Sunteți pe pagina 1din 23

CAPITOLUL 1

ISTORIA I PERSPECTIVELE VIITOARE


Coninut:
1.1 Introducere
1.2 Lista simbolurilor
1.3 Aliaje cu memorie
1.4 Aliaje ale Aurului
1.5 Aliaje Ni-Ti cu memorie
1.5.1

Istoric

1.5.2

Dezvoltare comercial

1.5.2.1 mbinare evi


1.5.2.2 Orthodontic wires
1.5.2.3 Alte aplicaii medicale
1.6 Aliaje ale Cuprului
1.6.1

Cupru Zinc Aluminiu

1.6.2

Cupru Aluminiu Nichel

1.7 Aliaje ale Fierului


1.8 Comunitatea aliajelor cu memorie
1.9 Perspective
1.9.1

Prezentare general

1.9.2

Viziune

1.10

Sumar

1.1 Introducere
Aliajele cu memorie (a formei) sunt materiale specifice cu caracteristici fascinante
de recuperare aparent a defectelor permanente cu pn la 10% sau mai mult. Mai mult,
sunt metale i manifest particularitile metalelor precum: rezisten, duritate,
prelucrebilitate .a.m.d. Combinarea tuturor acestor proprieti face uor de neles de ce
aceste materiale au experimentat o interesant cretere n domeniul ingineresc i au dat
natere unei noi modaliti de gndire a design- ului sistemelor mecanice. De fapt, au aprut
noi perspective, i dispozitive neortodoxe au nceput s fie familia re n cercuri tiinifice.
One for all, morphing wing concept a dobndit tot mai mult consideraie. Posibilitatea de
a repara deformaii structurale mari a deschis ua unei evoluii inovatoare a aspectelor
standardizate ale avioanelor secolului 20 .

1.2 List simboluri


Af Austenit final; temperatura caracteristic la care transformarea n austenit este
complet;
As Austenit start; temperatura caracteristic la care transformarea n austenit
ncepe;
Mf Martensit final; temperatura caracteristic la care transformarea n martensit
este complet;
Ms Martensit start; temperatura caracteristic la care transformarea n martensit
ncepe.

1.3 Aliajele cu memorie


n cuvinte simple, memoria formei este o proprietate specific catorva materiale
care, dup ce le este aplicat Thermal load, revin la forma original. De fapt, creterea
temperaturii n aceste substane poate cauza o recuperare complet a deformaiilor reziduale
ca urmare a unui proces mecanic loading- unloading i acest fenomen este perceput
macroscopic ca o anulare a deformaiei imprimate. n ceea ce urmeaz se va discuta despre
observarea aliajelor metalice, n ciuda acestui fenomen, in alti compui, precum ceramice
sau polimeri, ntlnit des sub denumirea de efect de memorie (a formei).
Aceast proprietate apare ca urmare a unui defazaj, n care structura cristalului este
reorganizat. Acest rearanjament atomic mai poate aprea cnd se impune un cmp de
tensiuni: cmpurile mecanice i termice manifest o influen reciproc i aciunea fiecruia
compenseaz valorile caracteristice ale celuilalt. n cazul materialelor cu memorie, exist

dou faze, stabile la temperaturi joase, respectiv la temperaturi ridicate. Faza rece,
martensita, este denumit dup fizicianul german Adolf Martens, i este caracterizat de o
faza excentric, puternic cristalizat, stabile n dou forme ulterioare diferite. Ini ial, indica
alotropia metastabil a oelului, format prin rcire rapid. Faza cald, austenita, denumit
dup fizicianul englez Charles Austen, are o structur geometric cubic central, denot
alotropia non- magnetic a fierului, vezi fig.1.1, i tab. 1.1.

Fig. 1.1. Structura geometric a austenitei (stnga) i a martensitei (dreapta). Distribu ia atomilor de Titan (gri deschis) si de
Nichel (gri nchis).

Tab. 1.1. Parametrii reelei cristaline caracteristici aliajelor Ni Ti


Param. Re.
Crist.
Material
Martensit
Austenit

Lungime ()

a
2.9
3.0

b
4.1
3.0

Unghi (grade)

c
4.7
3.0

ab
90
90

bc
90
90

ca
98
90

Ironic, niciunul dintre aceti doi oa meni de tiin nu au contribuit la cercetarea


aliajelor cu memorie: amundoi au trit la sfritul secolului al XIX lea, nceputul secolului
XX i sunt considerai parini ai tiinei materialelor.
Dou caracteristici ulterioare sunt corelate cu efectul de memorie (a formei), i
anume: pseudoelasticitatea i termoelasticitatea. Cea dinti reprezint proprietatea anumitor
materiale de a-i reveni complet din deformaie (anumite materiale pot obine valori foarte
mari precum 10 % sau mai mult) dup ce au demonstrat o rezisten (yield) aparent. Cea
din urm indic, n schimb, dependena funcional a defectelor n condiii termice.
Fenomenul de schimbare a fazei a fost pentru prima dat observat de Chang i Read
n 1951 ntr-un studiu despre aliajele Au-Cd. Ei au fost primi care au raportat termenul de
recuperare a formei dei comportamente asemanatoare precum pseudoelasticitatea si
superelasticitatea au fost observate de ali oameni de tiin anterior. n 1932, lander a
remarcat pseudoelasticitatea n acest aliaj i a descris acest fenomen n cercetarea sa despre
rubber like effect. n 1938, Greninger i Mooradian au demonstrat fenomenul de
termoelasticitate n Cu-Zn, n timpul cercetrii lor despre aliajele de alam (Cu-Zn i CuSn). Un studiu detaliat despre termoelasticitate n aliajele Cu-Zn a fost publicat n 1949, de
Kurdyumov i Khandros. Un al doilea aliaj, In-Ta, a fost folosit pentru a arata efectul de

memorie, n 1954. Totui, aceste studii nu au condus ctre o explozie a interesului tiin ific,
spre deosebire de un alt aliaj, Ni-Ti.
n 1965, Buchler i Wiley de la U.S. Naval Ordnance Laboratory (NOL) au primit
un brevet U.S. pentru o serie de aliaje Ni-Ti, ale caror nume generic este 55-Nitinol, ce
prezentau efectul de memorie. Aceti compui au compoziia chimic 53-57 n procente de
greutate corespunznd cu 48-52 % atomi Ni, ceea ce nseamn c aliajele sunt aproape
echiatomice. Datorit originii lor, aceste materiale sunt des numite Nitinol, derivat prin
unirea simbolurilor celor dou elemente chimice i acronimul Naval Ordnance Laboratory.
De atunci, efectul de memorie a fost observat ntr-un numr remarcabil i n alte sisteme de
aliaje. n afar de Ni-Ti, aliaje ale cuprului precum Cu-Zn-Al i Cu-Al-Ni i aliaje ale
fierului, care au fost dezvoltate mai curand, precum Fe-Pt i Fe-Pd, au atras atenia
considerabil pentru anumite aplicaii.
Pn n prezent, Nitinol este ncaliajul care arat cel mai bine caracteristicile de
memorie alturi de alte trei proprieti remarcabile, precum o excelent rezisten la
coroziune, o configuraie foarte stabil i o biocompabilitate aproape perfect, care le face
cea mai bun alegere pentru implantarea n corpul uman. Pe de alt parte, sunt mult mai
scumpe dect aliajele cuprului sau fierului i sunt mai dificil de topit i elaborat.
1.4 Aliaje ale aurului
Primul aliaj cu memorie descoperit a fost un aliaj Au-Cd. lander a folosit tehnici
electrochimice pentru a identifica fazele B2 cubic (austenita) i B19 ortorombic
(martensita). Ulterior, a fost primul care a recunoscut un comportament deosebit al acestor
materiale, dei nu recunoscuse nc efectul de memorie. Mai trziu, Bystrom i Almin au
desfurat o investigaie cu raze X i au descoperit faze diferite ale aliajelor Au-Cd pentru
diferite compoziii. Proprietile de memorie ale Au-47.5%Cd au fost recunoscute i
identificate de Chang i Read prin examinarea micarii limitelor ntre cele dou faze n
timpul transformrii prin analiza cu raze X, msurarea rezistivitii electrice i observaii
video. Rezultatele acestui experiment au permis cocluzionarea faptului c aceti compui
investigai suport o transformare fr difuzie de la o structur cu o simetrie mare B2 cubic
la o simetrie mic B19 ortorombic cnd se rcete la temperatura martensitei finale, Mf (n
jur de 60 pentru compu i investigai). Transformarea invers apare dela structura B19 la
structura B2 la nclzirea materialului la 80 C (temperatura austenitei finale, Af). n fig. 1.2
este prezentat un grafic rezisten calitativ temperatura ale aliajelor cu memorie pe baza
de aur. Cnd sunt rcite, apare la Ms o cretere puternic rezisten ei. La completarea
transformrii, la Mf, rezistena scade iar odat cu rcirea martensitei. La nclzirea
martensitei n aceast faz, transformarea invers ncepe la As i este complet la Af.
n 1975, South African Chamber of Mines a sponsorizat o cercetare important
despre aliajele cu memorie ale aurului. Mai exact, s-au axat pe o combinaie de aliaje cu
memorie Au-Zn i Cu-Zn, obinnd cteva breve te. Compoziia compuilor investigai a

variat ntre 60 i 40 % Au si 15 i 30 % Cu, n timp ce zincul a reprezentat de obicei


diferena. Proprietile de prelucrabilitate, ductilitate, rezisten mecanic i revenire la
form au fost studiate n detaliu prin testarea epruvetelor.

Fig. 1.2. Caracteristicile transformarii aliajelor cu memorie ale aurului tipice. Modificarile rezistentei cu temperatura dau un
ndice al transforrmarile reversibile de faza.

Cea mai mare parte a lucrrii s-a axat pe cristalografa unui tip de faza special comandat,
cunoscut ca aliaj Heusler, Au25Cu25Zn50 (sau AuCuZn2, unde indicii se refer la procentele
atomice). n aceste aliaje, proprietile de memorie prezint un rang ridicat al compozi iei,
permitnd astfel o anume flexibilitate n compoziie pentru a optimiza prelucrabilitatea,
rezistena mecanic i ductilitatea la temperatura camerei. Cercetarea a artat c amestecul
optim comercial este 22% atomice Au, 33% atomice Cu i 45% atomice Zn ( 46 %greutate
Au, 22% greutate Cu i 31% greutate Zn), unde revenirea defectelor atinge o valoare de
pn la 6%. Din cauza costului ridicat, un au existat aplicaii practice.
n 2005, aliajele aurului erau din nou n central unei vaste cercetri la Universitatea
din Minnesota. Cercettorii au subliniat o serie de cerine teoretice (condiii
complementare) pentru ca un material cu transformare de faz s fie liber de stri de
tensiune tranziionale. n principiu, o astfel de substan poate fi transformat n mod
repetat fr a produce pagube interne. Pornind din nou de la AuCuZn 2 ca referin, un
proces de optimizare a fost implementat pentru a gsi aliaje care satisfac mai bine condi iile
complementare prin variaii mici. Au30Cu25Zn45 a ndeplinit aproape perfect specificaiile; sa verificat c rezist pn la 16.000 cicluri cald rece fr nici o degradare a propriet ii de
transformare de faz, incluznd nivele de revenire a defectelor. La scara atomic, reeaua
cristalin a acestui material se prezint ca un ir complex, imprevizibil de structuri diferite
ce este resetat la fiecare ciclu. Materialele traditionale cu transformare de faz revin
ntotdeauna, n schimb, la aceeai matrice de referin, crescnd imperfect. Urmnd o
miscare fluid a limitelor fazelor, compusul a fost numit fluvial.
Cristalele acestor aliaje cu memorie sunt scumpe si fragile. Costul lor ridicat ramne
un impediment pentru aplicaiile la scar industrial. n afar de importana lor istoric,

oricum, ductilitatea i maleabilitatea tipice aliajelor aurului nc atrag atenia.aliajele


aurului sunt luate n considerare pentru aplicatiile unde culoare lor tipic i caracteristicile
corozive si rezistena la oxidare sunt importante. Excelente conductibilitate electric a
aurului face aceste aliaje potrivite pentru folosirea lor ca i conectori electrici, de asemenea.
Cel mai des sunt folosite n industria bijuteriilor, de exemplu confectionri. Alte
ntrebuinri poat avea n stomatologie. Datorit cuplrii termoelectrice puternice, aliajele
Au-Pd au aplicabilitate n msurtorile termice.

1.5 NITINOL
1.5.1 Istoric

n 1956, William Buchler a fost supervizor la Naval Ordnance Laboratory, U.S.


Navy, i a fost responsabil de alegerea aliajelor metalice pentru botul proiectilelor
reinstaurate Subroc, UUM-44A. Acest proiectil submarin (Subroc) a fost o arm uria,
creat pentru a fi lansat din tuburile lanstorpile standard ale submarinelor i ndreptate spre
submarinele int dup o misiune ap aer ap. Pentru a asigura o ptrundere cu success
a armei n interiorul defensive inamice, aliajul trebuia s aiv o rezisten ridicat la impact
i sa se topeasca la temperature ridicate. Dintre zeci de diferiti compusi selectati pe baza
cecetarii bibliografice, Buchler a ales mai departe o duzina de materiale pentru
investigatiile urmatoare. Teste de ciocnire, efectuate prin lovitura de ciocan in mici
epruvete de forma unui disc au aratat ca aliajul Ni-Ti a raspuns cel mai bine solicitarii,
conjugat cu structuri generale excelente si proprietati de prelucrare. La acest punct, in
povestire, acronimul NITINOL a fost introdus, asociind materialul cu numele laboratorului.
La momentul respective indica o semnificatie diferita fata de cea actuala.
Aliajul ales era produs in diefrite forme prin diferite procese si supus la experimente
ulterioare. Intr.-o zi, in 1959, Buchler si asistentii sai, Everly si Heintzelman, au luat sase
bare Ni-Ti din cuptor si le au lasat sa se raceasca. Cand una din probe s- a racit, Buchler a
luat-o si a dus-o in atelier pentru tesire. Pe drum, bara a cazut si a auzit un sunet foarte
puternic, indicand un nivel ridicat de umezire interioara. Intrigat s-a intors sa verifice si
celelalte probe. Calde inca, au produs in schimb un sunet strident. Atunci a reincalzit prima
proba, a racit-o inca o data si a verificat raspunsul in a doua etapa. Din nou, s- au produs
sunete surde si respectiv ascutite.procesul a fost repetat iar si iar, avand aceleasi rezultate.
In crnica sa, lansata la White OAk Laboratory Alumni Association, Buchler vorbeste
despre barele arcuite suspendate incalzite si racite, lovite repetat.
Orice ar fi, cele doua sunete diferite au dus la intelegerea existentei a doua faze diferite
reversibile in acelasi material la temperatura diferite. Aranjamente atomice diferite asociate

cu nivele diferite de umectare au aparut odata cu incalzirea sau racirea. La acea vreme, un
s-a inteles ca acest material va duce la descoperiri mult mai interesante. Cu ceva timp
inainte, piroelectricitatea (legatura dintre temperatura si generarea de incarcari
electrostatice pe un cristal) a fost considerata o particularitate a anumitor tipuri de cristale si
a captat atentia oamenilor de stiinta pe plan mundial; doar dupa foarte mult timp, Curie a
recunoscut piroelectriicitatea ca fiind o dovada particulara a piezoelectricitatii (legatura
dintre presiune impusa si generarea de incarcari electrostatice), pana atunci neglijata.chiar
si in acest caz, stiinta a riscat depozitarea cercetarii despre materiale cu umectare variabila
decat despre cele cu capacitatea de revenire a defectelor. E data aceasta, lucruruile au mers
diferit. Oricum, descoperirile stiitifice intamplatoare par sa conduca micile problema de
structura.
Dupa acea prima descoperire, s a depus un efort considerabil pentru intelegerea
comportamentului aliajelor cu proprietati mari de umectare (damping) variabila si , intre
timp, s a descoperit ca prezinta si rezistenta la oboseala. Grupul de cercetatori s-a marit
odata cu alaturarea a doi metalurgisti, Wiley si Goldstein, si un specialist in materiale,
Wang. In 1962, Buchler si Wiley (sunt versiuni diferite despre cine a participat la acea
intrunire istorica) si au prezentat rezultatele conducerii. Au prezentat un fir, de o grosime de
cateva zeci de milimetri, indoit si reindoit de multe ori pentru a-i demonstra rezistenta
incarcarea cclica. Membrii comitetului eu examinat proba pe rand, indoind, verificand cu
inters daca este capabila sa reziste la acele repetate tensiuni. Dar cum s-ar opune caldurii?
Un fumator de pipa din comisie a pus intrebarea si, poate nemultumit de raspunsul primit, a
vrut sa testeze el insusi. Acest domn a luat firul incretit, a pus flacara de la bricheta sa pe
firsi, spre surprinderea celor prezenti, firul a revenit imediat la forma sa originala.
In scurt timp, in timp ce povestea s-a auzit prin tot laboratorul, Buchler n-a avut nici
o dificultate in a face legatura intre aceasta intamplare si comportarea acstica observata
mai devreme. Fenomenul acustic si umectarea variabila duc doar la un numar limitat de
aplicatii. In schimb, revenirea defectelor da nastere unui numar considerabil de aplicatii.

1.5.2 Commercial Development

Dupa aceasta descoperire, au inceput multe cercetari finantate, unele avand succes,
altele fara rezultate. Cand studiile au fost raspandite prin universitati, centre de cercetare,
industrii au fost acordate multe brevete. Cu toate aceastea, au aparut doar cateva produse in
anii 1960-1970 si doar unul a avut success, sistemul de imbinare tevi. Confectionarea
dificila, costurile ridicate si lipsa initiala a furnizorilor de incredere au explicat cu usurinta
aceste rezultate. Cu aceste conditii limit, o aplicatie de succes ar fi trebuit sa fie simpla si
toleranta. Totusi, tinand cont de aceste constrangeri in urmatoarea dcada multe alte

produse au intrat pe piata, in special in mediul biomedical.

1.5.2.1 Imbinare tevi

Prima aplicare Nitinol carea a fost prima aplicare a materialelor cu memorie


industrializata este fluid fitting coupling, in anii 1970, un produs care se afla inca pe
muchie de cutit. Intradevar, acest sistema s-a dovedit a fi foarte mult folosi in ciuda
aparitiei altor sisteme comptetitive. Acest proces foloseste efectul de memorie pentru a
imbina tevi. Este folosit un scurt cilindru din aliaj cu memorie al carui diametru interior
este putin mai mic decat diametrrul exterior al tevilor de conectat. Cilindrul este racit in
azot lichid pentru a obtine faza martensitica; apoi, este intins mechanic pentru a se fixa
peste componentele ce vor fi conectate. Procesul de incalzire dureaza in jur de 10-15v s,
suficient cat sa permita operatia. De indata ce aliajul cu memorie este incalzit, revine la
forma initiala, creand o legatura stransa. Din aceasta experienta, au derivat alte produse
precum racorduri din aliaje cu memorie.
Primele cuplaje realzate sunt cele mai faimoase. Din 1969, au fost instalate pe U.S.
Navy F-14 Tomcat, un avion foarte avansat pe vremea aceea si nu a reportat nici un esec.
Au reusit sa indeplineasca cerintele de 3000 psi (21 MPa) pentru sistemul hidraulic al
avionului. Marca produsului , confectionat de Raychem Corporation, este CryoFit.
Implementeaza o versiune speciala de Nitinol (Tinel) cea are proprietati structurale
apropiate de cele ale otelului inoxidabil. Acest compus este foarte rezistent la coroziune si
prezinta o buna rezistenta la oboseala. In 1973, o versiune imbunatatita a acestui produs
(4000 psi, 28 MPa) a fost proiectata pentru vasele de suprafata ale British Royal Navy. In
1975, i-a fost aplicat submarinului nuclear U.K. Trafalgar- classsi in 1977 vaselor de
suprafata ale U.S. Navy. CryoFit este astazi comun aparatelor de zbor, fiind recunoscut de
U.S. Federal Aviation Administration.
In 1974, ca un produs paralel al aceleiasi tehnologii, Raychem a inceput productia
conectorilor electrici criogeni (Cryocon). Prezentau o transmisie de calitate si rezistenta la
soc si medii vibrante. Un semnificant pas inainte a fost in 1980 prin introducerea unui alt
aliaj cu niobiu. Asegura aceleasi proprietati fara a necesita temperatura foarte scazute
inainte de instalare si a avut succes in armata si aplicatii aerospatiale, inclusiv programe de
satelit. Este folosit in ansamblul acceleratoarelor piezoelectrice si este recunoscut pentru
cablurile de conexiune in cazul avianelor civile. Versiuni diferite ale produsului original au
fost aplicat altor sisteme, precum numaratoare de particule sau la valvele proiectilelor.
Recent, aliajul cu memorie Ti-Nb a fost propus ca o alternativa importanta a clasicului aliaj
medical Ni-Ti pentru nivelul ridicat de biocompatibilitate.

Conectorul tubular , simple in concept si exceptional in performanta, reprezinta un


punct culminant in tehnologia Ni-Ti. Fara o aplicatie de referinta, ar putea ramane o
curiozitate stiintifica pentru zeci de ani. Explozia pietei a ivit oportunitatea de a produce
cantitati mari de materiale de calitate la preturi reduse, aliajele fiind astfel la indemana
multor cercetatori pe plan mundial. Ulterior, a fost facilitata exploatarea altor produse
datorita implicarii inginerilor si designerilor.

1.5.2.2 Orthodontic wires

In 1968, dupa ce a citit un articol despre un alt aliaj cu proprietai ciudate, Andersen
i-a cerut lui Buchler mai multe probe. Dupa o serie de teste, a considerat ca o compozitie
specifica s a comportat foarte bine in stomatologie. In 1972, ca un produs comercial
secundar, Unitek Corporation (3M Unitek) a inceput productie de fire Ni-Ti pentru uzul in
clinici. Sub numele comercial Nitinol era compus din 55% (greutate) Ni si 45% Ti, intr.-o
structura echiatomica. Destul de surprinzator, acel fir un avea proprietati de memorie sau de
superelasticitate din cauza procesului de confectionare specific. Avantajul, in comparatie cu
alte solutii contemporane, precum otel inoxidabil sau aliaje Co-Cr, era nevoia unei instalari
mai usoare si un grad ridica t de functionare. Permitea folosirea in cazuri severe fara a
necesita o structura permanenta. In 1976, cateva branduri de fire Ni-Ti au fost lansate pe
piata, fiind acceptate mondial pentru recuperarea elstica si duritate scazuta. Ca si primele,
aceste fire un prezentau activare trmica sau superelasticitate.
Prima folosinta a aliajelor Ni-Ti pentru implanturi umane a fost in China in 1981 si
se refera la implantarea de compression staples urmata de alte aplicatii ale oaselor pe un
numar mare de pacienti. Aceste posibilitati au fost dezvaluite in conferinte aliaje cu
Memorietinuta in China in 1986, unde diferite ziare au prezentat o varietate de subiecte.
Cel mai faimos produs al folosirii tehnologiei Ni-Ti in activitatea medicala chineza a fost
realizarea unei noi versiuni de aliaj Ni-Ti, special folosit pentru aplicatii in stomatologie
(chinese Ni-Ti). Firul din Chinese Ni-Ti a fost primul element biomedical care presenta
superelasticitate si caracteristici mecanice generale fata de celelalte produse de pe piata.
Cea mai importante caracterstica a fost acea de a presenta defecte reversibile la mentinerea
unui nivel constant si fortat. Aceata particularitate este foarte importante in stomatologie
deoarece rearanjarea dintilor este des asociata cu un deplasament. Un numar remarcabil de
studii pe plan mondial au fost indreptate catre producerea de fire cu atributii similare.
In 1986 Japanese Ni-Ti a fost introdus, o versiune evoluata si adaptata a aliajului
existent, confectionat de Furukawa Electrical Company (1978). Principalele caracteristici
ale acestui aliaj s-au alaturat proprietatilor altor produse. O crestere ulterioara a tehnologiei
stomatologicale a fost legata de introducerea aliajului Ni-Ti termodinamic la inceputul

anilor 1990. Noile materiale au fost imbogatite cu atribuirea proprietatii de a se activa la


temperatura corpului. De asemenea s-a observat ca un punct mai scazut Af permite
obtinerea unui nivel mai bun si mai scazut. Daca aditivii ating un anumit nivel, apar
deformatii reziduale rezultand o instalare mai usoara a firelor in structura ortodontica.
Totusi, deoarece materialul primeste energie de la gura, transformarea inversa in austenita
incepe, firul se contracta si incepe a exercita anumite forte pe dinti. Au fost facute diferite
studii legate de aceste fire, cum s a raportat in Kusy si Whitley (2007). Evolutii ulterioare
ale conceptului au fost propuse: de exemplu, unele fire au fost create cu un punct Af peste
temperatura corpului astfel incat sa ramana inactive producand doar o mica fort ape
sistemul dentar. Dar cand pacientul mananca mancare fierbinte aparatul devine active si
exercita o forta limitata pentru un timp restrans (aparatul este potrivit pentru oamenii
sensibili sau cu probleme periodice).

1.5.2.3 Alte aplicatii medicale

Stomatologia un este singurulsector medical unde aliaajele cu memorie sunt


folosite. In anii 1990, operatiile minim invazive au determinat o crestere decisiva in
tehnologia Ni-Ti: capabilitatea de a asigura deformatii mari si forte relevante este esentiala
pentru acest gen de aplicatii. Elemntele cu revenire a formei sunt alternative valide ale
sistemului clasic de manipulare mecnica cand spatiul disponibil este limitat. Daca
incalzirea directa este posibila, dispozitivele din aliaje cu memorie pot fi foarte mici si, in
consecinta, dimensiunea totala a dispozitivului poate fi minimizata. Deoarece Ni-Ti este un
aliaj non-feromagnetic poate fi folosit si in operatiile bzate pe ecograf.
Se considera ca prima agentie care a adus pe piata occidentala dispoiztive medicale
a fost Hommer MAmmalok, in 1990, un indicator intruziv si repozitionabil pentru sani care
sa ajute radiologii in localizarea tumorilor si nodulilor. Este un dispozitiv din doua piese,
realizat din fir superelastic Ni-Ti care se termina cu un carlig ce intra intr-un ac. In timpul
aplicatiei, acum este introdus in san si este reglat pana cand ajunge la zona considerata cu
tumora. Indicatorul este atunci mutat inainte, iesind din ac si se presupune ca acel carlig
indica locatia corecta pentru a initia interventia chirurgicala. Dispozitivul ofera cateva
provocari interesante legate de aspect: ar trebui sa fixat bine in pozitia corecta, totusi
suficient de moale incat sa permita retragerea in ac.diametrul optim al firului a fost de o
zecime de milimetri, iar raza carligului de cativa milimetri.
Ni-Ti este foarte folosit pentru implanturi si dispozitive medicale datorita
biocompabilitatii excelente, caracteristicilor mecanice si rezistentei la oboaseala care le fac
in mod deosebit potrivite pentru instalari de lunga durata. Mitek bone achor , 1990, este
considerata primul implant permanent in Occident. Dispozitivul consta practic din aripi

superelastice ce se prind de os dupa ce au fost introduse printr-o sectiune mica facuta direct
pe portiunea dorita. Interventii directe si daune colaterale asociate cu folosinta acestui
aparat sunt minime. Intr-un studiu , care vizeaz analizarea unor astfel de rezultate ale
structurilor de etansare, sunt raportate 66-69 de interventii, pn la un total de 166 de
ancore instalate pentru conectarea esuturilor moi la mn , ncheietura minii,cot si oase .
n acelai raport,razele X de scanare succesiva au verificat c 65 de implanturi au rmas
prinse n siguran, la oase. Aa cum de multe ori este cazul,tehnologiile bazate pe Ni-Ti ,
tehnica s-a dovedit a fi uor de nvat i de utilizat.
n 2003, a fost introdus poate cel mai faimos dispozitiv medical bazat pe Ni-Ti:
stentul , exploatnd caracteristicile super- elastice ale aliajelor. Este un dispozitiv folosit
pentru a sprijini arterele bolnave , lucrand ca o structura cilindrica elastica. Se estimeaz c
aproximativ un sfert din totalul stenturilor implantate sunt fabricate din aliaj de Nichel Titan . Stenturile auto-extensibile din aliajele cu memorie sunt fabricate cu un diametru mai
mare dect artera int. AF este, de obicei, setat un pic sub temperatura corpului pentru ca
dispozitivul sa poata fi a lucrat cu usurinta la conditiile de mediu standard. Pentru a
preveni eliberarea prematur, aceasta este limitat la o platform special care este
eliminata dup instalare. Stentul i asum configuraia final n cateva secunde. Astzi ,
implanturi osoase , stenturi , supape , microvalve , i multe alte sisteme clinice au fost
dezvoltate , fcnd aliajele de Ni-Ti de uz comun n multe domenii ale medicinei .

1.6 ALIAJE PE BAZ DE CUPRU


Ca i n cazul Au-Cd , descoperirea de proprieti cu memoria formei din Cu-Zn se
ntoarce la 1950.Aceti compui au prins interesul cercettorilor , deoarece acestea sunt
ieftine , simple care urmeaz s fie fabricate i definesc bine proprietatile. Acestea sunt
realizate din materiale brute disponibile pe scar larg i necesit pregtire standard i
instrumente (cuptoare clasice i obinuitul echipament de structura metalica) de
prelucrare.Componentele, aproape oricaror forme i dimensiuni pot fi produse chiar dac
ele nu au ductilitate si lucrabilitate excelenta. Printre altele, combinaia Cu-Al simplu are
caracteristici de memorie si form bine definite, dar temperaturile de transformare sunt prea
mari pentru utilizri generale; acest neajuns poate fi redus cu uurin prin adugarea de un
al treilea element. Mixurile cele mai studiate sunt Cu-Zn-Al i Cu-Al-Ni, n timp ce atentia
este dedicat Cu-Al-Mn i aliaje de Cu-Al-Be. Toti aceste compui sunt disponibili pe
piata; ei prezint o anumit faza de stabilitate care la rndul su are ca rezultat efecte
complexe de imbatranireCele mai frecvente utilizri ale acestor materiale sunt n cuplaje
evi i fitinguri hidraulice , amortizoare mecanice i de acionare termic i sisteme de
senzori.

Unul dintre primele aplicaii ale acestor aliaje pe structuri full- size a fost nfiinarea
unui motor termic , ceva ce deja s-a ntmplat la aliajele Ni-Ti cu obiectivul de alternativ
individuala,viabil i ieftin la materiale Ni-Ti; Multe experimente au fost , de fapt,
efectuate pe configuraii elaborate anterior. Multe studii axate pe caracterizarea mecanica a
compusilor noi au fost faceute pe o scar larg a raportat n literatura de specialitate. n
Witting i Cozzarelli (1992),de exemplu, frecvena redus a experimentelor a fost realizarea
obinerii tensiunii de ndoire i rsucire, caracteristicile exemplarelor :Cu-Al-Be CuZneAl-Ni contextul istoric i perspective de viitor. n Gillet ( 1994),un model
unidimensional a fost dezvoltat pentru a prezice pe termen lung performan a materialelor
amortizate . Acestea i alte eforturi de cercetare au fost bazele pentru investigarea si
utilizarea unor aliaje , cum ar fi dispozitive de disipare a energiei pentru structurile de
inginerie. Acest cmp prea , de fapt, una dintre cele mai promitoare pentru aceste aliaje ,
n cazul n care sunt necesare utilizri masive costul materiei prime poate face diferenta .
ntr- o anchet suplimentar , cabluri pretensionate au fost ancorate la un model de perete
de zidarie scalate pentru a verifica structura augmentat rezistenta seismic. n aceeai
lucrare , cabluri din aliaje selectate au fost inserate pe apeductul monumental de la ( Cipru )
pentru a mbunti caracteristicile sale dinamice , verificate dup msurtori periodice .
Mari utilizri comerciale erau de obicei inta componentelor de aliaej de cupru. Unele au
fost concepute pentru a lucra pentru multe cicluri n circuite conectate extern.Altele au fost
concepute pentru dispozitivele de siguran i de protecie ca supape de foc; acolo, un cap
de Cu-Zn-Al nchide fluxul de gaze toxice sau inflamabile ca focul ce s-a intamplat in alte
utilizri a elementelor structurale sau cvasi-structurale pentru a mbuntirea puterii lor:
Cu-Al-Ni turnate au fost propuse ca elemente de aditiv pentru armata,pentru composite cu
fibre si textile.Din cauza impactului perspectivelor acestor aliaje i pentru a mpiedicarea
concurenei, cele mai importante companii au fost forate s intre n aceast nou pia.
Bazat pe un compus Cu-Zn-Al , Raychem a realizat o variant economic a cuplajelor lor
de conducte renumite pentru aluminiu i evi din cupru , dedicate n special pentru
sistemele de aer condiionat . Procedura a fost un pic mai complexa dect prima : n acest
caz , tubul SMA a sczut o linie cilindric pe conductele care trebuiau conectate, dup acest
proces , grupul a trebuit s fie sigilat n continuare .

1.6.1 Cupru-Zinc Aluminiu

Cu-Zn-Al este un compus ternar relevant comercial i pe scar larg a studiat n


bibliografia zincului care a fost selectat din cauza costurilor sczute ale acestuia i o larg
disponibilitate pe pia . Acest aliaj prezint temperaturi de transformare n domeniul
cuprins ntre 100 i 100 C , o funcie att a compoziiei i tratamentelor termomecanice .
Din punct de vedere istoric , Cu-Zn-Al a fost primul SMA pe baz de cupru pentru a fi

exploatat comercial . Compoziiile tipice sunt 15-30 % Zn , 3-7 % Al i Cu a adugat la


100% . Avantajul major al aliajelor Cu-Zn-Al este costul , fiind realizate din metale relativ
ieftin i produs prin procedee convenionale, cum ar fi inducia de topire ( necesit cantit i
mici de aditivi , cum ar fi zirconiu sau titan , pentru a reduce dimensiunea granulelor ) sau
metalurgia pulberilor . Proprietile lor de memorie sunt semnificative , cu o tulpin maxim
recuperabil de aproximativ 5% . Lucrabilitate rece este posibila i rezult o funcie
puternic a procentulu de Al . Cantiti aditive trebuie sa fie scazute , deoarece acestea pot
afecta stabilitatea intern a structurii chimice i apoi , caracteristicile de memorare a formei .
Aliaje Cu-Zn-Al pot prezenta unmecanism de recuperare form n ambele sensuri , n
funcie de procesul de formare. Dezavantajele majore sunt legate de ciclism pe termen lung,
la temperatura camerei , care stabilizeaz faza martensitic , crete temperatura de
transformare .Structura compusului in plus se descompune atunci cnd sunt expuse la
temperaturi de peste 100 C . Aceste dezavantaje nu sunt , de obicei, compensate de
comfortul economic i au limitat istoric succesul lor commercial.

1.6.2 Cupru-Aluminiu-Nichel

Nichelul este adoptat ca o alternativ viabil la zinc , i ieftin de asemenea . Cu-AlNi a suferit o intensa dezvoltare i este, de obicei preferat de aliaje din cupru . O compoziie
tipic este fabricata din 13% Al, 4% Ni i Cu pentru a echilibra . Temperaturile de
transformare sunt n intervalul cuprins ntre 80 i 200 C. Ca i fostul compus, este ieftin i
pot fi prelucrate prin metode standard . Caracteristicile mecanice pot fi mbunt ite prin
utilizarea acelorai aditivi deja menionai pentru Cu-Zn-Al . Mai mult dect att
procentele mici de Mn ( nlocuind cantiti egale de Al ) reduce temperaturile de
transformare . Din nou elementele suplimentare pot afecta stabilitatea aliajului i , prin
urmare, utilizarea acestora trebuie s fie limitata. Spre deosebire de Cu-Zn-Al , procentul Al
n Cu-Al-Ni nu afecteaz semnificativ lucrabilitatea, iar lucrul la cald este singura
procedura de fabricatie adecvata . Ca o consecin a prelucrarea la cald , aceste materiale
necesit un proces de rcire controlat pentru a fixa atribute importante , cum ar fi
temperaturi de transformare . Mai mult dect att , tratamente suplimentare sunt de obicei
necesare pentru stabilizarea acestor parametri . Acest proces articulat face ca acest mix sa
fie mai scump dect fostul aliaj de cupru , dar mai ieftin dect Ni - Ti . Efectele mbtrnirii
semnificative sunt observate la temperaturi mai mari de 120 C , n timp ce intervale de
temperatur de transformare sunt n general mai mici dect cele Cu-Zn-Al . Un alt aliaj ,
obinut prin nlocuirea Ni cu Be , a nregistrat unele acceptari comerciale. Este mai scump,
dar procentele mici de Be ( 0,5 % ) permite extinderea domeniului de temperatur de

transformare la un interval ntre 200 i 100 C. In plus, aceasta arat proprieti excelente
de super elaticitate i amortizare .

1.7 ALIAJE PE BAZA DE FIER

In aceti compui ,SME este legat de transformarea martensitic care nu este


termoelastica si nc prezint niveluri interesante de recuperare a tulpinii . Acest fapt
conduce cumva fosta nelegere a faptului c efectul de memorie al formei este, n
principiu corelat doar la transformarea martensitica termoelastica . Investigaiile din aliaj
a formei de fier pe baz de memorare sunt relativ noi , n urma unor evolu ii tehnologice
specifice . Compui pe baz de Fe s-au dezvoltat ca o alternativ la aliaje Ni-Ti i la
compoziii Cu bazate pe scaderea costului datorita proprietatilor bune. Fe-SMA s-au
descoperit i s-au dezvoltat n Japonia n versiunea de baz Fe-Mn-Si. Elementele de aliere
Cr, Ni, i Co s-au adugat ulterior pentru a mbuntirea proprietilor de recuperare a
formei. Aliajele de Fe-Mn-Si-Cr-Ni-Co arata caracteristici atractive, fcndu-le suitable pe
un fundal istoric i perspective de viitor pentru diverse aplicaii tehnologice. Mai recent ,
adugarea de cantiti mici de Va sau Nb au fost, de asemenea investigate. Din nou ,
granulaia are o importan specific n proprietile generale ale aliajelor. Cr, Ni, si Co face
posibil eliberarea extrema de rezistent la corozive Fe-SMA; n special, Fe-28Mn-6Si-5Cr
aliaje ce au fost utilizate n multe aplicaii practice. Aceste aliaje prezint avantaje
comerciale ale elementelor constitutive i disponibilitatea de faciliti de mass-producie,
comune pentru fabricarea de oteluri inoxidabile. Cu toate acestea, fabricatia reala a
confirmat costurile ce nu pot fi reduse la o int important dac nevoile ajung de obicei
oeluri. Fe-SMA sunt produse de combinaii :rulare de fierbere , laminare la rece, forjare,
desen, i altele. Cu privire la aliaje de Ni-Ti, efectul de memorie al formelor acestor
materiale este mult mai mic, 4% n cele mai multe cazuri, i, n general, apare la
temperatura mai mare. Deoarece Fe bazat pe SMA este cel mai utilizat ca articulaii,
recuperarea de presiune este mai importanta dect tulpina de recuperare. De fapt, n acest
caz cea mai important proprietate este fora maxim exercitat de elementul SMA, dup
nclzirea i o constrngere la componentele structurale de referin. Aciunea de SMA a
presiunii ncepe la nclzire, cnd faza de martensita este transformata n austenit. Pentru
Fe-baz SMA, transformarea incepe de la 50 C i se termin la o temperatur variabil
(cteva sute de grade Celsius), n funcie de compoziia aliajului. n acest fel, sunt
accesibile si se subliniaz ntre 200 i 300 MPa. Desigur , rezultatele tensiunilor reale sunt
mai mici dect valorile de caz constrnse ideal : de fapt , este imposibil s se evite complet
recuperare tulpinei , datorit prezenei toleranelor necesare . Din punct de vedere general ,
rezistena , forma curbelor,presiunea tupinei precum i alte proprieti sunt similare cu
oelul inoxidabil . Tungsten gaz inert sau sudura cu plasma se aplic in Fe - SMA .

Necesitatea acestui material apare pentru utilizri relativ mari.Ni-Ti are , de fapt, mai multe
caracteristici favorabile i utilizarea aliajelor mai ieftine nu este justificat pentru aplicaii
care implic o cantitate mic de material . n acest sens , tevi de mari dimensiuni care unesc
pentru constructii tunel i plci comune feroviare ( cunoscut , de asemenea, ca eclise ) sunt
exemple importante de angajare cu succes a Fe- SMA ; vezi Fig . 1.3. Un sistem folosit n
construcii tunel const n construirea unui fel de balene - schelet dintr-o galerie mic prin
introducerea , unul dup altul,a segmentilor de grinzi si curbe.
Figura 1.3 Schema de mbinri SMA pentru conducte din foraj tunel ( sus ) i eclise SMA
pentru elemente feroviare (jos) .

Aceste seciuni sunt sudate pn la un inel complet sau aproape complet. Structura schelet
rezultata creeaz un fel de mediu protejat de sptur.In continuare spatiul de operare
accesibil este foarte ngust i funcionarea necesit multe ore de lucru . Utilizarea
articulaiilor SMA pare a fi o soluie natural la aceast problem dificil , fcnd procesul
mai simplu asigurnd n acelai timp aceleai niveluri de fiabilitate . n general , o cheie
mecanica suplimentara ( de obicei de dou inele-C ), se adaug i s neglijeaza orice grad
de libertate la SMA. Aceste conexiuni prezint aceleai caracteristici de rezisten ca la lipit
i necesit mult mai puine ore de lucru care urmeaz s fie puse n aplicare i sunt facute
mai opreativ. Fishplates pentru conexiuni de transport feroviar este un alt exemplu de
folosirea pe scar larg de Fe-SMA. n acest caz, procesul de munc obinuit este o
operaie masiv, dezvoltata n aer liber i pe site. Multe incertitudini apar apoi, eventual, a
face dou elemente consecutive feroviar nu perfect conectate ntre ele. Cu alte cuvinte, un
decalaj rmne ntre dou elemente succesive, care pot fi n continuare dramatizate de
condiiile mediului extern. Acesta pstreaz extinderea din cauza vibraiilor cauzate de
trenuri, produc, de asemenea, vnti i leziuni. Feroviar funcii apoi sunt influenate
negativ i de a creterea costurilor de ntreinere. SMA fishplates poate depi acest
inconvenient: dup instalarea i nclzirea, elementele de transport feroviar vin mai aproape
i mai aproape i la sfritul procesului nici un decalaj vizibil nu este evident. n timpul

operaiunilor SMA, tensiunile pstrate mpreun si componentele de cale ferat asigur


bune proprietati elastice. Este important s reinei c ambele aplicaii sunt posibile datorit
unor 2 caracteristici de baz, SMA bazate pe Fe: caracteristicile structurale (similar cu oel)
i relativ low-cost, care s permit extinderea de producie i utilizare. Bazate pe Fe SMA
poate mbunti, de asemenea, puterea de ipsos. n acest caz, firele de SMA sunt adugate
substanei de referin i, dup uscare, tratate la cald. ndoirea capaciti crete cu
aproximativ 50%.Utilizarea firelor de SMSpoate duce la remarcabila reducere a costurilor.

1.8 COMUNITARE A SMA

Dezvoltarea timpurie a Comunitii SMA coincide i cu atenia dedicata aliajelor de


Ni-Ti,fiind cea mai renumita dintre ele. ntr-o ediie actualizata de o fost publicaie,
dateaz din 1978, o list masiva de fapte i evenimente asociate cu Ni-Ti este raportata,
printre altele, un studiu despre structura de cristal de aliaj efectuate n Germania ,este citat,
datatarea.Deja n 1950, considerabil a fost atenia aliajelor pe baz de Ti, a raportat n
Duwez i Taylor (1950) i Craighead(1950). Desigur, unele studii interesante pot fi gsite
n perioada dintre datele menionate anterior. Ct de des se ntmpl, n cazul n care pare
doar un pic dincolo de lucrurile obinuite, apar unele stiri interesante, ca sentina lapidarii
n Simmons (1949), ce a declarat: "datele prezente nu justific aliajele ulterioare binare
Ti,Ge sau Ni". Primul Simpozion pe aliaje de Ni-Ti a avut loc n 1967, la Laboratorul de
artilerie naval. In jur de 15 articole s au axat pe structura interna a aliajelor Ni-Ti si a altor
aliaje ale titaniului, petrecand ceva timp analizand procesele lor de transformare si
comportamentul intern.
In 1975, un intreg simpozion dedicat aliajelor cu memorie a fost tinut in Toronto si
organizat de Societatea Metalurgica a Institutului American de Minerit, Ingineri Metalurgi
si Petrolieri. Mai mult de 30 de articole au fost prezentate, avand ca obiect aliaje Ni-Ti, ale
cuprului si alte aliaje cu memorie, printre carea u fost si istoricele Au-Cd si Ti-Nb care,
recent, primesc atentie din partea lumii medicale pentru biocompabilitatea marita. Lucrarile
au fost, majoritatea, consacrate caracterizarii comportamentului materialelor, in timp ce
cateva au tratat aplicatii experimantale sau reprezentative : conectori electrici, motoare
termice, absortie a vibratiilor si o propunere interesante pentru uzul biomedical.
Naval Ordnance Laboratory a gazduit o noua coferinta despre aliajele NiTi in
1978, despre folosirea lor la motoarele termice. Potentialul acestor aliaje era deja clar si o
atentie sporita a fost acordata posibilitatii confectionarii motoarelor, bazaate pe
transformarea energiei termice in energie mecanica. Au fost doisprezece lucrari, dintre care
opt au introdus prototipuri de motoare. Intr-o nota a lui Jack Dixon, din partea conducerii
cladirii gazda, U.S. Naval Surface Weapons Center, este specificat ca unele din aceste

prototipuri au fost ulterior prezentate la televizorin U.S. si Marea Britanie. Cu scopul de a


amplifica impartasirea informatiilor si discutiile intre oamenii de stiinta implicati in aceasta
problema, a fost anuntat un alt simpozion, tinut in Leuven, in 1982.
Facand un mic pas inapoi, in 1976, Istitutul Japonez al Metalelor a organizat primul
simpozion international in legatura cu noile aspecte ale transformarii martensitice in Kobe,
Japonia. Initial, aceasta conferinta nu includea nici o discutie sau lucrare despre aliajele cu
memorie. Aceasta conferinta s-a repetat un an mai tarziu, in Kiev, Ucraina, schimbandu-si
putin numele in Conferinta Internationala a Transformarilor Martensitice (INCOMAT). In
afara de publicatia oficiala,exista si o editie paralela ce a rezumat lucrarile prezentate in
rusa. In 1979, reluand povestea, in sfarsit conferinta a avut o sesiune dedicata efectului de
memorie a formei si si-a schimbat numele si acronimul inca o data in INCOMAT care este
folosit si in prezent.cu cateva neregularitati la inceput,evenimentul se repeta o data la trei
ani si este in prezent o ocazie pentru oamenii de stiinta care lucreaza la aliajele cu memorie
sa isi compare descoperirile si de asemenea sa ia in considerare aspectele neglijate. In 1982,
conferinta ICOMAT a fost tinuta in Leuven si a incorporat un al doilea simpozion planuit
de Naval Ordnance Laboratory. Putin mai multe de 130 de lucrari au fost prezentate, multe
dintre ele legate de memoria formei si aliajele Ni-Ti. Cand conferinta s-a mutat inapoi in
Statele Unite, in 1992, U.S. Nitinol si U.S. Office of Research au fost printre sponsorii sai,
poate pentru a remarca continuitatea cu prima intrunire. Mai mult de 350 de lucrari au fost
prezentate, cu atentie sporita asupra aliajelor cu memorie ale titaniului.
Dupa conferinta tinuta in Toronto, al doilea simpozion international dedicat complet
aliajelor cu memorie a avut loc in China, in 1986, la initiativa Societatii Nationale a
Metalelor Neferoase si Institutul Japonez al Metalelor. In jur de 80 de lucrari au fost
publicate, impartite in mod aproape egal intre aliajele Ni-Ti si ale cuprului si cazuri reale de
aplicabilitate. Cateva lucrari au fost dedicate aliajelor fierului relatin noi. In 1988, alte
conferinte dedicate ingineriei si implementarii aliajelor cu memorie a fost tinuta in Statele
Unite. O colectie structurata de lucrari selectate a fost publicata doi ani mai tarziu.
In 1988, o alta conferinta de asemenea a avut loc pe tema vasta a asa- numitelor
materiale avansate/inteligente/istete, uneori gazduind sesiuni dedicate aliajelor cu memorie.
In acelasi an, un simpozion special a fost devotat descoperirii unei definitii formale a
strusturilor inteligente, organizat de U.S. Army Research Office. Ba chiar posibilitatea
activatorilor piezoelectrici doar ce a fost descoperita (1987) si tot mai multi oameni de
stiinta si-au manifestat interesul pentru materialele capabile intrinsec sa transforme cateva
tipuri de energie (electrica, termica, magnetica s.a.m.d.) in energie mecanica. In 1989,
prima intrunire despre structuri adaptabile a fost tinuta, cu scopul de a explora posibilitati
de realizare de sisteme structurale cu proprietati variabile.
Efectul combinat al unei stari de interes crescand pentru materialele cu memorie,
aparitia pe scena stiintifica a multor materiale inteligente si explozia de aplicatiivirtuale

posibile legate de orice problema inginereasca a produs o unire naturala a diferiti oameni de
stiinta in organizatii specialiste mai bine definite. In 1992, Societatea Aliajelor cu
Memoriesi Tehnologiilor Superelastice (SMST) se gasea alaturi de conferinta deja
mentionata ICOMAT (1992), urmand posibilitatea recunoscuta si nevoia de a avea
evenimente axate pe ingineria aliajelor cu memorie. Prima conferinta a noi asociatii a fost
tinuta in Asilomar, California, in 1994. De atunci, evenimentul este repetat la fiecare trei
ani, in timp ce alte intruniri inrudite au fost organizate pretutindeni in lume. In 2004, SMST
a devenit o societate afiliate Societatii Americane a Metalelor Internationale, o bine
cunoscuta organizatie insarcinata cu diseminare cunostintelor despre materiale.

1.9 PERSPECTIVE

1.9.1 Prezentare generala

Inainte de a prezenta viitoarele aplicatii, s-ar putea sa merite sa se ia in considerare


aceasta perioada de 50 de ani incepand cu descoperirea Nitinol. Proprietatile fascinante ale
aliajelor cu memorie a determinat multi oameni de stiinta sa lucreze la ele. Si, intr-adevar,
aplicatiile posibile ale acestor compusi sunt infinite. Inca de la inceput, sute si sute de
brevete pot fi innumarate. Pe de alta parte, dispozitivele care si-au gasit un loc pe piata sunt
mai putine si cu un scop exact. In prezent, aplicatiile majore sunt in medicina, unde, in
ciuda volumului mic de lucrari realizate, valoarea materiala asociata este impresionanta. In
acest caz, aparatale stomatologice si stenturile sunte cele mai faimoase produse. Pipecoupling sunt alte produse carea au avut parte de un succes enorm de-a lungul anilor pentru
un sistem foarte specific si costisitor ( avioane de lupta si submarine) si sunt dezvoltate in
prezent pentru aplicatii civile. In acest caz, descoperirea unei alternative, un aliaj mai ieftin,
a jucat un rol important. Zrii comerciale paralele s-au dezvoltat, de asemenea, cu
introducerea bine cunoscutelor rame de ochelari, lenjeria de corp pentru femei, si antene
pentru telefoanele mobile. Lista poate continua cu enumerarea folosirii aliajelor cu
memorie pentru valvele termice, dispozitive autonome pentru inchiderea si deschiderea
usilor, un activator pentru prajitor pentru muta cosul in sus sau in jos in functie de
temperatura uleiului si multe altele. De asemenea, s-ar putea sa merite reamintit, printre
aplicatiile cu un impact mic, dar cost mare, folosirea acestor aliaje in confectionarea
bijuteriilor si bratarilor speciale.
In acelasi timp, exista o varietate de aplicatii care, in ciuda potentialului, nu si-au
gasit inca lansarea comrciala. De exemplu, aliajele cu memorie ar putea fi folosit pentru
amortizoarele cu vibratii, datorita proprietatilor mari de amortizare si histereza. Acest

concept ar putea fi aplicat vehiculelor de transport generale la fel de bine ca si cladirilor


mari pentru amplificarea protectiei anti-seism. In acelasi fel, asemenea produse ar putea fi
folosite pentru absoarbe o parte din solicitarile ciclice la care este supus un pod mare sau
chiar sa protejeze monumente si cladiri istorice. Desi aliajele cu memorie nu pot fi folosite
intr-un control dinamic real deoarece raspund foarte greu, ca si alte materiale ce se
activeaza termic, aplicatii extensive pentru a modifica raspunsul dinamic structural pot fi
gasite in literatura de specialitate. Conceptul este de a integra elemente din aliaje cu
memorie, precum fire, in compozitia panourilor sau a altor elemente, pentru a varia
caracteristicile lor dinamice actionand asupra temperaturii aliajelor cu memorie. In trecut,a
fost, intr-adevar, sugerata o aplicatie pentru a controla structuri spatiale mari prin sisteme
de aliaje cu memorie. Motivul principal pentru care aceste idei nu au au devenit inca
produse comerciale reale poate fi gasit in costul asociat sistemelor propuse (amortizoare),
in complexitatea solutiilor (control dinamic) si dimensiunea excesiva (si cost) a arhitecturii
de referinta.
Vorbind de sistemele lansate pe piata, este sa important sa observam ca tehnologiile
active dezvoltate pana acum sunt un fel de single-actuation-life type. De exemplu, valvele
lucreaza alternativ la apa calda si rece si nu necesita caracteristici dinamice particulare sau
un obiectiv de precizie ridicata : valva lucreaza intr-un sens sau altul incet si continuu, dar
nu se cere un control precis al temperaturii. Conexiunile din aliaje cu memorie sunt
dispozitive care sunt aplicate, incalzite si lasate in starea de contractie pe toata durata de
viata a structurii de referinta. Acelasi principiu se aplica si stenturilor medicale: trebuie sa
se desfasoara cand se afunda in artera. Firele ortodontice active au, in schimb, scopul de a
reactiona odata introduse in gura si pot fi inlaturate prin racirea lor lenta. Toate sunt sisteme
de tipul on-off. O alta asemanare relevanta printre exemplele citate si la majoritatea
aplicatiilor din aliaje cu memorie este referirea la mediu de temperatura controlat. Cu
alte cuvinte, dispozitivele din aliaje cu memorie se situeaza intotdeauna intr-un sir clar
definit de temperaturi. In aceasta privinta, corpul uman este un exemplu excelent. Este de
asemenea clar in cazul valvelor de apa calda, prin definitie, sau al motorului prajitorului.
Alte aplicabilitati sunt tipic pasive si se refera , in schimb, la superelasticitate, in acest caz,
elementul din aliaj cu memorie este folosit pentru recuperarea elastica remarcabila sau
capacitatile de disipare a energiei (asociate cu comportamentul isteric) si nu este proiectat
sa fie activat. Prin urmare, este usor de prezis ca acest tip de limitari vor afecta viitoarele
aplicatii ale aliajelor cu memorie, doar daca nu vor aparea progrese ale tehnologiei.

1.9.2 Viziune

Limitarea frecventei raspunsurilor face ca dispozitivele din aliaje cu memorie sunt


aplicabile doar pentru manevrele avioanelor si nu pentru controlul pozitiei. In aceste
conditii, principalul obstacol in folosirea reala a tehnologiei aliajelor cu memorie este limita
lor de temperatura. In particular, din moment ce nivelul tipic operational pe care un avion il
experimenteaza este intre -50 si 80 C, inseamna ca orice fel de activator trebuie sa nu
raspunda in aceasta privinta pentru a fi ferit de disturbatiile exterioare. In plus, intervalul
de activare ar trebui sa se extinda (in prezent, este de aproximativ 20 C pentru majoritatea
aliajelor) pentru a imbunatati controlul mecanismului de miscare. Repetabilitatea si
rezistenta sunt alti doi parametri care ar trebui luati in considerare pentru a asigura un nivel
standard de performanta dupa o lunga perioada de operatiuni. De fapt, aliajele cu memorie,
de obicei , trec printr-un puternic fenomen de imbatranire care le degradeaza capacitatile.
Aspectele legate de oboseala trebuie luate de asemenea in considerare. Sunt puternic
influentate de nivelele de recuperarea a defectelor cerute, care pot ajunge pana la cateva
unitati la suta, depinzand de uzul particular. Daca sunt neglijate,efectele imbatranire si
oboseala potduce cu usurinta la esuarea catastrofala a sistemului. Experimente cu modele
structurale cu acelasi design ale adaptive flaps cu activatori din aliaje cu memorie
implementati au aratat aceste aspecte critice in timp ce au confirmat potentialul urias al
acestei clase de dispozitive.
Pe scurt, urmatoarele caracteristici ar trebui imbunatatite pentru a permite
sistemelor de aliaje cu memorie sa fie aplicate structurilor reale ale avioanelor si sa treaca
printr-un proces de certificare:

Stabilizarea imbatranirii la peste cel putin 200 de cicluri;

Evaluarea rezistentei la oboseala la peste 200000 de cicluri asigurand indeplinirea


cerintelor de revenire a defectelor;

Temperatura de activare la peste 100 C;

Temperatura de activare extinsa pentru a asigura control.

Desigur, acestea sunt cerinte minime care nu ar garanta fezabilitatea adevarata si


specifica a dispozitivelor propuse.
Din moment ce aliajele cu memorie ale fierului au cost redus, deci permite productie in
serie, in viitor este de asteptat ca acest gen de aliaje sa fie folosit in cantitati mari pentru
constructia de cladiri si alte constructii civile, precum tunele, poduri si altele. Aceeasi
tehnologie ar putea fi extinsa catre alte elemente de legatura precum grinzile podului, stalpii
cladirilor s.a.m.d. care ar rezulta in sisteme mai ieftine, mai curate si posibil mai sigure. Ca
tot veni vorba, ar putea fi adaugat ca in mai mult de 50 de ani de la introducerea lor,
clemele din aliaje cu memorie au dovedit buna siguranta intr-o varietate de aplicatii severe.
Raspunsul acestor dispozitive la incarcarea statica, oboseala, temperaturi inalte, cicluri

termice si coroziune sugereaza ca ar putea, de asemenea, sa fie folosite pentru ancorare,


asamblare prin nituire, izolare, incastrare si alte tipuri de legaturi, a caror dezvoltare pe
scara larga a fost initial impiedicata de costurile ridicate ale aliajelor Ni-Ti.
In ceea ce priveste aplicatiile medicale, folosirea a asftfel de compusi a devenit aproape
un standard si este in continua crestere. Din cauza necesitatii de material limitate (cateva
grame pentru fire ortodontice sau stenturi) costul materiei prime nu este o problema in acest
caz. In schimb, o problema importanta este certificarea biocompabilitatii si alte aspecte
legate direct de folosirea implanturilor medicale. Sunt desfasurate cercetari pentru
descoperirea unor materiale mai biocompatibile precum Ti-Nb, deci pentru descoperirea
unei baze bogate de dezvoltat. Deci, pe de o parte exista o tehnologie evaluata cu vasta si
crescanda comunitate, iar pe de alta parte, datorita succesului dezvoltarii, se fac cercetari
pentru materiale mai performante, asigurand continuitatea solutiilor aliajelor cu memorie.
In afara de aplicatiile bine stabilite, multe alte concepte sunt dezvoltate pentru aliajele
cu memorie. Posibilitatea de construire de motoare mici pe baza capacitatii lor de a
transforma caldura in energie mecanica nu s-a evaporat complet. Ideile recente de culegere
a energiei ar putea cu usurinta sa foloseasca aceste materiale in medii cu gradiente termice
naturale. General vorbind, posibilitatea de a folosi componente din aliaje cu memorie in
sisteme mecanice comune mari precum motorul unei masini este vasta, mergand de la corzi
la simple elemente de legatura sau parbrize. Datorita sensibilitatii la caldura, ar putea fi
implementate pentru a modula curentii de aer in jurul motorului sau alte parti ale masinii,
inclusiv cabina, ca o functie a temperaturilor interioare si exterioare. Alte posibile aplicatii
ale aliajelor cu memorie sunt robotica, in consecinta a ceea ce deja s-a experimentat pentru
micromanipulatoare, in medicina. Intr-adevar, multe posibilitati ulterioare au fost
investigate, de la clasicele maini de robot la sisteme mici de miscare, care prezinta insecte,
caracatite s.a.m.d.
Pentru a completa aceasta prezentare, este necesar sa reamintim varietatea de materiale
care au aratat cateva proprietati de memoria a formei si devin un obiect ulterior de
investigatie peste tot in lume: ceramice, polimeri si geluri. Ceramicele cu memorie prezinta
productie mare de energie si folosirea la temperaturi inalte; cel mai evident inconvenient
este reprezentat de inabilitatea lor de a rezista tensiunilor mari la un numar mare de cicluri
si cercetarile se axeaza in prezent pe depasirea acestor limitari. Destul de surprinzator,
nivelul asteptat de revenire a deformatiilor este acelasi ca la clasicele aliaje cu memorie.
Polimerii cu memorie au un comportament de baza apropiat de cel al aliajelor cu diferenta
semnificativa ca acestia prezinta capabilitati de revenire a deformatiilor mai mari (chiar si
cu doua grade amplitudine mai mari ), dar neaparat nivele mai joase de forta (doua grade
amplitudine mai putin) pentru a lucra cu aceeasi cantitate de energie. O clasa speciala de
polimeri cu memorie sunt gelurile cu memorie, bazate, in general, pe un mix de doua
geluri, unul inert si un altul sensibil la o anumita disturbatie exterioara, de obicei numit
element de control. Gelurilor li se pot atribui doua forme diferite, referitoare unei stari de

temperatura inalta, respectiv joasa. Schimbul intre forma unuia si altuia este controlata de
temperatura. Acest schim este reversibil: forma initiala poate fi recuperata. Deformatiile pot
atinge valoari de sute de procente, ceea ce inseamna dublu, triplu sau chiar mai mult decat
lungimea originala. Duritatea materialului se poate schimba mult, de la 0.1 la 10 Mpa.
Gelurile adaptabile pot fi folosite pentru realizarea lentilelor adaptabile (folosind
schimbarea formei pentru a modifica proprietatile optice legate de geometrie) sau pentru
realizarea de tesaturi cu proprietati variabile, depinzand de temperatura mediului. Ambele
geluri cu memorie si polimerii cu memorie prezinta un raspuns lent in timp.
Privind in jur, sunt multe idei inovatoare pentru aplicabilitatea aliajelor cu memorie si,
in general,a materialelor cu memorie, in timp ce numarul produselor evaluate creste si
cercetarile pe plan mondial cauta sa inteleaga mai bine comportamentul lor si
caracteristicile pentru o utilizare mai buna si mai mare.

1.11

Tabele sumar

Proprietatile aliajelor cu memorie sunt raportate si extrase din bibliografie si sintetizate


pentru a acorda un ajutor aprecierilor si consideratiilor rapide, in timp ce aspectul detaliat ar
trebui sa se refere la informatii mai exacte. Tebelul 1.2 rezuma cateva puncte despre
usurinta de a obtine produsele dorite din materia prima. Tabelul 1.3 prezinta un rezumat al
principalelor informatii mecanice.

Tabel 1.2 Prelucrabilitatea aliajelor cu memorie


Tipuri aliaje

Formare

ale Au

Buna

Ni-Ti
ale Cu
ale Fe

Prelucrarea la
rece
Redusa spre
foarte redusa
Bunicica spre
redusa

Redusa spre
foarte redusa
Foarte buna spre
Redusa
buna
Foarte buna spre
Buna spre redusa
buna

Prelucrabilitate

Transformare (
C)

Destul de buna
spre buna

-50..100

redusa

-100..100

Buna

-200..200

destul de buna
spre buna

-200..150

Tabel 1.3 Proprietatile mecanice ale aliajelor cu memorie

Aliaj

Densitate (kg/m3)

Au-Cd

13.5

Cu-Zn-Al

7.7

Cu-Al-Ni

7.2

Ni-Ti

6.4

Fe-Mn-Si

7.5

Fe-Mn-Al-Ni

6.9

Modulul lui Young (Gpa)


Austenita
Martensita
Austenita
Martensita
Austenita
Martensita
Austenita
Martensita
Austenita
Martensita
Austenita
Martensita

100
96
70
70
85
80
83
30
140
190
100
50

Revenirea
deformatiilor
(%)
1.5
5.0
6.0
8.0
3.0
5.0

Tabel 1.4 aplicatii comerciale ale aliajelor cu memorie


aliaj
Pa baza de Au

Ni-Ti

Pe baza de Cu

Pe baza de Fe

Aplicatia principala
Stomatologie
bijuterii
Imbinari tevi
Conectori electrici
Activatori
Stomatologie
Stenturi
implanturi
Atenuare seismica
Amortizoare si izolatori in constructiile civile
Elemente de consolidare
Conectori si cuple
Valve de siguranta si alte dispozitive de
siguranta
Imbinari furtunuri
Imbinsri bare
Atenuare seismica

In final, in tabelul 1.4 este prezentat un tabel cu rezumatul aplicatiilor citate pentru a
ajuta la alegerea unui aliaj cu memorie adecvat la abordarea unui anume design.