La aceeasi data inceteaza valabilitatea

"Instructiunilor
tehnice privind 'folosirea amestecurilor pe baza de ciment san pe
baza dE' ra~ini epoxidice, la remedieri de defecte ale lucrarilor
de constructii" indicativ C 149~81,
aprobate de ICCPDC eu
Decizia nr. 107 din 1 septembrie 1981.
PRE~EDINTELE
BIROULUI
EXECUTIY
DIRECTOR GENERAL
Ing. VALERIU CRISTESCU

INSTRUCfIUNI

TEHNICE PRIVIND

PROCEDEELE DE REMEDIERE

A DEFECTELOR iPENTRU ELEMENTELE

DE BETON, ~I BETON ARMAT
INDICATIV C 149-87
Elaborate de:

INSTITUTUL

DE CERCETARI IN CONSTRUCTII $I
ECONOMIACONSTRUCTIILOR INCERC
~

Director

adj. ~tiintific:

~ef laborator:
Elaborator:

Responsabil

dr. ing. Romulus

Constantinescu

lUg. ~tefan Enescu

ing. Angela Shinescu

din parte a ICCPDC: arh.

Claudiu Pope~teanu

INSTRUqlUNI TEHNICE PRIVIND PROCEDEELE

DE REMEDIERE

Ilndicativ

C 149-87

A DEFECTELOR PENTRU ELEMENTELE

DE BETON ~I BETON ARM AT

1.3. Clasificarea defeetelor sail deteriorarilor, procedeele de

remediere ~i conditiile de adoptare ~J aplicare a acestora sint
prezentate in:

Iin1ocuiesc C 149-81

cap.

in domeniul

cap.

2, pentru

aratat

defeetele

de executie

care

se incadreaza

la pet. 1.2.a;

3, pentrn

deteriorarile

care

se incadreaza

in dome-

niul

1. PREVEDERI

GENERALE

1.1. Prezentcle instructiuni tehnice stabilesc procedeele de

remediere a elementelor de beton ~i beton armat care prezinta
defecte sail degradari, folosind amestecuri pe baza de ciment sail
ra~ini epoxidice.
1,2. Domeniul de aplicare a prezentelor instructiuni tehnice
cuprinde:
a) rem~dierea defeetelor de executie constatate la. decofrarea
elementelor, constind din: ~tirbituri, zone segregate, goluri, rosturi de betonare etc.;
b) remedierea deteriorarilor (fisuri sail striviri locale) aparute in perioada de executie sail in cursul exploatarii ca urmare
a fenomenului de contraetie a betonului sail a unor solicitari
cu caracter exceptional (~~curi, supraincarcare,
vibratii, scism
.
etc.).
In cazul elementelor de beton precomprimat
prevederile
prezentelor instructiuni tehnice pot fi aplicate numai cu avizul
proiectantului
investitiei sail al lucrarilor de remediere, dat in
urma analizarii starii de eforturi din zona afeetata si a conditiilor de ancorare a armaturii preintinse.
'
,

Elaborate de:
INSTITUTUL
DE CERCETARI
iN CONSTRUCTII SI ECONOMIA
CONSTRUe-pILOR
'- INCERC -

Aprobate de: Lc.c.P.D.C,

eu deeizia fir. 38
din 21 august 1987

aratat la pet. 1.2.b.

1.4. Inainte de inceperea operatiilor de remediere, executantul va intocmi fi~a tehnologica de executie pentru procedeele
adoptate, tinind seama de prevederile prezentelor instructiuni
tehnice ~i, dupa caz, de detaliile suplimentare stabilite de proieetant.
1.5 .Lucrarile
de remediere se vor executa cu personal instruit in prealabil in scopul respectarii cu strietete a prevederilor fi~ei tehnologice.
1.6. Inceperea aplicarii procedeelor de remediere se va face
numai dupa verificarea ~i consemnarea de caire delegatul CTC
a corectei realizari a lucrarilor pregatitoare.
1.7. Delegatii beneficiarului
~i a compartimentului
CTC
vor urmari mod1.i1 de executare a remedierilor si vor consemna
corecta realizare a lor.
'

2. PROCEDEE DE REMEDIERE A DEFECTELOR

CONSTATATE LA DECOFRAREA ELEMENTELOR
2.1.' Defectele de executie constatate la decofrarea elemense clasifid
conform tabelului
1.
2.2. Inregistrarea
defectelor se va face in cadrul procesu.
lui verbal de verificare a aspectului betonului
dupa decofrare
(formular 9-13-107 d din sistemul de evidenta publicat in
Buletinul Constructiilor nr. 2 din 1981).
2.3. In cazul defeetelor de tip DASM (tabelul 1, pet. 4),
proiectantul va stabili daca este admisa remedierea elementelor
in cauza ~i, dupa caz, se va opt a pentru until din cele tIel procedee mentionate in tabelul 1. In situatii speciale se poate adopt a

telor

aplicarea

in paralel

2.4. Materialele
cutarea remedierilor

a Jolla

procedee

(ex. torcretare

injectare).

folosite ~i mijl03.cele Decesare pentru

sint precizate in anexa 1.

exe7

Tabelul

Caraeterizarea
defeetulu i
Notatie

Adincime
cm

Proeedeul
de
remediere

SUPrafata
m2

oricare

P"'" do d-

pet. 2.7.

orieare

I mortar

de
ciment eonform pet. 2.8.

2.7. Defecte

de wprafa!a

2.7.1. Lucrarile pregatitoare

constau din urmatoarele operatiuni:
a) perierea zonei cu defecte cu 0 perie de sirma;
b) curatirea cu un jet de aer;
saturata cu apa.
c) umezirea zonei astfel incit sa fie
pentru remediere (in
2.7.2. Compozitia pastei de ciment
unitati de velum) este urmatoarea:
-ciment
1 parte
- poliacetat de vinil D 50 . . . . . . 0,3 paTti
-apa
03...0,4parti
In situatiile in care nu se dispune de poliacetat de vinil se
admite utilizarea compozitiei: ciment 1 parte ~i apa = 0,4...0,5

parti.
max.O,3
m2

beton de eiment conform

pet. 2.9.

peste
0.3
m2

max. 1/4
din
grosime3.
elementului

I peste

oricare

1/4
din grosimea elementului

1l1jectare
cn pasta de
eiment
conform
pet. 2.11
san
betonare
in exces
conform
pet. 2.12
san
toreretare
conform
pet. 2.13
\

2.5. Remedierile cu amestecuri pe baza de ciment se executa la temperaturi ale mediului ambiant de minimum + 10 C.
2.6. Suprafata remediata se va mentine in stare umeda
minimum 7 zile, prill stropirea periodica, acoperire cu prelate
umede, folii saD prill aplicarea de pelicule de protectie.
8

(DS)

2.7.3. Prepararea pastei de ciment: in cantitatea de ciment

masurata in prealabil se introduce treptat apa, amestecind pilla
se ottilie un amestec cu aspect uniform ~i de consistenta necesara.
punerii in lucrare.
.
In cazul folosirii adaosului de poliacetat de vinil, acesta se
va dilua C1150% din apa ~i se omogenizeaza pilla la obtinerea
unci emulsii uniforme, dura care se introduce cimentul ~i se continua amestecarea. Se adauga in continuare apa pilla la obtinerea
consisten tei necesare.
2.7.4. Punerea in lucru: se aplica pc zone cu defecte pasta
de ciment, prill apasare energica cu mistria saD spaclul.
2.8. Defecte in stratut'
2.8.1. Lucrarile

de acoperire

pregatitoare

constau

a armaturilor
din urmatoarele

(DSA)
ope-

ratiuni:
.
a) desprinderea betonului prill lovire cu ciocanul de zidar;
b) cur atirea cu jet de aer;
c) umezirea betonului cu apa pilla la saturaTe.
Lucrarile pregatitoare se considera incheiate dura zvintarea
suprafetei

de teton

ce urmeaza

a fi reparate.
9

2.8.2. Compozitia mortarului pentru re~ediere (in unitati

<de volum) este urmatoarea:
-ciment
1parte
- nisip 0...3 mm . . . . . . . . . . . 2 parti
- apa in cantitatea necesara obtinerii unci consistente care
:sa permita mortarului
aplicat saL~i' mentina pozitia.
'
In eompozitia mortarului se poate adauga max. 0,2 parti
poliacetat
de vinil D 50.
2.8.3. Prepararea mortarului:
se amesteca cantitatile
de
Tlisip ~i de ciment, se adauga apa treptat, amestecindu-se in
continuare pilla se obtine un amestec cu aspect uniform ~i de
consistenta
neeesara punerii in lucrare.
In cazul utilizarii adaosului de poliacetat de vinil, acesta
se va dilua in prealabil cu 50% din apa, dura care se vor introduce cantitatile de nisip ~i ciment. 'Se continua amestecareaca
mai sus, completindu-se apa pilla la consistenta necesara.
2.8.4. Punerea in lucrare: se aplica mortarul in straturi de
max. 15 mm grosime prill aruncarea cu mistria ~i presare.
2.9. Defecte

de adincime

2.9.1. Lucrarile
ratiuni:
a) indepartarea
~pitul ;

~i stiprafata

pregatitoare
betonului

redusa

(DASR)

canst au din urmatoarele

necorespunzator,

ope-

prill spargere en

b) corectarea formei golului, asHel incH sa se asigure posibilitatea unci corecte completari cu beton nou;
c) euratarea zonei cu jet de aer;
d) umezirea betonului pilla la saturare.
Lucrarile pregatitoare se eonsidera incheiate
suprafetei de beton ce urmeaza a fi reparat.
2.9.2. Dad
produs de statii
(in volume) va
- ciment
agregate

10

apa

dura svintarea

nu se asigura beton de marca corespunzatoare

de betoane, compozitia betonului de completare
fi urmatoarea:

. . . . . .
sort 0-3 mm
3- 7 mm
7-16 mm

2 parti
1 parte
1 parte
1 parte
1/2...3/4 parti

2.9.3. Punerea

in lucru se face in urmatoarele

etape:

a) se aplica un amorsaj din pasta de ciment cu poliacetat

de vinil (vezi pct. 2.7 .2. ~i 2.7.3) pe suprafata de beton prill
pensulare in dona straturi, la un interval de 5...20 minute intre ele;
b) dura svintarea ultimului strat, zona de reparat se umple
cu beton; punerea in lucru se va face in straturi, prill presare;
c) daca grosimea defectului este mai mare de 5 cm, se va
manta un cofraj care sa permita introducerea vibratorului de interior, iar betonarea se va face in execs (similar cazului din fig. 3);
decofrarea se va face dura 24 ore iar iniediat dura aceasta operatic
se va indeparta betonul in execs prill ~pituire u~oara (cu ~pit san
dalta ~i ciocan 0,5 kg).
2.10. Defecte de adincime

~i/sau suprafata

mare

(DASM)

Aceste defecte pot fi remediate prill urm~Ltoarele procedee:

- injectare eu pasta de ciment, in cazul zonelor segregate
de volum mare;
- betonare in exees, aplicata in cazul golurilor san zonelor
eu segregari locale;
toreretare in cazul defectelor de mare suprafata san in
cazul in care nu se poate asigura prill betonare 0 umplere corecta

a golurilor.
Prill injectare cu pasta de ciment se realizeaza:
- etan~area zonelor segregate ale elementelor san structurilor de constructii care viTI in contact cu apa (bazine, rezervoare, conducte, pereti de sub sol etc.);
- restabilirea capacitatii portante a e1ementelor de constructii

prill consolidarea structurii

protectia arm~.turilor.

2.11. Remedierea
2.11.1. Lucrarile

ratiuni:

betonului

segregat;

prill injectare a pastel de cjment

pregatitoare
constau in urmatoarele

a) Stabilirea zonelor ce urmeaza a fi injectate

examinarea vizuala ~i eventuate sondaje;

ope-

prin:

11

'I-' In!: 700

- proba cu apa pentru i"ecipienti, mardndu-se
portiunilein care se constata exfiltratii;
incercari cu ultrasunete
in cazul elementelor de structura ~i a fundatiilor;
in acest caz vitezele de propagaTe sint mal
marl cu 300 m/sec. fat a de zonele de beton compact.
b) Stabilirea locurilor orificiilor de injectare, asHel indt
Sa
fi~ dispuse la distanta de 20...60 cm, in functie de porozitatea
zoneI.

Orificiile
mentului.

VOl fi amplasate

c) Pregatirea tubului IPV san PVC de 5...7 cin lungime in

functie de procedeul de r,emediere ales (manual san cu pompa).
d) Tencuirea intregii suprafete segregate pe toate fetele
accesibile cu mortar de ciment de compozitie 1 :3 (ciment : nisip),
in grosime de 1 cm, aplicat in minimum 2 straturi. In jurul
tuburilor se aplica mortarul intI-un strat de 3 cm.
In cazul injectarii cu pompa, dura 3 ore de la tencuire seextrag tuburile. La injectarea manuanl tuburile ram in in orificii, in ele introdudndu-se
seringa.
e) In anumite situatii dnd zonele segregate sint de adincimi
marl, se- creiaza prin perforaTe cu ma~ina rotopercutanta
orificii
de injectare cu)Zi 10...20 cm ~i adincime de 25...40% din grosimea
eIementuIui, dura care se continua ca Ia punctul 2.11.1.c ~i d.
f) Cu circa 24 ore inainte de inceperea injectarii se va face
verificarea continuitatii
dintre punctele de injectare, introdudndu-.se in orificii apa san aer sub presiune.
2.11.2. Compozitia pastel de ciment se stabiIe~te prin incercarl preliminare de Iaborator, urmarindu-se
caracteristiciIe:
- fluiditate
13. ..15 secunde
- sediment are sub. . . . . . . . . . . 15 ml.
Orientativ raportul A/C = 0,5.
2.11.3. Determinarea
Fluiditatea

15"

pe toate fetele accesibile ale e1e-

caracteristicilor

pastel

tpint 19

~
::::>

.~

2fi

"

de ciment.

a) Fluiditatea
se determina prill masurarea timpului
descurgere a pastel de ciment prill pilnia metalica judicata in fig. 1.
12

f/J
Fig.

1. Pilnie metalica

In!. 7,5

pentru determinarea

fIuiditatii

b) Verificarea pilniei se face cu apa ~i se considera corespunzatoare dad timpql de scurgere a apei este de 11" 2/10 ::!: 0"
2/10. Daca timpul de scurgere este mai mic san mai mare se va
ajusta in consecinta orificiul interior.
La determinarea timpului de scurgere a apei san a pastei de
ciment pilnia va fi complet umpluta.

a) Cimentul dntarit in prealabil se introduce prill presarare

lentil in eantitatea de apa stabilita.;
b) Se malaxeaza timp de 7 minute.
La prepararea fiecarei ~arje de pasta de ciment, se va verifica fluiditatea,
eorectindu-se apasau
cimentul, asHel incH sa
se mentina eonditia de la pct. 2.11.2.
Pasta se poate pastra in vasul de preparare eel mult 60 minute
cu eonditia ea la fieeare interval de 10 minute sa se procedeze la
0 remalaxare cu 0 durata de 6 minute.
2.11.5. Operatia de injectare se executa asHe!:

- operatiunea se considera terminata pentru un orificiQ

de inj ectare , dura ce se constat a aparitia pastei de ciment intr~
unTIl din orificiile apropiate. Se astupa cu undop orificiul respectiv ~i se continua injectarea prill orificiul imediat urmator;c) Injectarea cu pompa consUl. in urmatoarele operatiuni:
- se alimenteaza pompa cu pasta de ciment; la introducerea.
pastei de ciment se folose~te 0 sita. cu ochiuri de 1...2 mm latura,
pentru a in depart a eventualele impurita.ti existente in amestec;- se porne~te pompa pilla la aparitia pastei de ciment la.
capatul ~tutului, dura care pompa se opre~te;
- se introduce ~tutul in orificiul de injectare ~i se stringe.
piulita de etan~are;
- se porne~te pompa ~i se urmare~te permanent manome-trul acesteia, asHel incH sa nu se depa~easca presiunea de 20 at. ,.
caz in care se opre~te functionarea ei. Dad dura oprirea pompei
presiunea scade, atunci injectarea decurge in bulle conditiuni;.
se porne~te din non pompa dnd presiunea atinge 5 at.;
- operatiunea de injectare se considera terminata penttu
un orificiu de injectare, dura ce se constata aparitia pastel de.
ciment intI-unTIl din orificiile apropiate; se astupa cu un dop.
orificiul respectiv ~i se continua injectarea prill orificiul imediat
urmator;
- dad la inceperea operatiei de injectare presiunea cre~te'
instantaneu,
atingindu-se 20 at, ~i dura oprirea pompei nu se
constat a sdderea
presiunii, rezulta dl s-a format un dop de.
ciment in orificiul de injectare; in acest caz se spala. orificiul
cu apa. sub presiune pentru a indeparta dopul format, dura carese Tela injectarea.

a) Se incepe injectarea de la orificiul amplasat eel mal jOg

~i se continua din aproape in aproape pilla se ajunge la orificiul amplasat eel mal sus. In eazul suprafetelor orizontale injectarea va incepe de la orifieiul amplasat la 0 extremitate
a
defectului ~i continua din aproape in aproape pilla la cealalta.
extremitate;

2.11.6. Verificarea lucrarilor de injeetare eu pasta de ciment:

se poate face prin:
proba de umplere eu apa in eazul recipientilor;
- ineercari cu ultrasunete san alte procedee stabilite deeomun aeord cu proiectantul.

Sedimentarea
a)' Sediment area se determina prill masurarea cantitatii de
apa ce se separa din pasta de ciment tinuta in repaus intI-un
cilindru gradat de sticla de 500 ml capacitate nominala (STAS
4095-82) .
b) Cilindrul se a~aza intI-un lac ferit de vibratii san de
~ocuri ~i se umple pilla la diviziunea corespunzatoare gradatiei
de 500 ml, dura care se acopera cu un capac.
c) Dupa 2 ore cantitatea
de apa separata se masoara cu
ajutorul unui cilindru gradat.
za: 2.11.4. Prepararea pastei de ciment se face dura cum urmea-

b) Injectarea eu seringa consta in urmatoarele

se incarca seringa cu pasta de ciment;

tonul;
14

operatiuni:

se fixeaza capul seringii in ~tut ~i se impinge ineet pis-

2.12. Proeedeul

de remediere

prill betonare

inexees

2.12.1. Lucrarile pregatitoare se executa conform pet. 2.9.1..

la care se adauga operatia de montare a eofrajului, asigurindu-se-

1~

etan~eitatea, posibilitatea de patrundere a vibratorului ~i depa~irea cu 10...15 cm a marginei superioare a zonei de remediere
(fig. 2, 3 ~i 4).
2.12.2. Compozitia betonului se stabile~te conform Normativului C 140-86 pentru clasa de beton stabilita de proiectant.
2.12.3. Prepararea betonului se face conform Normativului
C 140-86.
2.12.4. Verificarea' caracteristicilor
betonului
determinarea
rezistentei conform STAS 1275-81.

se face prill

Gr/nda

hplo/l II) ['KeN (Ot?

l19depQrleozd d(/pd
inlcJr-irlf>)

fiS
V

Beron vech/
/Iora O{J{ec!e)

.BeIO/7flOU
elan vt"C'It;
fIOrd dek'cle)

(q'e comjJ/elare)

.5/1urde t'lonsClre
(;ouc/ut' sou I1lrll~)

/770'

Fig. 3. Cazul unlit stilp sail perete la care zona defectii se anii in apropierea pliidi
Fig. 2. Cazul elementelor verticale (stilpi. pereti) la care existii spatiu sufident
pentru manevrele de betonare ~i manipulare a pervibratoarelor.

16

- c. 1048

invatamint
superior, institut de cercetare san 0 organizatie
de proieetare.
3.3. Deteriorarile se consemneaza intI-un releveu al elementelor san structurii, precizindu-se tipul, pozitia ~i dimensiunile
acestora.
3.4. In functie de amplasarea ~i consecintele deteriorarilor
constatate, solutiile de remediere vcr fi date prin:
- nota de remedieri, san
- project de remediere (consolidare) , intocmite de proiectantul lucrarii san institutia solicitata de beneficiaL Procedeul
de remediere se stabile~te' tinind seama de prccizarile date in
tabelul 2, pre cum ~i de celt mentionate la pet. 3.5...3.8.
3.5. Procedeele pe baza de ciment se rccomanda a fi adoptate in situatiile in care nu se di~pune de personal cu experien~a
in utilizarea ra~inilor epoxidice ~au de doHirile ~i materialele
n ecesare.
3.6. In cazul deteriorarilor de tip DASR ~i DASIH se adopta
procedeul pe baza de ra~ini epoxidice in situatiile in care se
impune realizarea liner rezistente ~uperioare in intervalul de
24 ore.
Caraeteristicile
amestecurilor
epoxidice sint prezentate in
anexa 3.
3.7. Procedeele mentionate in tabelul 2 asigura remedierea
locala a deteriorarilor
produse.
In functie de masura in care se apreciaza d este afectata
nefavorabil
comport area in viitor a structurii,
precum ~i de
p osibilitatea repetarii liner solicitari similare ~i necesitatea spori rii gradului de siguranta in exploatare, se va analiza dad este

Fig. 4. Cazul unei grinzi de plan~eu.

2.13. Procedeul

de remediere

prill torcretare

2.13.1. Lucrarile pregatitoare se execuU conform pet. 2.12.1.

se execuU conform Instructiunilor
teh'

Torcretarea
nice 2.13.2.
C 130-76.

3. PROCEDEE DE REMEDIERE A DETERIOR.ARILOR

AP.ARUTE IN PERIOADA DE EXECUTIE SAD IN CURSUL
EXPLOATARII CONSTRUCTIEI
3.1. Deteriorarile care pot sa apara ulterior decofrarii elementelor ~i procedeele de remediere sint precizate in tabelul 2.
3.2. Imediat ce se constata aparitia liner deteriorari, beneficiarul va solicit a analizarea cazului de caire proiectantul lucrarii san efectuarea unci expertize tehnice de caire un institut de
18

su ficimta numai rmedierea locala san se impune adoptarea de

m asuri suplimentare
ca:
- sporirea capacitatii de rezistmta a elementelor prill
armare suplimentara,
dma~uire etc.;
- adoptarea de di~pozitii constructive care ~a asigure
imbunaHitirea modului de preluare a incarcarilor (de ex.: introducerea liner diafragme);
- prevederea unor restrictii de exploatare.
3.8. In cazurile in care fisurile sint datorate aetiunii fortelor
taietoare ~i se impune sporirea capacWitii de prelua~e a acestora,
pentru remedierea ~i consolidarea elementului, se va prevede aUt
injeetarea fisurilor cit ~i, suplimentar, placarea zonei in cauza
19

oj cJ,
'"
....

_::I

cJ, <!J
CJ U

<i
..c
0:1

I::~
rj ,->:

i-<

<!J
...

...

;as
Uo

~ 8rj::l

~ ~g

I.

...
<!J
'C
CJ

0. . +'

P-<

u8.

13'f3-"" 13808,

'E

8
tJ
i5
cI!"'"

rjl::
..a,U

'"
,...,cI! ...

It')
0

... ,0<!J
+'
...

v
~

,-N ""...
u"
cI!+'
... '"
cI!'C
U

<!J
"0

;a
U
<J>
"
'C

'"
:;:.
:o:j
0
:::

...:::

'E.

'E

..8
:::

~a

:siN
~
:

...::

~"'I'

::. ,oj
<!J <l)0
P..-2
"S .
8 p.. /\ .;g
's 'C
<!J "",
rj
<!J"" tJ
8- .-<J> a a
<!JP..i-<
"",0
::: I ~:::

::J ro
'"

'

'u

~
en
A

~
en
~
A

0:."".-"

::: ~

'
<J><"'.
O

oj

"U

'_h'~J

<J>:<::
,-_O:::''C ~
'- <J>o ... 0

<J>.

'~8

-- 1\ "g ~

ij;{

"V ;.;::
~ <!J
(7)~
<!J

<!J 'oJ VJ
'C'C

- ,~ "
:::

" U
e-'C~'~rj

~
en
~
0

~::!"O

.B U E

';:: rj

<!J
'C

~H
p-<H
Z 0 ~

~
~

,-

,;;;

,0
:.,:J

,-

,
S
U

,-,..N
"0.:2
<!J <!J

,-::: t:.~
0

:::

cu chit epoxidic armat cu tcsatUr3. din fibra de sticla (not at

prescurtat CEA TS), conform prevederilor
de la pet. 3.13. ~i
tinind seama de precizarile din anexa 4.
,
3.9. Procedeele pe baza de amestecuri cu ciment s-au descris in cap. 2, jar procedeele pe baza de amestecuri epoxidice
sint des crise in prezentul capitol.
3.10. :Materialele folosite ~i mijloacele necesare pentru remediere cu amestecuri pe baza de ra~ini epoxidice sint prezentate
in anexa 2.
3.11. U tilizarca amestecurilor epoxidice la remedierea elementelor de beton ~i beton armat se poate face numai in urmatoarele conditii:
- tempe~'atura mediului ~i a elementului trebuie sa fie de
minimum + 1YC ~i umiditatea relativa a aerului de max. 60%,
in perioada executiei remedierii ~i minimum 7 zile dura executarea acesteia;
- suprafetele de beton care se remediaza nn trebuie sa fie
umede ;
- temperatura maxima in cursu I exploatarii nu trebuie sa
depa~easca + 50C;

fisurile

OJ
';:;
U
<J>

"
"0

H~~
...~~ 0':=
~t-< oj~u
~
~~~
<!J
~z"""'-'"
.t-<~~~t-...r-:,;;;g..
~t-<...
'~A'.,,<,'2
Aen~...(:I~f.:..uu

""~r-'oJ
~u~-~
>=iz~'-::;
h~~,;a'tn

5 ~A~'2
A~P-<up.. \'::
l

.....

I~

J ""

1'1"

sa fie stabilizate

de tasarea fundatiilor);
- temperatura materialelor
+ 15C ~i max. + 30C.

utilizate

trebuie sa fie de min.

Tabelul

Cantitati
Compozitia

k1
'-<

'">:
;:,.
R:
k1
VJ
i:q
0

(in cazul in care au fast generate

3.12. Remedierea fisurilor eu desehidere < 0,5 mm (fo)

3.12.1. Fisurile cu deschidere mal mica de 0,5 mm se vor
remedia prin aplicarea pe fisura a unlit chit epoxidic sau a
unei paste de ciment cu adaos de poliacetat de vinil.
3.12.2. Compozitia chitului epoxidic este data in tabelul '3.

oj P..""
,~,5
en <!J
~ ,oj.8
~ p-< ,~~ ~"
'C.
I ojuP..rj
(...ut::
A;:>..~[;JA~~,;::';::
'C'C"
cI!
U
...~,~OHen,~
"...en~'oJ13
U
"
~~""':::
~""en~
oj ~;::;-~,"!:;"
,,:::
:>
'~~:::3~
,~ur;:>
<J>,~v;
~;no
~
U~
A~<!J~
"""0"
': i3"B
OH~
"Ot:J~f35
ot:J,..-r,<J>[;J H"'" &

<!J
....

..;"':

roC;'te
i:::N""
<J>o"',:o:j.....

zl:)

~~ g

~ ,0 a
P..~o::

ro
,-:::'1'....
'C-ro
ro""'.....

cI!

,~t'~

~ ,~0":J

'o~

>:

"
~~~
;a:::;'::
.:
,- 'g,...:
:::,-

<!J"N
oj"'"
o
u
cO uN"
P..
::: 0:
t.
.88...;~'E
<!J>: U 0 0
.0 '" P
U

<!J,-

1::'1"
0 '
:::

';:< ro
rj <!J
:::

1-

;:>
en
H
~

I
1

,S ~

>d",,cI! P..o

a
<!J U

<J>
<!J
'C

a-

'"

"'8

;a
U

'
U
<J>1t')
<l)
"
'Co

:::"N
0
'
... ...
<!J U
.oP..

N
1\
<!J
....
<l)
'C

" ';::

U
<!J'

tt>
.oP..

80\

'tno

P..

:::"c-i

....
0
.....
:::

I::
8

,s

'2 <!J t>

.'C 0. 80 t>0.

<!J

,oj

8~

:::-""
0 .
...
....
<!JU
..oP..

.::J8N
;aN
U ,...
<!J U 0 ... '

:o:j

8....

u.....

~11...;
8 ,
<!J"'" "<X>

~aN
;a '0 .
~<!Jt>
,:::'C 0.
I::

a....
010

....

P..
::! u

<!J11 ,II
"""t-

0.

;;0.
;;

u'E

,:o:j

138

<!J

'"
...
cI!
...
0
';::
'"
+'
<!J
'C
<!J
":J

i5

... u"",:

":J....
,:o:j:::
"CJ
I

'cI!O""~O

::I'E

'CI!
... h
<J> 0
cI!.....
0.:::

<!J

0
...

~u~ ~~t \'::u::: ~

~:oc-i.::J'~o..::J~c-i;a"c-i
;a~.~o:::~~,t:,
U 0""
.~o.;::
.~O+'
0'"
,S i7g, ,S ~..8:: i7g, 8 g,

CJ

;3 ~ ';::
i:S

,:o:j

'~..::,,~

Raina
Intiiritor
I

Ciment

Dinox 0 IlL
TETA sau DETA
san filer de cuart

pentru

un amestec de lucru
do7aTe
volumctrica
dozare (em") I gravimetrica. (g)
200

200

28

25

150,..200

200...250

2L

20

'

.16
3.12.3. Prepararea
chitului
epoxidic
se face astfel: se
introduce intr-o capsula emailata ra~ina epoxidica ~i intaritorul
cintarite san masurate volumetric, ~i se amesteca timp de min.
2 minute cu 0 mistrie, dupa care se adauga treptat filerul san
cimentul cintarit in prealabil ~i se continua amestecarea pilla
la omogenizarea completa a componentilor.
Operatia de omogenizare se face foarte lent, evitindu-se
scoaterea mistriei din ra~ina in toata perioada de amestecare
pentru a nu antrena aerul in amestec.
Uneltele de lucru ~i component a solida trebuie sa fie perfect
uscate la inceputul operatiei de preparare.
3.12.4. Punerea in lucru se face in urmatoarele etape:
a) se perle suprafata betonului fisurat cu 0 perle de sirma ~i
se indeparteaza praful rezultat cu un jet de aer comprimat;
b) se aplica cu ~paclul, pc traseul fisurii, pe 0 latime de
2 ... 3 cm dona straturi de acoperire din chit epoxidic, cu compozitia judicata la pct. 3.12.2., asigurindu-se intre cele dona
aplicari succesive un interval de timp care sa permita aplicarea
celui de al doilea strat tara antrenarea stratnlui anterior.
Grosimea fiecarui'strat
nu va depa~i 1,5 mm.
,
c) dupa terminarea prepararii ~i aplicarii chitului, vasele
~i celelalte unelte se vor spala cn acetona tehnica.
3.12.5. Dupa terminarea remedierii fisurii se va proceda ca
la pct. 3.11.
3.13. Remedierea fisurilor eu desehidere 0,5 ... 2 mm (f1).
3.13.1. Remedierea fisurilor cu deschidere 0,5 ... 2 mill se
face prill injectare cu ra~ina epoxidica.
3.13.2.- Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni:
a) Indepartarea tencuielei de pe suprafata de teton fisurata
pe 0 latime de 5 ... 7 cm(min.
2,5 de 0 parte ~i de alta a
fisurii) .
b) Perierea zonei descoperite cu 0 perle de sirma pentru a
indeparta laptele de ciment de pe suprafata de teton ~i eliminarea prafului rezultat cu un jet de aer comprimat.
c) Stabilirea punctelor de aplicare a ~tuturilor metaliee
(fig. 5) pc traseul fisurii.
22

29

..
ci:>

~~
I

feavCt ~!4x9-30
STAS 530 -66'

oj Sl?c//une prin -!fu.f

I
II

(iorn;f(/ro din
fob PVC

I
I'

J
'I

(1711 pC'nlru
1/)('0rea'slulu/u/

b) Fixorl?d slt./!t.//t./i pi' Iist/rQ

Fig. 5. ~tut metalic

1,5

In cazul elementelor cu grosimi de max. 20 cm, ~tuturile

se aplica pc 0 singura fata a elementului, jar distanta dintre
ele este de 1,2... 1,5 x grosimea elementului,
cu conditia ca.
pe lungimea unci fisuri neintrerupte
sa existe eel rutin doua
~tuturi.
In cazul elementelor cu grosimi de peste 20 cm, ~tuturile
se amplaseaza pe ambele fete ale elementului ~i distanta dintre
ele este de 0,5 ... 0,7 x grosimea elementului. Punctele de aplicare de pe cele doua fete opuse trebuie sa fie decalate intre ele
(fig. 6).
La fiecare fisura se lasa, la una din extremitati (cea de sus
in cazul fisurilor verticale) , un orificiu de 1 cm pentru refularea
aerului.
d) Fixarea ~tuturilor pe traseul fisurii, in punctele stabilite dura cum urmeaz~t:
- suprafata circulara a ~tutului se acopera cu un strat
de plastilin~t ~i se aplica pe zona de beton fisuratrt acoperiUl
~i ea in prealabil cu un strat de plastilina; aplicarea ~tuturilor
se face simetric fat a de fisura;
- fiecare ~tut se fixeaza provizoriu pe contur in doua-trei
puncte, cu plastilina san cu ipsos.
e) Inchiderea fisurii la exterior prill aplicarea de-a lungul
acesteia a unlit chit epoxidic de 1 ...2 mm grosime, pe 0 lrttime de circa 3 cm. Compozitia ~i modul de preparare a chitului
epoxidic sint prezentate
la pct. 3.12.2 ~i 3.12.3. Cu acela~i
chit se fixeaza definitiv ~i ~tuturile metalice. Aplicarea chitului
se va face cu ~paclul sail cu mistria, prill apasare puternica.
In cazul injectarii de pc 0 singura fata, fata opusa se chituie~te
pe toata lungimea fisurii, lasindu-se intreruperi pentrl1 control
de circa 3 mm, la 50 cm distanta sau minimum una pe fisura.
Inchiderea fisurii la exterior se poate executa ~i cu alte
materiale pe baza de verificari prealabile.
f) DUprl intarirea chitului (la circa 6 ore de la apIicare)
se verifica comunicarea dintre ~tuturile metalice astfel: se introduce aer comprimat pe rind in fiecare ~tut metalic ~i se urmare~te refularea aerului prill cele doua ~tuturi invecinate; orificiile prill care nu refuleaza aerul indica 0 intrerupere a fisurii
in zona respectiva ~i in acest caz se amplaseaza ~tuturi suplimentare pentru asigurarea comunicarii.

3.13.3. Compozitia
cata in tabelul 4.

amestecului

de injectare

este cca indiTabelul

Cantitatea
Componenti

Unitiiti

volum
IUina

f'

intiiritur

de

(cm3)

de lucru

IlU trebuie

amcstec

Unitati de
masa (g)

100
12,5

14

TETA sau DETA

Un amestee

un

100

Dillox C sau Dillox F

OBSERV KpE:
sau 0,5 kg.

pcntru

sa depii~easca 0,5 dm:J.

3.13.4. Prepararea
amestecului
pen tru inj ectare se face
astfel :
Se masoarrl volumetric san gravimetric ra~ina epoxidid ~i
intaritorul in proportiile corespunzatoare ~i se introduce intr-o
capsula emailata, dura care se amesteca incet cu mistria timp
de min. 2 minute, avind grija ca prill amestecare sa nu se antreneze aer.
3.13.5. Injectarea fisurilor se cfectueazrl dura min. 6 ore
de la executarea operatiilor pregatitoare, dad temperatura mediului ambiant este mal mare de +20C ~i respectiv dura min.
12 ore daca temperatura
mediului ambiant este sub +20c.
3.13.6. Injectarea se incepe de la una din cxtremitatile'
fisurii.
La fisurile verticale sau inclinate injectarea se incepe de

la capatul inferior (fig. 6).

In timpul injecUuii se tin dcschise doua ~tuturi de metal

inve~inatc, cele1alte fiind astupatc cu dopuri de plastilina san
cauclUC.
3.13.7. In cazul placilor, de regula, injectarca se face prill
fata superioara; daca ace3sta nu estc accesibil5., injectarea se
face de jOg in sus practicindu-se
cite un orificiu suplimentar
intre doua orificii de injectare, in care se introduce cite un tub
PVC; refularea ra~inii prill acest tub indica patrunderea ra~inei.
pin a la 2/3 din inaltimea pH'tcii.

25
24

e
yf

t'
<0
\'

d""

,O\~

d' I,'2

~~
e fe

di'et~

ii

din belon

cu 9/osimeo

.1,Sb

~dt'lnjC'CI~

0)JJ/0'I'r09//76

.,{\J

1:1

'l:

, ~t'

chtl
f>~OX/d(C

5b
1 2.. f,

~f?,\

\~

slul

olmal

de eel mull 20 cm

3.13.9. Injectarea fisurilor cu ra~ina epoxidica cu ajutorul

pistolului actionat CJ{aer comprimat se face: cu pistolul incarcat
cu amestecul de injectare ~i pus in legatura cu 0 sursa de aer
comprimat pilla la 6 atm.
.
Se fixeaza pistolul in primul ~tut metalic, se deschide lent
robinetul de aer comprimat al pistolului ~i se mentine pistolul
in aceasta pozitie pilla ce se observa aparitia rasinei in stutul
invecinat. Se i~chide Tobinetul de aer comprimat', se dep;esu'rizeaza ~i se milia pistolul in ~tutul invecinat, se astupa primul
~tut cu dop de cauGiuc sail plastilina ~i se destupa al treilea

ch;/
ep ox Idic

<'\'"

0"0'
1~~\

.sfuf de

0/

. I...b ~~

h) 6ri17d6 oIn helD/? 0'/17701

'm.lec>fare

b> 20cm

cu qrosimE'o mal mOre de 20 em

~tut de injectare. Se procedeaza astfel pilla la injectarea completa

or/llciu pi vc>r/flcorco{] /!7]8cl

j/7 7eclClre
(fc/6 PV<7)

~
+

'"

--i
L) /njBcfc:re

d/2

-.;

d/z

d
p/ol7eu

Fig. 6. Detalii privind amplasarea

t.-

fde jDs In SU.:;

stuturilor

~i directia de injectare

3.13.8. Injectarea fisurilor cu ra~ina epoxididi cu ajutorul

pistonul1{i manual consUl. in urmatoarele operatiuni:
a) incarcarea pistonului cu ra~ina epoxidica;
b) fixarea capului pistonului in ~tutul metalic ~i in~urubarea
incet a pistonului pilla la aparitia rasinei in stutul invecinat,
dura care se muHi pistolul in ac'esta; ,
"
c) astuparea ~tutului cu clop de cauciuc sail plastiEna ~i
desfundarea celui de al treilea ~tut de injectare.
Se procedeaz~l astfel pilla la injectarea
completrl a fi~
surii. La sfiqitul
injectarii
toate ~tuturile
trebuie sa fie
astupate.
d) ,dupa circa 2 ore se scot ~tuturile; acestea se refolosesc
dura indepartarea
chitului prill spalare cu acetona sail prill
ardere.

'}
I

a fisurii. La sfiqitul injectarii toate ~tuturile trebuie sa fie astupate. Dupa circa 2 ore se scot ~tuturile.
~tuturile metalice se refolosesc dura indepartarea
chitului
epoxidic prill spalarea lor cu acetona san prill ardere.
3.13.10. Verificarea aplicarii corede a procedeului de injectare se face dura 24 ...36 ore de la injectare ~i se executa
astfel:
a) La fiecare a cineca fisura injectata, se va desprinde pe
{) lungime de circa 15 em, cu dalta ~i ciocanul stratul de chit
epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioara a fisurii, la extremitatea la care s-a incheiat operatia de injectare. In cazul iniectarii p~ 0 fata a elementului, se desprinde chitul de pe fata
Dpusa inj ectarii.
27

b) In cazul unci injectari corecte se constat a prezenta ra~inii in fisura (culoarea rasinei este mai inchisa decit a betonului).
'
c) In cazul in care nu se constat a prezenta ra~inii, in fisura~
rezulta di injectarea nu a fast executata corespunzator. In aceasta
situatie se procedeaza la desfacerea compll1ta a chitului de pcfata respectiva a elementului ~i se stabilesc zonele neinjectate.
In fiecare din aceste zone se monteaza un ~tut, se acopera
fisura cu chit epoxidic, lasindu-se cite 0 intrerupere de control
de 2 ...3 mill, la extremitatea
zonei de injectat ~i se executa
la reinjectarea.
Intrucit in acest caz exista dubii ~i in ceca ce prive~te calitatea injectarii celorlalte fisuri, injectate
anterior, se face verificarea acestora prill desfacerea chitului ca la litera a.
3.14. Remedierea fisurilor cu desehidere > 2 mm (f2)
3.14.1. Remedierea fisurilor eu deschidere 2 ... 5 mm se face.
prill injeetare cu chit epoxidic.
3.14.2. Lucrarile pregatitoare
sint cere de la pet. 3.13.2.
3.14.3. Compozitia chitului pentru injectare este data in,
tabelul 5.
Tabelul
Cantitatea
Componenti

Raini:l Dinox C s'm Dinox F

unitati

pentru

'

100

100
12,5

Ciment

50

50

3.14.4. Prepararea chitului prill injectare se face conform

pct. 3.12.3.
3.14.5. Punerea in lucru se face conform pct. 3.13.5. ....
... 3.13.9.
3.14.6. Verificarea aplidirii corecte a procedeului
tare se face conform pct. 3.13.10.

de injec-

eu CEATS

3.15.1. Placarea cu chit epoxidic armat cu tesatura din fibril

-de sticla (CEA TS) poate fi utilizata:
- la remedierea unor zone de grinzi san diafragme care
'prezinta deteriorari ca urmare a unor solicitari predominante
.de forte taietoare (fisuri inclinate cu deschideri de 0,5 ... 5 mill) ;
- la remedierea unor zone cu fisuri fine (deschideri sub
-D,5 mill) la elementele la care este necesara asigurarea etan~ei.tatii, protectia armaturilor
san a aspectului.
3.15.2. Placarea cn CEATS la grinzi arc in principal rolul
,de a restabili san imbunatati
capacitatea de preluare a unor
.eforturi principale de intindere, remediind lipsa san ie~irea din
lucru a unor etrieri.
Nu se executa placari pe zone de teton segregat san de calitate necorespunzatoare:
- suprafete cu denivelari mai mari de 3 mm;
~ beton cu rezistenta sub 10 Nfmm2.
3.15.3. In cazul clementelor cu fisuri cu deschideri mai maTi
,de 0,5 mill, operatia de placare trebuie asociata cu operatia de
injectare a fisurilor care se executa ~i controleaza inaintea pladirii (fig. 7).
Conditii de proiectare

ll1asa (g)

14

28

amestec

Il1taritor TETA sm DETA

sau filer de cuart

I
I

Cnitati de

de

volu11l (cm3)

un

3.15. Plaearea

3.15.4. In vederea
I

I
~
~

pentru plaearea eu CEATS

stabilirii P osibilitatii, utilizarii

501utiei
,

~i a eonditiilor concrete de folosire (marimea ~i pozitia zonelor

ce urmeaz;l a fi placate, numarul de straturi) , proiectantul trebuie
sa analizeze in fiecare caz natura deteriorarilor ~i cauzele accstara verificind incadrarea in conditiile de la pet. 3.15.2.
3.15.5. Efectul cantitativ al placarii cu CEATS este functie
de conditiile concrete de luerG ale elementelor ce se repara ~i
de caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor utilizate. Pen1:ru tesatura din fibra de sticla se poate Iua in considerare, pentru
fiecare strat de CEATS (un strat de tesatura) , 0 rezistenta de
calculla intindere pina la Rst = 2,5 Nfcm (latime).

29

~/@///;
.I

~'--,

ranG

~///;7/01

I ...1- .

P/O'cci de 6&1017
ornKtf

..flu/un'de
1n.1E'c/C/re
'ZonD'
plcycolci

,
Secl/u17e

p/O'ccdd

A-A

pliicilor de (EATS

3.15.6. Pentru analiza conditiilor de remediere a grinzilor

deteriorate de actiunea fortelor taietoare, valoarea fortei taietoare de calcul c~pabila pr~luaUl de etrieri, tesatura i~globata
~i betonul zonei comprimate poate fi stabilita cu relatia:
1,5 (n8J~o Rst

+ neAeRat)

Rat

rezistenta

"
I

max

nst

Rsl

Njmm2.
de straturi

R~~,

numarul de straturi (pe ambele fete ale grinzii)

de tesatura din fibre de sticla;
rezistenta
nnui strat de CEATS (un singur
strat de tesatura inglobat in chit epoxidic) >
Njcm;

de calcul

a armaturii

transversale

este de max 4 si
, rczulta
n

in

din conditia
,

'

"

nst, . -< 02'

III care Rt (Njmm2) este rezlstenta
normata 13
,
intindere determinata
conform ST AS 10.102-75, in functie de
rezistenta ciectiva la compresiune a betonului vechi, deter~inata
prill incercari nedistructive.
executiirii

placarii cu CEATS

3.15.7. Lucrarile pregatitoare constau in urmatoarele operatiuni:

, a) injectarea
fisurilor cu ra~ina epoxidid in conformitate
cu prevederile de la pct. 3.13. ~i 3.14;
b) desprinderea chitului epoxidic de acoperire a fisurii cu
dalta ~i ciocanul, verificindu-se cu aceasta ocazie dad injectarea
a fast corect executata;
c) buceardarea zonei ce urmeaza a fi placata;
d) perierea cu perla de sirma ~i indepartarea prafului rezultat cu un jet de aer curat;
e) dad suprafata de beton prezinta denivelari, aceasta se
inlatura astfel incH sa se asigure 0 suprafata plana.
Executarea

in care:

30

Ae

Operatii pregiititoare

Qeb =

Numarul
on/;cli"pl!alru
v~//licort>Cf"
i/7.lC"cldni"

Fig. 7, Placarea

no

distanta dintre fibra rea mal comprimata ~i

centrul de greutate al armaturii intinse; (cm)
numarul de ramuri de etrieri care se ana pc
0 lungime egala cu he ~i care ~i-au pastrat capacitatea de rezistenta (au in continuare ancorajul necesar ~i 0 capacitate corespunzatoare de
alungire la rupere):
aria sectiunii unci ramuri de etrieri in mm2;

VEDERE DE JOS

plOeG/a

'Zona

ho

placarii

cu CEATS

3.15.8. Operatiunea de placare consUi. in aplicarea unor stra- ,

turi alternative de chit epoxidic ~i tes;ttura din fibre de sticla
pe suprafetele elementelor din beton armat.
In functie de prevederile proiectului, bazate pe analiza aratata la pct. 3.15.4. ... 3.15.6 ~i pe analiza posibilitatilor
de preluare a eforturilor de caire betonul vechi, numarul de straturi
31

de tesatura din fibre de sticla peate varia intre 1 ...4, Ja care

corespund 2 ... 5 straturi de chit epoxidic.
Pentru placi, placaTed se face cu fi~ii depa~ind lateral fisura
eu circa 15 cm de fiecare parte; in cazul unCI fisuri apropiate
se utilizeaza fi~ii mal late, acoperind intrega zona fisurata cu
depa~iri de circa 15 cm pe fiecare latur{t a zonei.
3.15.9. La aplicarea
vedere urma toarele :

tesaturii

din fibra de sticHl se au in

in cazul grinzilor, fibrele de sticla predominante (batatUfa) se orienteaza la fiecare strat dura directia etrierilor;
- in cazul diafragmelor san placilor, fibrele de sticla pre,dominante
se orienteaza perpendicular pe directia
fisurii;
~.
,
=--

placarea ~e face eu isii din tesatura din fibril de sticla

iaiate la lungimea de max. {,20 m;' in cazul in care apare ne'Cesara placaTed pe lungimi mal marl, tesatura se innade~te cu
<:!epa~irede 5 ... 7 cm, avindu-se grija Cd, la aplicarea straturilor
succesive, innadirile sa nu se suprapuna.
3.15.10. Succesiunea operatiilor este urmatoarea:
a) Aplicarea prill pensulare a primului strat de chit epoxidic
pe suprafata elementnlui ce nrmeaza a se placa, preparat conform
pct. 3.12.3. ~i cn compozitia din tabelnlG.
Tabelul

1
~

I
{
I

Inainte de aplicarea celui de al doilea strat de chit epoxidic,

tesatura din fibre de sticla trebuie sa fie complet imbibata in
chit epoxidic pensulat anterior.
c) Aplicarea cu pensula a celui de al doilea strat de chit
epoxidic ~i a~ezarea celui de al dolled strat de tesatura din
fibra. de sticla, procedind in continuare ca la lit. b.
Se repeta operatia pilla la aplicarea nnmarului de straturi
indicat de proiectantul
lucrarii de consolidaTe.
d) Indiferent de nnmarul de straturi ce se aplica, ultimul
strat de acoperire trebuie sa fie din chit epoxidic, care se compacteaza cu Told metalica.
3.15.11. Verificarea calitatii lucrarilor se
cared aderentei stratului de placaTe la suprafata
sunetul obtinut prill batere cu ciocanul, ca in
aderentei
din mortar de
, tencuielilor obisnuite
,

3.16. Remedieri eu mortare ~i betoane epoxidice (DSA, DASR

DASM)
3.16.1. Compozitia mortarelor
lizate este data in tabelul 7.

pentru

un amestee

Componente
(em")

Dozare volumetriea

Intaritor TETA sailDETA

Filer de cHart saileiment

500

Compozitia

de lueru

.Dozare
gravimetriea
(g)

Nr.
crt.

Tip
amestec

Agregat
total
(mm)

Unitati
Raina
Dinox

500

70

63

200

250

b) Aplicarea peste chit a tesaturii din tibIa de sticla taiata

in prealabil la dimensinnile corespunzatoare,
care se preseaza
cu ajutorul unci role metalice cu striuri, prill mi~cari pe cele
dona directii ale fibrelor ce alcatuiesc tesatura, in vederea patrunderii chitului epoxidic in tesatura.
32

epoxidiee

uzi-

J;abelul 7

0 IlL
Ra~ina Dinox 0 IlL

~i betoanelor

j
Compozitia

face prill verifide beton, dura

cazul verificarii
ciment.

amesteeurilor

de masa

;J
0 en
:::;
H oj

Agregate

,
-::;
'HQ

in:

t;nitati
Raina
Dinox

0 IlL

de volum

H ;J
0 oj

'B<

,ojt-<
+-'
,':;Q

Agregate

Mortar

D...l

Mortar

0...3

Mortar

D...7

5,.. 7

3...4

Beton

D...16

8...10

4,5...5

NOTA:

0,125

3...4
4...6

2
1

0,14

2,5...4

Cantitatea de agregate din compozitie poate varia in limitele de mai

sus in functie de viscozitatea rasinii utilizate si de luerabilitatea
lie.
cesara pun~rii in lucru.'
.

3 - c. 1048

33

3..16.2. Mortarul ~i betonul epoxidic se prepara manual in

modul urmator: iliff-un vas de 5 ... 10 litri capacitate, se amestedi
cu mistria componenta epoxidica ~i de intarire in proportiile
corespunzatoare,
timp de 2 ...3 minute, pilla la obtinerea unci
culori omogene ~i apoi se adauga treptat agregatul,continuindu-se
amestecarea inca trei minute, pilla ,la' completa omogenizare a
amestecului. Cantitatea de material pentru un amestec nu trebuie
sa depa~easca 10 kg.
3.16.3. Agregatele ~i uneltele de lucru trebuie sa fie perfect
uscate la inceputul operatiei de preparare, imediat dura terminarea prepararii ~i aplicarii mortarului, vasele ~i celelalte u~elte
de lucru se vor spala cu aeetona tehnica.
3.16.4. Cofrajele de lemn ee se utilizeaza trebuie sa fie'
acoperite cu folii de polietilena pe fata care vine in contact
cu mortarul ~i betonul epoxidic.
Mortarele san betoanele epoxidiee se aplica in straturi de
3 ... 5 cm grosime, compaetindu-se fiecare strat cu 0 vergea san
main metalic san de lemn, pilla dnd suprafata materialului devine lucioasa. Compaetarea acestor amestecuri este mal dificila
comparativ cu a betoanelor cu cillfent ~i in consecinta trebuie
data 0 mare atentie acestor operatiuni.'
Decofrarea mortarelor san betoanelor epoxidice se face dura
24 de ore.
3.16.5. Verificarea calita tii mortarelor san a betoanelor epoxidice se va face prill verificarea rezistentei conform STAS 1275-81.
,

4. DAREA IN EXPLOATARE A ELEMENTELOR

BETON REMEDIATE

34

dura

7 zile pentru

temperaturi

cuprinse

intre

tara a putea

cdirii,

fi mal mici

5. TEHNICA

dedi

cele prevazute

SECURITATII

la pet. 4.1-

MUNCH

Le executarea luerarilor ce fac obieetul prezentelor

tiuni tehnice se vcr respeeta prevederile din:

"Norme

republieane

de proteetia

muncii"

instruc-

aprobate

de

Ministerul Muncii ~i Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 341

1975 ~i 60/1975, eu modificarile aprobate cu ordinele fir. 110 ~i
39/1977 ;
- "Norme de protectie a muncii in aetivitatea de constructii-montaj" aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980 ~
- "Norme generale de protectie impotriva incendiilor la
proiectarea ~i exeeutarea constructiilor
~i instalatiilor",
aprobate cu Decretul nr. 290/1977;
- "Norme de prevenirea ~i stingerea incendiilor", aprobate
de M.c. Ind. cu ordinul fir. 742/D 1981;
- precum ~i normele de tehnica securitatii privind lucrul C11
ra~ini epoxidice din anexa 3.

DE

4.1. Darea in exploatare a elementelor de beton remediate

se face conform prevederilor din "Normativul pentru executarea
lucrarilor de beton si beton armat" C 140-86 in cazul utilizarii
amestecurilor pe baz'a de ciment, cu san tara adaos de poliacetat
de vinil ~i dura 3...7 zile, in ~azul utilizarii amestecurilor epoxidice, in functie de temperatura zonei remediate in perioada de
dura executarea remedierii ~i anume:
- dura 3 zile, peTItti temperaturi peste +20DC;
20DC.

4.2. Pilla la darea in exploatare a elementului remediat,

trebuie evitate Grice solicitari suplimentare fata de cele la care
este supus elementul inainte de efeetuarea reparatiei.
4.3. In cazul reparatiilor san consolidarilor situate in zoDele cu solicitari import ante , termenele de indepartarea elementelor de sustinere, respeetiv dare a in exploatare in cazurile in
care se folosesc sustineri, se stabilese de cafre proieetantul
lu-

..

+ lODC ~i
3~

ANEXA

MATERIALE

~I MI]LOACE DE EXECUTIE PENTRU REi\IEDIERI

MATERIALE PE BAZA DE CIMENT

CU

ANEXA
MATERIALE
1>1 MIJLOACE
CU AMES.TECURI
PE

DE EXECU'f1E
PENTRU
REMEDIERI
BAZA DE RA1>INI EPOXIDICE

1. J\lATERIALE
1.1. Ciment:

De preferinta
din lucrare.

Pa 35, conform STAS 1500-78;

P 40 sail P 45, conform STAS 388-80;
Hz 35, conform ST AS 3011-83.

se va utiliza tipul de ciment

1. l\L\TERIALE

folosit la executarea

betonul!.Li

In cazul elementelor la care tipul de ciment a fast adoptat la executia

elementelor datorita. conditiilor de agresi'"itate, remedierea se va executa obligatoriu cu tipul respectiv de ciment.
1.2. Agregate de balastiera
din STAS 1667-76.

sortate care sa indeplineasca

conditiile

tehnice

1.3. Apa de la retea sail aWL BurSa, jar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice previi.zute in STAS 790-84.
1.4. Dispersie apoasa de poliacetat de vinil neplastiIiat,
denumita comercial D 50 I, conform STAS 7058-86 (Modii. in 1984 ~i 1986).
1.5. Pelicule de protectie:
1.5.1. Polisol - conform NTR, produciitor CIRP-Brazi.
1.5.2. Sinolac I - conform CS, produciitor fabrica chimic1i Victoria Tirgovi~te.
re~ti.
tivi

1.5.3. Lac deta~abil

tip 4119, produc,ator

1.6. La prepararea amestecurilor

pe tala avizului INCERC.
1.7. Pentru

injectarea

cu diametrlll

tub

PVC

cu pasta
interior

Policolor

Bucu-

pe baza de ciment pot fi utilizati

~i adi-

de ciment
0

Intrepril'\derea

Bini necesare:

8,5 mm

pentru

injectare

tub PVC cu diametrul interior 0 20 pentru injectare

2. Mijloace de executie necesare lucrarilor de remediere
2.1. Pentru remedierea prill betonare sail completare
sara betoniera cu amestecare fortata sail cu cadere litera.

manuala;

injectat

lapte de ciment,

cu mortar este nece-

conform project

1.2. Component a solida pentru chitul epoxidic: ciment sail filer de Quart
in prealabil).
1.3. Tesiitura Howing din fibre de sticla E cu greutatea 300 g!m2 conform
calef de sarcini I 38421, produditor,
Firos-Bucure~ti,
B-dul Emil Bodnara~.
1.4. Agregate de balastiera, conform STAS 1667-76, uscate in prealabil,
a carol' granulozitate
trebuie sa se inscrie in curbele din tabelul 2.1.

(uscat

Tabelul 2.1.
% de treceri prill sita (ciur) CI1 0

Curta
nL
I

02

CBP 135-00.

in mm
7

16

--

100

20

60::1:5

100

15

40::1:5

60::1:5

100

28::1:5

40::1:5

50::J:1

cu pompa.

2.2. Pentru lucrarile de injectare cu pasta. de ciment Bini necesare:

a) unealta. electrica rotopercutanta
CR 22 M;
b) pompa pentru injectat mortar conform project SMP-65-0;
c) ~tut pentru injectare, adaptat la diametrul orificiului, executat IMEC;
IMEC;d) agitator vertical pentru mortar, conform project SMP-65-0, executant
e) seringa. pentru

1.1. Liant pentru amestecurile epoxidice constituit din:

1, 1.1. Ra~ina epoxidica: Dinox F, Dinox C, Dinox 0 IlL, conform caietului de sarcini 31/1981; care Bini livrate de Intreprinderea
Policolor Bucure~ti.
1.1.2. Intaritori: trietilentetramina
(TETA) sail dietilentetramina
(DETA),
care se livreaza de Combinatul chimic Rimnicu "ilcea.

1.5. Alte materiale:

de protectie.
2. Mijloace

acetona. tehnica,

de executie

necesare

plastilina,

lucra.rilor

100

clop de cauciuc,

m5.nu~i

de remediere.

2.1. Unelte necesare pentru prepararea amestecurilor epoxidice:

a) masuri emailate de 250, 500 sail 1000 Cm3 sail dntar;
b) cilindrii de stic]a gradati de: 50, 100 sail 250 cm3;
c) capsule metalice emailate (patentule 0 24 am) sail vase metalice
10 litri (pentru mortare sail betoane);
d) mistrii;
e) termometru de camera.

de

36
37

w
~

..,
::s

z
n

"
~~~

!"~~~

~~~

!"~~,~!'J

~"""':"'~"c:rn'1:j'1:j~-<II'1:j'1:j!"

",oo.oo"'I;;'I;;'!?'1:j"""
'1:j~~i!::~,9g><""""""'~::s::!,i!::
0
""'2; '1:j,,~g,g,"2;~~~"'2;

~,9
0 9@~"
0 P~o..o
0.."'9", ~':J>~""'0..9~1 """~

n' E'2:

ii

, n' 2

::s so..", 0..S'"

~'"

'"

~,~

'" ~

'" '" -"'~'!:..

ii

"

~, g

::s
'"

::s

"'"

'" "
'" "'"
'1:j~'" "'0\"1-<,,0..'"

~'"
--'"

n'
5', S''"
I'><
'" " tTJ ~, ..,
a-I'><n..,.=,'"
1t:='--"~""'1:j

'"
~

g ~
'"

0
,
"""",
"~'1:j
'1:j '"

'"

'1:j

<J)"

..,

~ ;""
'"
po !"

0'"
'1:j

"

'~,"

9
gJ

I)Q

~
'rt
<J)

'"

."

..,

~
1;;'

~'~

0' 0..:-'

~
@

..,

e,E:
'"iiJ.
"

I'><

'"

'"
'1:j

::s~'~

8 S'

"

2..

I'>

"

"g

'1:j

"

'"
'"
'"

"

0'5' 2,

'1:j

..,

$;.-<11 ~,

'~,!,,~-

S""~

(3

"

g.

..,

;.:;:

.~:

::.

0 iii'::s
9"
~,
"0""",
:1,tI:I
'1:j

",-

"

'"
'1:j
0
><

S i!::
~
po
, ~,

::!,

~,

0..
~,

"" 0\

5:

0..

0'

86<..>n'
;:S"

'"

::s

&

0'

iiJ.

..,

0..
C'\)

'1:j
..,

<J)
....

~
"
"
::r
~'

n'

~'
....

p;;

ANEXA 3
CARAtTERIS1'ItILE AMES1'EWRILOR tPl>XIDICE (iNCERcARI EXECUTA1'E DE INCERC)
Dinox 0
Caracteristici

II L

Dino" C

Ra~ina

Chit

Mortar

Beton

Rezistenta la comprcsiune
in NJmm2

I zi aer
28 zile aer
28 zile apa

78,0
102,5
101.5

94,5
97,5
97,0

97,5
101,0

Rezistenta
la intindere
din inco'~oiere NJmm2

I zi aer
21>zile aer
28 zile apa

80,5
110,5
I~
41,0
54,5
53,0

30,5
34,5
35,0

25,2
26,0
24,0

3 zile aer
28 zile aer

19,0
2'0,8

28 zile aer

3,3

4,5

Rezistenta

Nfmm2

la intindere
'

Aderenta

la beton-

smulge;e.

Nfmm2

Coeficient
termica

de dilatare

<1.

Modulul static de elasticitate

pentru
0,3 din
rezisten!a prismatica
Nfmrn2
Limita de elasticitate
NJrnrn2
c:,.j
CO

lncercan
la

e %0 la compresiune

+ 40C
+ 160C
3 zile
28 zile

3 zile
10 zile
28 zile
28 zile

56 X 10-6
112 X 10-6

15 X 10-6
57 X 1O~6

Ra~ina
(fara urn
plutura)
7
105,0
109,2
110,0

62,8
62,7
45,0

13,5
15,0

14,0
14,5

4,5

5.3

--

14 000

17 450

15 000

20 900

42,0
52,5
55,0

34,0
52,5
57,5
5,0

10,9

III;

~
0

ANEXA
I

e: longitudinal
,dere (alungire
e: curgere
pentru

lentil.

0,75

2,10

1,45

3,45

2,07

1,72

la rupere)

6
I

28 zile

%0 Intin-

3 (continua-re)

%0

't" compr. = 20 Njmm2

la T = + 20C

la stabilizare

e: curgere lenta %0 pt.

't" compr. = 10 Njmm2
la T = + 5SOC

la tabilizare

- I

In tabel slut date valorile pentru caracteristicile

mortarelor cu nisip 0 ... 7 mm
In afara caracteristicilor
mentionate
In tabel, amestecurile
respective prezinta:
-:- permeabilitate
foarte redusa la actiunea apei cu presiunea ridicata;
- rezistenta tuna la medii acide, alcaline ~i neutre, neoxidante;
- rezistenta superioara la uzura ~i ~oc.
Timpul de punere In lucru pentru fie care amestec epoxidic masurat din momentul Inceperii prepararii
depinde de cantitatea de amestec ~i temperatura
mediului ambiant, redudndu-se
cu cre~terea acestora.
Informativ timpul de punere In lucru estc dat In tabelul de mai jos:
Temperatura
Tip

de amestec

expoxidic
l Cantitatea

30...12 minute

GO..AO minute

10

san teton epoxidic

+ lSOC...+2SOC

0,5

Raina
epoxidica pentru injectare
Chit epoxidic pentru injectare
Chit epoxidic
Mortar

kg
de amestec

mediului
I

ambiant

+26C..,+ 30C
10...8 minute
,.
35..,20 minute

....
....

L,.;c,.

'"
....

--. -0'po,

"'"

_. tj '"0:;" 1/\"
2.F; (1)po
~-. po,--. ()
(1) 0
09 ~'" N -;:
,"" po po ~

::;:,

()
M @ po,
'" po
en
'"0
'"0-'

~g'~8"
;:;:8" ct-;:;.
po cI:' po -.
(1)
~

(1)

I"

en

<1\1 (1)

-. ....
0..
-,...;
(1)"'; ::; 0
(1) N ....
()
_.

=- ~. e-.
;n'po
.1j
M-""
C
(1)
I:'
~~
(1)

po,-.
I:'

po"

ct

_0
'" po

W
en
M....

....
'"0 _.

~?'
....
:::

~9
() ,"'
-,
....
I:' C

0..-

%
(1)

9po

a
'"0

'"
.....
e
:c.
0..
(1)

......
(1)
en
po,
M-

0..

0..
5'
.....

-.
09
()

(1)

C en
I:' .....
N ....

~
....

()
-,

po,,"
M0 C
, ....
-.

....
po,

&
....

(1)
0..
(1)

.9

en

0..1:'
(1)::;.
() "
"'.
>-<>g'1j
I:' 0' p;- otjt;"
e-en....
-'.....
en -()
M- ,
"'" 0
;:;: &~ en
I:'
e
(1)
'" Px," ~_N
'M(1) po 0

0"
(1)
M0

g
<

'"
e

'1j
(1)

I:'
(1) M()
....

::>" e
;;;. p
po, en
po (1)
&'"0
Px e
M(1) (1)
N '"

:n' -

ctg.

I:' 0en
-~
po,-.
()

()

0 '"
@'"O
en p
'"0 ()
e ;:;:
I:' P
N ~
Px (1)
M- P
0
P
0..
@ (1)
()
....

- N
(1)

(1)

'"0
:n'
e .....
'M- (1)

-.
1:'-I:'

t:::Jp,
" '"
c;'"O
~P'
::;:, ()

-;:

p,

II 2:

t;~

-e
9

(1)

Zo"

(D'

9.,

()

,. \"

-.
'"

en

::;:,(1) 0.. o..~'

(1) _.
o..~
'" -po I:'

'"

-V>

""' I()

~~
I

-V>

V>
V>-N

X I 0
.!"
V>

12

C'I

t
.~

t'rJ
.....
t'rJ
~
'"C
r-<
r:J

8I:' -.Z"[po,Z~'@
. ::1.po
N
\!:. 8" -'(1)
0..
I:' :3
~
-pO,
pXpx
~p

S-

()

'::;'

,"' a ~.
g~ft,
en
(1)

9
~.
'"0
0

'"

V>
00
0,

0..

N;t~.
N()
-,,';1
v.,:
0""'(1)

MPx II ()
(1)
.

t'rJ
x(1)
a
'"0
[
.....

~
(1)
()
0
I:'
.....

'"
'"0
(1)
(1)
M....
(i'
:!.

"
x
;n'
M"
I:'
'r;;.

~g
""'(1)

px -.

~I:' "5.
I:'

s2;
:;
(1)

po,::::.
'" en
~'b

0..
(1)

C1~'"0

en
Mo'

P
()

e
e....

N
(1)
P

P
0..
5'
....
(1)

0'
;;!

I:' '"

-3
po0..

L
I

~g0..

a"

L---

.px

1 '

61f:;
px
'"0
p !l-~
MM-e
""....

()

::

(D'

8";;
"'--.
(1),

~
tTJ
(")
;..
r-<
("'.
,.....
r<

;..
/',
tTJ
;,.:
;s..
~

AXEXA

i (continuare)
ANEXA

Exemplul

2
NORME

DE TEHHICA

SECURIT ATH MUNCH PRIVIND LUCRUL CU

AMESTECURI
EPOXIDICE

'kI " I:.Yf

"
I
I

ratorii. Amestecurile

I
I

I
I.

r"
"'t

II

-4::

AstRat

pot produce

afectiuni

ale pielei sail cailor respi-

In functie de sensibilitatea
persoanei in eauza, afeetiunea peate apare
imediat sail dupa 0 perioada mal indelungata de lucru cu amestecuri epoxidice.
Pentru evitarea unor aceidente de muncii., este obligatoriu ea, in afara
masurilor rezultate din reglementarile
in vig-oare, sa se respecte urmatoarele:
1. Se va folosi material de protectie: halat, milnu~i de cauciue ~i ochelari de proteetie. Aeestea trebuie euratate dura fiecare utilizare.
2. Se va evita contactul amestecurilor
epoxidiee eu pielea sail imbraeamintea ~i se va urmari mentinerea lor in permanenta sub nivelul ochilor. In
cazul eontaetului direct eu pielea, se va proceda la spalarea cu apil ~i saran,
nu eu solventi speeifici, deoarece aee~tia dilulnd compusul epoxidic, ajuta sa
intre mal u~or in piele.
3. In timpul pregatirii ~i aplicarii amesteeurilor epoxidice se 'lor asigura
conditii de ventilare a loeurilor de munca, in eazul spatiilor inchise ~i se 'lor
lua masuri de prevellire a incendiilor, indicate in cazul lucrului eu sol venti
inflamabili.

Forta taietoare de ealeul 10 20 N.

Etrieri 0 6 la 25 em din OB 37.
fn situatia data se eonsidera
no = 51 cm, pe 2 etrieri.

epoxidice

ca se peate

Gonia pe 0 1ungime egala cu

spatii

4. Depozitarea materialelor pentru amestecurile

in care nu exista pericol de aprindere.

epoxidice

5. Efectuare:t

din echipa de reparatii.

instructajului

periodic

eu lucratorii

se va face in

= 2 x 0,57 x 0,8 x 2 10 = 191,5 K

1020

lIst

parte

- 191,5
'

51 x 2.5

Se 'lor dispune cite dou1\. straturi

a grinzii.

= 3,83 = 4

de tesaturil

din fibre de sticlil de fiecare

42
43