MINISTERUL TRANSPORTURILOR

DIRECŢIA GENERALA LINII Şl INSTALAŢII

Nr. 10 L 1

INSTRUCŢIUNI D.G.L.I.
ROSTURI DE DILATAJIE

Aprobat de conducerea M.C.F.

la data de 15.111.1969

______________ 1 9 6 9________________________
CENTRUL DE DOCUMENTARE Şl PUBLICAŢII TEHNICE
 Nr. 10 L 1 A proba t d e co n d u ce re a M.C.F.
la d ata d e 15.111.1969

IN S T R U C Ţ IU N I D.G.L.I.
ROSTURI DE DILATAJIE

În lo cu ieşte:

Art. 14 şi tabela 20 din Instrucţia 314 ediţia 1964

pag.

C on ţin e

Cap. 1. In troducere (art. 1.1— 1.6) 3

Cap. 2. R ostu l de m ontaj (art. 2.1— 2.7) ă
Cap. 3. R ostu l în exp loatare (art. 3.1— 3.2) 6
Cap. 4. V erifica rea rostu rilor (art. 4.1— 4.7) 6
Cap. 5. E xecutarea lu cră rilor de regularizare
rostu rilor (art. 5.1— 5.11) 9
Cap. 6. M ăsuri p rev en tiv e în v ed erea e x e c u ­
tării lu cră rilo r de lin ie (art. 6.1— 6.6) 12
Cap. 7. M ăsuri de asigurare con tra fu g irii
şin elor (art. 7.1— 7.5) 14
Cap. 8. D ispoziţii tran zitorii şi fin a le (art. 8.1— 8.8) 15
A n e x e I— I V ..................................................................... 19
 1. INTRODUCERE

1.1. Sub influenţa variaţiilor de temperatură, şinele de

cale ferată îşi sporesc sau îşi reduc lungimea după cum tem­
peratura creşte sau scade.
Cînd temperatura şinei variază cu At (°C), lungimea şinei
se modifică cu
A l= l otAt,
în care
l este lungimea şinei;
a — coeficientul de dilatare a oţelului de şină (1,1.10~5).
In această situaţie, capătul şinei se deplasează cu cantitatea
Al_
2
1.2. Dacă dilatarea, respectiv contracţia şinei, este împie­
dicată în şină, ia naştere un efort de compresiune sau de în­
tindere:
F = E -A oiă t
în care
E este modul de elasticitate (2,1.106kg/cm 2);
A — suprafaţa secţiunii transversale a şinei (cm2);
a — coeficientul de dilatare (1,1.IO-3);
At — variaţia de temperatură (°C).
1.3. La sistemele moderne de alcătuire asuprastructurii
cu eclisaj îngrijit şi cu o prindere puternică, cum este prinde­
3
rea K folosită în prezent la tipul 49, sau cu anumite prinderi
elastice în curs de răspîndire, modificarea lungimii şinei este
intr-o anumită măsură împiedicată, datorită pe de o parte
frecărilor ce se produc în eclisaje şi pe de altă parte rezistenţei
opuse de patul de balast la deplasarea în lungul căii a tra­
verselor.
In mod similar, dilatarea este parţial împiedicată şi la
şinele cu prindere directă şi mixtă dacă există un număr su­
ficient de dispozitive, contra fugirii şinelor întreţinute conti­
nuu în stare activă.
în acest caz deplasarea capătului şinei la o anumită va­
riaţie de temperatură, este mai mică decît cea care rezultă din
relaţia stabilită la punctul 1.1, în acelaşi timp însă ia naştere
în şină un efort axial egal cu suma forţelor ce se opun dila­
tării, respectiv contracţiei şinei.
1.4. Posibilitatea deplasării capătului şinei se realizează
încă de la montarea căii prin asigurarea unui rost de dilataţie,
a cărui mărime trebuie să fie aleasă astfel ca:
— să nu provoace şocuri puternice la trecerea roţilor ma­
terialului rulant;
— să permită executarea lucrărilor la linie şi în timpul
verii fără a se lua măsuri restrictive;
—■ să nu dea loc la apariţia unor eforturi axiale pericu­
loase pentru stabilitatea căii, în cazul temperaturilor ridicate
sau care să producă ruperea buloanelor în cazul temperaturilor
joase.
Ecartul de temperatură de care se ţine seama la stabilirea
mărimii rosturilor de dilatatie pe reţeaua C.F.R. este +60°C
— 30°C.
1.5. Indiferent de valoarea stabilită pentru rosturile de
montaj, o importanţă deosebită o are menţinerea în exploatare
a unor rosturi cît mai uniforme şi deci oprirea fugirii şinelor
prin strîngerea prinderilor şi montarea dispozitivelor contra
fugirii şinelor, la liniile construite cu şine avînd prinderea
directă ori mixtă.
1.6. în prezenta instrucţie sînt arătate:
—■ mărimea rosturilor de montaj.
— mărimea rosturilor în exploatare şi toleranţele admise.
— modul de verificare a mărimii rosturilor,

4
 — metodele de rectificare,
— măsurile impuse în cazul temperaturilor mari,
— măsurile de asigurare contra fugirii şinelor.

2. ROSTUL DE MONTAJ

2.1. Rostul care se lasă între capetele şinelor, în momentul

montării căii se numeşte rost de montaj.
Mărimea lui depinde de temperatura şinei în timpul mon­
tajului, de lungimea şinei şi de sistemul de prindere al şinei de
traverse.
în tabelul 1 sînt date rosturile de montaj pentru cazurile
uzuale pe reţeaua CFR.
La şinele cu prindere directă sau mixtă (A) valoarea ros­
tului de montaj s-a stabilit urmărindu-se libera dilatare pînă
la +60°, în afară de rosturile la şinele de 30 m lungime,
deoarece pentru ecartul de temperatură admis la C.F.R., libera
dilatare se poate aplica numai la şinele cu lungimea pînă la
20,2 m, condiţionată de rostul maxim constructiv.
La şinele cu prindere indirectă (B) valoarea rostului de
montaj s-a stabilit ţinîndu-se seama de împiedicarea dilatării
datorită frecărilor ce se produc în eclisaj şi a rezistenţei opuse
de patul de balast la deplasarea în lungul căii a traverselor.
La montare nu se admit toleranţe în plus sau minus faţă
de rostul de montaj stabilit.
Pentru alte situaţii decît cele din tabelul 1 mărimea ros­
turilor se stabileşte de către Direcţia generală linii şi insta­
laţii a întreţinerii căii.
2.2. Mărimea rostului de dilataţie dintre două aparate de
cale consecutive este corespunzătoare tipului şi lungimii con-
traacului cel mai lung.
2.3. Mărimea rostului de dilataţie dintr-un aparat de cale
şi panoul de protecţie este corespunzătoare lungimii panoului.
2.4. Mărimea rosturilor de dilataţie din cuprinsul unui
aparat de cale se indică în planul de montare şi de pozare al
acestuia.
2.5. în tunelurile lungi se lasă — în mod uniform şi indi­
ferent de temperatura din momentul montării — un rost de
dilataţie de 2 mm, începînd cu depărtarea de 50 m de la intra­
rea în tunel.
5
 2.6. La joantele izolante, nelipite, mărimea rostului este
cea prevăzută pentru rosturile normale, sporită cu grosimea
plăcii de izolare. Sporul nu va depăşi 5 mm.
2.7. La calea fără joante, rosturile necesare se stabilesc
printr-o instrucţie separată.

3. ROSTUL IN EXPLOATARE

3.1. Datorită împiedicării parţiale a dilatării sau contracţiei

şinei sub efectul frecărilor în eclisaj şi la prinderi, respectiv a
rezistenţei opusă de balast în cazul prinderilor puternice, mă­
rimea rostului în exploatare, la o temperatură dată, poate fi
mai mare sau mai mică decît rostul de montaj, corespunzător
acelei temperaturi.
Variaţia mărimii rosturilor este determinată de asemenea
de alternanţa dilatărilor şi contracţiilor şinelor sub influenţa
variaţiilor de temperatură, ca şi de eforturile longitudinale
transmise de roţile materialului rulant în deosebi în rampe,
în zonele de demaraj şi de frînare, precum şi de alte fenomene.
3.2. Rosturile trebuie să fie cît mai uniforme ca mărime.
Valoarea lor nu trebuie să difere de rosturile de montaj cores­
punzătoare temperaturii la care s-a făcut măsurătoarea cu mai
mult de:
— şine cu prindere directă sau mixtă (A)
+ 8 mm şi — 2 mm la şinele cu lungime mai mică de 15 m
+ 6 mm şi — 2 mm la şinele cu lungimea egală cu 15 m
+ 4 mm şi — 2 mm la şinele cu lungimea mai mare de
15 m;
— şine cu prinderea indirectă sau altfel de prinderi dar
cu dispozitive contra fugirii în stare activă (B)
+ 6 mm şi — 1 mm la şinele cu lungimea egală cu 15 m
+ 4 mm şi — 1 mm la şinele cu lungimea mai mare de
15 m.

4. VERIFICAREA ROSTURILOR

4.1. Rosturile se măsoară anual pînă la 31 martie de către

picherul, şef de district în zilele cu temperatura cît mai con­
stantă, de preferinţă cu cer acoperit, cînd temperatura şinei
este cuprinsă între 0°C° şi 20°C.

6
 Pentru măsurare se utilizează o pană metalică gradată în
mm, care se introduce lateral în rost, în vederea evitării influ­
enţei bavuraţiilor.
în locul penei de măsurare se poate folosi un dispozitiv
înregistrator aprobat de Direcţia generală linii şi instalaţii a
întreţinerii căii.
4.2. Verificarea rosturilor se efectuează şi înaintea execu­
tării lucrărilor, care pot slăbi stabilitatea liniei, conform punct-
tului 6.1. din prezentele instrucţiuni.
4.3. Măsurătorile se execută de regulă pe sectoare de cel
mult 20 joante şi 300 m lungime de cale.
Se începe obligatoriu un nou sector de măsurare în urmă­
toarele cazuri:
— la puncte fixe ca aparate de cale, poduri metalice, tre­
ceri de nivel sau alte situaţii în care este împiedicată deplasarea
în lung a şinelor;
— în punctele unde se trece de la o prindere indirectă la
o prindere directă sau mixtă;
— în punctele unde se trece de la o lungime de şine la
altă lungime.
4.4. Rezultatul măsurătorii se înregistrează pe foaia de
măsurare a rosturilor conform modelului din Anexa I unde se
notează şi temperatura şinelor, măsurată cu termometrul de
şină atît la început cît şi pe întreaga durată a operaţiei.
Pentru completarea corectă a rubricilor, se vor respecta cu
stricteţe indicaţiile date pe formular.
4.5. Foile de măsurare a rosturilor se completează în două
exemplare din care un exemplar se păstrează la district iar
celălalt exemplar la secţia de întreţinere, îndosariate în ordi­
nea liniilor şi a kilometrajului în mape speciale. Păstrarea în
evidenţă a foilor de măsurarea a rosturilor este obligatorie
pentru o perioadă de minimum trei ani.
La fel se vor păstra şi foile de măsurare a rosturilor în­
tocmite după executarea lucrărilor de rectificare a rosturilor
de dilataţie, respectiv tragerea joantelor la echer.
Odată cu prelucrarea de către district a unei porţiuni de
linie nouă, ori a unei porţiuni de linie la care s-au executat
7
lucrări de reparaţii capitale ori periodice, este obligatorie mă­
surarea rosturilor de dilataţie, respectiv completarea şi îndo-
sarierea foilor de măsurare a rosturilor conform normelor
arătate.
4.6. Pentru o corectă interpretare a rezultatului măsură­
torilor, în vederea întocmirii unui plan judicios de lucru pentru
readucerea rosturilor la dimensiuni normale, se procedează în
felul următor:
— se însumează mărimile rosturilor măsurate pe sectorul
respectiv;
— se împarte această sumă la numărul rosturilor măsu­
rate aflîndu-se astfel mărimea medie a rosturilor şi se înscrie
sub cifra care reprezintă suma rosturilor;
— sub mărimea medie a rosturilor se înscrie mărimea
normală a rostului de montaj corespunzător temperaturii la
care s-a făcut măsurarea rosturilor;
— se compară mărimea medie a rosturilor măsurate pre­
cum şi mărimea fiecărui rost în parte cu măraimea normală
a rostului de montaj şi se încercuiesc valorile care depăşesc
toleranţele indicate la punctul 3.2.
4.7. Pe baza comparării mărimii rosturilor măsurate cu
rosturile de montaj prevăzute în tabelul 1 se stabileşte dacă
sînt necesare lucrări de regularizare a rosturilor.
în cadrul verificării anuale de primăvară, aceasta se va
face în modul următor:
— dacă mărimea medie a rosturilor măsurate nu se înca­
drează în toleranţele admise, trebuie executate lucrări de re­
gularizare, prin care fiecare rost în parte şi implicit, rostul
mediu să fie aduse în toleranţe;
— dacă mărimea medie a rosturilor măsurate se încadrează
în toleranţele admise şi numai anumite rosturi se găsesc în
afara acestor toleranţe, trebuie executate lucrări pentru readu­
cerea acestor din urmă rosturi în cadrul toleranţelor;
— dacă atît mărimea medie a rosturilor măsurate cît şi a
fiecărui rost în parte se află în cadrul toleranţelor, nu sînt
necesare lucrări de regularizare.
Zona pe care vor fi modificate rosturile va fi încadrată
în foaia de măsurare a rosturilor cu un chenar colorat.

8
 5. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE REGULARIZARE
A ROSTURILOR

5.1. Lucrările stabilite ca necesare de executat, în urma

verificărilor anuale indicate în capitolul 4, se execută pînă la
data de 15 aprilie a anului respectiv.
Pe porţiunile de linie unde se execută reparaţia periodică
sau capitală a liniei înainte de 15 aprilie, operaţia de regula­
rizare a rosturilor se include în aceste lucrări.
5.2. Prin lucrările de regularizare în urma verificării
anuale, rosturile se aduc de regulă la o mărime uniformă apro­
piată de mărimea medie a rosturilor măsurate pe sectorul
respectiv.
In cazul reparaţiei periodice sau capitale a liniilor, precum
şi în cazurile indicate la punctul 6.2. din prezentele instrucţiuni,
rosturile se aduc la valorile prevăzute în tabelul 1 (rosturi de
montaj).
5.3. Readucerea rosturilor în toleranţe pe sectoarele unde
rostul mediu depăşeşte toleranţele admise, nu este posibilă
numai prin simpla deplasare în lung a şinelor. în această si­
tuaţie se va proceda astfel:
— dacă sectorul respectiv este mărginit de puncte fixe,
care împiedică compensări de rosturi cu sectoarele adiacente,
se vor introduce şine mai lungi sau mai scurte pentru a com ­
pensa diferenţa dintre suma rosturilor măsurate şi suma ros­
turilor de montaj;
—■ dacă nu există puncte fixe de delimitare între sectoare,
se va căuta în primul rînd compensarea rosturilor cu ale sec­
toarelor adiacente şi se va recurge în ultimă instanţă la înlo­
cuirea unor şine cu altele de lungime diferită, dacă compensa­
rea ar trebui efectuată pe distanţa a mai mult de circa două
sectoare.
5.4. Dacă în urma slăbirii dispozitivelor de prindere se
modifică mărimea rosturilor datorită tensiunilor care au fost
în şine, se efectuează o nouă măsurare pe baza căreia se sta­
bilesc lucrările de executat.
5.5. Sensul în care trebuie deplasate şinele şi mărimile
acestor deplasări se stabilesc mai uşor şi mai precis prin „dia­
grama rosturilor* întocmită conform modelului din Anexa II.
9
 întocmirea acestei diagrame este obligatorie ori de cîte ori
lucrările se extind pe o lungime mai mare decît a unui sector
de măsurare.
în diagramă se notează pe orizontală (abscisă) numărul
joantelor iar pe verticală (ordonată) mărimea cumulată a ros­
turilor.
Unindu-se punctele care reprezintă mărimea cumulată a
rosturilor măsurate, se obţine o linie frîntă — linia rosturilor
măsurate.
Dacă pe aceeaşi diagramă se uneşte printr-o linie dreaptă
punctul 0 cu ultimul punct al liniei rosturilor măsurate, se
obţine linia mărimii cumulate a mediei rosturilor, care se in­
tersectează în unele puncte cu linia frîntă a rosturilor mă­
surate.
în cazul cînd prin regularizarea rosturilor se urmăreşte
numai uniformizarea lor, adică aducerea lor la mărimea medie
a rosturilor măsurate pe sectorul respectiv, sensul de deplasare
a şinelor se stabileşte în funcţie de poziţia relativă a liniei ros­
turilor măsurate şi liniei mediei rosturilor.
în cazul cînd se urmăreşte aducerea rosturilor la mărimea
rosturilor de montaj prevăzute în tabelul 1, se construieşte o
linie dreaptă reprezentînd mărimea cumulată a acestora şi
comparaţia se face între această linie şi linia frîntă a rostu­
rilor măsurate.
în ambele situaţii deplasarea şinelor trebuie făcută în
sensul numerotării joantelor dacă linia frîntă a rosturilor
măsurate se află sub linia dreaptă şi în sens contrar dacă linia
frîntă se află deasupra liniei drepte.
5.6. Lucrările se pot executa fără întreruperea continui­
tăţii firului, în care caz se spune că se execută „rectificarea
rosturilor de dilataţie" iar cînd este necesară întreruperea con­
tinuităţii firului de şină, se spune că se execută „aducerea
joantelor la echer“ .
Deplasarea în lung a şinelor se poate executa cu dispozi­
tive hidraulice, cu dispozitive cu şoc (berbec şi pană) şi cu dis­
pozitive cu deget.
Este interzisă utilizarea dispozitivelor cu şoc cînd tempe­
ratura şinelor este mai mică de + 5 CC.
5.7. Rectificarea rosturilor de dilataţie se compune din
următoarele operaţii:

10
 — demontarea dispozitivelor contra fugirii şinelor sau
deplasarea clemelor elastice;
— slăbirea buloanelor de la joante;
— eventuala slăbire a prinderilor şinei de placă, respectiv
de traversă;
— deplasarea şinei în lung;
— strîngerea buloanelor de la joantă şi a prinderilor şinei
de placă respectiv de traversă;
— montarea dispozitivelor contra fugirii şinelor sau de­
plasarea celor elastice.
5.8. Aducerea joantelor la echer se compune din urmă­
toarele operaţii:
— scoaterea balastului dintre traversele de la joante şi
dintre traversele ajutătoare;
— demontarea dispozitivelor contra fugirii sau deplasarea
celor elastice;
— slăbirea buloanelor de la joantă şi desfacerea buloane­
lor de la joantele la care se va face întreruperea continuităţii
firului de şină;
— eventuala slăbire a prinderilor şinei de placă, respectiv
de traversă;
— deplasarea şinelor;
— introducerea plăcuţelor de dilataţie;
— strîngerea buloanelor de la joantă;
— manevrarea traverselor de la joante şi a traverselor
ajutătoare la poză, rectificarea ecartamentului şi burarea tra­
verselor;
— completarea şi profilarea prismei de balast şi compac­
tarea balastului;
— strîngerea prinderilor şinei de placă, respectiv de tra­
versă;
— montarea dispozitivelor contra fugirii şinelor sau de­
plasarea celor elastice;
— eclisarea joantelor desfăcute;
— scoaterea plăcuţelor de dilataţie.
5.. După terminarea lucrărilor, se măsoară rosturile re­
alizate şi rezultatele se înscriu în foaia de măsurare.
La executarea lucrărilor se va tine seama de diferenţa de
temperatură faţă de ziua cînd s-a executat măsurătoarea.
5.10. Se pot deplasa în lungul căii tronsoane de 3-4 şine
şi maximum 90 m lungime.
11
 în Anexa III se exemplifică succesiunea aşezării dispoziti­
velor cu care se realizează deplasarea în lung a şinelor.
în timpul deplasării şinelor, pentru a le opri la distanţa
necesară realizării unui rost de o anumită mărime, se folosesc
plăcuţe de dilataţie, cu grosimi de 1 . . . 10 mm; pentru ros­
turi mai mari de 10 mm se combină două plăcuţe.
Trecerea trenurilor peste joantele unde linia s-a întrerupt
se permite, cu restricţie de viteză, numai după ce joantele au
fost eclisate iar în golul rămas provizoriu s-au introdus şi ecli-
sat cuponaşe de şină de acelaşi tip, însă, cu talpa tăiată şi cu
găuri prelungite, pentru a se putea introduce buloanele de ecli-
sare, avînd lungimi de 50, 70, 90, 110, 130, 140 şi 170 mm.
Golul maxim admis este de 175 mm; în cazul cînd rezultă
un gol mai mare, tronsonul deplasat se fracţionează, astfel ca să
nu existe goluri mai mari de 175 mm.
în Anexa IV sînt reprezentate plăcuţele de dilatare şi cu-
ponaşele.
5.11. Lucrările se execută cu închidere de linie de regulă
în ferestrele existente între trenuri. Trecerea trenurilor în tim­
pul programului de lucru se poate face cu reducerea vitezei
pînă la 15 km/h şi cu măsurile arătate. La terminarea zilei de
lucru linia trebuie consolidată astfel ca să permită circulaţia cu
viteză nromală.

6. MASURI PREVENTIVE IN VEDEREA

EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE LINIE
6.1. în perioada 15.IV— 15.X. şeful de echipă va verifica
obligatoriu rosturile pe sectoarele unde urmează a se executa
lucrări de linie care pot slăbi stabilitatea ei, consemnînd valoa­
rea rosturilor măsurate pe verso foii din livret. Lucrările se
pot executa dacă se prevede ca în timpul executării lor tempe­
ratura şinelor să nu depăşească 45°C la şinele cu lungimea de
15 m şi mai mici sau 40°C la şinele mai lungi de 15 m, iar
mărimea rosturilor se încadrează în toleranţele prevăzute la
punctul 3.2.; în caz că această condiţie din urmă nu este înde­
plinită, se va proceda mai întîi la aducerea rosturilor în
tolaranţe.
6.2. Dacă se prevede ca temperatura şinelor să depăşească
aceste valori şi este strict necesară executarea lucrărilor, se vor
regulariza rosturile chiar dacă mărimea lor se înscrie în tole­

12
ranţele admise. în cadrul acestei operaţii linia se va detensiona
şi se vor reconstitui rosturile de montaj conform tabelului 1,
după care se pot executa lucrările programate, pînă cînd tem­
peratura şinei ajunge la următoarele limite:
60°C pentru şinele cu prindere directă sau mixtă avînd
lungimea pînă la 15 m;
55°C pentru şinele cu prindere directă sau mixtă avînd
lungimea peste 15 m, sau şinele cu prindere indirectă avînd
lungimea de 15 m sau mai mare.
La atingerea acestor temperaturi lucrările trebuie să fie
complet încheiate şi prisma de balast să fie compactată cu maiul.
6.3. Prin lucrări care pot slăbi stabilitatea căii se înţeleg:
— scoaterea balastului dintre traverse sau de la capetele
lor;
— ridicarea căii;
— înlocuirea traverselor;
— dezlegarea şinelor pentru tragerea la tipar;
— demontarea dispozitivelor contra fugirii şinelor;
— manevrarea traverselor;
— riparea liniei.
6.4. în toate cazurile la executarea lucrărilor de linie se vor
respecta măsurile de siguranţă prevăzute în anexa 3 din In­
strucţia 317.
6.5. Prevederile prezentelor instrucţiuni nu se aplică în ca­
zul maşinilor grele de lucrat calea. Modul de lucru la linie cu
astfel de maşini se stabileşte de către D.G.L.I. prin instrucţiuni
speciale.
6.6. în perioadele cu călduri excesive, cînd temperatura
tinde să depăşească limitele stabilite la punctul 6.2., pînă la care
se permite executarea lucrărilor, respectiv 60°C şi 55°C, şeful
de echipă, meseriaşii de cale şi revizorii de cale vor efectua re­
vizia continuă a liniei, în scopul depistării oricărui început de
deformare a căii în plan orizontal sau vertical. în momentul
cînd observă un început de deformare, agentul respectiv este
obligat să ia măsuri de oprire a circulaţiei şi să anunţe pe şeful
de echipă sau pe picher pentru luarea măsurilor ce se impun.
în cadrul acestor revizii, ca şi în cazul reviziilor zilnice fă­
cute de revizorii de cale, se va da o atenţie sporită porţiunilor
de linie cu fugiri de şine sau cu terasamente tasabile, zonelor
de frînare la intrarea în staţii, zonelor de puncte fixe cum sînt
aparatele de cale, pasajelor de nivel şi altele, porţiunilor de
cale de la piciorul pantelor aspre, curbelor cu rază mică, porţiu­
nilor de linie pe care s-au executat lucrări de întreţinere sau
reparaţii în ultimele săptămîni.
în caz de necesitate se va organiza o supraveghere specială
a porţiunii periclitate şi eventual se va introduce o restricţie
de viteză pînă la eliminarea pericolului.

7. MASURI DE ASIGURARE CONTRA FIGURII ŞINELOR

7.1. Prin asigurarea şinelor contra fugirii se evită variaţia

mărimii rosturilor de dilataţie.
Principalele măsuri de asigurare sînt:
— montarea dispozitivelor contra fugirii şinelor în număr
suficient şi menţinerea lor în poziţie corectă;
— menţinerea prinderilor (a tirfoanelor, a buloanelor ver­
ticale şi a buloanelor de la joante, bine strînse;
— menţinerea completă şi în bună stare a plăcuţelor de
lemn sau alt material dintre talpa şinei şi placa metalică, la
prinderile unde se folosesc astfel de plăcuţe;
— completarea şi compactarea balastului între traverse.
Se va pune un deosebit accent pe realizarea acestor mă­
suri în special în rampe, în zonele de frînare şi demaraj, pe
liniile unde circulaţia se face într-un singur sens şi în general
oriunde se constată tendinţele de fugire a şinelor.
7.2. Pentru fiecare sector de cale trebuie să existe o dia­
gramă a aşezării dispozitivelor contra fugirii căii, întocmită de
şeful secţiei de întreţinere, conform dispoziţiilor în vigoare şi
difuzată pînă la nivelul şefului de echipă.
7.3. Montarea dispozitivelor contra fugirii şinelor se va
realiza integral, conform diagramei, în cadrul reparaţiilor pe­
riodice şi capitale de linii; înlocuirea celor slăbite sau căzute,
ca şi aducerea în poziţie corectă a celor deplasate, se va efec­
tua în cadrul lucrărilor de întreţinere curentă, aceasta consti­
tuind şi o sarcină de serviciu a revizorilor de cale.
7.4. Şinele cu prindere directă sau mixtă, cu lungimea
mai mare de 20 m, la care conform punctului 2.1. rostul se
închide la o temperatură mai mică de 60°C, vor fi prevăzute
obligatoriu pe toate distanţele cu dispozitive contra fugirii şi­
nelor în stare activă. La liniile noi aceasta se va realiza încă

14
de la construirea liniei, montîndu-se dispozitive contra fugirii
la cel puţin 30% din numărul traverselor de pe fiecare panou.
7.5. De regulă la şina tip 45 se vor folosi numai dispozi­
tive elastice, la şinele de tip 40 şi mai mic se admite menţine­
rea şi folosirea altor dispozitive contra fugirii şinelor (eclise
intermediare, etc.)..

8. DISPOZIŢII TRANZITORII ŞI FINALE

8.1. Prezentele instrucţiuni şi modul de lucru reglementat

intră în vigoare pe sectoare de cale, în mod treptat, pe mă­
sura realizării rosturilor de montaj din tabelul 1. Aceste ros­
turi se vor aplica obligatoriu la toate lucrările de construcţie
sau reparaţie capitală a liniilor cu începere de la 1.IV.1969.
8.2. Pe sectoarele de cale unde mărimea rosturilor exis­
tente se încadrează în toleranţele prevăzute la punctul 3.2.
faţă de rpsturile din tabelul 1, sau pot fi aduse în limita aces­
tor toleranţe prin lucrările ce se vor executa pînă la 30.IV.1969,
aplicarea prezentelor instrucţiuni se vo face cu începere de la
data de 30.IV.1969.
8.3. Pe sectoarele de linie unde sînt necesare lucrări de
amploare pentru realizarea noilor rosturi acestea se vor exe­
cuta în cadrul lucrărilor de reparaţii periodice sau reparaţii ca­
pitale, după un program întocmit anual de şeful secţiei de în­
treţinere şi aprobat de serviciul regional de întreţinere.
Pînă la realizarea noilor rosturi, pe aceste sectoare de linie
se păstrează modul de lucru reglementat în Instrucţia 314 şi
ordinul 201/709 col. 1963 al Direcţiei intreţinerii căii.
8.4. Trecerea unei porţiuni de linie din cadrul vechilor
reglementări în cadrul prevederilor prezentelor instrucţiuni se
va face prin ordinul şefului de secţie pe baza aprobării date de
serviciul regional de întreţinere.
Ordinul şefului de secţie va fi difuzat pînă la nivelul şe­
fului de echipă şi alrevizorului de cale.
(ailorvagdlţde04id
8.5. De regulă, trecerea în cadrul prezentelor instrucţiuni
se va face pe porţiuni de linie cu lungimea minimă de:
— în linie curentă, distanţa între două staţii;
— în staţii, lungimea integrală a unei linii.
15
 în cazul executării în cursul anului a unor lucrări la care
se aplică noile rosturi, personalul de întreţinere va fi instruit
în mod special, iar ordinul şefului de secţie pentru trecerea la
prezentele instrucţiuni se va emite imediat după executarea
lucrărilor pe lungimile minime arătate la aliniatul precedent.
8.6. Atît timp cît, pe raza unei secţii de întreţinere vor
mai exista porţiuni de linie la care nu s-au realizat noile ros­
turi de dilataţie, anual, pînă la data de 15 aprilie, şeful secţiei
de întreţinere va comunica la districte şi echipe integral, por­
ţiunile de linie la care se aplică prezentele instrucţiuni cît şi
porţiunile de linie la care se aplică în continuare prevederile
Instrucţiei 314 — ediţia 1964 şi ordinul 201/709 col. 1963 al
Direcţiei întreţinerii căii.
8.7. Indiferent de modul de încadrare a unor porţiuni de
linie, în mod uniform pe întreaga reţea se va aplica sistemul
de măsurare şi evidenţiere a rosturilor de dilataţie pe „foaia de
măsurare a rosturilor” (model anexa 1).
8.8. Aplicarea în paralel, pentru o perioadă de cîţiva ani,
a două reglementări diferite în problema rosturilor de dilataţie
va necesita o atenţie permanentă şi deosebită pentru instruirea
specială a întregului personal din ramura întreţinerii căii.
 0) -T » 1 « 0) * .-J
-m 2 K G
c o ’g o «h £ 3
a> CO

cO g £ s cd
•Q rH
><C C
h > N
*■« > 3 -m
ifH ■73 CQ C ■P -H ^ w
43 a w i fi irî d
O w o0 ^y 0 w) ^<D
Q) 0) W <H A)
3 T3
A ct! o> 4> e
E o rt 8 o > Ui CD C
0> a
S_i & o w 2 c s ^h aî
03 >03 i i 'O ^ ••-' Ti
& f-t T3 *3 NO
® tT C
H OH
O Q) 5 . 8 « & r- *h _
T3 ' £ ^ 3 co .2 <5
•H *5>
w a & °
C 1,3 B
O S >*as
o 3c c < u £ o £
d) 3
O *£ ay 13
a +< .2
■M W)îw >
w

3-r* « « «
o*H 1 I I 1 f 1 M 1 1 t h h

^
re W
3)
w <D ■d«w
•a *8
H* :S o es>
a M I M I I l O H rH
cu
s * B ^f i g1*
•H
3 $ ss *6 ®
a > “ s. M M ! 1 1 1 ° ^ rH <N Cî CO CO
0) £ «
Q S 3 *d *h _
M o a N fi
•4)St p0<rt
S a o . 53 w
,
fi rH t H CN| CJ C*
a q «■ 3 5 1 M 1 1 I I 1 0 0

3
ti
sS *«
-4-3
fi
.a <u ! 1 M 1 1 I I 0 l H
M C î« T fr }'
h 9 a >C6
+j
g & K
a
tf a a
C5 3 O O r l rl rl c* c* co co
<1-4 cS
M
'3 «a
H
3 o
te
o O O H t H tH TH !M OJ <TÎ <M CO C0 CO CO ^
&
o •H
•o
nl <u
<D &
<u
a •d O O O iH i"H ^ *H rH <M Cî C* C î C<1 CO CO
Th fi
>CS *C
2 0,

O O O O fH H r lr lr t r l H th N W C I

rt
ti
3 s
0 0 CD 03 0 0 co ^ M O O îD ^ W
& *sp iQ CI lO Tf* ^ co co co co
ac
a -e O O o
0) O io
h
^ o ifl o r» C> 00 05 OS r< rt CMCMCOCO io ifl co r- I> 00 X os o

20
rt rt rt rt rt rl rt rl rt rt rt rt rt rt CM

io IO«o «o t'NOOffifl» OOrtrtCM CMCOCOTf io lO O O t'D ' C O00 05 O O

20
rt rt rt tHrt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt CMCM

^ ^ tOIO «O «O COCO 05 05 O O Y-! rt CMCMC0 C0 Tft lO lO CO co i> i> oo oo 03

tHrt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt

CMCOCOCO ^ ^ ifl ifl «O O îO h h t"* 00 00 00 05 O O O O O rt rt rt CMCM

1 12
rt rt rt rt rt rt rt rt

iO CDC©l> 00 COOOOrt CMCMCO^ ^ LOO C©l> t"* 00 05 05 O O

20
rt rt rt rt rl rl rHrl rt rt rt rt rt rlrtrtC l CI

tO iO CDCOCO I> I> f> 00 00 00 00 05 o o O O rt rt rt CMCMCMCOCO COTi* rt< Tf io IO

( rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt rt
T—

Tj< Tf ^ O IO KOCOCDCO«O t> r- i> i> oo 00 00 00 Oî 03 05 O O O O rt rt rt rt CM

12
rt rt rt rt rt rt rt rt rt

COCOco Tf<Tt< Tf Tf rf UDlO tQ IO IOO (O o o o t> l> r» r* r- oo oo 00 00 CO05 05 05

CM<MCMCMCO co co co co CO C0 CO^ T* Tf ^ ^ Tp r? LOio LCLOCD lO IO <©<©CO CD

00 «O^ CM 00 «O^ CM 00 îO ^ CM CM"3* <©CO CM^«0 00 CM^ cO 00

CMCMCMCM T-* 1-HTHT- CMCMCMCM
M M

-30
2 tÎ tÎ tH S U N
O o O co 1 1
oo CM rt

19
 ANEXA 1

FOAIE DE MĂSURARE A ROSTURILOR

lJNIA A c c c ă U s -Ş ic *!IN T R f STAŢIILE

Tipul M ă rim e a rostului (mm)

Poziţia şinei .
Nr kilometrică zzo.eT J.3.0i.e) 2Jl.e3.6Q i3.eJ.fy Data m ăsurării
crt a unor Lungi­
al jo a n te mea 2 -/o s - / / rS-IO g-/o Oro m ăsu rării
joantei sau puncte şinei /s.’ /JL” / £ ' Temperatura şinei *C
caracteristice Felul d | s d s d S d S Fir ui de şină
prinde­
rii H * f !♦ ^Sensul circulaţiei
1 j^rt€ iU-tX2»Ci'C-.
+ b \ 7 -jh ) h 9 8 g s &
2 ,1 g F n )o (0 9 l t f
3 /o /O 5~ 3 f- 9
4 "*!__ /0 /o 6 to 8 /0 cxteu-b&*? J
/îa X u fu tU /ft* n*u*i<t-
5 + o9Z> /O tO » 3 S 9 4.
6 10 A0 io n io tt luhtduj ^
7 s s u m . * * -*'f
■NJ w k /s, /o fo 9 ?
8 \ j \ / 0 10 10 9 & 13. 8 P/'eXui X
9 + /$ £ 6 < 1 /O A !o 13 /JL
—NJ» \
10 w & m w m m m
11 c f3 ) / / 10 (> !2>
12 i ’x ) Jo e 3 f i , i i l î yJk»A ^c „
J1B &3.
13 + JZ/JL 4 ) g /o Io n a H li>
14 £ ) 6 /O h> /o ij lo II (S 3 ? y/cJMj rt f *
15 SdUuf-. td/euA./ □ f â l /o /o ~9~ lo_ 9 Io
16 ---- — ; 'v ‘ “
17 â * Mthi x’ l / ~£c>■uu fu L &
r
18
19
20
Suma rosturilor măsurate ss i$S m 152. U f sz /ST
Mar/mea medie a rosturilor (î/j) P) fo fq/ /<53
Mărimea normală a rosturilor s s s g s 7 1 ’ i J’
Tolerante admisibile + 6 6 (, c c> fi <?
Toleranţe admisibile - JL JL 9 jl JL JL JL JL
 OBSERVAŢII

privind completarea formularului „Foaie de măsurare a rosturilor"

1. Fiecare foaie serveşte pentru înscrierea mărimii rosturilor de

pe un singur sector de măsurare.
2. O foaie serveşte pentru măsurătorile ce se efectuează în cursul
unui an (de regulă 4 măsurători). Acestea sînt următoarele:
—; măsurătoarea de primăvară;
— măsurătoarea de verificare după regularizarea de primăvară;
— măsurătoarea înaintea executării lucrărilor ce pot periclita sta­
bilitatea căii sau a lucrărilor de reparaţie periodică sau radicală a căii,
— măsurătoarea de verificare după regularizarea rosturilor în ve­
derea executării lucrărilor.
3. In ultima coloană (albă) se vor înscrie de picher, sub semnătură
lucrările executate: regularizări de rosturi, înlocuiri de şine, scurtarea
unor şine, introducerea dispozitivelor contra fugirii şinelor etc. — pre­
cum şi data executării lor.
4. Foile se scriu în dublu exemplar din care unul se detaşează
şi se trimite la Secţia L.
 A N E X A I!

Cazul 1 Rosturile se uniformimizo oaucindu-se lo mdrimeo

m ede O rosturilor măsurate pe sectorul respectiv

, Cazul2 Rosturile se caut Io monmeo rcrmolâ o raftului uc m on'oj

daca A ? O se va căuta compensarea cu rosturile Om sectorul
vecin; doc a această operaţie nu este p o sib ilă, A se vo
compensa p rin introducerea unei şine cu alfa lungime

22
 ANEXA IU
sensul in care trebuie deplasate şinele

Aşezarea succesiva a berbecului pentru oaucerea joantelor ta echer

I . I I , I I I , I V mcunte ce instalare a berbecului

ANEXA N

— M—
IE I- h* -

¥
- 150 -

fe—)«—2 ~
Cuponase ae sine