Metoda Elementului Finit (MEF)

• Pentru structurile mecanice, m`rimile cu semnifica\ie

fizic` specific` care sunt urm`rite la nivelul nodurilor
sunt deplas`rile nodurilor (u,v,w,rx,ry,rz - corespunz`-
toare gradelor de libertate) - de aici denumirea de
metoda deplas`rilor , consacrat` pentru aceast`
abordare.

Elementul de bar` cu sec\iune constant`, solicitat uniaxial:

(Truss 1D)
• u = Valoarea deplas`rii
• F = Valoarea [nc`rc`rii ( a sarcinii)
u

F Curs MEF A. Pascu

1
 Elementul Bar` 1D (Truss 1D)
Ipoteze:

• elementul de bar` are un comportament linear (se aplic` legea lui

Hooke)
• sec\iunea transversal` “A” este constant` de-a lungul barei
• [nc`rcarea este dat` de for\e dirijate [n lungul barei ]i aplicate [n
capete ∧∧
• Sistemul de coordonate local (x,y) se suprapune peste sistemul de
coordonate global (x,y)
• bara nu suport` for\e ]i deplas`ri transversale: v1 = v2 = 0
Lungimea L, aria sec\iunii A ]i modulul de elasticitate E al ma-
terialului vor caracteriza integral comportarea elastic` a barei -
rigiditatea k = E*A / L
Pentru cazul concret prezentat :
F= k * u
Curs MEF A. Pascu
2
 Pasul 1 Abstractizarea
Se consider` bara ca un element cu dou` noduri:

F1x k F2 x
1 2
x

u1 u2

∧
Not`: Sistemul local ]i global fiind suprapuse, x ]i x sunt identice,
iar pentru a simplifica scrierea se va utiliza numai o nota\ie

Curs MEF A. Pascu

3
 Pasul 2 - Se stabile]te o func\ie pentru deplas`ri u = u( x )
Func\ia trebuie s` fie continu` pe domeniul corespunz`tor
elementului ]i s` asigure compatibilitatea interelemente.
Se aleg, de obicei func\ii polinomiale.
Se consider` o func\ie linear`
u = a1 + a2 x
Num`rul de coeficien\i = 2 = num`rul de grade
de libertate ( d.o.f) al elementului.
Scris sub form` matricial`:
 a1 
u = [1 x ] 
a 2  Curs MEF A. Pascu
4
 Se identific` constantele a1 ]i a2
u (0) = a1 + a2 ⋅ (0) = u1
u ( L) = a1 + a2 ⋅ ( L) = u2 = a2 L + u1
se ob\ine:
u 2 − u1
a1 = u1 a2 =
L
Substitutind [napoi [n : u = a1 + a2 x

Rezult` :  u2 − u1 
u = u1 +  x
 L 
Curs MEF A. Pascu
5
 Sub form` matricial`:

 x x  u1 
u = 1 −    care se poate scrie sub forma:
 L L  u 2 

u = [N ]{δ i }
 u1 
u = [N1 N 2 ]  1
u2 
Unde :
x x
N1 = 1 − ]i N 2 =
L L sunt denumite func\ii

de form`, indic@nd legea de varia\ie asumat` pentru

deplas`ri la nivelul elementului
Curs MEF A. Pascu
6
 N1 Func\iile de form`

1 2
L N1 = 1 N2 = 0 la nodul 1

N1 = 0 N2 = 1 la nodul 2
N2
N1 + N2 = 1

1 2
L
Curs MEF A. Pascu
7
 Pasul 3 - Se definesc rela\iile constitutive func\ie de
m`rimile discrete

Rela\ia deforma\ii specifice deplas`ri devine:

du u2 − u1 care se scrie sub form`

ε= = matricial` ca:
dx L

 1
ε = −
1   u1 
  
L  u 2 
2 {ε }= [B ]{δ i }
 L
Not`: consecin\` a legii de varia\ie lineare pentru deplas`ri,
deforma\ia specific` este constant` pe [ntregul element.
Curs MEF A. Pascu
8
 Rela\ia constitutiv` pentru starea de tensiuni (legea lui Hooke)
este:
σ =Eε
Exprimat` func\ie de deplas`rile din noduri:

σ = E [B ]{δ i } 3

Ea se scrie sub form` matricial` ca:

{σ }= [D][B ]{δ i } [n acest caz particular matricile {σ}

]i [D] au c@te un singur termen

[S ] este denumit` si matricea tensiunilor

elementului (element stress matrix)

Not`: [ntruc@t deforma\ia specific` este constant` pe [ntregul

element ]i tensiunea σ este constant` pe [ntregul element
Curs MEF A. Pascu
9
 Pasul 4: Se deduce expresia matricei de rigiditate

For\a de trac\iune din bar` este F = A σ

Din condi\ii de echilibru: F1x = − F
F2 x = F
Sub form` matricial` se scrie:

 F1x  − 1
  = A  σ
Utiliz@nd expresia lui σ func\ie de
deplas`rile nodale (3), se ob\ine:
 F2 x  1
 F1x  − 1  1 1   u1 
  = A   E -   
 F2 x  1  L L  u 2 

Curs MEF A. Pascu

10
  F1x  A E  1 − 1 u1 
 =    
 F2 x  L − 1 1 u 2 
AE
se noteaz`: k= rigiditatea barei
L
se ob\ine rela\ia for\e-deplas`ri sub forma specific`:

 F1x   k − k   u1   F1   u1 
 =     4   = [K ] 
 F2 x  − k k  u 2   F2  u 2 
Not`: Pentru simplificarea nota\ilor s-a renun\at la indicele x

[K]- matricea de rigiditate a elementului

Curs MEF A. Pascu
11
 Rezolvarea pentru
deplas`ri

• Matricea este simetric`

• Termenii diagonalei principale sunt pozitivi
• Matricea este singular`
• Pentru a putea solu\iona sistemul de ecua\ii ce leag`
for\ele de deplas`ri sunt necesare condi\ii suplimentare,
respectiv condi\iile limit`.
{n acest caz u1 = 0
Rezult`:
F2 F2 L
u2 = =
k EA Curs MEF A. Pascu
12
 Calculul tensiunilor

Conform 3 se scrie:

 1 1   u1 
σ = E −   
 L L  u 2 
E F2 L F2
σ = =
LAE A
Important: formularea prezentat` permite generalizarea

Curs MEF A. Pascu

13
 {n formularea matriceal` pentru elementul finit, termenii
care compun matricea de rigiditate pot fi interpreta\i ca
fiind coeficien\i de influen\` care leag` for\ele nodale de
deplas`rile nodale ale structurii:

[K ]{δ }= {F }
 k11 k12   u1   F1 
k   = 
 21 k 22  u2   F2 
Conform defini\iei, valoarea unui coeficient de influen\` de
rigiditate kij este valoarea for\ei din nodul “i” pe care o induce
o deplasare egal` cu unitatea [n nodul “j”, deplas`rile [n
celelalte noduri fiind 0 (blocate), elementul r`m@n@nd [n
echilibru.
Curs MEF A. Pascu
14
 O structur` mai complex`, E4 A 4
alc`tuit` din bare solicitate E4, A4, L4 k4 =
L4
uniaxial
E3 A 3
E3, A3, L3 k3 =
L3

F2 F3 3
1 2 4 F5

E2 A 2
E2, A2, L2 k2 =
L2
E1A 1
E1, A1, L1 k1 =
L1
Curs MEF A. Pascu
15
Abstractizarea:
1 2 3 4 4 Elemente
F1 k1 k2 k3 k4 For\e, deplas`ri
u1 1 2 3 4 5

5 Noduri
Pentru fiecare element se poate scrie o rela\ie de tipul
 F1   u1 
  = [K ]  indicii 1 ]i 2 corespunz@nd nodurilor elementului
 F2  u2 
Coresponden\a dintre numerotarea global` ]i cea
local` a nodurilor este prezentat` [n tabelul urm`tor
Element 1 2 3 4
Nr nod 1 2 1 2 1 2 1 2
local
Nr. nod 1 2 2 3 3 4 4 5
global

Curs MEF A. Pascu

16
 Rela\ia for\e - deplas`ri care trebuie stabilit`
pentru aceast` structur` va fi de forma:

 F1   k11 k12 ... ... k15  u1 

 F  k k 22 k 23 ...  
...  u2  
 2   21  
 F3  =  ... ... ... ... ...  u3 
 F   ... ... ... k 44
 
k 45  u4
  
4
 
 F5   ... ... k53 k54 k55  u5 
Curs MEF A. Pascu
17
 Construirea matricei [K] - matricea de rigiditate a structurii.
O prim` abordare este cea direct`, bazat` pe metoda
coeficien\ilor de influen\`:
u=1
0 0 0 0
k11 = k1
1 k 1 2 k 2 3 k 3 4 k 4 5
F=k1³1 k12= k13 = k14 = k15= 0

0 u=1 k22 = k1 + k2
0 0 0
1 k1 2 k2 3 k3 4 k4 5 k21= -k1 k23 = -k2
F = (k1 + k2) ³1 k24= k25 = 0

0 0 u=1 0 0 k33= k2 + k3
1 k1 2 k2 3 k3 4 k4 5 k32 = - k2 k34 = -k3
F = - k2 ³1 k31= k35 = 0
Curs MEF A. Pascu
18 ........
 {n final rezult`:

 k1 − k1 0 0 0 
− k k1 + k 2 − k2 0 0  
 1
[K]=  0 − k2 k 2 + k3 − k3 0 
 
 0 0 − k3 k3 + k 4 − k4 
 0 0 0 − k4 k 4 

Curs MEF A. Pascu

19
 O alt` abordare:
asamblarea matricii de rigiditate a structurii
Se scrie matricea fiec`rui element, expandat` la
rangul matricei [ntregului sistem:

 F11   1 −1 0 0 0 u11 
 1 − 1 1   1
 F2   0 0 0 u2 
 
 0  = k1  0 0 0 0 0  
0   
 0 0 0 0 0
   
 0   0 0 0 0 0  

Indicele superior pentru F ]i u se refer` la num`rul elementului

Curs MEF A. Pascu
20
 0 0 0 0 0 0  0 
F 2  0 1 − 1 0  
0 u1 2
 1    2
 F2  = k 2 0 − 1 1 0 u2 
2
0
0   
 0 0 0 0 0 0
   
 0  0 0 0 0 0  0 

0 0 0 0 0 0  0 
0 0 0 0 0  
0  0  
    3
 1  = k 3 0 0 1 −1 0 u1 
3
F
F 3     3
 0 0 −1 1 0 u 2
  2
 
 0  0 0 0 0 0  0 
Curs MEF A. Pascu
21
 0 0 0 0 0 0  0 
0 0 0 0 0 0  0 
    
 0  = k 4 0 0 0 0 0  0 
F 4    4
 0 0 0 1 − 1 u1
 41
 4
 F2  0 0 0 − 1 1 u2 

Pentru asamblare se [nsumeaz` matricile elemetelor

]i se impun condi\iile necesare pentru echilibru ]i
compatibilitate :

Curs MEF A. Pascu

22
 Echibrul for\elor:

F 1
1
 0 0 0  F1 
   2      
 F 1
F
   0 0 F
 2 
2 1    
 +  F2  +  F1  +  0  =  F3 
2 3
0
0  0 F 3  F 4  F 
     2  14   4
 0   0   0   F2   F5 

Curs MEF A. Pascu

23
 rezult`:

 F1   1 −1 0 0 0 u11  0 0 0 0 0  0 
F  − 1 1   1    2
 2   0 0 0 u2   0 1 −1 0 0 u1 
   2
 F3  = k1  0 0 0 0 0   0  + k 2 0 − 1 1 0 0 u2  +
F       
 0 0 0 0 0 0  0 0 0 0 0 0
  4
   
 F5   0 0 0 0 0  0  0 0 0 0 0  0 

0 0 0 0 0  0  0 0 0 00  0 
0
 0 0 0 0  0  0
 0 0 00  0 
 3  
+ k 3 0 0 1 − 1 0 u1  + k 4 0 0 0 00  0 
   3   4
0 0 − 1 1 0 u 2  0 0 0 1 − 1 u1
   4
0 0 0 0 0  0  0 0 0 − 1 1 u2 
Curs MEF A. Pascu
24
 Pentru compatibilitate - asigurarea continuit`\ii structurii:

u12 = u12 = u2 Corespunz`tor nota\iei globale a

nodurilor:
u = u = u3
2
2
3
1
u11 = u1
u = u = u4
3 4
u42 = u5
2 1
u1 
Vectorul deplas`rilor: u 
 2 
u3 
u 
 4
u5 
devine acela]i pentru to\i termenii Curs MEF A. Pascu
25
 {n final:

 F1   k1 − k1 0 0 0  u1 
 F  − k k1 + k 2 − k2 0  
0  u2  
 2   1  
 F3  =  0 − k2 k 2 + k3 − k3 0  u3 
F   0 0 − k3 k3 + k 4
 
− k 4  u4
 4   
 F5   0 0 0 − k4 k 4  u5 

[K] matricea de rigiditate a sistemului

Curs MEF A. Pascu

26
 • Ob\inerea solu\iei c`utate pentru deplas`ri implic`
rezolvarea sistemului de ecua\ii liniare.
•Trebuie aplicate condi\iile la limit` :
[n problema analizat` [n nodul 1 deplasarea este 0.

• Sub aceast` form` sistemul nu poate fi rezolvat

[ntruc@t matricea de rigiditate este singular`.

• Se elimin` din sistem r@ndul corespunz`tor condi\iei la

limit`, iar din matricea de rigiditate coloana corespunz`toare.

• Se solu\ioneaz` sistemul pentru deplas`ri

• Se calculeaz` apoi for\elele necunoscute,
utiliz@nd forma ini\ial` a matricei de rigiditate

•Se calculeaz` tensiunile din elemente

Curs MEF A. Pascu
27
 Elementul Bar` 2D (Truss 2D)

ŷ , v̂ ( xˆ , yˆ ) sistemul de coordonate local

y
xˆ , uˆ
2
L uˆ 2 , Fˆ2 x
1

uˆ1 , Fˆ1 x
θ
x
(x, y) sistemul de coordonate global

Acelea]i ipoteze ca ]i [n cazul elementului unidimensional

Curs MEF A. Pascu

28
 Varia\ia deplas`rilor ]i a tensiunii [n elementul bar`

u2
y
û , σ
x̂

u1
σ 2

L θ
1

x
Curs MEF A. Pascu
29
 For\ele ]i deplas`rile [n sistemul de
coordonate global

F2y
y, v
ŷ v2 x̂
2
L u 2 , F2 x
F1y 1
v1 θ
u1 , F1 x
x, u

Curs MEF A. Pascu

30
 Ecua\ia pentru elementul bar`, exprimat` [n sistemul de
coordonate local ( 4 ), dedus` anterior, este:
 Fˆ1x  A E  1 − 1 uˆ1 
 ˆ =  
 F2 x  L − 1 1 uˆ2 
  { } [ ]{ }
ˆ ˆ
F =K δˆ
Se reaminte]te c` Fˆ1 y , Fˆ2 y , , vˆ 1 , vˆ 2 sunt egale cu 0
^ la dimensiunile 4 x 4
Prin expandarea matricei de rigiditate [K]
ecua\ia elementului finit devine:
 Fˆ1x   1 0 − 1 0  uˆ1 
ˆ 
F  0
 1 y  AE  0 0 0  v̂1 
 ˆ =  
 F2 x  L − 1 0 1 0 uˆ2  5

Fˆ2 y    
   0 0 0 0 v̂ 2 

31 [Kˆ ] Curs MEF A. Pascu

 Transformarea de coordonate pentru un vector [n plan

y
ŷ
G
d
j x̂

ĵ θ
î
i x
G
d = d x i + d y j = dˆ x î + dˆ y ĵ
Curs MEF A. Pascu
32
  dˆ x   cos θ sin θ   d x 
ˆ  =    
 d y   − sin θ cos θ   d y 

dˆ x   C S  dx  C = cos θ

ˆ  =     cu:
S = sin θ
dy  − S C  dy 

unde:
C S Matricea de transformare
[T ] =  (matrice ortogonal` ]i
− S C  antisimetric`)

Curs MEF A. Pascu

33
 Pentru a aplica transformarea simultan la ambele noduri
matricea de transformare va expanda la rangul dublu: 4 x 4

C S 0 0
− S C 0 
0
[T ] = 
 0 0 C S
 
 0 0 −S C

Matricea este ortogonala ]i antisimetric`

Curs MEF A. Pascu

34
 Obiectivul este stabilirea matricei de
rigiditate global`:
{ F } = [ K ]{δ } 6

 F1x   u1 
F  v 
 1y   1
{ F} =   {δ } =  
F
 2x  u
 2
 F2 y  v 2 

Curs MEF A. Pascu

35
 Rela\ia dintre deplas`rile din noduri exprimate [n
coordonate locale ]i cele [n coordonate globale este:

 uˆ1   C S 0 0   u1 
 v̂  − S C 0   
0   v1 
 1 
 =  
u
 ˆ 2
 0 0 C S  u 2 
v̂ 2   0 0 −S
 
C  v 2 
{}δˆ = [ T ]{δ } 7

Similar pentru for\e:

{}
Fˆ = [T ]{F } {F }= [T ]−1
{}
Fˆ 8

Curs MEF A. Pascu

36
 Din rela\iile 5 ... 8 rezult`:

{F } = [ T ] −1
[ Kˆ ][ T ]{δ }
matricea de transformare [T] fiind ortogonal`:

[ T] [ T]
−1
=
T

{F } = [ T ] [ Kˆ ] [ T ]{δ }
T

[ K]
[K ] = [ T ] [ Kˆ ] [ T ]
T 9

Curs MEF A. Pascu

37
 Matricea de rigiditate c`utat` este:

C 2
CS −C 2
− CS 
 2
AE  CS S 2
− CS −S 
[ K]=

L −C 2
− CS C 2
CS 
 2 
− CS −S 2
CS S 
Un rezultat similar se poate ob\ine si prin
metoda direct`, a coeficien\ilor de influen\`

Curs MEF A. Pascu

38
 Calculul tensiunilor
E  uˆ1 
Conform 3 se scrie: σ = [− 1 1]  
L uˆ 2 
Rela\ia dintre deplas`rile exprimate [n sistemul de
coordonate local ]i cel global se poate scrie ca:

{ }
δ = [ T ] {δ }
ˆ *

 u1 
uˆ1  C S 0 0   v1 
 =    
uˆ 2   0 0 C S  u 2 
v 2 
Curs MEF A. Pascu
39
 Dac` se eviden\iaz` matricea tensiunilor S, rezult`:

σ = [ S ′] {δ }
E C S 0 0 
[ S ′] = [− 1 1]  
L 0 0 C S
E
[ S ′] = [− C − S C S ]
L

Curs MEF A. Pascu

40
 Exemplu
A = 4 x 10-4 m2
x̂
E = 210 GPa
L=2m
y θ = 60o
u1 = 0.25 mm
2
v1 = 0.0 mm
u2 = 0.50 mm
v2 = 0.75 mm
60o
x
1

Not`: valorile deplas`rilor u ]i v satisfac

condi\ia deform`rii axiale a barei
Curs MEF A. Pascu
41
 210 ⋅ 10 N / m  1
9 2
3 1 3
[ S ′] = − − 
2m  2 2 2 2 
−3
u
 1 0 .25 ⋅ 10 m
 v   0.0 m 
 1  
{δ } =   =  −3 
u2  0.50 ⋅ 10 m
v 2  0.75 ⋅ 10 −3 m 
0.25 ⋅ 10 −3 
 
210 ⋅ 109  1 3 1 
3  0 . 0 
σ= − −  −3 
2  2 2 2 2  0.50 ⋅ 10 
0.75 ⋅ 10 −3 
σ = 8.132 ⋅ 107 N / m 2
σ = 81.32 MPa
Curs MEF A. Pascu
42
 Exemplu :Structur` cu 3 bare

2 3

1 2
1m

45o

1 45o 3 4

1m

Curs MEF A. Pascu

43
 Datele numerice pentru exemplu

Modulul de elasticitate pentru toate elementele

E = 2 105 MPa

Node Node L A
2
Element local 1 local 2 (mm) (mm ) θ C S C2 S2 CS
Nr. node global
1 1 2 1000 200 90 0 1 0 1 0
2 1 3 1000 200 45 0.7071 0.7071 0.5 0.5 0.5
3 1 4 1410 200 0 1 0 1 0 0

Curs MEF A. Pascu

44
 0 0 0 0
0 1 0 − 1
⋅ 5
[ K (1) ] = ( 2 10 ) ( 200 )  
(1000) 0 0 0 0
 
0 − 1 0 1
 0. 5 0.5 − 0.5 − 0.5
 0. 5 − − 
⋅ 5
0 .5 0 .5 0 . 5
[ K ( 2) ] = ( 2 10 ) ( 200)  
(1414) − 0.5 − 0.5 0.5 0.5 
 
− 0.5 − 0.5 0.5 0.5 

1 0 −1 0
0 0
⋅ 5
0 0
[ K ( 3) ] = ( 2 10 ) ( 200 )  
(1000) − 1 0 1 0
 
0 0 0 0 Curs MEF A. Pascu
45
 k (1) (1)
k 12 (1)
k 13 (1)
k 14 0 0 0 0
 11 
k (21
1)
k (22
1)
k (23
1)
k (24
1)
0 0 0 0
 (1) 
k 31 k (32
1)
k (33
1)
k (34
1)
0 0 0 0
 (1) (1) (1) (1) 
[ K ] = k 41 k 42 k 43 k 44 0 0 0 0 + "
 0 0 0 0 0 0 0 0
 
 0 0 0 0 0 0 0 0
 0 0 0 0 0 0 0 0
 
 0 0 0 0 0 0 0 0

Curs MEF A. Pascu

46
 k ( 2 ) ( 2)
k 12 ( 2)
0 0 k 13 ( 2)
k 14 0 0
 11 
k (21
2)
k (22
2)
0 0 k (23
2)
k (24
2)
0 0
 
 0 0 0 0 0 0 0 0
 0 0 0 0 0 0 0 0
"  ( 2)  +"
k 31 k (32
2)
0 0 k (33
2)
k (34
2)
0 0
 ( 2) ( 2) ( 2) ( 2) 
k 41 k 42 0 0 k 43 k 44 0 0
 0 0 0 0 0 0 0 0
 
 0 0 0 0 0 0 0 0

Curs MEF A. Pascu

47
 k ( 3 ) ( 3)
k 12 0 0 0 0 ( 3)
k 13 ( 3) 
k 14
 11 
k (21
3) ( 3)
k 22 0 0 0 0 ( 3)
k 23 ( 3) 
k 24
 
 0 0 0 0 0 0 0 0 
 0 0 0 0 0 0 0 0 
" 
 0 0 0 0 0 0 0 0 
 0 0 0 0 0 0 0 0 
 ( 3) ( 3) 
k 31 k (32
3)
0 0 0 0 k (33
3)
k 34 
 ( 3) ( 3) 
k 41 k (42
3)
0 0 0 0 k (43
3)
k 44 

Curs MEF A. Pascu

48
  1.354 0.354 0 0 − 0.354 − 0.354 − 1 0
 0.354 1.354 0 − 1 − 0.354 − 0.354 0 0
 
 0 0 0 0 0 0 0 0
 
 0 −1 0 1 0 0 0 0
[ K ] = (40000)
− 0.354 − 0.354 0 0 0.354 0.354 0 0
 
− 0.354 − 0.354 0 0 0.354 0.354 0 0
 −1 0 0 0 0 0 1 0
 
 0 0 0 0 0 0 0 0

De comentat: de ce coloanele 3 ]i 8 din matricea de

rigiditate sunt nule

Curs MEF A. Pascu

49
 Utilizarea principiului lucrului mecanic virtual pentru
formularea matricei de rigiditate.

O structur` liniar-elastic` este [n stare de echilibru static

dac` lucrul mecanic virtual al for\elor exterioare este
egal cu energia de deformare pentru ori ce deplasare
virtual` compatibil` cu leg`turile sistemului.

Pentru elementul de bara solicitat axial, lucrul

mecanic al for\elor exterioare ( for\e ce
ac\ioneaz` [n noduri este:
∆W = Fˆ1x ⋅ ∆uˆ1 + Fˆ2 x ⋅ ∆uˆ 2 = ∑ Fˆi ⋅ ∆uˆi
Scris sub form` matricial`
Curs MEF A. Pascu
50
 ∆W = {F } ⋅ {∆δ i } = {∆δ i } {F }
T

Nota: Pentru simplificare s-a renun\at la utilizarea nota\iei

specifice sistemului de coordonate local

Lucrul mecanic virtual al tensiunilor este:

∆Wi = ∫ σ ⋅ ∆ε dV = ∫ ∆ε σ ⋅ dV
T

Vol Vol

Tin@nd cont de exprimarea deforma\iilor specifice func\ie de

deplas`ri 2 , care se scrie ]i sub forma:

{ε } = {δ i } [B ]
T T T

Curs MEF A. Pascu

51
 ∫ ∆δ i [B ] σ ⋅ dV
T T
∆Wi =
respectiv

Vol

|in@nd cont ]i de expresia tensiunilor func\ie de

deplas`rile nodale, exprimat` de :

σ = E [B ]{δ i }
rezult` :

∫ ∆δ i [B ] E [B ]{δ i }⋅ dV
T T
∆Wi =
Vol

∆Wi = ∆δ i
T
∫ [ B ]T
E [ B ] dV ⋅ {δ i }
Vol
Curs MEF A. Pascu
52
 Din egalitatea ∆W = ∆Wi rezult`:

{∆δ i } {F } = ∆δ i
T T
∫ [ B ] T
E [ B ] dV ⋅ {δ i }
Vol

[K ]
{F } = [K ]{δ i }
 1 1
Pentru elementul bara 1D, cu [B ] = −
 L L 

1 − 1 1 E A  1 − 1
L
[K ] = ∫   E [- 1 1] Adx =  
0
L 1 L L − 1 1 
Curs MEF A. Pascu
53
 Expresia pentru matricea de rigiditate a elementului se
poate generaliza ]i pentru stari de [nc`rcare mai
complexe. {n acest caz [n {ε } vor apare mai multe
componente, iar pentru legatura [ntre tensiuni ]i deplas`ri
se folose]te rela\ia {σ } [ ][ ]{δ i }
= D B
Matricea de rigiditate se calculeaz` astfel:

[K ] = ∫ [B] [D][B] dV
T
10
Vol

Curs MEF A. Pascu

54