - Normativ privind proiectarea s i executarea
8. S TAS 1667~76 - Agregate naturale grele pentr u betoane ~i cons tructiilor fundate pe pamanturi sens ibile
mortare cu lianti minerali. [a umezire (PSU)
9. STAS 3349/1-83 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru 24.C 252-94 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea,
stabilirea gradului de agresivitate a apei. executar ea si recept ionarea pilotilor scurti,
1O.STAS 3622-86 - Betoane de ciment. Clas ificare. turnati pe lac prin vibrocompresare
11.STAS 6657/1-89 - Elemente prefabricate de beton, Beton 25. C 28-83 Instructiuni tehnice pentru «icarea
armat ~i beton precomprimat. Conditii armaturilor de ojel-beton.
tehnice generale de calitate. 26. C 21-85 - Normativ pentru executarea lucrarilor de
12.STAS 6657/2-89 - Elemente prefabricate de beton, beton beton precomprimat.
arrnat ~i beton precomprimat.Reguli ~i 27. C 26-85 - Normativ pentr u incercarea betonul ui pr in
metode de verificare a calitatii. metode nedis tructive. Completari la C 26-85.
112 113
28. C 54~81 - Jnstructiuni tehnice pentru incercarea iNTREPRINDEREA . ANEXA 1
betonului eu ajutorul carotelor. ~ANTIERUL . Data .
29. C 200-81
5/11/2018 - Instructiuni GE
tehnice pentru eontrolul calitajii OBIECTUL .
029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
betonului la constructiile ingropate, prin
metoda carotajului sonic. F I sA
30.C 150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor de evidenja a infigerii pilotului prefabricat la fundatia . . .
sudate din otel ale construcjiilor civile,
industriale ~i agrozootehnice. I. Pilotul nr (din planul de pilotaj) .
31.C 245-93 - Indrumator tehnic pentru proiectarea ~i
executarea minipilojilor forati, 2. Sectiunea ... em, lungimea ... m, masa ... daN.
32. X X X - Regulament privind protectia ~i igiena
muncii in constructii, Inlocuieste N.R.P.M. 3. Indicativul pilotului ... data fabricajiei, . . . .
33. Legea-l011995 - Legea calitatii pentru constr uctii ( Monitorul
Oficial, anul VII, nr. 12/1995). 4. Utilajul de batere . . . . . tipul ~i greutatea berbecului .
34. Regulament de receptia lucrarilor de constructii ~i instalatii .. daN .inaltimea de cadere ..... m cadenta de batere
aferent aces tora (Monitorul Oficial nr. 19311994). . loy/min, lucrul mecanie de batere daN/m,
35. Normele de intocmire a carti i tehnice a constructiei ( Monitorul inclinarea lumanarii . . . . . %
Oficial nr. 19311994).
36. Legea 137 - Legea privind protectia mediului. 5. Masa caciulii de protectie .. .kg, lungimea si masa
prelungitorului (fetitei) .... m ..... daN.
6. Ora ineeperii baterii ..... ~iterminarea baterii
7. intreruperi . . . . . . minute.
8. Reluarea baterii; incepere .. . si terminare . .
9. Cot a terenului de la care s-a facur bate r ea pilotului. ...
10. Cota finala de infigere a pilotului. . . . . m
11. Observatii in timpul baterii pilotului (baterea de la verticala,

fixarea pilotului, spargerea capului etc.) .
114 115
Seria Nr. Nr. de Patrunderea la Observatii
nr. lovituri in s erie lovituri infigere prin (intreruperi,
5/11/2018 cumulate vibrare
GE029-97-GhidPractic
abateri Privind
de la TehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
(minute) partial verticals,
cumulat degradari etc.)
Prin masa proprie
IU
.....
U
;:;! I 10 10 5 5
2 10 20 5 10
E
.;::::
3 10 30 5 15
;ll~pUpIhJlUI I I
- 4 10 40 5 20 ~~~~--~---------r~-------1
ro
....l
9 ~lO~ll~.d_J_l~~n_~_o~lU~I -r~~ ~~
__-i
'N ~ 0
0
<I. . >
S....l ' ~l!lJ3yU! 'el1 una ~ ~ ~ S:
--~--~~-----;---------1
"0
ro n 10 N 5 :e:. .~ .~
N
0 .. . .. .
;:l
ro
0..
ro n+l 10 N+lO 5
0-
;:l
"0
< Ii n+2 10 N+20 1

a
;::I
"'ii_ ,
N. B . La baterea pilotului nu se ia in consideratie lungimea partii

ascutite a varfului,
TCEOHNNDIUC C A . T O R U L D E L EG A TU L B EN EF IC IA RU L U I,
A L C OM PA R T IM EN T UL UI eT C
A L L U C R A.R II , S AU A L P RO IEC T AN TU L UI
_ N
116 117
'3
•''3
. C U'
....
-.£
.~
-,0
:'3
'0
", ::
·z
od
~~UOl~
....
C H~U~~l
H~UOl~
tUoJdd:lUl
-- .
11 9
118
I ....
' 1Il. 1 : : :_:
,D<":I
1 0;-
I I
0>
5/11/2018 GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com ;;.
....
u
'"
D
r--
':;
~ :3
i c
.. .. ti
1! £3
o
-~0 a - o;j
u
-....-
r :s
u ';:j
~
~ ;,;
.. ',D
:"3
V;
d:l
r-- "~
- :§ : ·z
<":I
u
,5
u
c
<<":I
'0
<
":t::
Z u
121
120
ANEXA 6
'"0
a
5/11/2018 GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii E L *)
TAB -slidepdf.com
cu datele de bat ere ale pilotului Franki nr, 5
Obiectiv . Fundatia A2 .
Data . Greutatea berbecului .
Avansarea burl anului Numarul '1)

.. v
loviturilor 0
"0 "0
.~
"" U 0.00
.... ....
~s
'l) :;:I
-0-
:l
ml Par- Cumu- U U.lll

de la pana la 0;1
:u '1)
late s- £
tiale ?-~
,0;1
(~ ~
0,00 -1,00 1,00 20 20 2-3m
1,00 -2,00 1,00 10 30 6m
2,00 -3,00 1,00 21 51 6m
3,00 -4,00 1,00 23 74 6m
4,00 -5,00 1,00 20 94 6m
5,00 -6,00 1,00 32 126 6m
6,00 -7,00 1,00 35 161 6m

,
;::l
0: '3 ~s 7,00 -8,00 1,00 28 186 6m
> S
8,00 -9,00 1,00 23 212 6m
9,00 -10,00 1,00 24 236 6m
C< j E~uol~q 10,00 -11,00 1,00 26 252 6m

....
0
!~Uruu~l
';;;;' 6m
11,00 -12,00 1,00 25 287
C <j
!!I!!uoJ~q
<a
0 !p~d~;)u!
122 123
Intreprinderea. . . . . . . . . . .
A vansarea burlanului Numarul ~ 1.>
1.> -::I
loviturilor -::I
5/11/2018
" -"'
U
GE029-97--::13
:::l
GhidPracticPrivind
c -
'<;1
.. ..
:<I
o
1.>
0
TehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
ANEXA 7
Cumu- tl-l.2 BENEFICIAR ...

..
:<I
de la pana la ml Par- U
U
-
I.)
oJ:;
tiale late O b iectu l .
~~
Proiect nr .
~.s e :u
12,00 -13,00 1,00 27 314 6m
13,00 -14,00 1,00 35 349 6m FlSA PILOTULUI FRANKl Nr. 5

Fundatia A 2
14,00 -15,00 1.00 35 384 6m
15,00 -16,00 1,00 39 423 6m vertical

_ P o zi ti a pilotului conform proiect . . . . . . . . , . . inclinat cu .
16,00 -17,00 1,00
- COl a platformei de lucru H o =· , .
17,00 - 18,00 1,00 _ A d a nc i m ea de infigere a coloanei cf.proiect (fata de cota H o)
. . . . ~. . . . . . . . . . . . . . . . . .
18,00 -19,00 1,00 - A d a nc ir n ea de montare a a rm a tu ri i .
19,00 -20,00 I. Infigerea burlanului lncepur: data. . .

Terminal: data. . .
*)Se inregistreaza pentru 5% din piloti ori de cate ori se a)Adancimea la care s-a infipt coloana. . . . . . . .. . . . .. m
considera necesar. b) Numarul de lovituri pe ultimii. . . . . . . . . . . . .. metri ...
2. Scoaterea dopul ui
normal. .
prin retragere .
3. Formarea bulbului
M AIS TR UL L U CRA RII prevlizut . . . . . . . m}
Volum de beton realizat . . . . . . . m'
4. Armarea pilotului
carcasa . si s-a montat l a a da n ci m ea de . . . m
5. Betonarea pilotului
lnceput: data .
T erminat: data .
124 125
a) Adancimea la car e s-a terminat betonarea sub cola HQ,Hbi = m

b) VoJumuJ de beton in pilot (rara bulb) m'
6. OBSERV ATII: Starea timpului, deficienje de executie, intreruperi
5/11/2018
din GE029-97
diferite cauze, accidente tehnologiee etc.-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
Pe baza datelor de mai sus, care cor espund eu cele din jurnalul
zilnic, pilotul a fost receptionat.
au
<:
eONDUCATORUL DELEGATUL BENEFICIARULUI, ~

TEHNIC AL COMPARTIMENTULUI eTC '"
u
~,
AL LUCRARII SAU AL PROIECT ANTULUI >
.,
0 ~
. ,.
'0
'",
~....
127
http://slidepdf.com/reader/full/ge-029-97-ghid-practic-privind-tehnologia-de-executie-a-pilotilor-pentru-fundatii
;: : 40/42
'2 S
J ~
c
g
c
5
::: I ::: I
" '"
E
:::I
~ e
.s
~ ~ .,''""
...,
'-'
><
'lJ
5/11/2018 s.. ..
'" 7 > - .§ -GhidPractic.,PrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
.5 029-97
GE ..
; 'l:! E
g 'iii E 'iii
.;:;
'2 "O"'"J "''iii" .~
..
'-' 'c g
t>'"
'lJ '-'
..., .2
.,
:::I
u ..< : : U ..< : :
u .1l
c
E
c
E
l;:::
.~
-;
OJ
..,
><
'-'
,5 0 '2 ,5 0 2 ~ 1;', "
c
-' "'" ~ ..
0; 0; 0- 0; 0- 0; 0;
s:"
""'"
'iii ....
..... ,
.0
~ .! !
.5 .su
.0
" 19;: : ~ 5
~ l;:::
....
;: :
.;;;'
- .,e ;;;.
..
.0
....
>
~
'"
l;:::
- .e .
~
" '"
;: :
g
1+ =
0
.!::! '".u. . . "
c .
'u .
" u u u. . :::I :::I
.,}., " C
or.
OJ
u
OJ
·E u '-'
.. 2 .c ~2 '20-
0
~ ,::: o» ~_ '" ~2 '"
OJ
~2 l
..
E u1
<2 OJ V>
-
d- d- d-
00
00 "?
.- 1 N "':2"
;::::
.S:!
U
E:
cg
u
E: ;::::
'>fJ
:::I
"! 00
;:::: d -
00
O ,!
U
E:
'"
0;. ..
or, c, or>
a or, or,
~
..
0.
<0
0-
<0 s: ;
<0 .s
..< : :
:g
s:
<0
<I)
C <0
<I) <I)
"t
]
.c
I) N
-c .;:: ~ <t .;:: Oil
E- "" "" E- o. E- E- :;
-"?
N ::I ::I
a a a
<I) <I) <I)<I)
..,;
,.._ c
..
c -,.._s :~ ..,; 00
.c.
~
-
1J 00
t::' u
.J .
0 <0
N
~
N
~ .J00. 8. v
00
c ..
..... ~
N
>
-.
0. 0. v v e,
v
I"- V)
0I"l
N .<::: r- .,.; I"-
I"-
~
.:;: E .;
<I) "? <I) <I)

00
, .~ <I) <I)
.: .2 '"
-c e
-.g .£~ oc,
-e N
<t E- N
.;::- u0. <t E- c
~E
E-
u
E- :~
.£ ""U
E: E-
<I) <I) U
-
<I)
I--i
""
'"1: ! .-'"
s0. "
-;:J
.B" " '

.. .." " ~
.... ....
C .~ ~ .~
..
Oil
<.::: U
a '" '"
'1":! ..
0;
._" " ,g .. .s'" '"

,5
t;
·2
u
".:
.0
]
0.
.....-
:3 .0 0."
§ ..:!!
... "
t:l C
::I § ,_ u
'l'!I ,5 1 :! -::0"<::
~ "'-
"
:< §
.0.
0.
..
,g u
..
1 :!
,g :: ;
e,
.2 a
'>fJ
- d
~ .. a
oS ::I
.!!! '1":!
OJ
bO
'l:!
.2
u
'.." ..
"t:l :
c
;
OJ
§ ..
..:
"'-'" .c.
N
.5. .2 10.
:!
a 'c
0 :::I
<.:::
'-'
<: ~ :; ,5 1l
~ 8- N c"" c
C
~ .2. . oS to ~ E '" ~ ~ ;;
'". . .. 1J
.~ :J V>
0;
c ·5
~~ '§ u u
.... , ""..'g" '...".

.!!l
UU '8 . . ..: 0;
;x
oLo,:Q '"
....
u ~
E
e,
c
.,;;
;;;.
:; ...:
"'- a.s '"~ 1'":!
--
.....:
..: to
Ii!<:
a ~ '5
... g .S,
'"
u '"
..
u 0.
OJ .;l .2
~1oLo ';:::"= ~ " § -.;
> - ~ '5
~ ".." . . E > 'iii .~ c 0 ~. . ... c
0:: .0 0 0 ::'a c
ai ~ > - es 0:: <: 0. U ",
- ", >- ;:. u
-
0 vi -0 r--: o ci d-
-
o o :::
-
<"l
-
vi
129
128
E 'if E i
:::>
!9
:::>
!9
:::>
!9
:::>
"
http://slidepdf.com/reader/full/ge-029-97-ghid-practic-privind-tehnologia-de-executie-a-pilotilor-pentru-fundatii
:; 41/42
< .> u .,u .,
u .§.. 1J
- ::::J
"'" ..
"
'" .'". " vi '"
OJ
5/11/2018 ~
"
1J
- ::::J
T ';": j- -
~
1J
- ::::J
OJ
1J
~
- ::::J
GE029-97
~
"='
-Ghid
~ .~
~~ ~ :E
~ E Privind
'" Practic Z
1J
- ..
TehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.com
<h
U lS -O J <: : lS
., <: :
.. e -g'~
<: : .;: <: : .;: u .;: ..c u
e e e .,
'" ..
" " " <:": ., <: :
E <U - 1J
-
+~ U
<: : u <U
.S is
'" 1 !
1J
'" 2 ~
'" .&:. 0.
;;
,r, 0.
'"...
;
'".. ~
t;~
~.. .= :
~ -u-
..
-0;;, -0;;,
..
-0;;, .0 -0;;,
of o f: :; c:"" o f:
1J
E ~ OJ
>
': ' 19
2: 0 "
..
u . . u
" is '"u
'"u
e
':' !9
.u.
0
t:::
~
~
OJ
u
2
.. lS
u
"§
.,~ s
u
0
::l
..u. ..,. -
"0
.2l
<no
-N
-~
c:
>< :;;.
ct P: .0
.: t ii: .Z !l
- .. ..
0. 0. 0-
f-~ ~
d -::!
.::d v; co '"
-0;;,
,~
ti
-
U -c ti
"0
'" .
0
l-
v;
...: f:.:
-
~
<6
on 0 .::!
co
e0-
:g
..c
-'='
.~
'5 .::!
;;:
" 5 .s
e0-
"0
:E
:E 00 -0 N
U 0- U
0
0- t> Oil
Oil
Oil
~
-0
U
'"P - --.2 '"P - e -;
-:;
-..., 0, N
-0;;,
1M 00 " '" 0.
a -0 00
a< = 0 0
a
..
<: : "? :"S!
..c 0: - :2
..c
;:>
2:
:2
..c I"
- -'" Ea
N
;:> Oil 1 ;! ~ Oil Oil OJ
'" !: ;:.:; -;
N N
~ -c ~ -0
-; -0 ~
0.. E-
v; g8-o
'"
.-0
a 0.
'" a
N N
0-
;: c
-;;; C <= -;;:
v;
"5
,..; 0, v; OJ
c -e N ,~
.(
OJ
N '"< OJ
N " .5
0 0 I- ~ E- ~ E- ~ 0
!: £
V) V) V)
'- ~ u'" 0. 0. 0.
~
:::>
-"
t:;
-a- . ,
.,
0.
. :l
1b
..
t:::
-g ''""
,g-,g - ..
t::
'" u
'"
,::. -~
OJ
""
'"r:
..
u
.s '" z
..
"0
0. N
~ '" -;
.. 2
a "'"" ""
N
" Oil
E e'"
..
-s. IX "0
- - .. - a-
~ '" -;;;. ?i
au'"
.0
OJ
g, -; '"
I"
o S ' :;
-
OJ
t)
- . s 'E~ " 2 ,g
"=' "0
u
~ 's
.2 ~ o '" u OJ
~ gu-
~s .. -.. ..- ..= a
N
~ t:;
<
- ::::J
- 'E
u
'e ~ 'e
u .. .. u
.2
~ "E" ~ 5:
2
~
~
- ~
0.1" -t:;
.2 .2 u 0.
'" J
.s .s
-e
0
u 13
"0 '" u
'" ~ :g u
~ E0.5 ~ !9 ee
.. -~ "" OJ
~ -- f -~ 0 U
::l
'" -N0 -~
-0 ~ 0.
;;
u
<no
0.
~
U
OJ
I" Oil -0;;,
>< 0.
"0
~§
OJ
'"~. ..'." . "~... ". s.". ~ ~ .. .. .. ..

~ a ~ '" . . ~ '"~ ,g
1J
'0
!:....l
...... '"Oil
-0;;, .... .~ .s, '" !:!
~
"0 ....
OJ
u -Q _ IX
c u
.!l "0
u '" ..,.
u
~ ~.. s
..;::: u::: -::!
>z '+ =
.. .. ~ ,§ .
<: : I"
-t:;
:~
'0
.E . .
-t:; -t:;
0 III -;;:
"
J U
<: :
f-> > .s :::> ci o > '"
>III .!l Q_ > '"
p r-
-
oO
~ 6
N -
N
N
N
130

GE 029-97 Ghid Practic Privind Tehnologia de Executie A Pilotilor Pentru Fundatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GE 029-97 Ghid Practic Privind Tehnologia de Executie A Pilotilor Pentru Fundatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/11/2018 GE029-97-GhidPracticPrivindTehnologiadeExecutieaPilotilor PentruFundatii-slidepdf.

D epartam cntul Structuri si lngincne Seismica

Atestari Tehnice, Director: Prof .dr .ing. Augustin Popaescu

LNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMI~OARA

2. DOMENIUL DE UTILIZARE .... ,'"., .. ".,' 55

I. U.3. Dupa proccdcul de rcali/arc a gauri1. SL" deoschcsc

I I ~ I Pilot ii de indcsarc sun! pilotii la care prin lllilgerl'a

pe var f. Daca pana la adancimi accesi bi le eu utilajele disponi bil e nu

J. CEIU\TE ~I CRITERII IlE PERFOR\fAYr..\

pilotului 10 10 ... 15 15... 20 20 ... 25 25 ... 30 30 c) Criterii de aleger e a tipurilor de piloti

Nr. Criterii de alegere a tipului executati pe 4. MA T ERIALE FOLOSITE. CONFECTION ARE

6. E vita re a s oc ur ilor si 4.4. Tipul si marca cimentului se stabileste in functie de clasa

4.6. Consistenja betonului exprimata in tasar ea pe con t rebuie

4.7. Arrnaturile pilotilor se reali zeaza din ole I tip OB 37 sau P C

4.8. Clas a betonului, dozaje, agregate ~iarmare este specificata

Confectionarea pilotilor prefabricati pe santier

4 .9. La con f ectionarea carcasei de armatura ~i veri fiearea

4.10. La partea inferioara a pilotilor din beton armat, barele

4.11. Sabotul es te alcatuit dinrr-un varf metalic s udat de carcasa

5. 5. Tras area axelor constructiei se face conform prevederilor

8/ Organizarea lucrarilor de pilotaj b) Piloti confectionati pe loc

6.10. Atunci cand unii piloti intalnesc obstacole in timpul

- eu circulatie directa; 7.1.14. Conducerea santierului este raspunzatoare de pregatirea

utilizeaza uneori procedeul largirii bazei forajului sau evazarea -- saparea:

7.8. in cazul forajului useat, betonarea se face in mod > : D • , .

obligatoriu eu ajutorui unui burl an prevazut cu palnie la partea t

rnenjinut tot timpul tumarii innecat pe eea. 1,Om in mas a de beton

din pilot, iar la inceputul turnarii burlanul va fi rezemat pe talpa

- partea de jo s a burlanului de betonare se va mentine

8.2. Dispozitivul de realizat pi loti prin vibrare (fig.3) este

aproximativ 1/ 3 din inaltimea acestuia ~i se extrage tubul cu 5'__

comprimat, tr epane etc. car e produc vibratii i n teren.

9.5. Dupa verif icarea funcuonarii instalatiei, se procedeaza la

de semnul "zero", diferenta dintre cota platformei ~i cota de betonare

coloana metalica trebuie s a fie strict in axul lumanarii sonetei,

9.7. In scopul asezarii corecte a coloanei pe pozitia pilotului,

9.8. Fazele de executie ale unui pilot Franki sunt aratate in

9.9. Defectiunile de executie rezultate din neaplicarea

La pilotii infi pti cu sonete cu cadent a rapida, s au prin vibrare,

13.2. La executia protecjiei pilojilor prefabricati prin s antier

a acestora, care se infig in pamanturi agresive se vor lua masuri de

13.3. Depozitele de combustibili ~iIubrifianti pentru instalatiile

13.4. Resturile rnenajere, bidoane metalice sau de plastic ~i

6. Ora ineeperii baterii ..... ~iterminarea baterii

8. Reluarea baterii; incepere .. . si terminare . .

9. Cot a terenului de la care s-a facur bate r ea pilotului. ...

10. Cota finala de infigere a pilotului. . . . . m

11. Observatii in timpul baterii pilotului (baterea de la verticala,

Prin masa proprie

< Ii n+2 10 N+20 1

N. B . La baterea pilotului nu se ia in consideratie lungimea partii

Avansarea burl anului Numarul '1)

ml Par- Cumu- U U.lll

0,00 -1,00 1,00 20 20 2-3m

1,00 -2,00 1,00 10 30 6m

2,00 -3,00 1,00 21 51 6m

3,00 -4,00 1,00 23 74 6m

4,00 -5,00 1,00 20 94 6m

5,00 -6,00 1,00 32 126 6m

6,00 -7,00 1,00 35 161 6m

9,00 -10,00 1,00 24 236 6m

C< j E~uol~q 10,00 -11,00 1,00 26 252 6m

Cumu- tl-l.2 BENEFICIAR ...