Sunteți pe pagina 1din 25

NORMATIV

PRIVIND UTILIZAREA
GEOSINTETICELOR LA RANFORSAREA
STRUCTURILOR RUTIERE CU STRATURI ASFALTICE
AND 592

CUPRINS

CAPITOLUL I. OBIECTUL $I DOMENIUL DE APLICARE ................ 13


Sectiunea

1. Principii generale............................................. 13

Sectiunea 2. Terminologie................................................... 14
Sectiunea 3. Generalitati .................................................... 15
Sectiunea 4. Referinte ....................................................... 20

CAPITOLUL II. CONDITII TEHNICE............................................ 22


Sectiunea

1. Tipuri de materiale geosintetice


i caracteristicile acestora................................. 22

Sectiunea 2. Consideratii privind utilitatea


i utilizarea geosinteticului ............................... 23
Sectiunea 3. Performante impuse geosinteticului ................... 26
Sectiunea 4. Prescriptii de proiectare ................................... 28
Sectiunea 5. Eficienta utilizarii geosinteticului ....................... 32

CAPITOLUL III. PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE............. 34


Sectiunea 1. Lucrari pregatitoare ........................................ 34
Sectiunea 2. Conditii impuse la aezarea geosinteticului ......... 35
Sectiunea 3. Recomandari speciale .................................. ... 38

CAPITOLUL IV. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR................ 40


Sectiunea

1. Controlul calitatii materialelor .......................... .40

Sectiunea 2. Controlul punerii in opera ................................. 43

CAPITOLUL V. RECEPTIA LUCRARILOR...................................... 44

NORMATIV
PRIVIND UTILIZAREA
GEOSINTETICELOR LA RANFORSAREA
STRUCTURILOR RUTIERE CU

INDICATIV
AND 592/2014

STRATURI ASFALTICE

CAPITOLUL I
OBIECTUL $I DOMENIUL DE APLICARE

Sectiunea 1
Principii generale

Art. 1. Prezentul normativ se refera la utilizarea materialelor geo


sintetice i produselor 1nrudite pentru ranforsarea structurilor rutiere suple,
semirigide i rigide cu straturi din mixturi asfaltice pentru lucrarile de reabi
litare/modernizare/reparatii capitale/reparatii curente a structurilor rutiere
existente;
Acestea pot 1ndeplini trei functii distincte: reducerea eforturilor, ba
riera de umiditate i rol de armare a straturilor bituminoase.
Utilizarea materialelor geosintetice nu este /uata in considera
re la dimensionarea structurilor rutiere.

13

Art. 2. Pentru stabilirea corecta a solutiei de proiectare a reabilitarii

Art. 6. Geocompozitele (GCO} sunt combinatii de doua sau


i alegerea tipului optim de material geosintetic trebuie evaluata mai 1ntai mai multe materiale care au 1n componenta lor eel putin un geotextil
starea tehnica a structurii rutiere existente (Conform Normativ CD 155 - s u \ rud t cu
geotextilul printre componenti, folosit 1n domeniul coni
a n
2001 i AND 540 - 2003).
structiilor.
Art. 7. Geomembrane sub imbradiminti bituminoase (GBR}

Sectiunea 2

sunt un sistem compozit, alcatuit dintr-un geotextil dublat fie pe o parte,

Terminologie

fie pe ambele parti de o membrana impermeabila din bitum cu cauciuc.

Art. 3. Terminologia utilizata 1n acest normativ este conform SR;


4032 - 1: 2001 i SR EN ISO 10318: 2006, iar termenii tehnici noi utilizati
se definesc 1n cuprinsul normativului.

Sectiunea 3
Generalitati

Termenul de geosintetice (GSY conf. SR EN ISO 10318: 2006) uti

lizat 1n acest normativ este un termen generic care desemneaza un produs


din care eel putin una dintre componente este pe baza de polimeri sintetici

Art. 8. Geotextilele (GTX}, ca materiale rutiere, sunt realizate, 1n

general, din materiale termoplastice precum polipropilena sau poliester,


sau naturali, care se prezinta sub forma de foaie, banda sau de structura dar pot contine i poliamide i alti polimeri. In geotextilele netesute, fila
tridimensionala, utilizat 1n domeniul constructiilor i se refera la urmatoa
mentele sunt legate fie mecanic, fie prin lipire.
rele tipuri de materiale:
- geotextile;

Art. 9. Geogrilele (GGR}, ca materiale rutiere, pot fi tesute sau

- geogrile;

1mpletite din fibre de sticla sau filamente de polimeri (polipropilena sau

- g<;,ocompozite;

poliester) ori pot fi taiate sau presate din folii de plastic i apoi postten

- geomembrane.

sionate, pentru a le mari la maximum rezistenta i modulul de elasticita

te dinamica. In mod curent, geogrilele au dimensiuni rectangulare varia

Art. 4. Geotextil (GTX} este un material netesut, permeabil,

bile. Exista i forme de geogrile cu aspect de geocompozite la livrare, care,

baza de polimeri, utilizat 1n domeniul constructiilor.

in urma punerii 1n opera, lucreaza ca geogrila, materialul de 1nchidere a

ochiurilor intrand 1n compozitia mixturilor asfaltice. Geogrila poate avea o


Art. 5. Geo!:!rila (GGR} este o structura plana din fibre de sticlaJ
membrana laminata foarte subtire, care se lipete de amorsa, dar este
sau pe baza de polimeri constituita dintr-o retea deschisa de elemente
proiectata sa se topeasca i apoi sa dispara atunci cand se aplica stratul de
rezistente la tractiune, legate 1ntre ele dupa un motiv regulat i utilizata 1nfi
acoperire cald din mixtura asfaltica. Unele geog rile pot avea 1mpletituri
domeniul constructiilor.
! subtiri (faii) de fibra permanente ce acopera partial deschiderile i conduc
14

__:

i
;

15

la lipirea geogrilei de amorsa. Alte geogrile contin o pelicula


(folie) con-f
Art, 13. Tabelul 1 prezinta funqiile pe care le indeplinesc geosintinua, proiectata sa ajute la pozare (adica sa adere pe amorsa) i sa
se to-! teticele in straturile rutiere: antifisura, armare i bariera de umiditate.
peasca atunci cand s-a aplicat stratul cald de acoperire. Nici unul dintref

aceste produse nu formeaza o bariera impermeabila. Geogrilele sunt pro-!'


iectate sa aiba r.nodulul de elasticitate dinamica mare.
rr

Art. 10. Geocompozitele (GCO) sunt materiale compuse dintr-of


geogrila i un geotextil, consolidate intre ele. In acest caz, geotextilul are((

capacitatea de reten\ie omogena a bitumului i permite colmatarea fisurilor/1


existente, impiedicarea transmiterii acestora precum i functia de lipire peli

stratul-suport, in timp ce geogrilele impiedica alungirea geotextilului i au


!i
capacitatea de preluare i distribu\ie uniforma a eforturilor din trafic. Geo-(
compozitul trebuie sa asigure o retentie optima de bitum, sa joace rol def

bariera intermediara i sa dezvolte un modul de elasticitate dinamica marer


''
la valori mici de deformatie.
1'

tr

i:
Art. 11. Geomembranele sub imbracaminti bituminoase (sis-l
\{
tern geocompozit alcatuit dintr-un geotextil dublat de o membrana din bitumfq:
Ji'.
cu cauciuc). Pot fi pozate in benzi peste rosturile structurilor rutiere din beton
de ciment sa sunt folosite pentru reparatii provizorii la cedari locale in situ-[

a\ii de urgen\a (cu sau fara refacerea compexului rutier) ale structurii rutiere.
.

l[t\_1':

wr
Art. 12. Geosinteticele tratate in prezentul normativ au urmar
toarele roluri:

- rol de reducere a eforturilor care intarzie sau oprete propagarea

0
fisurilor in stratul asfaltic;
p;
- rol de armare - preiau i distribuie uniform eforturile din trafic

(verticale);
l
- ro de b ri ra intermediara - bari a impotriva infiltratiilor de apa

lft
.
i impiedica sau 1ntarz1e detenorarea 1mbracammte1.

16

Igi:,

Tabelul 1

Tip geosintetic
Geotextile - pentru
reducerea eforturi!or
;;i barlera interstrat
(STR+B)

Functia
___ _
G-eo
- -te_xt_ li_ u_ _n
l
_e-\e_su
_ t_ -es1:e dsti nat in ce tin_ irii
transmiterii fisurllor existente In straturile
superioare.
Aceste geotextile, fo!osite In combinatie cu
un strat de bitum pulverizat pe suprafa\a
drumu!ui existent, au functiile de reducere a
eforturi!or ;,i etan;,are, sunt denumite ;,l
membrane SAM! (Stress Aborting Mem' brane Inter layer)
I Aceste membrane
separa straturile inferi
oare de asfalt de cele noi prin crearea unei
bariere intermediare ;;i lncetinesc transmi
terea fisurilor din stratul inferior In stratul
supe rior de asfa l t.
Membranele SAM! se recomanda a fi utili
zate la reabilitarea/modernizarea/reparatii '
capitale/reparatii curente a drumurilor cu
trafic scazut :::: 0,3 m.o.s. pentru perioada :
de prognoza de 10 ani (drumuri jude\ene,
drumuri comunale, str21zi. secundareJ.....
pentru Geogrilele-(RJ pot fi alciltuite din: fibre de
Geogrile
sticl/3 sau polimeri.
armare (R)
Geogri l e le sunt fo l osite pentru preluarea incarcElrilor din trafic $i distribuirea lor cat mai
uniform pe suprafata orizonta!a.
I A$ezarea geogrilei se va face pe un strat _de"
l egalizare de 2 cm ( daca suprafetel e prez,nta
i denivelari - conform reglementarilor tehnice
_J n i
sau conform reco
darilor roc________
=:
p
_ uit i
1

17

Este combinatia dintre:


o geogrila (cu functia de armare R)
un geotextil netesut, cu o retentie
buna de bitum cu func\ia de reducere
a eforturilor (STR),
- lncetinirea transmiterii fisurilor din
stratul inferior in eel superior i ca ba
riera de,umiditate (B)
Aceste matei-iale pot fi utilizate pentru toa
te tipurile de lucr2lr!: casete pentru 12lrgiri,
acolo unde produsele pot fi aplicate direct
pe su prafetele de drum fisu rate, frezate, pe
dale de beton sau agregate naturale stabi!izate cu liant! hidaLJl.ici -----
Geomembrane
Este combinatia dintre:
bariera interstrat (B)
un geotextil
o membrana din bitum cu cauciuc
(cu functia de bariera (B)
Se folosesc la rosturile structurilor rutiere
_ e
_ toDde ciment
---
- cli.Qb
-----i
i

faiantarile (fig. 2) sunt degradari (ansamblu de fisuri) datorate

Geocompozite
pentru
geosintetice
armare,
reducerea
eforturilor i bariera
interstrat (R+STR+B)

urmatoarelor cauze:

- capacitate portanta insuficienta a complexului rutier;

- infiltrarea apelor 1n corpul caii;

- realizarea necorespunzatoare a incadrarii parJ;ii carosabile;


- actiunea traficu\ui greu i repetat;
- oboseala 1mbracamin1;ii;

- contaminarea cu argila a straturilor de fundatie;


- actiunea 1nghet-dezghe1;ului.

imbracaminte bituminoasa noua


(strat de uzura i legatura)
Geosintetic
imbracaminte bituminoasa
existenta

!>
ti

Art. 14. Tipuri de degradari pentru care se recomanda utilizarea

geosinteticelor:

Strat de baza

!,.
fisuri reflective sunt fisurile care apar 1n 1mbracamintea asfaltica!C;,

prin transmiterea discontinuitaJ;ilor (rosturi sau fisuri/crapaturi) din stratu-f.

rile inferioare degradate (fig. 1).

------------

imbr8c8minte
bituminoasa noua

Tmbracaminte
bitumlnoasa noua
Rost

- Substrat

Tmbr8c8minte
din beton de
ciment existenta

Rost

NEARMAT CU GEOSINTETICE

Geosintetic

lmbracaminte
din beton de
ciment existent.

Fig. 2
Grosimea stratului sau straturilor asfaltice aezate peste materia

. \ul geosintetic se va determina 1n cadrul unui studiu tehnic J;inand seama

:.de normativele 1n vigoare.

ARMAT CU GEOSINTETICE

Fig. 1

18

19

11

t =-c--=c=c------,---;-c===;;;;;,
I/[

Sectiunea 4

- ----------=:---=---------f'.
Referine

-..---

_ 95-pr i vi nd ca lita_ _19


. 0/
_nr_ __1_
1.L_e_g_e_a
tea in con s tructii, cu modificaril e ei
completarile u lterioare
2. Legea protectiei me diulu i nr. 13 7,4

1995, repub li cata, cu modificarile ei


completari I e u l te rioare

- ,, Lucrari de dru muri. Termino logie "


- ,, Bit um ei lianti bi tumino, i . D ete r m ina rea pe ne trat iei cu ac"
:
::: =n=ct;;u;l;u;- i
::a:in=a=r:::e:::a--:::pu
"""' cc7:-=2-=o-=-=7c------ ----+-_-,, B=it:-:
_ 2
2 . S__ _
-1-ucc
m:-:-:ur:;-i.--;i:D:::e-:;:t::
R E_1
e=rm
_N 4
o
de inmuiere. Metoda cu inel ei bila"
-=-=-=--=-=-=-=: ----=
;:::
='=:==,il ::; " -;: "' t= ==i==o:=: i' ' :;; t
_ lcc=-5
- - R
o
_=
7
ianti b i um n e . D e::; e;:;rN
-+1
9
,, Bitu=mu ri
-13-. s- E___ 2
3 2 o
aass
mina ea p n ct ui de r pe e
ul ::: =
= u :::r;-;i;F:::r;:;:;i ;;; la"w
-----,-=-=-=------ ----+- r:= .:::''-:u
:;-::;=:
-;::::
- ,,Bitu muri.'-;D
etermina rea ducti litati i"
6l:1997
14.
SR
- -c-.::'.
.
:'.1 5.:_
'.'.: EN
" :':.:.:1:.:32
:.: 4
:.: 9
_ -=A-..1:- =2::
_ _:_20_ -..0 _l_ cu
1 +---=,=,G::::eo
= '--te
C
, -x-;-t:;
o 1 -:= ;;i;te
::: -. 'C:::a'iI e- :-:,-:-i ccprcc o=du:;- ::: s=e:,:inr= =ud
. .::SR'_

. SR
.
10
i 1 1 SR

- ,, Lege a ca I itatii"

;
.

1:_1.

J'
i" _
_
_ '' Legea P rotec>"i
, e _1 med1 u I u ,0 1 0 rdo
nanta d e urgenta a G uve rnului nr.

195/200"5 privin d . prtect_ia m ed iu I i '. 0

aprobat a c u mod1f1can ,1 comple ta n f


prin Legea n r. 265/2006, cu modifica- &_ I .

Jf_,.

t.r

rile ci compl tarile ult r o re


------=--===---+--
:---__:._-cc--cc-------- - !if
pelor nr. 107/1996, c m - - ,, g a ap lor"
3 L ge
e

a a

Le e

dificarile ei completaril e ulte ri oare


4 . L egea secu ritatii ei sana tatii in
/
od i
e

ei

s an atatii

racteristici impu se pen tr u utilizarea la

in(v

constructia de drumuri ei alte zone de

F1e"
------------t--c=1. =rc u=I a
c: ='": =:-::-:===:c-::.:.::;;:=,:;-;;;n.:.tect:__ice
e
S
E
o
8
6
2
e
1
0
N
0
1
3
R
S
0
::: it'-;i::-":-;;:fin
"'c.Te r-;m eni-;'$':-i::-d::
"G::C:: ==s ic:
---+----"0 :::::: ::: =:'.:."."."--
1:.':6-:_,_::
,,_,I':'.::
-:

I:
11' 17.

,, Legea se curitatii
a

e i a

2
4o 3 - 1 2: o o 1
N
1 007
E 1 4 26 2

SR

EN 15381:2009

_ _ inr udite. C a _ _ _ u_ se
- ,,G eotextile ei prod
ract eri s ti ci impu s e pentru utilizarea la

u
e tu t
r
i
i
l er
,
P e .'.''..':
,,;.._':: : g
z
:.'.:.':' .: ::
:'. '.:'!::_
::'. '.:
:'..':::.::::::::/:.:
:_ :
:- c:
- .
- .--r :-:-= c i :---:--:
:
i :--_ t---,-.. -:-:- - -=
8
- =- 4-.. = _---.-:. cc-----t--- _;;c:1:1:-;:-..::c:-::""-::i::
ri in - d
Le a
pr1v- in d p-ro- te- ctcca
c iv 1 1:;;a-;;-"--r -18.
L
: :r::::::::a
:::t"':;;- ,;:a;;:: u;:
- - - A
::: :;,:-;; ;
- ::
- ST S 1 0 7 3 1 1 9 87
tia civila, repub li cata, cu modificaril e
pamanturi sta bi l i z ate cu ciment" ___
ulterioa re
- ,,Lucrari de drumu ri. Imbracaminti
19. SR 1 83-1:1995
-+- - - ---..---c----;:---,--c---privi nd apararea impo tr v
6. Legea nr. 307/2006 privind apa - ,, Le ge a
i a
din beton de ciment. Conditii teh nice
rarea 1mpotriva in cendiilor, cu modi- incen diilor"
rale de c a litate"
gene
I
___ _ _
_____
ft
ficarile ulterioar e
A
20. SR EN 13108 - 1:2006/ C:2008
- ,,Mixturi asfa ltice. Specificatii pentru
7." Hotararea G uvernul-ui nr. 28/2008 - ,, Pr oiectarea l ucrarilor d e con struc-1/f
materiale. Partea 1: Bet oan e asfaltice"
1
=
-=
pri vind a probarea con tin utu I ui-cadru tii pe ntru i nterventii I a con structiile ,, --- _ _
. 2-o-=o-=5-=;-..A-=cc-: =-2=-o=-o=-8--+ _=,=M
___ 5
:-.
_ E _N_l_3_1_0_8
- =s"""fa'"'lc-ti"cc
,7
ix=tu- ri a
.
R
c;;
S
a1
e.c - -=sc::p:::e
2
::: ifc ic" ;:
::: it'i =pe
= nt
= ;:r::u::
I,
documentatiei tehnico -economice ex istente"
al
materi ale. Pa rt ea 2: Betoane asfaltice
i
i''
aferente inve stitiilor pu b lice , precum ei
pe ntru straturi foarte subtiri "
a struct u ri i ei m e todologiei de e labo_
_
_
_
_
_
_
_
_ =::
: :--_
: c: =on
::: :;;o:;r; :::':::_
;::- ilir'e
::- b
.:.c t-c -:d: 'e- -:-sta
-= n
-''"'g=-ul-c .a::me
-..l+-':.:'
2 -1ca--2-2. _R egulame_nt_ _( U_E)_nr._3 05_ /cc-..01:
R' e
a-un
rare a d evi z ului general pen tru obiecditii armonizate pent ru comer cializa Parlamentului Europe an ei al Consiliutive de inve stitii ei lucrari de interventii
Jui din 9 ma rtie 2011 de st a bilire a rea produselor pentru constructii"
8. AND 540/2003
- ,, Normativ pe ntru eva l ua rea starii
unor conditii armoniz ate pe n tr u co
d e degradare a im b racamintii rut iere
;inerci aliza rea produse lor pentru con::__
P . tru:::ctu:::r i s=
-i i d e''
up le ,i semir g
, l& truqii ,i de ab rog are a Directivei 89/
---..-..__ ______ :.:ent. ru s

=:: :-=
-_::
::.
::.
i:
;:1>
::;--bit
:: ;: :;;:::::::
N lll/200 4
9_ P
minoase
aturi
pen:;:tr::u ::str
- ,,Normativ
u
6/CEE a Con s iliului
peste strat de ba z a din beton de ciment" d,C::::'.::'.::.:::..:::::.::::.::.:-.:::________1-_______________

t,f

f.

If,

!.l"0

111,,-.
::-:,'
'l,''"r"" )
i 'i<' '

______________J_.:________________

20

ff{,

21

I-----------------------

H ; necesar pentru armonizare

CAPITOLUL II

A ; pentru toate conditiile de utilizare

CONDITII TEHNICE

S ; utilizari specifice

,,- -,, ; nu sunt utilizabile

Seciunea 1
Tipuri de materiale geosintetice i caracteristicile acestora

[
!

l,

EN ISO 10319 poate sa nu fie adecvat pentru produse specifice


(grile din fibra de sticla). In aceste cazuri trebuie utilizate metode mai

Art. 15. Producatorul de geosintetice i produse inrudite trebuie !{ adecvate, ca de exemplu EN ISO 13493-1 sau ASTM D 6637-01. In toate
sa furnizeze beneficiarului date pe baza rezultatelor incercarilor specificate
cazurile trebuie realizate incercari de tractiune pe produsele finite.
\.
jlf
utilizate
in Tabelul 2. ,,Geotextile nemetalice i produse inrudite

f
$.'

pentru imbracamini i straturi de uzura asfaltice: funcii, carac-- \

teristici relative la funqii i metode de incercare de utilizat", con- (t


t;:

form SR EN 15381:2009.

Sectiunea 2

/ /i

Consideratii privind utilitatea i utilizarea


materialelor geosintetice

Tabel 2

Nrcrt.

Caracteristici

----- ------ ---- -- url-ctie lndp\in


F
itEI
,

Metoda de

:____

,, _

lReducerea :
. !
a ea j
e
i_ Armar __j__eforturilo _r I B n r
__,,_____________
H
H
- Rezisten\ii'ia-EN ISO 10319--'
I
H
1
t1;e\ubEN ISO 10319H-r-r- ;i
2 sarclna maxi ma :
;
JI
.
-----! ------ I
, .... , ,,,..,----- ---------------rEN 13433
P!;!rforr
_
_
3 _
;
H
/
H
i
_ i _inar111ca ------,---------i-------------..-----,.--'- ---(---------
'EN 150 12236
e de
Incercar
H
!
!
H
H
4
-P1:?_ra r_.2_!!_<:_--,--- -----,.-----------+-"----------------j
- I Anexa B
'
i
H
5 Durab11itate
!
H
iI
: SR EN 153___
: _____ ,
81 ,! ___
H
-- ---- - T
N12224
E
, Rezistenta \a
s
S
Anexa B I
s .
6
I
in
pe
_
p_R_E:_l'J}fil_,
_
r"__
__ ; =T11
. _ _
Anexa C
I
'
!
!
Retentia de
H
7
A
'
sR EN 15381 ,
bitum

1
'.
I
/
_
I
s --- :
8 _!_Punctde_topire i ENIS03146
'
EN 14030
'
,
,
'Rezisten\a la
I
Anexa B,
S
s
J
s
9 lichide alcaline
SR EN 15381 i_
_j ______l___
incercare

Art. 16. Utilitatea unui strat de geosintetic intercalat intre structura

de-

-----.J!

geosintetic

Ii existenta degradata i un strat nou de ranforsare

+--/
I

- ----+-----+----!

+-

_s

I
--l-1
_!

22

consta in:

- impermeabilizarea suprafetei existente degradate, prin crearea

\v

!;i unei bariere de umiditate formata din geotextil impregnat cu bitum (func
tia B);
d.H

\?'>

:?;

11<
;;y

- intarzierea aparitiei fisurilor reflective (funcia STR);

- armarea (funcia R) in cazul: casetelor de largire a drumurilor

H existente, ranforsarea cu straturi bituminoase a strazilor pavate, in inter


"'
sectii etc. Aceasta se va putea realiza dupa o analiza temeinica a stucturii

,J

!! rutiere existente din punct de vedere al capacitatii portante i al defor-

'

_ atiilor posibile;
J'_
'" ,_hl

. V Toate acestea conduc la marirea duratei de exploatare a structurii rutiere.


;"

"iV

I>

Art. 17. Geosinteticele se pot utiliza:

- in zone cu fisuri i faiantari pe suprafete mari, unde necesita o


tr:-:
\,coperire partiala sau, adesea, totala a suprafetei;

f1.

ii;, '<--

- in dreptul rosturilor dintre dalele unei 1mbracaminti din beton de


ciment care urmeaza sa fie ranforsata, se pot utiliza faii de geosintetice
pe latimea de 1 m;
- la casetele de largire in dreptul rosturilor dintre structura rutiera
noua i cea existenta.
Art. 18. Degradarile sub forma de fisuri sau faiantari, precum i
degradarile aparute prin reflexie, vor fi evaluate prin indici de stare, con
form reglementarilor tehnice 1n vigoare.
in functie de starea de degradare a suprafetei carosabile se stabi
lesc sectoare omogene pe care se aterne geosinteticul ca material anti
fisura, inainte de aternerea straturilor asfaltice de acoperire.
Art. 19. Gradul de severitate al degradarilor suprafetei structuri"
rutiere fisurate trebuie sa fie redus sau mediu, astfel incat geosinteticul sa
poata fi eficient.
Art. 20. In cazul structurilor rutiere suple, semirigide i rigide se
vor avea (n vedere urmatoarele:
( 1) Structurile rutiere pentru care se folosete geosintetic in vede
rea intarzierii transmiterii fisurarii sunt cele care prezinta fisuri din oboseal"
sau reflexie caracteristice stratului asfaltic.
Nu se accepta aezarea geosinteticelor in cazul 1n care suprafat
este foarte degradata, cu rupturi sau dislocari.
Fisurile (deschideri < 3 mm) nu necesita un tratament speci
\naintea aternerii materialului geosintetic.
Crapaturile (deschideri > 3 mm) vor fi colmatate 1naintea aterner
materialului geosintetic. Colmatarea se va face 1n functie de deschidere
crapaturii \n conformitate cu normele tehnice pentru lucrarile de intretiner
a drumurilor.
24

In cazul unor crapaturi cu deschidere > 20 mm se va face o analiza tehnica pentru a se stabili daca structura rutiera existenta degradata

nu necesita realizarea unor lucrari de refacere 1naintea ranforsarii i implicit

a acoperirii cu material geosintetic.

(2) In vederea asigurarii unei suprafete pe care sa se aeze geo


sinteticul se recomanda sa se prevada un strat de reprofilare/egalizare din
mortar asfaltic sau mixtura antifisura de minim 2 cm, cu exceptia cazului
in care producatorul are alte recomandari.
(3) Suprafata de baza pe care se aterne geosinteticul trebuie sa
fie foarte curata i uscata, fara apa, zapada sau gheata.
Art. 21. In cazul structurilor rutiere rigide (beton de ciment cu ros
turi), se vor respecta urmatoarele:
(1) Structura rutiera pe care se aaza geosinteticul trebuie sa fie
stabila, fara degradari majore (fragmentari i tasari de dale, gropi, crapa
turi, rupturi etc.).
(2) Deplasarile relative verticale la rosturi sau la crapaturi trebuie
sa respecte urmatoarea conditie: factorul de eficienta la transfer a incar2arii (FET) la rosturi trebuie sa fie peste 80%:
FET; (dn/di)l00>0,8 (conform AASHTO, 1993),
unde: di - deflexiunea pe partea incarcata;
dn - deflexiunea pe partea ne1ncarcata.
(3) Utilizarea geosinteticelor devine aproape ineficienta pentru de1,asari active (ale caror deschideri sunt influentate de variatia temperatu
sau deplasari verticale sub trafic) ale rosturilor i fisurilor, mai ales da
acestea sunt mari. Totui, transmiterea fisurilor poate fi intarziata pe

25

termen scurt, utilizand dupa umplerea rosturilor, benzi de geomembrana


groasa, care au ,;i rol de etan,;are.
(4) In cazul in care exista deplasari relative verticale la rosturi sau
la crapaturi, foloirea geosinteticului ca bariera de umiditate nu se justifica,
deoarece exista riscul ruperii !or. In a2esta situatie se vor efectua intai lu
crari de stabilizare a imbracamintii degradate ,;i dupa aceea se va trece la
ranforsarea drumului ,;i, implicit, la utilizarea materialului geosintetic.

Art. 23. Proprieta 1ile fizico-mecanice minime necesare pentru ge


otextile utilizate cu rol de bariera de umiditate ,;i cu rol de disipator de ten
siuni sunt prezentate in tabelul 3.
Tabelul 3
Proprietii!_i
Rezisten\a la trac\iune
(la rupere)
Alungire la trac\iune

maxima
Reten\ia de bitum

Punct de lnmuiere

Performan!e impuse geosinteticului


(SR EN 15381 : 2009)

(1) Geotextilele netesute pot avea moduli de elasticitate dinamic

70 %

---

Mm. 0 , 90 I Im
,
_
-+ 10' C peste temperatura de a,;ternere a

m1xtun1
asfa1t1ce-- ---

(1) Geogrilele au moduli de elasticitate mult mai mari decat geo


v

formatiei; ele functioneaza ca disipatori de energie in dreptul fisurilor, de


viindu-le propagarea pe verticala ,;i intarziind, in acest fel, reflectarea !or
in stratul nou asfaltic.
(2) Capacitatea de reten1ie a bitumului de catre geotextil este re
comandata (cf. SR EN 15381) sa fie minim 0, 9 l/m2 Retentia minima va
direct influentata de greutatea, grosimea geotextilului ,;i caracteristicil
stratului suport la instalare (rugozitate, porozitate, planeitate etc.).

(3) In vederea evitarii infiltrarii apei in straturile inferioare ale


structurii rutiere, da ,;i pentru intarzierea fisurarii prin reflexie, se poat

folosi un material geotextil impregnat cu bitum din fabrica, pentru a evit

26

Art. 24.

relativ mici mobilizand astfel numai eforturi !imitate la niveluri mici ale de

eventualele neplaceri legate de o cantitate mare de amorsa necesara.

Min. 7 kN/m (714 kgf Im)

.
(1 N = 0,101971 kgf)

Sec!iunea 3

Art. 22

Valori minime

-- ----

textilele, fiind capabile sa preia tensiuni mari la niveluri reduse ale defor
rnatiei (au, in general, greutatea de 200 ... 500 g/m2).
(2) Geogrilele se utilizeaza la armarea straturilor asfaltice ince
)inind aparitia deforma1iilor permanente. Pentru a ac1iona ca o ranforsare
a stratului de acoperire, o geogrila trebuie sa fie bine intinsa sau u,;or pre
tensionata ,;i trebuie sa aiba o rigiditate suficienta.
(3) In functie de materialul din care este realizata geogrila, aceasta
',poate avea deformabilitati cu valori intre 2 ,;i 3% ,;i preluarea de tensiuni
foai mari decat ale asfaltului.
Art. 25.
Geocompozitele se recomanda a fi folosite pentru structuri rutiere

care este necesara atat incetinirea transmiterii fisurilor, rezistenta mare


preluarea solicitarilor din trafic, armarea, cat ,;i impermeabilizarea.

27

Art. 26.
(1) Geomembranele servesc ca membrana impermeabilizanta.
(2) Geomembranele se aaza sub forma de faii, in general peste

rosturi. Uc,ele membrane au prevazut un material adeziv pe o parte sau pe


ambele i se pot lipi de structura rutiera veche prin 1ndepartarea filmul
de protectie de pe spatele membranei i aezarea ei pe rostul pregatit. in
alte cazuri se aplica O amorsa adeziva pe structura rutiera
aezarea geomembranei, la recomandarea producatorului.

Sec1;iunea 4
Prescriptii de proiectare

Art. 27. La utilizarea in cadrul unei structuri rutiere a unui strat d


material geosintetic se va tine seama de urmatoarele elemente principale:
(1) Starea de degradare a suprafetei carosabile i a structurii ru
tiere conform reglementarilor tehnice in vigoare.
(2) Functiile ce vor fi 1ndeplinite de geosintetic in cadrul stratulu

asfaltic conform tabelului 2 din prezentul normativ.

(3) Caracteristicile de referinta cuprinse in tabelul 3 din prezent


normativ - pentru geotextile.
(4) Car.acteristicile fizico-mecanice _ale mixturii asfaltice din star

turile de ranforsare, 1n conformitate cu prevederile reglementarilor tehnic


in vigoare.

28

(5) Structura rutiera se va dimensiona conform normativelor in


'iiigoare, facandu-se abstractie de prezenta materialului geosintetic.
(6) Atilt structura rutiera existenta, cat i cea pentru ranforsare

>vor fi verificate la solicitarile din trafic (NP 111), cat i la actiunea inghet
dezghet (STAS 1709/1,2,3).
Art. 28.
Geosinteticul poate fi utilizat in functie de trei parametri imper-

(1) Starea structurii rutiere existente.


Pentru o suprafata carosabila afectata de fisuri datorate degra
d.arilor de suprafata, se recomanda prevederea unui material geosintetic in
'conformitate cu Tabelul 4.
Tabelul 4

I
I

eschicierea,
Suprafa\a
.
Grad de -,-io
: fisurii sau j
Lucrari
Denum1re
acoperit,3 cu
severitate
I
deg rad are (
) crapaturii ! pregatitoare '
geosintetice
AND 540
(mm)
i
- -----1----+--4
5
2
3
'
'--- 1 ----+---+------- i -------- - - -+-: - r
\

l,pa ia p-e-sectoare!
: colmatarea
! omogene, bine
! fisurilor ;;i
< 5
red us
i de!imitate de catre
! crapatur o
il r !"pr_()_iectan
t
i colmatarea --1 pe toata suprafa\a
Ffsuri,
mediu
s -:- 20 l fisurilor i
crapaturi
crapaturilor
cj
faianari
!> C----- -+-----i
1 se var realiza i nu este eficienta
! ample lucrari i utilizarea materia
erepara\ii l lului geosintetic
r ic at
> 20
id
i decat du pa efec!
:
'---- - - _ _ _
i tu area repar_Ji}_l_f?_r
v

l,

_i

29

Nota: Un sector de drum este considerat omogen daca este carac

1. geotextil (Functie STR + BJ - in cazul unei suprafete stabile,

terizat de aceleai date referitoare la starea de degradare a imbracamintii

(fara deplasari relative verticale; actioneaza ca factor de intarziere a tran

rutiere (Buna, Medie, Rea), conform normativului AND 540.

smiterii fisurilor i, prin faptul ca se impregneaza cu bitum, ca element de

(2) Calit<'itea suportului (strat de baza, fundatie)


i geosintetic in
Situatiile in care este indicata i.Jtilizarea materialulu
rm reglementarilor teh
functie de starea tehnica a structurii rutiere, confo
nice in vigoare, este prezentata in Tabelul 5.
Tabelul 5

Ca\1flcat!Vul

--

stElrii de

--

--

Ind1ce degradare -

--

--------1
Se utilizeaza

*-----!
;

z
.
:
_
=
:

-:"9-i---=--r--- -i_- : =-.t=: =


_ - .=:=.J

IG

ID

geosintetice

, --,
de_gadare__ ---- ---- ------+- -D-A--------
> 13
I
< 77
- -------- ;:;;- -- --- --,-----77
-- :7- __90
s 5..:..-7-Q:_
s I -------:A
Pos1bll***
J
foa !]gU-n---1----- - - ----0;__

mea1!c"r-,.;----i:

NU

sau ranforsarea
;- ------tudia, prin proiect, refacerea structurii rutiere
tii locale;
cu utilizare de materiale geosintetice, precedata de repara
funct'ie de prevede
** alegerea tipului de material geosintetic se face 1n
rile de la Capitolul II - Sectiunea a 2-a;
asfaltic.
*** daca se consider.a necesara aternerea unui cover

, deci nite de
(3) In cazul in care exista cedari in straturile-suport
nu va rezolva problema.
ficiente structurale, prevederea unui geosintetic
antifisura es
In aceste situatii, eficienta geosinteticului ca strat
l de acoperire. Material
mult redusa, deoarece a par fisuri direct in stratu
itate, protejand stratul-s
geosintetic va fi 1nsa eficient ca bariera de umid
port impotriva patrunderii apei.

hidroizolare;
2. geogrila (Functie RJ - in cazul in care exista i riscul de depla
'sari verticale relative mici (de exemplu, intre dale din beton de ciment),
'utilizarea geogrilelor este recomandata numai dupa remedierea defectiu
}nilor din structura rutiera existenta.

:;ca

Aezarea geogrilei se va face pe un strat de egalizare de 2 cm (da


suprafetele prezinta denivelari) sau conform recomandarilor produca-

3. geocompozit (Functie R + STR + BJ - in cazul in care se ur


::(naresc efecte cumulate ale geotextilului i geogrilei.

{2) Tipul de material ales trebuie sa satisfaca conditiile prevazute


Tabelul 3, precum i cele de la articolul 35.

{3) Montarea geosinteticului se realizeaza intre suprafata caro


bila existenta i primul strat de ranforsare (cap. III i Anexa V).
Art. 30.
lndiferent de tipul de geosintetic folosit, grosimea stratului de aco
rire din mixtura asfaltica trebuie sa fie de minimum 4 - 5 cm.
Se recomanda o grosime de 9 - 10 cm (aternut in doua straturi:

Art. 29.

ialelor la al
(1) In functie de scopul urmarit i de calitatea mater
gerea geosinteticului se poate opta pentru:

30

ra

+ legatura) pentru

ca la o viitoare frezare a suprafetei imbracamintii

'a.ltice, geosinteticul sa nu fie afectat, el trebuie sa ramana in continuare


sfructura rutiera.

31

Art. 31.

a asfaltica
ire se va folosi numai mixtur
(1) Pentru stratul de acoper

cilindrata la cald.

structurile ru
atului de ranforsare pentru
(2) In cazul proiectarii str
ul structurilor ru
general, acelai ca i in caz
in
e,
est
ul
ces
pro
de
rigi
tiere
tiere flexibile.
Sectiunea 5
inteticului
Eficienta utilizarii geos

rii geosinteticu
atentie necesitatea utiliza
Art. 32. Se va studia cu
e AND 540.
concordanta cu prevederil
lui la structurile rutiere, in

tipul produ
icelor variaza in functie de:
Art. 33. Costul geosintet
fi aezata, expe
geosintetic ce urmeaza a
de
tea
tita
can
de
t,
iza
util
sului
locala, conditii ge
turile cu forta de munca
cos
re,
tala
ins
la
ala
loc
rienta
nerale ale pietei.

nico-economic
efectuarea de studii teh
Art. 34. Se recomanda
cont de beneficiil
cu/fara geosintetic, tinand
a
uti
sol
re
int
e
ativ
par
com
rilor i de stare
arii in exploatare a drumu
port
com
pra
asu
lor
ice
tet
geosin
liza.
i drumului implicat in ana
de degradare a suprafete
ca, atunci ca
literatura de specialitate
Art. 35. Este cunoscut din
2, 5% , in interio
oase este mai mare de
min
bitu
r
rilo
atu
str
atia
deform
paga in diferite
enul de fisurare, care se pro
om
fen
ta
vo/
dez
se
i
uri
struct
imbracamintei bit
e de la baza spre suprafata
duc
pro
se
ea
rar
Fisu
tii.
rec
, sub actiunea efo
trafic, dar i de sus in jos
din
e
aril
arc
inc
sub
e,
oas
min

32

rilor din temperatura (contractii).

Pentru nmitarea acestor degradari se utilizeaza materialele geosin .


t t.
e ice - matenale cu elongat"II m1c1, dar cu rezistente mari la tractiune.
.
.
. " urmaFolos1rea matenalelor geosintetice cu rol de armare prezmta
.
toa re I e beneficii in comportarea in exploatare a structuru.. rutiere:

. armarea imbracamintii rutiere cu elemente antifisura se in


- pnn
_
t' .
arz1e transm1terea acestora din stratul existent la stratul nou;

- cre e durata de exploatare a structurilor rutiere prin preluarea

.
>...efortunlor de mt,ridere i limitarea deformatiilor stratului asfaltic-

Aceste aspecte benetice se datoreaza faptului ca:


.
- rez1stenta la intindere a straturilor asfaltice este de cca. 2 daN/cm'
0

0
. a geosinteticelor este mult
10 cm x 0,2 cm x 2 kg/cm' _ 40 kg f/m ) ,ar
a,. mare - 10...100 kN/m (10 x 1000 x 0,10197 kgf = 1020 kgf/m P .

re ar a eforturilor de intindere de catre geosintetic se limiteaza -ef;



a,11 le in stratul asfaltic.
Geosinteticul trebuie sa aiba:

- rezistenta mare la tractiune in zona deformatiilor mici ale asfal-

erenta una la straturile asfaltice, atat la temperaturi pozitive


_
500 /t
...
a sol), cat 1 la temperaturi negative (0 ... -10, -25oC)
Rezistenta la intindere

A - Tesut din monofilamente


B - t esut din benzi
C - \esut din multifilamente
D - Neesut termosudat

Im

012345678910

20

30

40

50

Deformatie specifica [o/0 J

Fig. 3*) Geotextile

33
i.......

kN/mi

Art. 38. Colmatarea fisurilor ,i crapaturilor se va executa 1n con

Curba 1 - Material de armare cu modul mare


Curba 2 - GTX. geotextil consolidat term1c
Curba 3 - GTX. geotextil consolidat mecanic
o - Rupere

formitate cu prevederile reglementarilor tehnice 1n vigoare.


Art. 39. Cuiburile/gropile se vor repara conform prevederilor re

-1

, glementarilor tehnice 1n vigoare ,i apoi suprafata carosabila va fi pregatita


3

pentru a,ternerea geosinteticului.

Curbe tipice efort - deformatie raportat_e la


18.\imea epruvetelor (geotextile. geognle)

Sectiunea 2
Conditii impuse la a,ezarea geosinteticului

Fig. 4*) (Conf. SR 10318: 2006)


Art. 40. Se amorseaza ,i 1n functie de starea tehnica a suprafetei de
tulare i de recomandarile producatorului, se aterne un strat de mortar as
faJtic cilindrat la cald, cu rol de reprofilare i egalizare, 1n grosime de miniProducatorul va preciza cu ce produse bituminoase a tratat geosin

CAPITOLUL III

Jaticul i trebuie sa recomande tipul de amorsa ce trebuie folosit astfel


neat sa fie compatibilitate 1ntre geosintetic i amorsa utilizata.

PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUJIE


Seq;iunea 1

Art. 41.

Lucrari pregatitoare
sunt recomandabile, da
Art. 36. Prezentele prescriptii de executie
ment
propuse 1n caietul de sarcini sau 1n agre
pot fi amendate de cele
derea.
acesta 1,i asuma raspun
tehnic, oferit de producator, pentru care
a utilizare a unui tip
De altfel, se recomanda, eel putin la prim
reprezentantul producatorului s
material geosintetic, sa fie prezent ,i
distribuitorului de geosintetic.
V

Art. 37. inainte de aplicarea geosinteticului, suprafata trebuie


fie curatata (folosind o perie sau aer comprimat) ,i uscata.

34

(1) Stabilirea tipului de amorsa se va face 1n functie de instructiu

)le furnizate de producator dupa consultarea manualului de instalare a


eosinteticului; ea este necesara pentru impregnarea materialului geotex
$i lipirea de straturile structurii rutiere; se recomanda ca amorsa bitu
,u,. Acesta va fi din acelai tip de bitum ca acela utilizat 1n mortarul as
Jtic sau straturile asfaltice de ranforsare. Se poate accepta i emulsie bi
''(ninoasa, respectandu-se indicatiile producatorului 1n ceea ce privete
titatea prevazuta.
(2) Aplicarea amorsei pentru geosintetic:
- se executa mecanic;

35

u a satura geotextilul
_ cantitatea de amorsa sa fie suficienta pentr
i pentru a-I lipi de suprafata existenta;
va fi sporita con_ pentru emulsie - cu rupere rapida - cantitatea
pe care ii contine.
form recomandarilor i procentului de bitum
teristicile sale (gre
se precizeaza ca materialul geotextil, prin carac
cere o anumita cantitate de
utate, grosime, tip de material) este eel care
rolului de bariera de umiditate.
amorsa, pentru a fi saturat i a corespunde
atiei de amorsare,
(3) Temperatura bitumului, T, in timpul oper
impratiere uniforma; T va fi
va fi suficient de mare pentru a permite o

mare de 163 C.
< 1400 - 1450c, dar in rezervor sa nu fie mai
cu a materialulu'
(4) Latimea stratului de amorsa va fi egala

geosintetic plus 15 cm.

(5) Traficul nu va fi permis peste amorsa.

t du-se in vedere ca temperatura amorsei cand se plaseaza geosinteticul sa

";fie in concordanta cu recomandarea producatorului privind caracteristicile


,materialelor geosintetice;

- in cazul in care producatorul recomanda emulsie bituminoasa,

geosinteticele se vor aterne numai dupa ruperea emulsiei;

- daca este nevoie, se suplimenteaza cantitatea de amorsa in func

:tle de recomandarile producatorului;

- peste geosintetic nu trebuie permis accesul vehiculelor, mai ales

:manevrele brute, intoarceri etc.;

- pentru o buna aternere (fara zone nelipite) a geosinteticului pe

.5tratul de amorsa, se va utiliza o perie cu peri de plastic sau alt material

Qon-metalic cu care se va netezi materialul;


,
- suprapunerea se va efectua conform tabelului 6 in cazul, in care

,este necesara i producatorul nu recomanda altfeL


Art. 43.

Recomandari privind suprapunerea faiilor de geosintetic: conform

(6) Excesul de material se va curata.

belului 6.

(7) Temperaturi - temperatura aerului i a suprafetei pe care

Tabelul 6

aaza va fi:

- eel putin 10 c pentru amorsa cu bitum;

- eel putin 10 c pentru amorsarea cu emulsie.


(8) Se va acorda o atentie deosebita cantitatii de amorsa necesa

pentru geosintetic.

Art. 42. Aezarea geosinteticului:

nic, fara a se crea cut


_ se va face peste amorsa, manual sau meca

sau pliuri;

- se va aterne inainte

36

ca stratul de amorsa sa

MATERIAL GEOSINTETIC
Suprapunerea
materialului

transversale
Rosturi
longitudinale

geotextile

geog rile

geocompozite

min. 15 cm

min. 8 cm

min. 8 cm

min. 10 cm

min. 10 cm

min. 10 cm

Nota: Datele din tabelul 6 sunt orientative. Pentru stabilirea latimii

suprapunere se va tine cont de prevederile caietului de sarcini al pro-

se raceasca, avan

37

asfaltic de acoperire:
Art. 44. A,ternerea stratului
teticul;

geosinaceea,i zi 1n care s-a a,ternut


- se va a,terne obligatoriu, 1n

de nisip ,i
fi 1nlaturat prin 1mpra,tiere
- excesul de amorsa poate
se 1ndeparteaza;
prin periere. Excesul de nisip
perit.
aterialul geosintetic sa fie aco
- daca 1ncepe ploaia 1nainte ca'm
rea asfaltului;
t sa se usuce 1nainte de a,terne
cu stratul asfaltic, trebuie lasa
perire
ima a stratului asfaltic de aco
- se va respecta grosimea min
Art. 30.
1n conformitate cu prevederile

suprafetei vechi,
Art. 45. Indiferent de starea

ire, se recoman
de viata a stratului de acoper
pericolului reducerii duratei
lare) de mini
un strat de ega\izare (reprofi
da plasarea geosinteticului pe
a alte prevederi $i
1n care producatorul prezint
mum 2 cm, 1n afara cazului
acestea.
1,i asuma raspunderea pentru
cului trebuie urmata
Art. 46. A,ezarea geosinteti

iunea vantulu
pentru a evita ruperea din act
cilindru compactor cu pneuri
omandarile producatorului.
sau traficului, 1n functie de rec

A rt. 49. rn funq;ie de tipul $i caracteristicile echipamentului de apli-

_
.
carn a geosmtet,cului, pentru a se elimina 1ndoirea 1n timpul a,ezarii aces

tu a, se va avea 1n vedere greutatea maxima a rolelor 1n vederea mane


__
vrarn lor.

Art. 50. in timpul depozitarii, geosinteticele trebuie protejate de


. .
. prec,p,ta '' de expune ea pe timp 1ndelungat la soare la temperaturi de
:
:
.
peste 70 C (ch1ar daca geosinteticul este marcat ca stabilizat la UV) ' de
f
produse chimice, de foc/scantei.
Art. 51 Se va acorda o atentie deosebita realizarii gradului de

compactare a straturilor din mixturi asfaltice situate deasupra geosinte:


't:icului.

Art. 52. De o mare importan,a


" este reallzarea unei foarte bune
"
.
a, crearea une, perfecte con,mpregnari cu bitum a geotextilului i' totodat"
" .
Jucran a acestuia cu straturile asfaltice ' prin respectarea tehnologiilor de

ecutie (temperaturi, compactare).

1n locur.
area geosinteticului se face
Art. 47. Pastrarea i depozit

omandarilor producatorului.
uscate ,i ;,erisite, conform rec
Seqiunea 3
Recomandari speciale

u,
la minimum a timpului de lucr
Art. 48. in vederea reducerii

a produselor ge
rii de material, la comandare
rosturilor de lucru i a pierde
mea benzilo
a rolelor 1n concordan1;a cu la1;i
sintetice se va specifica la1;ime
.
ozitarii rolelor de geosintetic
rutiere sau cu posibilitatea dep

38

39

CAPITOLUL IV
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

(3) Mixtura bituminoasa pentru stratul de egalizare/repro


filare (mortarul asfaltic):
- bitumul din mortarul asfaltic ,i straturile de acoperire (mixtura,

Art. 53, controlul calitatii lucrarilor de executie a straturilor asfal


tice cu prevederea -de geosintetice se executa pe faze.

binder, stratul de uzura) va avea acelea,i caracteristici cu eel folosit la


amorsare.
Calitatea mixturii asfaltice va fi probata prin buletin de analiza con
form normelor in vigoare.

5ectiunea 1
controlul calitatii materialelor inainte de executie

(4) Geosinteticul:
- absorbtia de bitum: se determina conform Anexei c a

Art. 54. Materialele destinate executarii straturilor de ranforsare

SR EN 15381;

bituminoase folosind geosintetic vor fi verificate in conformitate cu pres

- rezistenta la intindere;

criptiile din standardele respective ,i din fi,ele tehnice ale producatorului

- alungirea maxima;

,i cu conditiile aratate in prezentul normativ, la Capitolul I.

- forta de tractiune la alungirea de 2 % sau 3%;

executa de laboratoare au-'


Art. 55, verificarile ,i determinarile se
torizate ,i constau in urmatoarele:

- punct de inmuiere/topire;
- pentru celelalte caracteristici se va urmari respectarea cerintelor
din prezentul Normativ ,i/sau Caietul de Sarcini.
Marcai CE si etichetarea

(1) Bitum:

- penetratia la 25 , SR EN 1426;
.
- punct de inmuiere, IB, SR EN 1427
verifica daca are acelea,i ca
Bitumul folosit pentru amorsa se va
acoperire (imbracaminte).
racteristici ca ,i bitumul din stratul de

in toate proiectele care contin utilizarea geosinteticelor, proiectantii


trebuie sa faca referire la Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Produselor
pentru Construqii (CPR).
Un produs poate fi utilizat numai daca indepline!,te urma-

(2) Emulsie bituminoasa cationica:


- continut de bitum, SR 8877-1 ,i 2;
- vascozitatea Engler la 20 c, SR 8877-1 ,i 2;

- omogenitate; SR 8877-1 ,i 2.

- are Certificat de Constanta a Performanfei emis de un or


anism de certificare;
- are

o Declarafie de Performanfa (DoP) a producatorului.

"
Bitumul din emulsia folosita pentru amorsa se va verifica daca ar

Prin intocmirea Declarafiei de Performanfa, producatorul i!,i

acelea,i caracteristici ca ,i bitumul din stratul de acoperire (imbracaminte)

suma raspunderea legala a conformitafii produsului cu perfor-

40

41

in OoP este
afia care trebuie confinuta
manfe/e declarate. Jnform
SR EN 15381.
detaliata in Anexele ZA a
ptul producatoru/ui de
Prezenfa acestora da dre

Seciunea 2
Controlul punerii in opera

a aplica

marcajul CE.

Art. 57. Executia stratului de egalizare din mortar asfaltic se va

straturi as
tru Jl,lcrarile de drumuri i
Produsele geosintetice pen
functiile i perfordocumente care sa contina
faltice, trebuie Jnsotite de
mantele acestora:

- armare

- reducerea eforturilor
- bariera

realiza conform reglementarilor tehnice 1n vigoare.


Se va proceda la controlul calitatii 1n conformitate cu prevederile
legale pentru executia straturilor asfaltice.

Art. 58. Controlul executiei stratului de amorsa pentru geosintetic

STR

se va efectua prin verificarea:

- cantitatii de bitum (emulsie) conform cu specificatiile tehnice ale

R + STR + B
r i bariera
- armare, reducerea eforturilo
STR + B
iera
- reducerea eforturilor i bar
ducator,
trebuie sa fie indicat de pro
Nivelul de Jncredere de 95%

referitoare la:
- Rezistenta la tractiune
rea de 2% sau 3%
- Forta de tractiune la alungi
tica
- Rezistenta la perforare sta
amica
- Rezistenta la perforare din
- Alungirea maxima
- Retentia de bitum

produsului sau cu determinari de laborator.


- temperaturii, conform Art. 41.

Art. 59. Controlul aternerii materialului geosintetic se va efectua

kN/m

prin verificarea urmatoarelor aspecte:

kN/m

- materialul sa fie bine 1ntins, fara pliuri, cute; nu trebuie sa rama

na nici o zona desprinsa de suport;

kN/m
kN/m

%
kg/m

la fiecare
ute la Art. 55 se efectueaza
Art. 56. Determinarile prevaz
de ranforsare bi
at pentru executia straturilor
Jot de materiale aprovizion
c.
tuminoase folosind geosinteti

-1n zonele de curba ale drumului se va taia materialul i se va ae


.

za adaptandu-se cu suprapunerile corespunzatoare pe toata suprafata;


- pentru geosintetice se va urmari respectarea cantitatii de amorsa

+ecomandata de producator;
- la utilizarea emulsiei pentru amorsa se va urmari ruperea ei
nainte de aternerea geosinteticului;
- se vor respecta temperaturile de lucru;
- se recomanda ca testul de adezivitate sa se verifice 1n conformiate cu reglementarile europene 1n vigoare, metodologia care va sta la
.aza acestui test se va elabora ulterior.

42

43

Art. 60.

ui sa
i de acoperire, aesta va tre
rezmta.
tului bituminos pe care 11 rep
eplineasca caracteristicile stra
tulu
(1) La controlul executiei stra

1nd

cu prevede
lul calitatii 1n conformitate
(2) Se va proceda la contro
straturilor a;faltice.
rile legale pentru executia
cial realizarea gradului
(3) Se va urmari 1n mod spe
Abs; max 2%.
K; 98% $i absorbtia de apa

de compactare

terminarea lucrarilor var fi remediate de constructor pe cheltuiala aces


tuia, 1n mod corespunzator $i la termenele stabilite conform normativelor

tehnice 1n vigoare.

Art. 65. Receptia finala se face la expirarea perioadei de garantie,

'timp in care se va face verificarea comportarii in exploatare a lucrarii exe

'.Futate $i se var remedia eventualele degradari aparute in perioada de


garantie.

CAPITOLUL VI
NORME PRIVIND SECURITATEA $I SANATATEA IN MUNCA

CAPITOLUL V
RECEPJIA LUCRARILOR
se efectueaza 1n doua etape:
Art. 61. Receptia lucrarilor
- la terminarea lucrarilor;
ea perioadei de garantie.
_ receptia finala, la expirar

a atunci can
area lucrarilor se efectueaz
Art. 62, Receptia la termin
darea 1n circulatie.
te, la eel putin o luna de la
toate lucrarile sunt termina
de dow
mina lucrarea executata fata
Coniisia de receptie va exa
l 1ntocmita 1n timp
$i documentatia de contro
mentatia tehnica aprobata
i normativ.
executiei conform prezentulu
face part
ificarilor de la Capitoul IV
Art. 63. Evidenta tuturor ver

lucrarilor.
l a receptiei la terminarea
din documentatia de contro

garantie
ari ce apar 1n termenul de
Art. 64, Eventualele degrad
isia de receptie
$i propunerile facute de com
lucrarilor executate, precum
44

Art. 66. Pe toata perioada de pregatire $i punere in opera a pro


uselor geosintetice se var respecta urmatoarele:

(1) Montarea geosinteticelor pe teren se va face de echipe specia

\llte, bine instruite, dotate cu echipament corespunzator de protectie i


l'lduse de oameni competenti.

(2) Normele specifice de protectia muncii pentru lucrarile de 1ntre

Elre, exploatare i administrare drumuri $i poduri, aprobate prin Ordinul


istrului muncii $i protectiei sociale nr. 357/1998.

(3) in timpul montarii geosinteticelor se va tine seama de peri

ce pot sa apara din circulatia autovehiculelor.

in perioada executiei lucrarilor se var respecta prevederile gene

din Legea nr. 319/2006, cu modificarile i completarile ulterioare,

xarea Guvernului 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodolo45

gice de aplicare a prevederilor Legii securitatii i sana a i in munca n


L
319;2006, cu modificarile i completarile ulterioare, Hota area Guvernulu1
:
nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate i sanatate pentru an
tierele temporare sau mobile, cu modificarile i completarile ulterioare
:
La executia lucrarilor se va respecta le9islatia in vigoare pnvind
situatiile de urgenta i apararea impotrlva incendiilor - Legea nr. 307 /2006,
cu modificarile ulterioare.

Aezarea geogrilei se va face pe un strat de egalizare de 2 cm (da


ca suprafetele prezinta denivelari) sau conform recomandarilor produca
torului.
- Geocompozite/e antifisura (R + STR + Bl sunt combinatii din
tre o grila (care are functia de armare R) i un geotextil netesut cu o ade
renta buna la bitum ( cu functia de reducere a eforturilor, impiedicarea
transmiterii fisurilor din stratul inferior in eel superior - STR i impiedi
carea infiltratiei apei in structura rutiera - B).
Aceste materiale pot fi utilizate pentru toate tipurile de lucrari: ca

CAPITOLUL VII
CONCLUZII
ele in straturile
Art, 67. Functiile pe care le 1ndeplinesc geosintetic
tate. Ele trebuie sa resrutiere sunt: antifisura, armare i bariera de umidi
r reglementarilor 1n dome
pecte preveden1 e SR EN 15381 . 2009 i ale tuturo
niu in vigoare.

Geosinteticele se pot folosi astfel:

smiterea fisurilor existente


- GeotextUele netesute 1mpiedica tran
. Acestea, in combinatie cu
din straturile inferioare in straturile superioare
ului au functie de etanare
un strat de bitum pulverizat pe suprafata drum
(STR+B).

zarea/repararea
Se recomanda a se utiliza la reabilitarea/modern1
pe banda, pentru perioada:
drumurilor cu un trafic de calcul ,s 0,3 m.o.s.,
etc.).
de perspectiva de 10 ani (DJ; DC; strazi secundare
rea asfaltului (R) pe drumun c
- Geogri/ele servesc pentru arma
de perspectiva de 1o ani
trafic;:: o,3 m.o.s., 'pe banda, pentru perioada
_
ibu1e I
contr
i
trafic
din
r
carilo
incar
area
prelu
u
.
Ele sunt folosite pentr
tale.
orizon
fetele
supra
pe
ora
acest
repartizarea uniforma a

46

sete pentru largiri, acolo unde produsele pot fi aplicate direct, pe suprafete
de drumuri fisurate, frezate, pe dale de beton sau pe balast stabilizat cu
Se vor utiliza conform prevederilor proiectelor de executie i in spe
cial pe drumurile cu trafic;:: 1,0 m.o.s., pe banda, pentru perioada de per
spectiva de 10 ani.

Geomembrane/e

(B) se folosesc la straturile rutiere numai in

cazuri exceptionale (a se vedea art. 21).


Caracteristicile recomandabile pentru geosintetice trebuie
sa fie ur
matoarele:
1. drumuri cu trafic foarte greu i exceptional:
- rezistenta la tractiune (transversala/longitudinala) 100/10

0 kN/m
- rezistenta la tractiune la elongatia de minim 2% sa fie >
22 kN/m
2. drumuri cu trafic greu:

- rezistenta la tractiune (transversala/longitudinala) min. 50/50 kN/m


- rezistenta la tractiune la elongatia de minim 2% sa fie > 11 kN/m
3. drumuri cu trafic mediu, UOr i foarte Uor:
- rezistenta la tractiune (transversala/longitudinala) > 7/7 kN/m

47

AN EXE

49

Anexa I

Schema privind adoptarea solutiei de utilizare a


geosinteticelor in structurile rutiere
1. Se vor aprofunda prescriptiile de proiectare (Anexa II la normativ)
2. Aprecierea utilitatii prezentei geosinteticului in structura rutiera
(Anexa III la normativ)
3. Cum alegem geosinteticul (Anexa IV la normativ)
4. Analiza economica a solutiilor avute in vedere

Anexa II
Prescriptii de proiectare
Pentru utilizarea unui material geosintetic intr-o structura rutiera se
va tine seama de urmatoarele elemente principale:
1. Starea de degradare a imbracamintii existente;
2. Functiile ce vor fi indeplinite de geosintetic in cadrul stratului
afaltic (Tabel 2 din normativ);
- geotexti I;
- geogrila;
- geocompozit;
- geomembrana;

51

3. caracteristicile fizico-mecanice pe tipuri de geosintetice oferite


de producator;

1. Geotextil - in cazul unei suprafete stabile, fara deplasari relative


verticale; actioneaza ca factor de intarziere a transmiterii fisurilor i ele

4. Caracteristicile de referinta prezentate in Tabelul 2 din normativ.

ment de hidroizolare (prin impregnare cu bitum).


2. Geogrila - in cazul in care exista i riscul de deplasare verticala
relativa mica (intre doua dale de beton de ciment sau intre zone cu rup
turi in structura rutiera sau la rosturile de largire a partii carosabile 'intarzie transmiterea fisurilor, cat i aparitia fisurilor noi ca urmare a dife
rentelor de capacitate portanta, geogrila ranforseaza, armeaza stratul
asfaltic in care se monteaza).

Aprecierea utilitatii prezentei geosinteticului


(in functie de cei trei parametri importanti)
de degra
1. Suprafetele acoperite cu geosintetic depind de starea
rm Tabelului 4 din
dare a structurii rutiere existente, determinata confo
normativ.

ialului geosin2. Calificativul starii de degradare a suportului mater

tetic (strat de baza, fundatie).


teticul nu
3. in cazul in care exista cedari in stratul-suport, geosin
port.
rezolva problema decat dupa repararea stratului-su
sionarea stra
4. Geosinteticul nu este luat in considerare la dimen
turilor de ranforsare.

3. Geocompozit - in cazul in care se urmaresc efectele cumulate ale


' geotextilului i geogrilei, se utilizeaza geocompozitul.
4. Tipul de material ales trebuie sa satisfaca conditiile prezentate
in Tabelul 1 i sa tina seama de valoarea traficului aferent drumului res
pectiv (capitolul VII din normativ).
5. Se va analiza oferta privind datele de rezistenta a geosinteticelor
in zona deformatiilor de 2... 3%.
6. lndiferent de tipul de geosintetic folosit, grosimea stratului de
acoperire din mixtura asfaltica sa fie de minim 4 - 5 cm. Se recomanda ca
tratul de acoperire sa fie de 9-10 cm ca la viitoarea corectare a suprafetei
.e circulatie (frezare etc.), geosinteticul sa nu fie deranjat.

Cum alegem geosinteticul


ialelor se poat
in funqie de scopul urmarit i de calitatea mater
opta pentru:

52

53

B. Rostul longitudinal 1[Lll]!;

Schema prlvind utilizarea materialelor geosintetlce


in structurile rutiere

1. Benzi de largire a part;ii carosabile.

. ,
2. Prevenlrea deschiderH rostului longitudinal In stratu ile asfalt1ce,
,
3. Prevenirea transmiterii fisurilor reflective In stratunle de asfalt,
In situatiile:

- flsurile $1 crapaturile unei fundatii din agregate natura I e sta b't-

lizate cu ciment;

. .
- flsurile $i crapaturile din 1mbracamintile vecht din beton de cI;

ment;

4. Unde a,;ezam geosinteticul:

1-- -------; Strat de legatura


Strat de baza
,./J---'---1--- --'- undape
F
10cm ___ jOcm

a} Tesere de fosturi

f=

'

. ..

geosintetic

I Strat de uzura

j'-----=-=='1'! , J...,""f: "'--=--"lj' Strat de \egatura


I,

10cm I

"1 -- -10cm
_50 err: mi1,;:_5C crn m1r;,;._
1.00 m min.

b) Jesere de rost,m

Strat de baza

f Funda,'e

1 geosintetic de minim rr :airre

C. Prevenlrea transmitelii fisurilor reflective


1n straturile de asfalt
din
strat
urile
de
fund
atie
(agre
gate naturale stabilizate cu liantl hidra..
llci, strat vechi din beton de ciment etc.) - vezi
fig. 1 i 2 din normativ.

a) Geosinteticul se va aeza la nivelul structurii rutiere exis

Strat de uzura nu
,geosintetic - 1 m l3\ime
trat de \egara _nou ----__......!

i . lmbra"'.'minte
_ \ strat de baza nou rost de legatura 1ntre ....
1tum1noasa ex:1stenta - 1
. structura rutiera existenta.
?
si cea noua
I
\
parte carosab1la
limit
:
!veche
\
i
structura rutiera\
...i
structura rutieri3 noua
\
existenta,
;-------- Substrat
5.Q mi!1..0 m.!!1

banda de l/3:rg"i
re.
25cm
-decapare sistem rutier vechi

54

Strat de uzura

D. A,ternerea geosinteticelor pe toata suprafata asfalica

A. Benzi de Jaraire a partii carosabile

b,----+-,----'

hte direct pe aceasta sau plin intermediul unui strat de mortar asfaltic
,,, 2 cm groslme ori dupa cum recomanda producatorul de material geob) Dadl peste structura rutiera existenta se a,;tern trei stra
asfaltice noi, geosinteticul se va a,eza intre stratul de legatura i eel
La lucrarile care necesita aezarea geosinteticelor pe doua niveluli
ostrazi, aeroporturl etc.) se recomanda aezarea primului strat pe
afata structurii existente (cu masurile necesare) ,i eel de-al doilea
de geosintetic la nivelul situat 1ntre stratul de legatura i stratul de
':llnou (pentru a 1ntarzia cat mai mult apalitla fisurilor pe noua suprafata
lare).

55