Sunteți pe pagina 1din 12

Prezentarea unei instalatii specifice pentru incercarea

materialelor la fluaj
1. Notiuni generale
La temperaturi ridicate, materialele metalice de deformeaza plastic in
mod
continuu sub actiunea unor tensiuni permanente de un nivel scazut. In aceste
situatii multe metale si aliaje se rup de-a lungul limitelor de graunte cu o
deformare plastic relativ scazuta, cand sarcina este mentinuta un timp
indelungat. Cauza producerii fluajului o constituie cresterea mobilitatii
atomilor prin difuzie la temperaturi ridicate. Fiecare material prezinta o
inclinatie natura la spre unul sau altul dintre mecanismele de rupere. Pentru
un material dat mecanismul de rupere care predomina depinde de
temperatura, tensiune, viteza de aplicare a sarcinii, conditiile chimice din
mediul inconjurator.
Figura 1 prezinta schematic unele dintre tipurile de rupere produse prin
intindere, care pot aparea in metale.

Fig.1 Tipuri de rupere produse prin intindere

Cateva dintre caracteristicile ruperilor ductile si fragile sunt prezentate


in tabelul de mai jos :

Tab.1 Caracteristicile ruperilor

Pentru a face o caracterizare a modului in care se rupe un material, se


tine seama de o serie factori de ordin general cum ar fi valoarea tensiunii de
rupere, marimea deformarii plastice ce insoteste ruperea, aspectul suprafetei
de rupere, etc. In conditii obisnuite, temperatura si presiune normale, precum
si viteze mici de aplicare a sarcinii, fiecare material se manifesta, de
preferinta, intr-unul din cele doua moduri de rupere. Astfel materialele pot fi
impartite in intrinsec fragile si intrinsec ductile.
In desfasurarea lor, atat ruperea fragile cat si cea ductila, urmeaza trei
etape:
1.amorsarea sau germinarea microfisurilor;
2.propagarea, cresterea sau extinderea microfisurilor;
3.oprirea fisurilor.
Ruperea,fie ductile, fie fragila, se produce in momentul in care un
defect identificat ca o fisura preexistenta intr-un material, atinge o
dimensiune critica. O diferentiere intre cele doua tipuri de ruperi se poate
face dupa modul in care fisura evolueaza spre stadiul ei critic, precum si dupa
energia consumata pentru procesul de rupere: ridicata la ruperea ductila si
scazuta la ruperea fragila.

Fig.2 Curba tipica de fluaj a materialelor


metalice

Fig.3 Influenta intensitatii tensiunilor si temperaturii asupra comportarii la fluaj a mat. metalice

2. Instalatii experimentale pentru efectuarea incercarilor la fluaj


Fluajul urmrete deformarea n timp a unei epruvete, dintr-un anumit
material, n condiiile de meninere la o solicitare i o temperatur constant,
pe toat durata ncercrii, n vederea determinrii deformaiei remanente dup
o anumit durat de solicitare sau a duratei de solicitare la care se produce
ruperea epruvetei. Studiul fluajului are drept scop s clarifice relaia ntre
timpul t i urmtorii trei parametrii: temperatura T, tensiunea normal (efortul
unitar normal) i deformaia specific . n cazul general, cnd se admite c
toi trei parametri variaz n timp, deformaia specific a epruvetei crete
conform urmtoarei ecuaii generale:
=

d
E

+dT+vfdt

(1)

n care: E - este modulul de elasticitate longitudinal; E/d - deformaia


specific; dT - deformaia specific de dilatare termic; - coeficient de

dilatare termic liniar; vf viteza de fluaj; dt deformaia specific


permanent sau fluajul.

Fig. 4 Diagrama deformatiei izoterme

Reprezentarea grafic a variaiei lungirii epruvetei n timp, la ncercarea


de fluaj, este dat n figura 4 i se numete diagrama deformaiei izoterme
sub sarcin constant. Pe curba de fluaj se pot distinge urmtoarele zone: 0a
zona deformaiilor iniiale elastice i plastice 0 l ;ab zona fluajului
primar (nestabilizat), n care viteza de deformare este n continu scdere; bc
zona fluajului secundar (stabilizat), n care viteza de deformare este
constant i cd zona fluajului terial (accelerat), n care viteza de deformare
crete continuu pn n momentul ruperii (d).
Instalaiile de ncercare la fluaj sunt astfel construite nct s asigure
determinarea caracteristicilor de fluaj n condiii de ncercare determinate.
Acestea se compun din urmtoarele subansambluri: sistemul de solicitare cu
o for constant asupra epruvetei; sistemul pentru asigurarea temperaturii
constante a epruvetei i sistemul de msurare a deformaiei epruvetei.
Instalaiile de fluaj pot ncerca simultan o singur epruvet sau mai multe
epruvete (2, 3 epruvete) montate n serie, sau montate n instalai multiple n
care se ncearc simultan mai multe epruvete sau serii de epruvete.

2.1. Sistemul de solicitare a epruvetei la o for constant


Sistemul de solicitare trebuie s asigure: aplicarea unei sarcini de
traciune axial asupra epruvetei; ncrcarea i descrcarea lent i fr ocuri
a epruvetei; meninerea sarcinii la o valoare constant pe toat durata
ncercrii; evaluarea sarcinii aplicate pe epruvet cu anumit precizie.
Soluiile constructive sunt realizate astfel:
cu ncrcarea prin arcuri elicoidale ; meninerea constant a sarcinii prin
compensarea automat a lungirii epruvetei cu ajutorul unor servomotoare
electrice (1), care prin reductorul (2), asigur comprimarea la lungime
constant a arcului (3) (figura 2.); servomotorul este comandat prin sistemul
de contacte (4);
cu ncrcare prin greutile G, a unor prghii, s-au realizat soluiile
constructive prezentate n figura 3.

Fig. 5 Sistemul de solicitare al epruvetei

2.2. Sistemul de asigurare la temperaturi constante


Temperatura constant, a epruvetei, se realizeaz prin intermediul
funcionrii interconectate a trei dispozitive: cuptorul de nclzire;
dispozitivul de reglare i meninere automat a temperaturii constante de-a
lungul epruvetei i pe toat durata ncercrii respectiv dispozitivul de
msurare i control a temperaturii.

Fig. 6 Solutii constructive de realizare a incarcarii epruvetei

Durata mare a ncercrilor la fluaj impune ca sistemul de asigurare a


temperaturii constante a epruvetei s aib o fiabilitate ridicat. Dispozitivele
de reglare i meninere automat a temperaturii constante pot fi:
- cu element sensibil comandat de temperatura din cuptor (figura 7, a, b,
c); alimentarea rezistenei de nclzire (1) este comandat de traductorul (2)
prin amplificatorul de semnal (3) i releul (4); exist scheme care prevd ca
alimentarea s se fac printr-o rezisten tampon 5 sau prin amplificator
magnetici (6) care comand un transformator (7);
- cu autoechilibrare, pe baza egalizrii schimbului de cldur prin cuptor
cu exteriorul (figura 7, d); rezistena de nclzire (1) este alimentat de un
autotransformator (8) care joac rol de regulator de temperatur i un
stabilizator de tensiune (9).

Fig. 7 Dispozitive de reglare si mentinere automata a temperaturii

2.3. Sistemul de masurare a deformatiilor epruvetei


Pentru construirea ct mai precis a curbei de fluaj sub sarcin
constant, lungirea epruvetei se nregistreaz continuu sau se determin
printr-un numr suficient de citiri, efectuate pe ntreaga durat a ncercrii.
Extensometrele utilizate cel mai frecvent sunt: mecanice cu ceasuri
comparatoare (fr nregistrarea deformaiei) i electronice (cu

nregistrarea deformaiei). Schemele acestor extensometre sunt prezentate


n figura 8. Deformaiile epruvetei sunt preluate prin tijele prelungitoare
(2) i transmise la ceasurile comparatoare (3). Semnalul electric al
traductoarelor este trimis amplificatorul (5) care comand nregistratorul
(6), aparatul fiind alimentat de la blocul (7) de alimentare.

2.4. Instalatia pentru incercarile la fluaj

Fig. 8 - Schema extensometrelor mecanice(a) respectiv electronice(b)

Instalaia de ncercare la fluaj prezint urmtoarele caracteristici


constructive i funcionale :
-numrul de posturi de ncercare: 3;
-fora maxim realizat pe fiecare post: 50 kN;
-domeniul de temperaturi: 100,,900 0C;

Fig. 9 Epruvete

-sistemul de solicitare al epruvetei: - cu prghie dreapt care acioneaz la


partea superioar a epruvetei;
-raportul de multiplicare al prghiei: 20:1;
- sistemul de asigurare a temperaturii constante a epruvetei: cuptor
electric din clasa de precizie 0,5 %;
-lungimea cu temperatur controlat din cuptor: 110 mm;
-controlul i reglarea temperaturii n cuptor: prin termocupluri Pt Pt Rh
i aparatur de msur din clasa de precizie 0,2 %;
-numrul de epruvete n cuptor: 2 buci, cu lungimea total 90 mm;
(epruvete scurte) sau 1 bucat (epruvet lung), cu lungimea total de 180
mm (figura 6.);
-diametrul epruvetelor n zona calibrat: 4,,10 mm;
-sistemul de msurare a deformaiilor epruvetei: extensometre mecanice
avnd curs de 10 mm i valoarea diviziunii scrii de 0,01 mm;
-baza de msurare a extensometrului: 40 mm pentru epruvetele scurte i
100 mm pentru epruvetele lungi;
-alimentarea cu energie electric: 3 x 380 V, max. 5 kW.

Fig. 10 Instalatia experimentala pentru incercari la fluaj

Proprietatea materialelor metalice de a se deforma lent si continuu sub


actiunea unor sarcini constante, chiar mai mici decat cele corespunzatoare
limitei de curgere, se numeste fluaj. Fluajul este influentat de timp si
prezinta importanta practica la temperaturi mai inalte ca temperaturile de
recristalizare.
Comportarea la fluaj se caracterizeaza cu ajutorul curbelor de fluaj care
reprezinta variatia alungirii in timp a unei epruvete, la sarcina si
temperatura constanta, ca in figura 11.

Fig. 11 Curba de fluaj pentru un aliaj de aluminiu

Fluajul se produce prin depasire de catre dislocatii (sub actiunea


combinata a tensiunii aplicate si a fluctuatiilor termice) a obstacolelor ce
se opun alunecarii. Aprecierea comportarii la fluaj se face printr-un
parametru denumit rezistenta sau limita tehnica de fluaj.

Bibliografie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Gh. Buzdugan Rezistenta Materialelor


Valeria Suciu, Marcel Suciu Studiul Materialelor
Corneliu Munteanu Studiul Materialelor
F. Weber Indrumar de laborator pentru Rezistenta Materialelor
Wikipedia
Florentina Mocanu Elemente de teoria elasticitatii si plastiitatii
Polimeri curs S. Popa