Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DRUMURILOR PUBLICE
1
{I ~NTARZIEREA TRANSMITERII FISURILOR ~N ~MBR|C|
MIN}ILE RUTIERE
CUPRINS
GENERALIT|}I
C A P I T O L U L I. MATERIALE FOLOSITE
2
STRAT BITUMINOS ARMAT CU GEOGRILE TENSAR AR1 SAU
TENSAR AR-G PENTRU RANFORSAREA, REABILITAREA {I
~NTARZIEREA TRANSMITERII FISURILOR ~N ~MBR|C|MIN}ILE
RUTIERE
GENERALIT|}I
1.2. Straturile bituminoase armate cu geogrile Tensar AR1 sau AR-G se folosesc
la:
-executarea ranfors\rii [i a reabilit\rii `mbr\c\min]ilor rutiere bituminoase sau de
beton de ciment degradate;
-executarea straturilor bituminoase pentru `ntârzierea transmiterii fisurilor [i cr\p\
turilor de pe `mbr\c\min]ilor rutiere bituminoase sau de beton de ciment degradate `n
straturile bituminoase de ranforsare sau reabilitare a drumurilor;
-`ntârzierea transmiterii rostului dintre structura rutier\ existent\ [i l\rgirea acesteia
la reabilitarea drumurilor;
-executarea straturilor bituminoase noi la modernizarea drumurilor.
2.2. La realizarea straturilor bituminoase armate cu geogrile Tensar AR1 sau AR-
G se vor avea `n vedere prevederile acestui caiet de sarcini [i ale standardelor rom\ne[ti
men]ionate la art. 3.4.
3
2.3. Antreprenorul va asigura prin posibilit\]i proprii sau prin colaborare cu unit\]i
specializate efectuarea tuturor `ncerc\rilor [i determin\rilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini. Rezultatele `ncerc\rilor [i determin\rilor vor fi `nscrise `n
registrul de laborator.
C A P I T O L U L I. MATERIALE FOLOSITE
3.1. Geogrilele Tensar tip AR, folosite pentru armarea straturilor bituminoase,
sunt fabricate prin etirare, din pl\ci de polipropilen\, de firma Netlon din Anglia `n anii
80 [i sunt formate din nervuri [i noduri, f\r\ `mbin\ri sudate. Pl\cile cu anumite grosimi
sunt perforate cu un model de g\uri circulare, la anumite temperaturi, care aduc
polimerul `n domeniul vâscoelastic. Acest proces de fabrica]ie determin\ alinierea
moleculelor, cre[terea de 2 - 3 ori a rezisten]ei la `ntindere [i reducerea alungirii
specifice a masei termoplastice. Etirarea se face pe dou\ direc]ii [i conduce la structuri
polimerice a c\ror rezisten]a se apropie de cea a o]elurilor moi. Materialele plastice fiind
vâscoelastice, performan]ele geogrilelor depind de temperatura mediului ambiant, de m\
rimea solicit\rilor, de durata de ac]iune a solicit\rilor [i au durata de exploatare de 60
4
pân\ la 120 de ani. Pentru proiectarea lucr\rilor cu aceste geogrile au fost determinate
curbele lor caracteristice [i cele de varia]ie `n timp a propriet\]ilor fizico-mecanice.
Stabilitatea geogrilelor la razele ultraviolete este asigurat\ prin includerea `n compozi]ia
materiei prime a unei doze optime de negru de fum. Domeniul de temperatur\ `n care
pot fi exploatate este cuprins `ntre -500C [i +140 0C . Sunt insensibile la solu]iile apoase,
oxidante [i solvente de s\ruri, acizi, baze [i alcooli din natur\. Stabilitatea lor biologic\
este datorat\ masei termoplaste [i densit\]ii [i nu reprezint\ mediu nuritiv pentru
microorganisme. Totodat\, sunt u[oare, fapt ce determin\ mic[orarea costului transpor-
turilor, manevrarea lor f\r\ dificult\]i [i reducerea manoperei. Geogrilele preiau tensiunie
[i deforma]ii orizontale [i se opun trasmiterii fisurilor, pe suprafa]a structurilor
existente, `n stratul de ranforsare, `ntârziind cu câ]iva ani transmiterea lor.
Tabelul 1
Caracteristica Tensar AR1 Geotextilul Tensar AR-G
Polimerul polipropilen\ poliester
2
Masa `n g/m 200 130 330
Rezisten]a long. 20 3,5
de control `n kN/m * transv. 20 3,0
Rezisten]a la trac- long. 13
]iune `n kN/m (%)** transv. 12
Deforma]ia la vârf (%) long. 13
transv. 12
Alungirea max. (%) ** long. 15
transv. 50
Inc\rcarea pentru o long. 7
def. de 2% (kN/m) transv. 8
Contr. max. (%) *** long. 4
5
transv. 4
Culoare neagr\
Mimensiunile rolei (m) 50 x 3,8
Greutatea rolei (kg aprox.) 70 70
*Determinat\ cu un coeficient de asigurare de 95% conf. ISO 2602 1980 (BS 2846 Partea 2 1981)
**DIN 53857
***Determinat\ ca relaxare liber\ `n cazul unei circula]ii for]ate de aer fierbinte la 140 0C
3.2.Verificarea rezisten]ei geogrilelor AR1 [i AR-G se face prin `ncercarea de
rupere rapid\. Aceast\ `ncercare trebuie efectuat\ la o anumit\ temperatur\ (de obicei la
200C, dar se poate face [i la alte temperaturi: -10 0C, 00C, etc. ). Probele de geogrile
monoetirate se decupeaz\ ca `n fig. 1 a iar cele bietirate ca `n fig. 1 b [i se `ncearc\ cu o
pres\ obi[nuit\. Rezisten]a la trac]iune pe metru linear de geogril\ [i alungiriea
corespunz\toare se stabilesc dintr-un num\r de `ncerc\ri ce se prelucrareaz\ statistic
pentru un nivel de `ncredere de 95% [i se traseaz\ curba caracteristic\ rezultat\ (fig. 1 c).
Produc\torii geogrilelor Tensar numesc rezisten]\ la rupere la `ntindere rezisten]\ de
control a calit\]ii iar rezisten]a de calcul rezisten]\ caracteristic\ (v. [i fig.2).
3.3. Geogrilele Tensar AR-G au fost ob]inute din geogrila AR1 pe care s-a fixat
termic un geotextil ne]esut de poliester, ob]inându-se un geocompozit. Aceast\ geogril\,
ca [i AR1, a fost proiectat\ pentru armarea straturilor bituminoase. Caracteristicile
fizico-mecanice ale geogrilei Tensar AR1, ale geotextilului [i ale geogrilei Tensar AR-
G sunt `nscrise `n tabelul 1.
3.4. ~nserând geogrilele Tensar AR1 [i AR-G `ntr-un strat bituminos se ob]ine
un material compozit de felul betonului armat. Geogrilele, prin ochiurile lor, men]in [i
`mbun\t\]esc continuitatea stratului bituminos. Ele se conserv\ bine `n aceste straturi la
varia]iile de temperatur\ precizate mai sus (`ntre -50 0C [i +1400C). Prin armarea cu
geogrile fisurarea `mbr\c\min]ilor bituminoase se reduce, se `ntârzie apari]ia cr\p\turilor
prin transmiterea lor de la degrad\rile straturilor inferioare sau de la rosturi, rezisten]a
la oboseal\ [i num\rul posibil de treceri printr-o sec]iune a drumului cre[te. Totodat\,
cre[te efectul de dal\, deforma]iile permanente se mic[oreaz\ [i, de asemenea, mi-
6
crofisurarea, grosimile pot fi reduse iar durata de exploatare a structurilor rutiere armate
cu geogrile cre[te.
C A P I T O L U L AL I I-LEA
7
Fig. 3. Fixarea geogrilelor la cap\tul de pornire
4.2. Pe suprafa]a preg\tit\ se deruleaz\ sulul de geogrile, aliniindu-se fa]\ de axa
drumului [i se fixeaz\ cap\tul geogrilelor `n profilul transversal cu cleme de fixare (fig.
3), lucrându-se fie cu borma[ina cu conespanuri, fie cu pistol pneumatic cu cuie.
Tabelul 2
Stratul suport Lungimea cuielor Distan]a dintre
rmm cuie mm
8
Beton de ciment1 32 (conespanuri) 300
Strat bituminos de uzur\
existent:
-timp rece 54 200
-timp cald 62 150
Strat bituminos cilindrat 72 150
proasp\t
Macadam (conespanuri) cu probe de teren
4.6. Pentru `mbinarea `n profil transversal, geogrilele Tensar se suprapun pe
l\]imea a dou\ ochiuri [i se fixeaz\ cu sârm\ galvanizat\ (fig.7). Opera]ia de `mbinare
trebuie s\ `nceap\ din centrul re]elei [i s\ `nainteze pe margini.
4.7. Linia pe care se a[eaz\ dou\ fâ[ii vecine de geogrile trebuie s\ fie la o distan]\
mai mare de 50 cm fa]\ de traseul presupus al ro]ilor mijloacelor auto. }inând seama c\
l\]imea rolelor este 3,80 m, aceast\ `mbinare ar putea coincide cu axa drumului.
1
Necesit\ borma[in\ [i burghiu pentru beton.
9
Fig. 6. Prinderea grinzii pentru tensionare
4.10. ~n timpul tension\rii, când se `ntind lungimi mai mari de 100 m, geogrilele
se ridic\ pu]in, dup\ care vor fi l\sate pe suprafa]a `mbr\c\mintei, asigurându-se astfel
tensionarea uniform\. Se fixeaz\ cu cleme cap\tul geogrilei de unde s-a f\cut tensionarea.
Se vor executa puncte suplimentare de fixare, cu cuie [i cleme, `n zonele mai coborâte,
cu tas\ri. Este posibil s\ fie necesare [i alte puncte suplimentare de fixare, `n zonele de
`mbinare `ntre geogrile, pentru a se `nl\tura orice neuniformit\]i (`ncre]ituri) de
`ntindere.
10
t\ierea cu foarfeca a geogrilelor; [i `n aceaste cazuri sunt necesare noi puncte de fixare
cu cuie [i cleme.
5.1. O prim\ metod\ pentru `nglobarea geogrilei const\ `n aplicarea unui tratament
simplu cu emulsie bituminoas\ [i criblur\. Se aplic\ o emulsie bituminoas\ cationic\ cu
rupere rapid\, la temperaturi ale stratului suport mai mari de 15 0C. Stropirea cu emulsie
se face cu autogudronatorul (fig. 8). Cantitatea de emulsie trebuie aleas\ `n func]ie de
textura [i porozitatea suprafe]ei existente ]inând seama de regulile stabilite pentru
tratamente bituminoase.
11
umplerea golurilor. Materialul de `mp\nare va fi apoi cilindrat corespunz\tor. Se
monteaz\ geogrila conform tehnologiei descrise mai sus.
unui strat de 20 mm grosime, format din mortar asfaltic cu nisip pân\ la 3 mm, beton
asfaltic cu criblur\ pân\ la 8 mm, sau beton asfaltic cu criblur\ pân\ la 16 mm (fig.9).
Pentru o bun\ conlucrare `ntre stratul suport [i mortarul asfaltic se va face o amorsarea
cu emulsie a acestuia.
C A P I T O L U L AL III-LEA
8.1. Prin folosirea geogrilelor AR-G se elimin\ necesitatea fix\rii lor, `n profilul
de pornire, a pretensinon\rii [i leg\rii lor pritr-un strat bituminos suplimentar, ca `n cazul
geogrilelor Tensar AR1.
8.4. Dup\ ruperea emulsiei [i evaporarea apei se deruleaz\ geogrila AR-G astfel:
-manual, asigurându-se c\ nu se formeaz\ cute. Pentru a se realiza o bun\ lipire
geogrila se va peria cu o perie rigid\;
-cu un echipament (un ax metalic) tractat de un tractor sau o ma[in\.
8.5. Geogrila Tensar AR-G poate fi instalat\ [i pe tronsoane curbe cum s-a ar\tat
la art. 4.8.
13
-`naintea realiz\rii suprapunerii zona acesteia trebuie acoperit\ cu bitum `n
cantitate echivalent\ cu cea folosit\ la instalarea acestor geogrile;
-geogrilele Tensar se suprapun pe l\]imea a dou\ ochiuri, adic\ 130 mm;
-odat\ ce rulourile adiacente au fost instalate, zona suprapunerii trebuie tamponat\
cu o perie rigid\ pentru a se asigura c\ cele dou\ straturi sunt complet sudate [i c\ nu
exist\ goluri. Dup\ ce bitumul s-a `nt\rit suprapunerea trebuie verificat\ dac\ leg\tura este
bine f\cut\ iar por]iunile incomple lipite reparate, cu cantit\]i suplimentare de bitum [i
retamponate;
-suprapunerile longitudinale nu trebuie s\ se g\seasc\ pe traseul ro]ilor. Se
recomand\ ca georila AR-G s\ fie pus\ `n oper\ pe toat\ l\timea drumului repectiv;
-suprapunerile dintre role succesive, `n lung, se realizeaz\ similar cu cele descrise
mai sus. Dac\ rola se r\suce[tese pot folosi fix\ri de tip Hilti la realizarea leg\turii, mai
ales pe vreme rece.
C A P I T O L U L al IV-lea
RECEP}IA LUCR|RILOR
14
Se `ncheie un proces verbal de recep]ie unde se confirm\ posibilitatea trecerii la
faza urm\toare a lucr\rilor.
15
16