Sunteți pe pagina 1din 175

MINISTERUL

TRANSPORTURILOR Şl
TELECOM UNICAŢIILOR
DEPARTAMENTUL CAlLOB FERATE

Pentru uz intern

Î
N D R U M Ă T OIR UI L
PIE ÎN T R U RI E V Z A
Ş NTREŢ NEREA
LUCRĂRILOR DE ARTĂ

1960

EDITURA TRANSPORTURILOR Ş I
TELECOMUNICAŢIILOR
Pentru a se asigura continuitatea şi siguranţa circulaţiei
trenurilor fără lim itări şi restricţii de viteză şi de tonaj,
pentru o utilizare mai bună a lucrărilor d e artă şi pentru
a se mări durata lor de serviciu, toate lucrările de artă
trebuie m en ţin u te continuu în bună stare prin
supravegherea şi re v i zia lor periodică şi prinţr-o
întreţinere activă şi ştiinţifică. N um ai astfel poate fi
respectată una din sarcinile fundam en tale stabilită de
Regulam entul de exploatare tehnică, în care s e prevede că
„prevenirea apariţiei oricăror defecte trebuie să fie
preocuparea principală în munca personalului răspunză tor
pentru întreţinerea construcţiei sau instalaţiei respective".
Locurile u n d e s-ar putea iv i stricăciuni trebuie
desco perite din timp, anticipînd apariţia lor prin luare de
m ă suri preventive, iar atunci cînd se constată defecte, acestea
trebuie să fie îndepărtate în timp util în cadrul întreţinerii
curente.
Munca personalului însărcinat cu întreţinerea lucrărilor
d e artă com portă două faze importante :
1) Depistarea p reven tivă a defectelor prin revizii perio
dice stabilite pe baza unui program bine studiat.
2) înlăturarea la timp a defectelor prin lucrări de în
treţinere.
îndrum ătorul de fapt tratează probleme de revizie
şi întreţinere a podurilor, tunelurilor, terasem ente lor şi
lucră rilor de apărare şi consolidare a terasamentelor
(diguri, ba raje, pereuri, saltele, plantaţii, ziduri de
sprijin, drenuri, şanţuri etc.). A ic i sîn t a r ă ta te : scopul
lucrărilor de artă în cotro trebuie îndreptată atenţia la
revizia lor, fenom enele ce iau naştere Ia apariţia
defectelor, m odul de prevenire şi căile practice pentru
înlăturarea lor.

3
N ecesitatea şi utilitatea îndrum ătorului în forma
pre zentată au rezultat din faptul că literatura de
specialitate d e care se dispune tratează aproape ex clu siv
problemele de construcţii ale lucrărilor de artă şi prea puţin sau
de loc problemele reviziei şi întreţinerii lor.
Lucrarea a fo st elaborată de :
Ing. N. Ciocîrlan . . . Coordonareaşi revizia generală
Ing. V . Ghimbăşeanu . .. Poduri
Ing. D. Teodorescu . . . Tuneluri
Ing. I. Pozarimchin . . . Terasamente şi lucrări de
artă pentru apărarea şi
consolidarea lor.
Materialul care a servit la alcătuirea îndrumătorului a
fo st extras din manualele de specialitate existen te la noi
în ţară, com pletat cu îndrumări practice acumulate din
exp e rienţă şi cu unele tabele originale şi grupat pe genuri
de lucrări.
Considerăm că prin com plexitatea problemelor pe care
Ie tratează îndrumătorul de faţă va fi de real folos întregului
personal care are sarcina de a face revizia şi întreţinerea
lucrărilor de artă.
In g . N . C I O C Î R L A N

Ing . I. P O Z A R I M C H

IN
PARTEA ÎN T lI
REVIZIA TEHNICA A LUCRĂRILOR DE ARTĂ

Se num eşt revizie tehnică la poduri sau la alte


lucrări d e artă verificarea am ănunţită făcută de organele
tehnice de specialitate a tu tu ro r elem entelor constitutive ale
unei lucrări
, de artă cu scopul de a constata starea lor, de a
descoperi la timp to ate deficienţele şi de a preveni ,o ric e
degradare astfel încît circulaţia să fie asigurată fără în treru
p ere şi cu . vitezele prescrise
Reviziile tehnice la lucrările de artă se execută la’ te r
m enele şi de către personalul fixat în Instrucţia p entru te r
m enele şi ordinea reviziilor.
în afară de aceste revizii tehnice fixate pentru instrucţie ,,
se mai execută revizii tehnice de ordin , de către personalul
tehnic de calificare superioară din cadrul secţiilor de în
tre ţinere
, secţiilor de poduri
, serviciilor de întreţin ere ,
regionale Direcţiei în treţinerii şi Institutului de .proiectări
Reviziile tehnice trebuie făcute la to ate lucrările de a
rtă şi anum e :
— podur
i;
-— tuneluri ;
-— terasam ente . periclitate şi lucrări de apăsări şi conso
lidări de teram enţe
Pentru a veni în aju to ru l personalului care prin
funcţiile ce ocupă şi sarcinile pe care , le prim eşte are
obligaţia de a f ş c e revizii tehnice la lucrările de artă se
arată mai jo s p ă r ţile constitutive mai im portante asupra
cărora trebuie şă se insiste m ai mult, precum şi defectele.
care se pot ivi şi care trebuie identificate şi urm ărite cu
ocazia reviziilor tehnice
CAPrrowL i

REVIZIA TEHNICĂ A
PODURILOR
,
, , pod trebuie av u t în v ed e
La rev izia tehnică a unui
re s ta re a podului vechim ea lui . m aterialul din care este
con stru it şi m odul cum este construit ,
Ţinînd seam a d e aceste caracteristici se deosebesc urm ă
to are le feluri d e p o d u
r i:
— poduri p ro v iz o rii;
,
— poduri sem idefinitive cu caracter p ro v iz o riu ; .
— poduri se m id efin itiv e;
— poduri definitive : metalice de zidărie şi tubulare
A. PODURI PROVIZORII
, ,
în g eneral ,podurile provizorii. sîn t executate cu
infra stru ctu rile din lemn iar suprastructurile
, fie din
lemn fie din grinzi lam inate pachete d e şine etc ,
Prin n atu ra şi modul lor de construcţie aceste poduri
sînt expuse la degradări prem . ature sau accidentale din
care cauză revizia lor tehnică treb u ie să fie riguros făcută
în te r m enele prevăzute, de instrucţii

§ 1 INFRASTRUCTURA
,
După m odul d e construcţie al in frastructurii se deosebesc:
— in frastru ctu ra din stive •
-— in frastru ctu ra din c a p r.e ;
— infrastructura din piloţi b ă t u ţ i ;
— in frastructura din căsoaie

6
1) Infrastructura din sti ve
Stivele sînt grinzi sau trav e rse din lemn, aşezate în s
tra tu ri jo ân tiv e şi suprapuse perpendicular un strat peste .
altul P en tru a se împiedica alunecarea straturilor între , ele
se so lidarizează prin dornuri şi buloane, sau cel puţin prin .
scoabe
La revizia tehnică se vo r av ea în vedere u rm ătoarele , :
— stabilirea terenului pe care sînt aşezate stivele re s
p ectiv poziţia şi stabilitatea stivelor (să nu fie deplasate sau
înclinate) ;
— dacă am plasam entul stivelor este pe teren slab
sau într-un curent de scurgere al apelor şi deci există
pericol de
afuiere a terenului sub stive ;
— dacă m aterialul din stive este în bună stare şi dacă
d in cauza cedării Unor elem ente nu sînt solicitate prea mult
alte le ;
— dacă elem entele stivelor sînt corect m ontate pentru a
p u tea prjmi şi repartiza uniform sarcinile , ; , .,
— se v a observa dacă elem entele com ponente ale
stivelor s în t solidarizate în tre ele cu scoabe buloane
dornuri etc astfel ca s a se garanteze stabilitatea lor ;

. daca pernele de rezem are a grinzilor pe stive
sînt m o n tate
l corectl faţă de poziţia stivei i lşi dacă sînt în
bună
l ,stare ,
In cazu perne or de formate ili din ma mu te piese ansam-
b ate se v a verifica ju sta lor aşezare în măsura de a se
a- sig u ra a tît Tezistenţa cit şi stab tatea lor.
2) Infrastructura, din capre ,
,
Caprele sîn , t cadre din lemn . simple sau duble
aşezate v ertic al şi în general d irect pe pămînt care
descarcă o infra stru ctu ră , (plină culee sau palee) defectă
La revizia ce li se face se vo r observa urm ătoarele :
— stabilitatea caprelor dacă nu prezintă închlinări sau
d e n iv, e lă r i;
— poziţia caprelor faţă de curenţii de apă şi scurgerea
apelor în special cînd caprele sînt aşezate pe păm înt fără
blocuri de beton (se vo r lua m ăsuri de deviere a apelor,
şi asig u rare a c a p re lo r);
—1 m odul cum sînt p ro teja te caprele contra
gheţurilor dacă există spargheţi şi care este starea lor ;

7
. din com ponenţa caprei
— ex isten ţa tutu ro r pieselor ,
(tălpi, babe , popi contravînturi
, moaze), precum ş i modul de
p rin dere a acestor piese între, ele •
— existenţa tu tu ro r butoanelor de prindere , tiran
ţilo r şi a piuliţelor precum şi modul lor de strîngere ;
— starea m aterialului din care sînt confecţionate ca
prele .
în reazemele in term ediari , nu sînt admise capre
simple, care lucrează independent pentru fiecare deschidere în.
parte Aceste capre trebuie să fie solidarizate corespunzător p
en tru a juca în mod ju st rolul unor. palee
3) Infrastructura din piloţi bătuţi
Din piloţi se fac în general infrastructuri la podurile pro
vizorii, în care caz sînt din lem n . rotund Mai rar se
folosesc piloţi din beton armat sau , metal în care caz podul
are ca racter definitiv
.
Infrastructura formată din piloţi poartă denum irea
gene rai^ de ,Dalee care pentru o mai bună stabilitate are
piloţi înclinaţi paralel cu axa liniei
, numiţi piloţi de frînare, sau
perpendieular pe axa liniei, num iţi piloţi de stabilitate.
. La cercetarea ce se face unor asemenea construcţii se
vor observa urm ătoarele :
—; Existenţa tu tu ro r piloţilor ceruţi de sistemul de alcă
tuire al reazemului (culee sau palee) atît în ce priveşte piloţii
de rezistenţă , cît şi cei de stabilitate sau frînare.
- Dacă toţi piloţii la palee , culee , aripi se m enţin cu
iişa suficientă în pămînt sau sînt subspălaţi şi în ce măsură,
clacă s-au produs cedări sau denivelări între ei etc.
— Podurile provizorii cu palee de lemn , prin însuşi felul
lor de construcţie!, sînt în mod particular expuse la avarii sau
distrugeri la trecerea apelor mari . Părţile cele mai expuse sînt
paleele din cursul principal al apei care pot fi afuiate .
— Pentru a se urm ări v ariaţia fundului , se v a face
la fiecare pod provizoriu un profil longitudinal prin axul
po dului
, raportîndu-se cotele fundului la nivelul superior al
tra verselor
. Se vor lua atîtea cote cîte vor fi necesare
pentru a avea o cît mai bună reprezentare a configuraţiei
fundului al biei. în timpul şi după trecerea apelor mari se vo
r măsuri din no a cotele fundului ori de cîte ori , va fi necesar
iar profilurile obţinute se vor compara cu profilul iniţial
pentru a se urmări v ariaţia . cotelor fundului A tît profilul
iniţial cît şi profilul

8
cel m ai periculos obţinut se vor trec e în cartea podului n o
- tîndu-se d atele cînd au fost obţinute . La fiecare v iitu ră
şi ce l puţin de două ori pe an (prima vara , a doua toamna)
se vo r m ăsura din nou adîncimile, albiei iar profilurile
obţinute se v o r înscrie cu d ata lor în cartea podului pentru a
le urm ări în timp v aria ţia nivelului . fundului
— Pe una din paleele mai ferite ale podului, la adăpost
de gheţuri sau flotanţi se v a fixa o miră verticală , grad ată
cu j vopsea rezistentă la spălare , pe care s ă se poată citi
bine .
înălţim ea niveltilui apei deasupra etiajului Cotele maxime ale
nivelului şi datele cînd. au fost observate se vor înscrie suc
cesiv în cartea podului ,
— L§ podurile provizorii mari la cele mai expuse afuieri-
lor şi lâ cele dubioase ,în ceea ce priveşte fişa piloţilor sau
suficienţa deschiderilor , în perioada apelor m ari se v a
face o supraveghere continuă m ăsurîndu-se în fiecare. zi
cotele fundului p entru a se p u tea lua la timp m ăsurile
necesare
— Gradul de putrezire al piloţilor în diferite secţiuni u
e la încastrarea lor în păm înt şi ,pînă la elem entele de
reze- m are şi în special în zona v ariaţiei regimului de um
iditate (în albiile-m ajore cu stratificaţii filtrante zona v aria
ţie i de umi, d itate se v a considera de la nivelul hidrostatic
în sus)..
— Existenţa şi starea tu tu ro r elem entelor , de solid,
aritate în tre piloţi precum şi a. pieselor de rezem are şi de
contra- vînturi
Existenţa tu tu ro r butoanelor
. de prindere a
tiranţilor precum şi modul lor de strîngere
— Existenţa şi starea elem entelor de rezistenţă şi de re
p artiţie în tre capetele
.
piloţilor
— Existenţa şi poziţia exactă a pernelor pe care reazemă
grinzile
. (urşii),, precum şi asam blarea lor p entru a garan ta
re p artiţia şi
, stabilitatea
— S tarea piloţilor şi a căptuşelilor
. cu rol de a prelua
îm pingerea păm întului din spatele culeelor şi a ,aripilor
din lemn De asem enea se v p verifica sistem ul de co n trav
itu ire sa, u ancora} p re cu m şi starea m aterialelor de la
aceste. dispo zitive de sprijinire a pămîntului In cazul paleelor
înalte unde piloţii b ătu ţi se prelungeşc, cu capre simple sau .
etaje se v a cerceta în plus sta re a tălpilor de reazem p
entru fiecare etaj în parte precum şi y ertic alita te a
întregului sistem de reze mare
— S tarea generală a spargheţurilor acolo unde există
— Situaţia scurgerii apelor pe sub pod în raport cu pa-
le e le şi a n u m e :
— să n u fî a p ă ru t în tre timp curenţi oblici care să so
licite paleele în mod d e fa v o ra b il;
— să nu se fi schimbat în tre timp direcţia
curentului , principal astfel încît acesta să curgă paralel cu
axul podului .
şi deci pajeele şi culeele să fi colicitate transversal
— Existenţa m aterialelor flotante care se proptesc în re a
zeme sau sînt . încîlcite în tre piloţi (care vor trebui desprinse
şi îndepărtate)
i i
4) Infrastructura d n căsoa e
,
C ăsoaiele sînt chesoane deschide . din lemn bine
încheiate l a colţuri, şi um plute cu piatră brută . Ele sînt
folosite în loc d e palee din lemn în cazul podurilor provizorii
La cercetarea lor sînt de observat u rm ă to a re le :
Dacă m aterialul lemnos , (bile, dulapi) din care este con
fecţionată căsoaia (chesonul) consolidările . de lemn sau fier
lâ colţuri şi îm binările sînt în bună stare
— Dacă p ereţii interiori cu rol de a consolida pereţii ex
terio ri nu kînt .putrezi şi pot să mai asigure redeform area p e
re ţilo r exteriori
— Existenţa şi. starea elem entelor componente ale p er
n e lo r d e rezem
are .
— Dacă nu există goluri sub pernele , de reazem şi, în
caz afirm ativ cauzele care produc aceste goluri
— S tarea spargheţurilor dacă există sau a părţilo, r ascu
ţite ale căsoaielor care servesc în acest scop. ,
— Dacă pe perim etrul ex terio r al căsoaiei la bază piatra
In fdrtnă de brîu e s te asigurată contra eroziunilor apei aşa
încît firul principal al apei să nu am eninţe cu erodarea fun
dului. .
,
§ 2 SUPRASTRUCTURA
După n atu ra şi modul de construcţie suprastructura pro-
■vîzorie poate f i :
— din grinzi 3e lemn (urşi) ;
— din pachete de şine cu trav erse rezem ate ;
— din pachete de şine cu trav erse atîrn a te ;
— din grinzi m etalice (lam inate sau nituite) ;
— din tab liere m etalice dem ontabile (sistem Roth W ag-
n e r Kohn etc.).

10
5) Elemente com ute l a toate suprastructurile
Cu ovazia rev iziilo r tehnice se v o r face u rm ătoarele
con statări carfe sîn t comune la to ate su prastructurile a
ră ta ţe m ăi s u s :
— S tarea niv elu lu i liniei pe pod şi îri afara podului .
-T- Modul d e prindere, d istan ţa şi starea trav erselo r spe
ciale pe pod şi a celor de Ia capetele podului .
— Dacă su p ra în ă lţa rea ex isten tă la podurile în curbă co
respunde razei şi v itezei respective a liniei.
— Existenţa şi stare a platelajelor, a tro tu arelo r şi a p a
rapetelor .
— Existenţa şi modul de prindere a contraşinelor , nivelul
ş i poziţia lo r faţă de şine.
— Dacă ex istă jo an te în cale în dreptul reazem elor care
tre b u ie să fie .
eliminate
— Dacă ax a podului (axa de sim etrie a grinzilor de sub
ce le d âu ă fire ale căii) coincide. cu ax a liniei sau este în limita
to lera n ţe lo r admise d e instrucţie
— Dacă sup rafeţele, orizontale ale pieselor sau locurile în
chise, în formă
, , cutii la noduri sînt cu răţate de m
de
urdărie (praf zgură pămînt v eg e ta ţie etc.).
,
-— Dacă la podurile păzite sau la cele din apropierea can,
,
toanelor există ,
şi sînt com plete instalaţiile contra incendiilor
în special la , podurile mai ,m ari de 100 m .(lăzi de nisip bu

to a ie cu apă căngi,- topoare tîrnăcoape . etc.)


— Prezenţa în stare reglem entară a indicatoarelor de
restricţii ş i d aca se respectă restricţiile
.
— Dacă se fac în mod conştiincios reviziile prescrise de
in stru c ţii şi 4acă modul de întreţin ere curentă este
,
cores punzător
.
Ţinînd seam a de particu larităţile fiecărui fel de su p ra
stru ctu ră la cercetările ce se fac se vo r av ea în v ed ere indi
c a ţiile d ate la fiecare dintre
ele
6) Suprastructura, din grinzi de lemn
.
,
La astfel de suprastructură se v a observa :
— Deschiderea teoretică num ărul şi dim ensiunile grin
.
zilor (urşilor) în rap o rt cu schema adm isă pe linia respectivă
— S tarea m aterialului dacă nu prezintă crăpături sau
în cep u t d e putrezire şi în genteral dacă mai p ăstrează in te
g rita te a de rezisten tă şi com ponenţă conform proiectului

11
— Starea pieselor m etalice de legare, îm binare etc.
—- Dacă părţile din lemn sîn t pro tejate contra
.
cărbunilor aprinşi ce pot cădea de pe g rătarul locomotivelor
7) Suprastructura din pachete de şi ne cu traverse rezemate1
La astfel de suprastructură se v a observa :
— Modul de alctătu ire şi solidarizare al pachetelor
,
de şirfe, num ărul şinelor ,
tipul lor şi deschiderea teoretică
în rap o rt cu schema liniei şi cu viteza de circulaţie admisă .
— Trebuie respectate strict prescripţiile planurilor tip
I.P.T.Tc.C.C. pentru diversele deschider , planuri care au fost
difuzate la direcţiile regionale .
— Modul de rezem are a pachetelor de şine pentru a fi
îrt perfectă concordanţă cu prescripţiile proiectelor
, în spşcial
să fie asigurat nivelul şi stabilitatea pachetelor
, atît în plan v
e r tical cît şi în plan orizontal
.
— Dacă axa d e sim etrie a pachetelor de şine
corespunde cu ax a liniei pe pod sau este în limita to leran .
ţelo r admise
i
8) Suprastructura din pachete de ş ne cu traverse atîrnate
La revizie se va observa : .
— Dacă execuţia corespunde planurilor aprobate
— Sistemul de prindere a pachetelor de şine pe reazeme
şi modul de suspendare a trav erselo r căii de pachetele de
şine.
—. Modul de alcătire şi solidarizare a pachetelor de şine
şi deschiderile reale pentru a nu depăşi prescripţiile proiect-
telor
— Sistemul de sprijinire a păm întului în spaţiile . p ro
te ja te de acest sistem de podeţe şi dacă m aterialul lemnos
e s te în bună stare şi asigură buna sprijinire
, a pămîntului
— S tarea trav
. erselo r suspendate de pachetele de şine (să
nu fie crăpate sau cu început de putrezire nefiind admise a st
fel de traverse) ,
Se v a da o, aten ţie deosebită trav erselo r care servesc
de reazem ,p e n tru pachetele de şine atît din punct de
vedere al .stătii traverselor cît şi din punct de vedere al
rezem ării lor pe terasam ent urm ărindu-se m enţinerea
nivelului orizontal
, pe ambele fire
A cest fel de suprastructură se foloseşte . numai în
cazuri excepţionale cînd înălţim ea sup pod este prea mică
şi nu
perm ite executarea unei astfel de suprastructuri In acest si-

12
stern de tucru podul este format din pachete de şine aşezate
,
p<? trav e rsele din linie situate în spatele culeelor iar în
drep tul podului trav ersele sînt atârnate de pachetele de
şine prin legături m etalice. speciale
â) Suprastructura din grinzile meta
l ice (lam inate sau
nituite
La revizia acestui sistem de suprastructură se v a observa :
,
— Compiinerea sistemului de, grinzi care, alcătuiesc ta-
blierul metalic num ărul, grinzilor profilul tipul de grindă
şi deschiderea .teoretică să corespundă schemei admisă pe
lin ia respectivă ,
— Sistemul de ,asamblare a grinzilor prezenţa tuturor
.
pieselor componente poziţia şi starea lor. Dacă buloanele
sînt strînse
— Existenţa , şi starea jugurilor de solidarizare a grinzi
lor de pe un fir precum , şi a pieselor de solidarizare între
grinzile din, ambele fire precum
. şi respectarea distanţei de
cel mult 1 50 m în tre juguri De asem enea . existenţa şi
, capetele grinzilor
starea contrafişelor (proptelelor) la
— Poza traverselor de pod starea şi prinderea lor de
grinzile metalice^ Se vo r elimina to ate cazurile în care
lipsa de păsuire a trav erselo . r pe grinzile m etalice se
corectează cu pene între trav e rse şi grinzi
— Existenţa spaţiilor prescrise între capetele ,grinzilor şi
dispozitivele de oprire ale păm întului şi balastului precum .
şi ,
în tre capetele grinzilor de la două deschideri
succesive,
— Modul de rezem are al grinzilor , pentru a fi în p er
,
fectă concordanţă cu prescripţiile proiectelor şi asigurarea
nivelului
— Existenţa şi starea parafum urilor în cazul podurilor
d e încrucişâre sau pasajelor superioare l în special acolo
unde locom otivele staţionează sau fac m anevră sub pod.
10) Suprâstructura din tabliere meta ice demontabile .
.
La revizie se v a u r m ă' r
.
i:
— Existenţa şi starea tu tu ro r ,elem entelor constructive
— E xistenţa şi strîngerea butoanelor de asamblare
— Elementele podului s$ nu prezinte lovituri sau în
d o itu ri
(voalări)
— Săgeată Elastică a tablierului care nu trebuie să fie
m ai m are ca L/750 (ca la tablierele definitive — STAS 1911-
54

13
posţ, 3,91), ia r în planul orizontal tălpile tablierului să n
.
u p rezin te coturi Podurile dem ontabile au o săgeată
(burtă) c h ia r sub g re u ,ta te proprie întru cît la m ontarea
tablierelor d e m ontabile nu se v a d. a contrasăgeată Talpa
inferioară se va m , onta o riz o n ta l • dacă se dă contrasăgeată
,
la montare nu s e m ai potrivesc găurile elem entelor ce
trebuie îm binate şi nu se m ai p ot ihtroduce . butoanele de
solidarizare Din această cauză după dem ontarea schelei de m
ontaj săgeata perm anentă pro duce încovoierea tălpii în.
planul vertical (tablierul are burtă)
La deschiderile m ari această deform are este clar vizibilă
cu .
ochiul liber Limita de —p entru săgeata elastică arătată
, /O
la
U .
punctul 4 se m ăsoară de la poziţia. tălpii lu ată sub sarcina p
er , .
m anentă deci exclusiv săgeata perm anentă luată de ta b
lie r la ridicarea de pe schela de montaj .
— Starea şi poziţia reazemelor
— Dacâ gabaritul .de liberă trecere este asigurat în caz
co n trar se v a ţine seama de dim ensiunile reale la
transporta- . tu rile cu încărcăturile ce depăşesc gabaritul de
încărcare
— Dacă n u au prins rugina unele elem ente şi în
special buloanele de asamblare

B PODURI SEMIDEFINITIVE CU CARACTER


PROVIZORIU ,
, .
11) Indicaţii generale
, , ,
Podurile sem idefinitive
. cu caracter provizoriu sînt acelea
la care su prastructura este provizorie iar infrastructura este
definitivă d ar mai ex istă cel puţin o palee provizorie
Revi
zia infrastructurii definitive se face la fel ca la podurile semi
,
definitive iar a celei provizorii ca şi a ,suprastructurii se face
,
ca la podurile provizorii ,
, .
C. PODURI SEMIDEFINITIVE
Podurile sem idefinitive au in frastructura construită
în stare definitivă din beton beton armat cărăm idă sau
zidărie din piatră iar su prastructura provizorie din grinzi
de lemn
p ach ete de şine din grinzi m etalice sau tab liere
demontabile

14
§ 3 . IN F R A S T R U C T U
RA

12) Indicaţii generale


Revizia tehnică se face verificîndu-se :
— M ăsiirije lu ate privind scurgerea .apelor
. pe sub p o d
u ri şi posibilităţile de afuiere, descrise la pct
, 3,
■>— Dacă zidăria din culee pile, cuzineţi
, aripi radiere
, sau
sferturi
, de con este în stare bună ş i nu prezintă fisuri
dis
locări degradări sau tasări care produc crăpături în p ărţile
com ponente ale infrastructurilor sau am ,eninţă, stabilitatea
, ş
i siguranţa lor identificîndu-se cauzele şi evoluţia lor. .
— Dacă rostuirea zidăriei de la culee pile aripi sferturi
de con sau rad iere nu este degradată sau nu are lipsuri
— Dacă nu există infiltraţii de apă în culee sau aripi
c a re să indice reau a funcţionare sau înfundarea ,
drenurilor din spatele acestora şi dacă . aceste infiltraţii nu
sînt din ape agresive , c a re pot cauza d egradarea, prem atură
a zidăriei pe lîngă, efectul îngheţului şi desgheţului
■— Dapă apele în am onte şi aval de pod au a sig u
ra tă scu rg erea normală fără pericol de atacare a părţilor
compo n en te a infrastructurii . sau de colm atare a luminii
podului-
— Dacă
, lucrările de-apăsări ,existente Ia pod lucrează. în
condiţi ifavorabile p entru pod
— Dacă zidăria sau stratul de param ent nu p re zin
tă crăpături dislocări sau degradări identificîndu-se cauzele
;— Dacă defectele co n statate. care nu pot fi în lătu rate
î n cadrul direcţiei regionale sînt ţin u te sub supraveghere şi
au fost lu ate m ăsuri de consolidare provizorie în vederea
asigu ră rii circulaţiei şi a construcţiei
— Dacă p ern ele de rezem are pe culee sau pile sînt aşe
zate conform ,instrucţiunilor din proiect şi reazemă just pe.
suprafaţa lor.
— Dacă poziţia infrastructurilor este, perfectă şi nu p re.
zintă înclinări tasări sau deplasări de la poziţia lor , iniţială
■— Dacă drenurile şi barbacanele din , soaţele culeelor
sau aripilor lucrează în bune condiţiuni sau sînt înfundate
— Dacă zidurile de gardă sînt în bună stare nu sînt
îm pinse şi d egradate de grinzile tablierului ori de . um
plutura
şi balastâl din spatele lor.
—r- Dacă sie face m ăsurarea profilului albiei la
podurile peste ap e curgătoare şi dacă m ăsurătorile se ţin la
curent

15
— Dacă nu există adunate şi proptite în zidăria prodului
corpuri plutitoare , gunoaie saU alte deşeuri care împiedică
scurgerea apelor. De asem enea dacă izolarea capacelor la
ca- m erile de mine asigură perfect n epătrunderea apei în.
interior
— Dacă nu staţionează apa deasupra cuzineţilor
. sau a
zidăriilor pe care sînt aşezate pernele de lemn .
— Dacă sînt scări de acces pentru revizia infrastructurii
.
— Dacă în rpsturile zidăriei nu a crescut vegetaţie
.
§ 4 SUPRASTRUCTURA
13) Indicaţii generale
Suprastructura podurilor semidefinitive este în general
,
asem ănătoare suprastructurii , de la podurile
, provizorii
adică poate fi din grinzi de lemn pachete de şine . grinzi m
etalice lam inate sau n ituite sau din tabliere demontabile
Revizia tehnică a acestor stuprastructuri se va face. după
cum s-a ară ta t la suprastructurile podurilor provizorii
.
D PODURI DEFINITIVE
Podurile deifnitive au, atît infrastructura cît şi suprastruc
tu r a cu caracter
. definitiv indiferent de m aterialul folosit
la construcţie , Ţinînd seama de n atura m aterialului şi de
forma suprastructurii
, podurile definitive se grupează în :
— metalice ,
— de zidărie (dalate, cu grinzi
, pretenisionate sau
şimple boltite ovoidale etc.),
— tubulare
— din lemn (podurile din lemn cu caracter defini
tiv sînt pe cale de dispariţie şi în orice
,
caz; pînă la înlocuirea . lor completă se
v o r tra ta ca provizorii)
.
§ 5 PODURI DEFINITIVE CU TABLIERE METALICE

Podurile
, cu suprastructură
, metalică; au infrastructura, de
finitivă din beton cărăm idă sau piatră (mai rar metalică) iar.
suprastructura m etalică din fiare profilate nituite
, sau sudate
La verificările ce se fac la aceste poduri trebuie observat:

16
14) Infrastructura
L, a verificările ce se fac infrastructurii se vor respecta
in dicaţiile d ate la revizia tehnică a infrastructurii
podurilor sem idefinitive
. (pct. 12)
15)
Suprastructura
Revizia tehnică. a suprastructurii m etalice se v a face con
form instrucţiunilor
Se indică în mod special urm ătoarele extrase :
—<- Starea norm ală a grinzilor principale — să nu.
aibă deform aţii din cauza flambajuiui (şerpuirilor în plan
orizontal)
— Starea norm ală a grinzilor . cu inimă plină ■— să nu
fie v o alate din cauza distanţelor prea mari între cornierele
de în tărire v erticală sau , orizontală
— S tarea norm ală a tălpilor cu inimă dublă
comprimate a le grinzilor, principale precum şi, a m ontanţilor
şi a diago
.
nalelo r comprimate ale grinzilor cu zăbrele (să nu aibă părţi
constitutive ale barelor deform ate din flambaj din-cauza
in
suficienţei solidarizări prin plăci şi zăbreluţe . sau diafragme
transversale) ,
— S tarea norm ală a tălpilor superioare ale lonjeroanelor .
—~ cînd lipsesc platbandele — să nu aibă îndoite sau,
plesnite
arip ile, coţnierelor sub apăsarea ' traverselor De asemenea
în caziil prinderii traverselor cu buloane . verticale găurite în
arip ile orizontale ale cornierelor să nu fie mult , ovalizate
— Să nu existe piese componente fisurate sau crăpate
,
aceste defecte apărînd mai des la prinderea diagonalelor de
gusee în tălpi 1<? grinzilor cu . zăbrele precum şi în
cornierele de prindere a lonjeroanelor de antretoaze
— Să nu existe piese îndoite prin izbire acestea întîlnin-
du-se mai . des la m ontanţi şi ranforturile lor, diagonale şi
riglele superioare precum şi la ranforturile , superioare între
m ontanţi şi riglele superioare ,
— Să nu existe Încovoieri sub greu tatea proprie , la con-
,
trav în tu rile superioare orizontale precum şi la cele
dintre.
Ionjetoane
— Să nu existe n ituri lipsă sau slăbite în special la
prin d erea diagonalelor la noduri la prinderea
antretoazelor de grinzile principale sair a lonjeroanelor de
antretoaze la în tre tăierea diagonalelor precum şi la
încrucişarea contravîntu-
riîor

17
— Să n u existe gunoaie sau a lte depozite de m
urdării depozitate p e părţile componente ale tablierelor
, iar
scurgerea apelor din locurile în formă de cutii . să fie
asigurată ,
— Piesele m etalice . să nu fie ruginite sau să
prezinte cuiburi de rugină sau vopsea , ,
— ,A paratele de reazem să fie curate fără rugină bine
vopsite «u excepţia , rulourilor şi a suprafeţelor . de rulare care
nu trebuie vopsite doar unse subţire cu ulei
— Piesele aparatelor de reazem să nu prezinte crăpături
sau rupturi şi să aibă complet to ate buloanele de fixare
de tălpile inferioare ale grinzilor . sau de fixare a pendulelor
sau rulourilor de barale de legătură
— Piesele componente , ale
, ap aratelo r de reazem. să
nu fie deplasate sau sucite fugite denivelate sau înţepenite
Se v a cerceta
, dacă m işcările de dilataţie ale aparatelor
mobile sînt libere tablieriil , sau consolele lonjeroanelor să
nu fie proptite în ziduri de gardă ,
— La ap ăratele de reazem pendulare pendulele , să nu
fie prea înclinate (maximum 30° faţă de .verticală) iar
înclina rea să fie sub acelaşi unghi la toate pendulele ,
— Balansierul superior să reazeme pe to ate rulourile
iar rezem area tablierului să se facă perfect. pe cele patru
reazeme
[să nu existe ciocănirea aparatelor de reazem) .
— Poziţia balansierelor superioare faţă de axa plăcilof
inferioare sa fie corespunzătoare tem peraturii ambiante
— Plăcile de plumb sub aparatele de reazem să fie. com
p lete şi să nu existe posibilitatea de stagnare a apei în tre
m arginea aparatelor de reazem . şi m arginea cuzineţilor
— A xa liniei pe pod să coincidă cu axa tablierelor şi cu
axa liniei de pe terasam ent ,
— Pentru -podurile în curbă distanţa maximă în tre axa.
liniei şi axa podului să fie f/2 (f= s ă g e a ta curbei liniei avînd
drept coardă lungimea. tablierului) cu o to leran ţă de + 10 mm
Excepţie de la acest maxim sînt cazurile prevăzute chiar în
proiectul podului .
— Dacă şinele şi contraşinele pe pod sînt bune şi regle
m entar, prinse pe traverse
— Dacă
, sîiit jo ăh te pe reazeme sau, mai aproape de 2,00 m
d e ele şi . daca în general joantele pe pod sînt reglem entare
(la echer rosturi de dilataţie normale) şinele să nu lucreze
in consolă ,
— Apa?aţele de com pensare a căii — acolo unde există
— dacă sînt curate unse şi m aterialul m etalic m ărunt com-
Pl*t 5^ bine strins . De asem enea dacă lungimea de
dilatare este liberă, contraacul neprezentînd bav u raţii sau
uzuri care i să împ edice jo. cu l normal
Dacă trav e rsele sînt în bună stare şi prinderea lor
de tah lier este corectă , cu poza lor reglem entară şi
buloanele. complete
'— Dacă trav e rsele de pe terasam ent la capetele
podului sînt pe distantă de cel puţin 30 m la poza , normală
bine bu rate la nivelul căii p e pod.
— Dacă distanţa în tre prima trav e rsă pe pod şi cea de
pe terasam ent este reglem entară şi nu degradează zidul
de gardă.
— Dacă trav ersele cap de pod şi opritorul de balast
sînt norm al m ontate şi lucrează corect .
— Existenţa p latelajelo r şi starea
. lor Dacă în in
teriorul căii există tablă , «triată platelaj de lemn p este care
s-a aşter n u t stratu l reglem enar de pietriş curat în
grosime de mini mum 8 cin sau platelaj . din plăci de
beton ,
. — Existenţa parapetelor starea şi poziţia lor reglem en
tară
— Dacă se găsesc adaosuri de lemn (pene) în tre trav e,
rse şi talpa superioară a lonjeroanelor pentru . obţinerea
nivelului urm ărind ca acest sistem să fie u rgent înlăturat De
asem enea se "va; observa ca trav e rsele p .rin ch ertare să nu
reazeme pe contravîntufile orizontale ale lonjeroanelor
— Existenţa şi starea instalaţiilor şi rechizitelor contra
incendiilor
. la podurile păzite sau la cele în apropiere de u
n canton ,
— în cazuri podurilor de încrucişare sau a pasajelor su
p erioare şe va verifica dacă este asigurat gabaritul respectiv,
şi dacă tabliereje m etalice sînt a p ă ra te de acţiunea
fumului p rin parafum uri (în special acolo unde se fac m
anevre sub pod).
— Podurile p este 50 m lungime trebuie să fie
prevăzute , c u „nişe*1 (retrageri) la distan ţe d e 25 m altern
ativ pe o .p a rte şi alta p en tru , a da posibilitatea ieşirii din ,
gabarit la trce rea trenurilor Acolo unde nu sînt se v a
propune crearea lor dacă distan ţa dintre grinzile principale .
(la cele cu calea jos) sau în tre p arap ete (la cele cu calea
sus) e s te sub 5 m
.
Defectele p rivind revopsirea tablierelor m etalice se v o
r tr a ta conform instrucţiei speciale


. § 6 PODURI DEFINITIVE DE
ZIDĂRIE

16) Indicaţii generale


,
în general podurile, definitive de zidărie sînt construite,
din beton beton armat zidărie de piatră . sau de cărămidă
a tît in frastructura cît şi suprastructura ,
Din punct de vedere al, modului de construcţie, supra
stru ctu ra p o ate fi din : dale grinzi cu dale . bolţi sau
grinzi din beton p refabricate (monolite sau p retensionate)
La revizia tehnică v a treb u i să se cerceteze şi să se ob
serv e urm ătoarele ,
: , ,
, — S tarea zidăriei din infrastructuri
, şi suprastructuri
din sferturile de con şi radiere dacă nu există fisuri crăpă
turi dislocări sau p ărţi degradate . urm ărindu-se cauzele
şi stabilind g rav itatea şi m ăsurile necesare pentru, asigurarea
, ,
cir culaţiei şi a podului în , general , ,
-— Starea zidăriei din, zidurile întoarse .aripi timpane
sferturi de con şi radiere dacă prezintă dislocări fisuri cră
pături, sau p ărţi degradate cauzele şi măsurile
.
— Starea tencuielilor sau rostuirii pe to ată suprafaţa
zi dăriei dacă este degradată sau are , lipsuri care
, pot avea
con secinţe, asupra zidăriei
— Dacă există , infiltraţii de apă în, planşee bolţi sau la
reazeme ceea . ce indică o p roastă funcţionare a şapei şi
sis tem ului de drenare g rav , itatea, acestora , precum şi m
ăsurile ce se impun
,
— Dacă poziţia culeelor pilelor a bolţilor a planşeelor ,
tim panelor şi aripilor este . în perfectă stare şi nu prezintă
înclinări tasări sau deplasări de la poziţia lor iniţială con
statate vizual fără aparate
— Dacă drenurile şi barbacanele p entru scurgerea
apelor sînt în bună stare sau sînt înfundate şi nu lucrează în
bune condiţii. . .
— M ăsurile de revizie privind scurgerea apelor pe
sub poduri şi posibilităţile de afuiere sînt cele descrise la
art 3 .
— Dacă stratul de balast din linie este suficient de gros
p en tru a nu transm ite solicitări dinamice prea.
puternice planşeului sau bolţii podului
— în cazul podurilor de încrucişare sau a pasajelor su
p erio are se v a verifica dacă este asigurat gabaritul
respectiv

20
§ 1. p o d e ţ e t u blu a
re

17) Indicaţii generale


în general podeţele tubulare , au deschiderile mici şi sînt
construite fie din tuburi de beton fie din tuburi m etalice sau
d in lemn. .
La revizia tehnică se v a observa : ,
—, Dacă tuburile sînt .în buna stare (nu sînt degradate
tasate fisurate sau crăpate)
— Dacă secţiunea de scurgere este liberă şi nu .sînt col-
m atări sau depuneri care ' împiedică scurgerea
, apelor
— ,Existe«ţa şi, starea timpanelor sferturilor , de con sau
aripilor radierului
, precum şi starea zidăriei a tencuielilor .
sou rostuirii în amonte, şi aval la capetele
, podeţelor Lipsa
tim panelor la, capete în am onte şi aval la podeţele care
au av u t timpane
. se consideră deficienţă m are şi se va
urm ări remedierea
— D^că există pericol ca apele să afuieze zidăriile de
mai sus.
— Dacă în amonte şi în aval scurgerea apelor este asi .
g u ra tă astfel ca podeţul tubular să lucreze în bune condiţii
— Dacă deasupra tuburilor sau sub ele, s-au format . go
luri în terasem ent care să prezinte pericol de surpare
— Dacă terasam entul de ,deasupra tuburilor este sufi
cient de ros (cel puţin 50 cm) pentru ca trepidaţiile . să nu
producă o degradare prem atură a tuburilor
— în cazul tuburilor m etalice (Arco sau simple) se va
verifica dacă tuburile prezintă deformaţii . anormale cu te n
dinţa de obstruare a secţiunii de scurgere
— Dacă la îm binarea a două tuburi sînt produse
denive lări din tasare neuniformă şi care pune . în pericol
stab ilita te a podeţului, prin infiltrarea apelor
, in terasam ent
— Dacă la capete în amonte şi în aval tuburile sînt bine
încastrate în zidărie sau. există pericol ca apa să se scurgă
prin exteriorul tubului
— Pddeţele tubulare din lemn (galerii) vor fi considerate
provizorii şi se va urm ări înlocuirea . lor trep ta tă cu
podeţe definitive boltite sau tuburi din beton
La aceasta se v a observa :
-T- Dacă lemnul din cadre şi căptuşeli este în .bună
stare şi dacă distanţa în tre cadre asigură preluarea
sarcinilor

21
— Dacă există pericol ca apele să afuieze cadrele sau
radierul .
— Dacă există caverne în terasam ent provenite din scur
g e re a terasam entuluf prin eventuale goluri ale crăpăturilor.
— Dacă p ărţile care susţin şi p rotejează terasam entul au
m aterialul lemnos complet şi în bună stare.
Ca m ăsură generală p entru to ate categoriile de poduri
se v a verifica dacă accesul la poduri este asigurat prin
scări astfel ca personalul însărcinat cu reviziile Şi controlul
lucră rilor de a rtă să p o ată uşor ajunge la aceste .lucrări

22
CAPITOLUL
II

REVIZIA TEHNICA A
TUNELURILOR

18) Cauzele degradărilor


,
Cauzele care intervin în degradarea tunelurilor, sînt:
apele calitatea zidăriei şi- fumul. ,
Aceste cauze apar, în timpul exploatării provocate de
u zu ră sau se m enţin de la construcţie . datorite
condiţiilor geologice nefavorabile m aterialelor de
construcţie
, n ecores ,punzătoare şi execuţiei neconştiincioase
a lucrărilor ,
.
Apele. Apele de suprafaţă de deasupra tunelului se pot
infiltra prin pămînt spre extradosul tunelului sau se pot
scurge spre capetele tunelului putînd produce diferite d ete,
riorări ,
Apele subterane pot pătrunde la extradosul
, tunelului sau
p o t degrada taluzurile debleurilor de la capetele tunelului
atunci
, cînd n atu ra, terenului permite
, circulaţia
, apelor prin
el.
Apele
. ce ajung la extradosul tunelului prin porii rocilor
perm eabile sau prin fisuri mai mult sau mai puţin p,
ronun ţate se infiltrează
, prin rosturi la intrados putînd ,
deteriora zid ăria şi m ortarul sau căzînd pe cale şi
producînd gheţuri
. iarna
Calitatea zidăriei tunelului. Zidăria necorespunzătoare
d a to rită fie execuţiei fie calităţii m aterialelor
întrebuinţate p o ate fi de asem enea cauza unor serii de
defecte la construc ţia tunelului
Fumul în tunel. Fumul încărcat cu bioxid de sulf oxi
dează infiltraţţiile de apă şf grăbeşte d eteriorarea zidăriei tu

23
nelului şi suprastructurii păii. Efectul dăunător al fumului
este resim ţită de personalul de locomotivă, precum şi de cei
ce lucrează în tunel ,

19) E fectuarea reviziilor


în interiorul tunelului. La revizia tehnică in interiorul
tunelului se v a observa :
— Dacă şanţurile de scurgere longitudinale , rigolele
transversale , capacele de vizitare şi barbacan°le sînt vizibile ,
norm al prin ele (fig. 1). Atunci cînd tunelul are o pantă
conti
, nuă apele din şanţurile de scurgere ale debleului din
amonte trec prin şanţurile de scurgere ale tunelului
putîndu-le
. în funda în acest caz, ia in ,tra re a în tunel
trebuie să existe n e ap ărat puţuri de decantare care trebuie .
să fie întreţinute
— Dacă apele ce se scurg prin barbacane sînt limpezi sau
încărcate cu m aterial în suspensie', precum şi aprecierea d
e bitului şi a tem peraturii lor. în acest ultim scop se v a
efec tu, a un plan de poză cu arătare a barbacanelor şi
rigolelor re s pective num erotate pe plan şi însem nate pe
teren prin. ca pacele de v izitare sau cu piese inetalice cim
entate pe p e re rii tunelului Debitul . v a fi apreciat şi în
şanţurile de scurgere 3a ieşirea . lor, pe la capetele
tunelurilor Se va compara acest debit cu suma debitelor
rigolelor, A precierea debitului în r i
gole ne dă o ideea şsu p ra cantităţii apelor strînse în
spatele inelelor iar gradul de limpezire arată dacă .este sau
nu posi bil să se fi format goluri în spatele , tunelului în
cazul că pă-, , ,
m înturile de aici sînt , nisipoase sau nisipo- .
argiloase
— Dacă sînt infiltraţii de apă pe intrados se v a c r r :e
ta intensitatea
. continuitatea întiderea poziţia şi
provenienţa lor (din apele
. . subterane sau din cele de
deasupfa tunelului)
Prin trim iterea, unor probe de apă la laborator se poate
con s tata şi. agresivitatea îor, în ceea ce priveşte degradarea
m or tarului Jud ecarea rezultatului de la, laborator se poate
face
pe baza tabel-ei de la pag. 26
— Iarna se v a constata dacă infiltraţiile nu produc
ghe- îuri la intrados care să m icşorează gabaritul şi să
stînjeneas- că circulaţia
— Dacă balastul căii nu este colmatat iar m aterialul
lem nos Şi metalic al căii nu este d eterio rat de apele ce cad
din in filtraţiile de pe intrados

24
Secţiunea transversala a tunel ul ui -
c heia bol tu
b o lta
sapa
V e d e re dm sp ate
a p c io a re lo r drepte

p , c mnielp drepte

c .apa<
't
TA B E L A
Materiilor chimice ca pot f i cupr inse in ape le-subterane

Deosebit d e nocive Nocive I nof ensive

Acid sulfuric H2S 0 4 Cl2Mg Amoniac


Acid cio rhîdric HC1 Cl2Fe NHa
S u l f a ţ i : Na2S04 Gips SO*Ca Baze
caustice : S 0 4& g ; SO»Fe Acid sulfuros ,
NaOH KON S ăru rile am oniului h 2s o 3= s o 2-i- h 2o
,
C loruri bazice : NH C1 Clorură de calciu
KC1
Hidrogen su lfu rat CaCl2 C arbonaţi
Hî S Acid . carbonic liber
A launi co
Fenol C6H3OH Magneziu
Grăsimi Grăsimi organice
Acizi humici Ape m u
rdare ,
— Dacă sîn t libere curate şi v ăru ite nişele , de
refugiu m ici pentru adăpostirea
, personalului (existente din
50 în 50 m la tu nelurile peste 100 m lungimea) şi la. fel cele
mari p en tru adăpostirea vagonetelor m aterialelor şi
uneltelor (existente
, ,din 300 în 300 m Ia tunelurile peste 600
m lungime) ,
— Dacă zidăria
. tunelului este în bună stare sau prezintă
degradări .exfolieri m ăcinări etc. ceea ce arată că este e x
e ,
cutată din m ateriale, necorespunzătoare
. : cărămidă
piatră ,
slabă,i gelivă etc De observat că nişele constituie puncte slabe.
ale zidăriei ,
— D^ică şapa şi salteaua de piatră de la extrados, există
sîn t bine executate sau sînt degradate In acest scop se
.
vor observa infiltraţiile pe intrados funcţionarea
barbacanelor şi cum sîn t repartizate debitele prin,
barbacanele respective .
— Dacă , rosturile sînt în bună stare sau
, sînt deteriorate -
dacă m ortarul din ele nu este m ăcinat şi spălat iar
bolţarii
.
nu sînt
, dislocaţi .
— Dacă au apărut fisuri sau crăpături prin zidărie sau
prin rosturi (deschiderea rosturilor) d atorită zidăriei slabe
ex ecuţiei de proastă calitate şi infiltraţiilor de apă Cînd
apar crăpăturile se v o r pune im ediat martori notîndu-se
poziţia şi d ata punerii lor treeîndu-se în dosarul tunelului
aceste date Dacă prima serie de m artori crapă se v a pune
a doua serie pe care se va nota deasem enea dată aşezării
lor Cră- p area prim ei serii de m artori arată că există o m
işcare a zi-

26
•dăriei, deci treb u ie să se ia m ăsuri d e cintrare , anunţînd şi
fo ru rile superioare
. Dacă crăpăturile se măresc, dacă ap ar
altele
, noi -paralele sau înclinate pe primele
, însoţite ev en
tu al de zdrobirea sau exfolierea bolţarilor d in zonele de
com presie a, le inelului atunci situ aţia trebtiie considerată , ca
gravă c ir c u la ţia să i i e închisă şi să se ceară avizul .
specialiştilor ,
— Dacă , au ap ăru t burduşiri tasări sau retrag eri în
boltă
, sau pereţi din cauza zidăriei slabe sau a presiunilor
tere n u lui în . special la tu nelurile de coastă sau. cele
construite în teren u ri instabile
, Se urm ăreşte deform area
(conform art p re cedent) şi dacă . se continuă se convoacă
im ediat comisie su perioară de cercetare. a situaţiei Pot fi
unele retrag eri . în boltă sau p ereţi răm ase de la
construcţie La acestea se v e rifică do ar gabaritul.
— Dacă radierul există şi este în bună stare în caz că
tu n elu ,l n u are rad. ier se v a observa efectul asupra , caii
(de nivelări împotmoliri) Dacă radierul se deteriorează
apele, ce p ătrund
. prin crăpăturile form ate pot ajunge la
baza funda ţiei slăbind-o
— Dacă
, tunelul n-are rad ier şi platform a este de n atu
ră argiloasă aceasta, ar p u tea fi m uiată de apele ce ar
pătrunde, din spatele tunelului făcînd . ca balastul să se am
estece cu arg ila şi lin ia să capete denivelări Dacă în
spatele zidăriilor (căptuşelilor) tu n elu lu i nu s-au form . at
cum va goluri ceea ce a r prezenta u n pericol p entru
stabilitatea construcţiei Con s ta ta re .a acestor . goluri se
face prin ciocănirea, zidăriei de pe schela vagonetului de
verificare (vezi pct 20) Acolo. unde su n etele , Sînt înfundate
se m archează cu vopsea şi se stabileşte o supraveghere mai
atentă în. cazurile grave d irecţia regio nală sesizează im
ediat Direcţia întreţin erii şi In titu tu l de proiectări
— Dacă p, o rtalurile şi , capetele , frontale ale.
tunelurilor sîn t în stare bună nu au deteriorări exfolieri m
ăcinări etc Din cauza p o rtalurilor răm ase neterm
, inate se pot
produce c ă deri de , păm înt şi de grohotiş peste linii iar
apele se pot scurge .în ax a liniei peste zidăria fără timpane
sau timpane insuficient de înalte N eprelungirea. suficientă a
tunelului la capete poate provoca lateral aceleaşi neajunsuri
—, Dacă fumul locom otivelor. nu influenţează în rău
zi dăria m aterialul de cale etc Pentru a p u tea ju d eca
modul cum acţionează fumul şi p entru a p u tea şti in, terv
alele de
închidere de linie ce sîn t n ecesare p entru unele lucrări
tre
buie să se facă d eterm inarea direcţiei vîn tu rilo r dom
inante

27
faţă de axa tunelului (intrare-ieşire) şi să se observe timpul în
c a re iese fumul din tunel, aşa ca aerul să poată fi respirabil,
după trecerea unui tren, ţinînd seama de felul trenului, sen
sul de circulaţie, direcţia şi in ten sita tea vîntului
, direcţia p
an tei şi lungim ea tunelului. în ceea ce priv eşte circulaţia
, se
pot face Studii locale de către delegaţii L şi T spre a stabili
cum şă procedeze mecanicii, p entru ca la trecerea prin tunel
să se scoată cît . mai puţin fum. Pentru cazurile com plicate
se cere prin Direcţia întreţin erii ca studiile să fie făcute de
Institutul de , proiectări trim iţîndu-se to ate datele a rătate
mai sus. ,
— Dacă nu apar gaze subterane în tunel ceea ce ar p
re zenta un pericol de explozie sau aprindere şi o acţiune
v ă tăm ătoare asupra organism ului omenesc şi chiar
asupra zi d ăriei şi suprastructurii căii.
— Dacă nu sînt defecte la diferitele instalaţii pentru ilu
m inat şi aerisit ce ar . p u tea cauza g reutăţi în circulaţie şi
la în treţin ere a tunelurilor ,
Este de m enţionat că la tunelurile peste 800 m lungime
aerisirea n atu rală, nu mai poate avea efect şi se impune v e
n .
tilaţie artificială iar tunelurile peste 300 m lungime este bine
să fie ilum inate electric
în exteriorul tunelului. La ,revizia tehnică în exteriorul
tunelului
, se v a observa ,
: , .
Dacă şanţurile de scurgere deoparte şi alta a .tu n elu
lui sîn t în bună stare şi sînt curăţite dacă pereţii
şanţurilor nu sînt deterioraţi crăpaţi etc şi dacă apele sînt
stînjenite .
în scurgerea 16r sau dacă se infiltrează în terasam ,
ent
—- Dacă
. apele sau grohotişurile de pe v ersan t şi de pe tu
nel nu se scurg peste portal sau peste zidurile de sprijin în
linie de şanţuri Aceste scurgeri pot fi . cauzate de starea d
e dezechilibru a stîncilor şi grohotişurilor pe versant precum
şi de lipsa sau d eterio rarea şanţurilor de colectare de
deasupra .
tunelului
— Dacă sînt mişcări de teren sau alunecări desuprafaţă
pe taluzurile debleului . de la capete
— Dacă Ridurile de, sprijin de la capetele tunelului nu
sînt d eteriorate şi -dacă sînt suficient de înalte . ca să p o
ată opri căderea în linie a 'apelor cu păm înt şi grohotişuri
— Dacă sînt în bună stare am enajările scurgerii apelor
de deasupra tunelului şi dacă apele nu se infiltrează cum
va
spre extradosul tunelului
— Dacă sînt arături săpături sau denivelări ce ar p e r
mite colectarea şi infiltrarea apelor spre tunel

25
20) Modul de examinare
Spre a se p u tea face revizia , cercetarea şi constatările n
e cesare în tunel, precum şi no tările defectelor în fişe,
trebuie ca p entru fiecare tu n el să existe n u m ,erotarea
inelelor
. pe p e reţi în ,caz că nu există această num erotare
se v a efectua în modul u r m ă to r :
Pe p eretele din dreapta, în sensul kilom etrajului, la în
ce p u tu l fiecărui inel sau al fiecărei distanţe de 10 m (în
cazul tu n elu rilo r săpate în stînci şi cele care n-au inele ,
vizibile)
, la ,
1 50 m de la nivelul traversei
, se v a m arca num ărul inelului
sau decam etrul respectiv
. c ir cifre m etalice de
dimensiuni h = 3 0 cm şi b = 2 0 cm Fiecare . cifră se v a fixa
în zidărie prin m ustăţi m etalice şi m ortar de ciment ,
Fiecare num ăr v a fi. am plasat în m ijlocul , unui p ătra , t de
1,00X1.00, spoit în alb ia r cifrele în negtu Pentru .
vizibilitate la trei luni se v a fa ce spoirea pătratu , lu i odată
cu marginile nişelor ,
A tît p en tru asigurarea , circulaţiei prin tunel din
punct de v ed ere al gabaritului cît şi pentru, a urm ări
eventualele ,
deform ări ale zidăriei bolţii p ereţilor . şi radierului şi a
vedea d a c ă nu este necesară o in tervenţie de consolidare se
v a face m ăsu răto area gabaritului fiecărui inel cu ajutorul
unui aparat a cărui construcţie se vede în fig. 2

, Ftj2 ,
. .
Pentru ex ecu tarea acestui ap arat se alege un vag o n et care
•să aibă un jo c al roţilor faţă de şină cît mai mic. Acest v a
g o n e t v a fi d estin at numai p entru asem enea operaţii Pe p lat

29
forma vagonetului se m ontează un mic eşafod, care m
en ţin e ap aratu l cu capătul ieşit din platform a
vagonetului şi m ontaţ cu axa pe direcţia. axei tunelului La
capătul axei se m ontează un dispozitiv (portriglă) p revăzut ,
cu un şurub care asigură m işcarea riglei în lungul ei. Rigla
este g radată. în am b ele sensuri Ea se poate m işca şi tran
sv ersal pe axa tu n elu lui îm preună cu, axaorizintală de ,
'rotaţie care se poate bloca , intr-o poziţie oarecare cu aju . to
ru l unei bucşe
, cu şurub Un arc de , cerc în formă de
raportor este fixat apropiat de ri glă cu cen, tru l în axa
orizontală de rotaţie dar în poziţie fixă pe eşafodaj , şi
perpendicular pe axa tunelului cu scopul c a atunci cînd
rigla fixată — pen tru a se citi pe ea d is ta n ţa de la ax
a orizontală la intrados — să se poată citi şi unghiul .
pecare-1 face direcţia riglei cu orizontala La celălalt capăt al
platformei se aşează o co n tragreutate. pentru a asi gura
stabilitatea
, vagonetului înălţim ea h a axei orizontale , de
rotaţie deasupra feţelor superioare ale şinelor se ia aşa fel ca
rigla să poată face . to ate m işcările necesare citirii punc
telo r pe intrados în g en eral această înălţim e corespunde .
cu aceea unde lăţim ea secţiunii tunelului este maximă .
Aceste m ăsurători se fac cel puţin odată la trei luni
La tu nelurile lă care gabaritul de liberă trecere este . afectat
de
unele deform aţii apărute după , construcţia tunelului Servi
ciul. L regional poate prescrie o supraveghere
, mai aten tă şi
in terv ale mai mici (la doi, ani anual sau de ,mai m ulte ori
p e an) P entru asecom para între ele m ăsurătorile se fac
to t deauna în aceleaşi secţiuni
. fixate , prin distanţe faţă de
cap ă- aul
, dinspre in trare al inelului şi distanţa acestui inel
faţă d e ,
in trare a tunelului
. (fig. 3) De asemenea înaintea oricărui m ă
surători lin ia v a fi adusă la acelaşi nivel şi poziţie faţă de
ax. a tunelului după m artorii . m etalici fixaţi în partea de jo s
a zidului drept
G abaritul norm al al tu n elurilor este cel prescris de STAS
nr 4392 modificat în 1958 .
— Exam inarea şi micile rep araţii la tunel , se fac cu u
n vag o n et special (fig. 4) pe care . s-ou m ontat trei platform e
suprapuse consolidate în , consecinţă La ambele capete a ,
le acestei schele portative se găsesc scările , necesare, care
con solidează în acelaşi timp şi schelăria Platform a de jos a
sche lei v a fi la înălţim ea de 1 80 m de la nivelul trav .
erselo r căii adică lâ înălţim ea dela care un meseria în
picioare nu mai p o ate -lucra. Platform a d e m ijloc a
şchelei v a fi la aceeaşi înălţim e faţă de cea de jos şi
pentru aceleaşi motive P lat-

30
F I Ş A
mâsurdm intradosului Ic tunelul
I in ia .............. ... km

S e tc l o ng
it ud
i na
l
ă
i n iniv
1

f und at
' Distantele de
la

*r,u* ’•£* 1 2 3 U r 6 7 8 9
/
//
CT>
m
/v
/
//
<T)
&
ir
2
//
///
cr />
V
I'
tV
i ar
<j>
if
.

/
v
t
//
cr
Jy

Fj
'1 2 l
31
form a superioară este mai mică şi aşezată la o înălţim e
aşa fel încît de p eea să se p o ată lucra la orice punct din
partea su p erio ară. a bolţii C ontravînturile se vo r face
tran sv ersal tunelului num ai la cele două capete, ale schelei
,
iar longitu dinal numai pe, axa schelei p entru a avea loc
disponibil pe

L•

, .
platformă pentru lucrători, şi material Platformele vor fi la
d istanţele
, arătate în schiţă
, faţă de pereţii tunelului
, şi în aşa
fel încît pe lîngă schelă să poată trece lucrătorii iar. de pe
platform ă să se poatăajunge uşor la pereţii, tunelului P
lat formele sînt
, form ate din longrine
. transversale pe care
re a zemă dulapi în sens longitudinal Totul se prinde în
cuie. Cadrul schelei se prinde cu buloane de. platform a v ag
o n etu lui, care la rîndul ei se prinde de cuzineţi
. A ceştia
vo r fi prinşi la partea de jos cu o ,brăţară şi balamale
Pentru
, exam inarea tunelurilor
. vor fi asigurate lămpi
cu varbid puternice şi în bună stare ,
Ca s& se uşureze examimarea zidăriei tunelurilor la care,
intradosul este acoperit cu un strat
, prea gros de , funingine
este necesar să se cureţe acesta cu perii metalice cel . puţin
pe porţiunile unde se cere o cercetare mai amănunţită
C urăţirea funinginii pe suprafeţe mari se poate, face cu
a ju to ru l unui vagon-platform
, ă tras de o locomotivă pe
care s-a- m ontat un , cadru ce uîm ăreşte conturul tunelului
şi este mai mic decît acesta
. cu d istanţa necesară fixării pe
el a unei
coroane de perii m
etalice

32
T oate defectele găsi te cu ocazia reviziei tehnice vo r
fi c e rce ta te cu cea mai m are aten ţie şi vo r fi notate în
,
fişa din d osarul tuneluluirespectiv îm preună cu ,
observaţiile făcute a, tît asupra cauzelor cît . şi asupra urm
ărilor
în fişe trebuie să existe, to t istoricul deterio rărilo r p ro
vo cate de infiltraţiile de apă de calitatea zidăriei şi de fum.
La defecte se v a trece în tin d erea şi poziţia lor , faţă
de cheia bolţii şi de capătul , dinspre in trare al tunelului
kilo m , etraju l şi num, ărul inelului
. d ata şi rezultatul
observaţiei făcute a tît prim a oară cît şi ulterior
P entru deterio rările mai p ronunţate se. v a face schiţă
la sca ră pe suprafaţa desfăşurată a intradosului
P entru .crăpături se v a trece în plus adîncim ea şi lăţim
ea crăpăturilor

. . .
3 — în d r rev şi în treţ lu crărilo r a rtă 33
CAPITOLUL
III

REVIZIA TEHNICĂ A TERASAMENTELOR ŞI


A LUCRĂRILOR DE ARTA PENTRU
APĂRAREA ŞI CONSOLIDAREA LOR

A. PERICLITATEA TERASAMENTELOR
„Terasam entul
, este unul din cele mai im portante
ele m ente ale căii de . stare .şi. .integ ritatea cărui depinde
buna stare a întregii căi", (art 16 R E T ) ; de aceea trebuie
să fie supravegheat perm anent spre a se . putea descoperi
la tim p locurile unde se pot produce deranjam ente
Factorii principali care dau
, loc la deranjam ente sînt
apele de suprafaţă şi cele subterane care prin acţiunea lor
m eca nică şi prin m odificarea p roprietăţilor fizice . ale p ăm
în tu n io r m icşorează rezistenţa şi stabilitatea terasam
entelor .
§ 1 ACŢIUNEA APELOR DE SUPRAFAŢA
,
A cţiunea distrugătoare a apelor de suprafaţă se m
ani festă permanent devine însă deosebit de intensă in timpul
viiturilor la ape curgătoare şi în timpul furtunilor la ape stă
tătoare- Ea se m anifestă prin :
— dfuierea teren u rilo r de bază ale terasam en telo r şi fun
daţiei construcţiilor ; ,
— eroziunea m alurilor sau direct a te ra s a m e n te
. lo r;
,
— inundarea liniei de către apele de rev ărsare a
.
rîurilor pîrîu rilo r e t c ;
— efectele to rentelor şi apelor din ploi
(împotmolire inundare şi eroziune)

34
21) A fuierea
Afilierea este acţiunea de săpare produsă de apă în te re
nul de bază al terasam entului sau a fundului albiei la
fun d aţia unei construcţii
. Afuierile pot fi ,lente însă ele se
m a nifestă îndeosebi în tim pul viiturilor , cînd debitul şi
viteza cursului de apă cresc conside
rab il şi p rin aceasta şi forţa
de an tre n are a. apei Prezenţa
unor obstacole ca, : piloţi,
buşteni ,
anrocam ente care , m
icşorează .
secţiunea de scurgere m ăreşte , f*r
'S ,
acţiunea-de afuiere (fig. 5)
^ .
P rezenţa afuierii se constată fie prin o b serv area ana-
foarelor şi v îrte ju rilo r în tim pul apelor mari fie prin m
ăsu ra re a nivelului fundului albiei pe lîngă infrastructurile .
con strucţiilor ,
La terasam entele situate . lîngă m aluri şi la
construcţiile am plasate în albiile cursurilor de apă , se va
observa dacă în timpul apelor m ari se, formează v îrteju ri
sau anafoare Dacă acestea există se v a proceda . im ediat la
verificarea situaţiei prin m ăsurarea fundului albiei ,
în punctele cunoscute ca periclitate de afurie , m
ăsura re a fundului , apei se v a face periodic iar în, timpul
apelor m ari cel puţin o d ată pe zi şi l a aceeaşi oră.
La construcţiile în contact cu ape de suprafaţă se v a
ob serv a dacă s-aprodus odenivelare nejustificată a căii
dacă au ap ăru t fisuri crăpături sau înclinarea construcţiei
to ate acestea indicînd ex isten ţa unei afuieri periculoase
, ,
22) Eroziunea
, ,
Eroziunea, este procesul de degradare ,provocat de ape
asupra m alurilor . sau terasam entelor prin roadere mecanică
urm ată de an tren area p ă m în tu lu i; ea uoate fi provocată ,
fie de apele curgătoare , (fluvii rîuri ape din ploi) prin viteza
şi volum ul lor fie de apele , stătăto are (mare lacuri) d
atorită valurilor (fig. 6) .
Terasam entele p o t fi atac ate de apele curgătoare fie
în apropierea podurilor fie în locurile unde apele sînt lim
itate chiar de ram bleul căii ferate fie acolo unde prin
erodarea m alurilor cursul apei aju n g e la terasam ent

35
în vecin ătatea mării şi lacurilor, terasam entele sînt ex
,
puse distrugerii cînd m alurile sînt form ate din teren u ri
ero- dabile care sub acţiunea m ecanică a v alu rilo r pot fi
atacate la nivelul unde bat
valurile, după care
se produce prăb u
şi.
rea p ărţii superioare
La terasam entele
de la capetele podu
rilor şi din im ediata
apropiere ,a riurilor
şi lacurilor se v a
ob serva dacă sînt a
. ta
ca te de acţiunea
, de eroziune a curentului apei sau de izbirea
valurilor Dacă terasam entele
, sînt la oarecare depărtare
de rţu sau lac efectul de eroziune al curentului şi valu rilo
.
r se urm ăreşte asupra malurilor spre a vedea dacă se
apropie de
calea ferată

,
,
în apropierea podurilor digurilor sau altor construcţii
,
am palasate în albiile rîurilor se urm ăreşte dacă în albie
există obstacole care provoacă sau ar putea . provoca sporirea
vitezei apei sau chiar schim barea direcţiei curentului
principal fă- cînd ca apa să erodeze m alurile în dreptul
acestor construcţii sau să rupă terasam entele în spatele
culeelor

36
în punctele de v ărsare a toren telo r în rîuri
, la care
există o cale ferată am palasată pe malul, opus se v a
observa dacă depunerile aduse de to ren tsîn t an tren ate de
rîu sau av a n sează în albie şi împing c u ren tu l principal ,
spre malul opus care este astfel supus eroziunii şi am eninţă
prin aceasta te- rasam entul căii ferate-
Dacă la o linie ferată situ ată pe o coastă, avînd în v
ale un curs de apă paralel cu terasam entul , se constată
lăsături to t mai p ronunţate şi ten d in ţă de alunecare , spre
vale se v a exam ina foarte aten t malul dinspre linie , al
pîrîului spre a v ed ea dacă prezintă eroziuni care .
progresează D ezvoltarea
, unor eroziuni în mal situat chiar d ,
eparte de linie (100...150 m) poate da indicaţii asupra ,
existenţei
, unui plan de alunecare care ,în procesul de
eroziune al malului a fost in tercep tat de albie şi a provocat
alunecarea întregului masiv
. de teren pe care se află linia
(fig. 7) ,
La
, capetele aval ale şanţurilor în terenuri erodabile în
pantă se v a observa dacă există tendinţa , de formare a rîpe-
lor sau dacă rîpele. existente s-au mărit am eninţînd in
tegri ta te a terasam entului
23) Inundarea liniei de către apele de rev ărsare
Liniile ferate construite în albiile m ajore ale, rîurilor
. sau
în apropierea rîu rilo r cu. văi largi şi m aluri joase po t fi
inun d ate de apele de revărsare ,
R evărsările pot, provoca d eteriorări la terasam ente
cu a tît mai im portante cu cît volum ul şi viteza apei sînt
mai m a r i ; cînd acfestea din urm ă .sînt mai mici, se produce
numai sp ălarea sau îm potm olirea balastului
,
La liniile construite în albiile m ajore ale rîurilor se v ,
a urm ări dacă terasam entele sîn t atacate de apele de
revărsare cam la ce interv, al şi în ce anotimp se produc rev
ărsările ce ajung pînă la terasam ent viteza . şi adîncim ea
apelor re v ă r sate şi efectul lor ,asupra terasam entelor
Cursul de apă . se va exam ina pe un sector mai mare spre a
putea stabili cauzele revărsărilor
,
Ram bleurile căii ferate din apropierea cursurilor , care
p rin împotmoliri înalţă la fiecare , viitu ră fundul văii îşi
pierd trep ta t din înălţim ea lor iniţială ,necesară pentru
, sigură
circulaţie putînd să ajungă tre p ta t din rambleu la
nivelul te re nului sau . chiar în debleu La astfel de
porţiuni de linie se

37
v o r urm ări prin reperi to ate m odificările su rv en ite în re
lie ful teren u lu i de lîngă linie şi procesul de m icşorare a
.
debu- şeului podurilor
C unoaşterea nivelurilor caracteristice ale apei, la cu rsu
rile trav e rsate de linii ferate sau la acelea din apropierea
lor, ,
,
este foarte u tilă p en tru personalul întreţinerii a tît p en tru

su rile . şi lu crările din cadrul exploatării cît şi p en tru
elabo ,
ra re a tem elor şi furntearea datelo r la pro iectarea
lucrărilor .
d e artă
în acest scop se vo r m onta la poduri . mire hidrom etrice
ia r în locurile de rev ărsare — indicatoare ai celui m ai,
înalt niv el al apelor şi înălţim ii celei mai m ari ale valurilor
Zero al m irei , se instalează iniţial cu. circa 0,50 m
sub nivelul cel mai de jos cunoscut al apei
La revizie, se v a observa dacă m irele sînt în bună stare
dacă am , plasam entul. e s te p o triv it ca m ira să fie to t
timpul în contact cu apa dacă diviziunile sît citeţe
Se v a v ed ea dacă în locurile de i re v ărsare sînti indica
toare de nivel dacă sîn t în bună stare şi dacă nivelul
maxim , ,
indicat corespunde ,
,
24) Efectele provocate de torente, ş de ape din plo
T orentele. sîn t cursuri de a p ă cu p an te repezi
neregulate c,u apă puţin sau deloc în cea mai, m are p arte , a
. cu viitu ri violente şi de scurtă durată în tim pul
anului dar
ploilor mari şi la topirea zăpezilor-
, La viituri to ren tele
capătă o. m are p utere de eroziune şi de tran sp o rt al unor
m ase colosale de corpuri , solide Sînt rostogolite şi tîrîte spre
v ale ,cu o p utere fo arte mare grohotişuri
, am estecate cu
nămol bolovani
, co paci etc care, împotmolesc sau sau
acoperă m ari suprafeţe în cursul inferior . al torentului
unde se formează conul , de dejecţie ,
în bazinul superior unde to ,ren tele au acţiunea de e ro
ziune ele periclitează căile ferate , fie prin erodarea te ra sa
.
m entelor cînd au trasee paralele fie, prin afuiere
infrastruc
turii podurilor în locurile de traversare
în bazinul inferior în zona conului de dejecţie m
ateria lele an tren ate obturează podurile făcînd să crească
nivelul apei pînă se rev arsă peste linie unde se pot depune
can tităţi m ari de m ateriale
După ploi to renţiale sau de lungă durată apele ce
se scu rg de pe coastă pot inunda sau împotmoli linia
ferată

38
aşezată în lungul coastei . Şuvoaiele de apă în drum ul lor spre
v a le capătă viteză m are (în special pe dealurile cu arătu
rile din deal spre vale)
, antrenează particule de sol, pe care le
d e pun în faţa liniei
, înălţînd terenul
. Cu timpul
, apele trec
tot .
m ai uşor peste linie pe care o inundă şi , o
împotmolesc .
Aceste ape ra reo , ri au efect , asupra terasam entelor • de
cele m ai m ulte ori se limitează numai , la an tren area
balastului In tere n u rile în pantă eroziunile viitu rile
apelor din ploi pot produce. eroziuni prin formare de rîpe
care pot afecta in te gritatea" terasam entului sau afuieri de
podeţe care
, la v iituri
d evin conducte forţate .
La liniile trav e rsate de to ren te sau construite , în
bazinele acestora se v a urm ări după fiecare ploaie efectul
produs ,de ap ă asupra terasam entelor şi lucrărilor de artă
Se v a e x a ,
m ina dacă ele sînt am eninţate de eroziune sau afuiere .
dacă podurile pe sub care trec to, rentele sîn t supuse afuierii
şi dis trugerii dacă linia şi podurile , se află în zona cornului.
de d e ,
je c ţie ,ş i sînt supuse împotmolirii modul cum decurge p
ro .
cesu l de colm atare al terenului şi al debuşeului
podului , , ,
In timpul , ploilor torenţiale astfel de porţiuni . de linie
se ţin sub supraveghere . continuă pentru a asigura circulaţia
La liniile aşezate pe coaste se v o r nota efectele apei
asu p ra căii dacă . terasam entele sînt împotmolite sau
erodate de şuvoaiele de apă sau are de suferit numai prism
a de balast Se vor examina în special punctele în care ,
terasam entele sînt erodate , dacă prezintă goluri începuturi
de eroziune care
u lterio r la ploi s-ar putea transform a în breşe Se v a urm
ări
cum se dezvoltă rîpele
§ 2 ACŢIUNEA APELOR SUBTERANE

Deformaţiile şi degradările cele mai . frecvente datorite


acţiunii apelor subterane la terasam entele căilor ferate sînt
:
— deformaţii în corpul ram bleurilor ;
— deform aţii din cauza terenului de bază nestabil
sub ra m b le u ri;
— alunecări în d e b le u r
i;
— um flături în platformă
— surpări şi p ră b u ş ir
i;
— căderi de stînci şi de grohotişuri

39
25) Deformaţii in corpul rambleurilor
Deformaţiile în rambleuri , se produc cînd eforturile des-
v o ltate în m asa lor, sub efectul circulaţiei şi greutăţii ,
proprii depăşesc capacitatea po rtan tă a m aterialului din .
um plutură ,
După forma şi îm prejurările în care se produc aceste
deformaţii se pot clasifica în :,
, Tasări■ La ram bleuri noi construite din , păm înturi sta
,
bile îndesarea m aterialului decurge normal întîi mai in ten .
sr apoi din ce în ce mai lent pînă se stabilizează .
complet Acest proces de îndesare decurge în mod , aproape
uniform Platforma se denivelează uşor pe zone întinse, ca
efect al procesului de com presiune .a m aterialului din um
plutură im e diat după ex ecutarea terasam entului
M ărim ea tasărilor depinde de. n atu ra păm întului şi g ra
dului lui de com pactare la execuţie Ele nu se intensifică
după topirea zăpezilor şi după ploi şi nu prezintă pericol
pentru ,
stabilitatea căii. ,
Lăsături.
. Spre deosebire de tasări lăsăturile apar la ram
bleuri insuficient compactate executate pe păm
înturi nestabile
Platforma . se denivelează local şi neuniform şi taluzurile
se burduşesc ca efect al deformării plastice a m aterialului
din um plutură Starea plastică este determ inată de
conţinu tu l de . argilă ( ,> 30%) şi starea de um iditate ( >
25%)- , .
Lăsăturile pot atinge valo ri apreciabile şi se pot dezvolta
în timp scurt De regulă lăsăturile se produc în partea m .
ij locie a platformei reducîndu-se la minimum spre
taluzuri Ele se m anifestă prim ăvara după topirea zăpezii şi
în p eri oada ploilor abundente şi se intensifică ,brusc în anii
ploioşi , ,
A lb ii şi pungi de balast. Din cauza unir , vicii de ,
con strucţie a liniilor (depresiuni în platform ă formate sub.
tra verse în timpul circulaţiei trenurilor de lucru com
pactare insuficientă) depresiunile iniţiale de sub traverse
în urm a înm ,uierii păm , întului şi sub acţiunea circulaţiei
, se
măresc , formînd depresiuni caracteristice denum ite albii de
balast .
,
Cînd păm întul din p arte a superioară a ram bleului n
,
u este omogen atunci în locurile mai puţin compacte .
albiile cresc capătă forme n eregulate şi se dezvoltă în
pungi d e balast
în depresiunile astfel formate um plute cu b alast păm
în- tos se poate aduna apa infiltrată din prism a de balast
Apa

40
colectată în fundul pungilor de balast înmoie păm întul
,
din zona respectivă fapt care înlesneşte adîncirea pungilor.
A pariţia bruscă a lăsătu rilo r sau intensificarea lor pro
n u n ţată este' O consecinţă a refulării înspre taluzuri a păm
în tului înm uiat de sub fundul pungilor de balast . Deci o
ca racteristică a acestora este că o d ată cu creşterea lor
în adîncime ele se dez
vo ltă spre
taluzuri- A ceastă
refulare
a păm întului şi a-
propierea fundului
pungii de suprafaţă
taluzului poate fi în
soţită de um flarea
sau burduşirea unuia Rş 3
sau am. belor taluzuri
(fig. 8)
Lăsăturile pnovocate de albii şi pungi de balast se pro
duc în general la unul . din firele căii, iar la linii duble se
lasă firele exterioare
Alunecări. A lunecarea este cedarea şi punerea în m iş
care a unei . mase de păm înt care se produce fără cădere sau
răsturnare A pariţia lăsăturilor la unul din fire este o
indi caţie certă că la unele din. taluzuri s-a produs o
deplasare laterală a păm întului din rambleu în acelaşi
timp apare o crăpătură longitudinală pe taluzurile şi
banchetele platform. ei şi uneori chiar la capetele trav erselo
r sau pe bancheta din ,
m ijloc la linii duble ,
A pariţia crăpăturii longitudinale
, arată că în urm a d e
plasării laterale la unul din taluzuri o parte din păm înt s-a
desprins de restul rambleului şi că în curînd se v a p u tea p,
ro
duce alunecarea şi ebularea taluzului sub acţiunea dinamică
a m aterialului rulant
.
sau ca urm are a p ă
trunderii apei prin
crăpături (fig. 9) ,
Se atrage atenţia
, că, procesul de defor
, m are a rambleului
pînă la alunecarea .
taluzului se poate dezvolta foarte repede uneori după scurt
timp de la apariţia lăsăturilor iar crăpăturile longitudinale
pot apărea abia puţin înainte de a se produce alunecarea
Uneori în urm a deformaţiei, p artea m ijlocie a platform
,
ei se lasă în jos fără să antreneze şi p ărţile ei laterale , ceea
ce dă n aştere la crăpături longitudinale , iar p ătrunderea
apei prin crăpături p o a te provoca alunecarea taluzului .
Primele indicaţii ^le prezenţei deform aţiilor sînt lă să
.
tu rile la linie Fie că se produc pe un fir, fie pe amîndouă ,
ele se pot observa cu ochiul . liber De ,aceea la revizie se
urmă- .
_resc în mod continuu lăsăturile, ce se produc la linie Astfel:
— Dacă ele sînt uniforme se produc len t şi nu se in
tensifică după topirea zăpezii şi după p l o i ; este o
indicaţie Că avem de-a face . cu o tasare norm ală a unui
rambleu nou e x e cu tat din păm înturi stabile
—, Dacă lăsăturile sînt neuniforme (se lasă prisma de
balast iar banchetele , răm în mai sus), apar brusc sau după
un interv al de acalmie , se intensifică în perioada topirii
zăpe zilor şi anotim pului , ploios ele dau indicaţii că
rambleul este form at din păm înt argilos care îşi pierde
capacitatea p o r tan tă la înm uiere sau că .s-au produs
depresiuni în corpul ram bleului cum sînt albiile şi pungile
de balast , ..
— Dacă lăsăturile neuniforme
, devin dese (ridicarea liniei
treb u in d să se facă la o săptămînă la 2 -3 zile . şi chiar
zilnic) şi de mărime im portantă (2 ■5 ; 10 cm), ele dau sem,
nalul de începere a alunecărilor şi ebulm entelor pe taluzuri
— Pentru revizia
, organizată a ram bleurilor nestabile ,
verificarea la nivel a liniei. se face cu crucile de nivel şi
ch iar cu aparatul mai ales acolo unde există bănuială
fără a se av ea confirmări vizibile ,
— M işcarea taluzurilor, poate fi urm...ărită şi cu
ochiul lib er de către personalul inferior . de linie . cu aju to
ru l unor ja lo a n e im provizate de 2 00—2,30 m lungime şi 4
6 cm 0 as cuţite cu v îrf şi înfipte în păm înt cu , 0,50 ..0,70
m Pe taluzu- rile ram bleurilor înalte se recom andă ca
jaloanele să se aşeze în trei r. î n d u r i : primul rînd — pe
muchia platformei al doilea
— în treim ea superioară
... a taluzului şi al treilea —
ceva mai jos de m ijlocul . taluzului
. Distanţa între jaloanele
ace lu ia ş i rînd se potriveşte astfel ca să prindă cît mai bine
po r ţiu n ile în m işcare (între 10 20 m în funcţie , de
lungimea t a luzului sub observaţie)
. (fig 10)
D, eplasările jaloanelor se m ăsoară cu m etrul faţă de
linia de avizare ce trece prin jalo an ele extrem e ale rîndului
aşe zate în afara zonei în mişcare Pentru în reg istrarea o
bserva ţiilo r to ate jalo an ele se numerotează- La ram
bleurile înalte

42
■unde se con stată lăsături re p etate fără să se observe
defor ,
m aţii la taluzuri procedeul cu jalo an e . indicat mai sus
tre-
•buei . com pletat prin nivelm ent cu aparatul Lîngă jalo an
ele d e avizare se plantează ţăru şi de nivel bătuşi la nivelul
te re n ului V erificarea nivelului ţăru şilo r se face în rap
o rt cu un rep er fix.

— Se urm ăreşte creşterea în înălţim e . a prism ei de b alast


■spre a v ed ea dacă lăsătu rile sînt uniforme ,pe to ată lăţim
ea p latform ei sau pe lăţim ea prism ei .de balast
— Se o b serv ă deasem enea cu ochiul liber dacă au ap ă
r u t pe , taluzuri um flături sau ,
burduşiri .
— Dacă pe alocuri v eg e ta ţia pe taluzul rambleului ,
este m ai bogată de u n v erd e mai pronunţat . aceasta ara
tă că fundul pungii s-a apropiat de suprafaţă , taluzului
— Se observă dacă apar crăp ătu ri longitudinale.
des- v o lta re a lor în lungim e şi mai ales în lăţime Dacă
acestea , ,
p rogresează repede şi lăsăturile devin mari se raportează
şe
fului de secţie şi se înfiinţează pază perm ,
anentă ,
în cazul cînd . deform aţiile în ram bleu au apărut sau
£resc foarte repede se v a rap o rta im ediat şefului de,
secţie iar picherul v a v eg h ea starea ram bleului luînd urm
ătoarele m ă s u r i : .
— V ,erificarea zilnică a nivelului liniei cu cruci de nivel
,
,
iar cînd lăsăturile cresc repede v erificarea nivelului se
... tren
face d u p ă fiecare .
— Urm ărirea crăpăturilor longituniale de pe banchete
m ăsurînd de două ori pe zi lungim ea şi lărgim ea lor.
Pentru o mai bună urm ărire nu se calcă pe crăpătură Numai
pe timp d e ploaie cînd lărgim ea crăpăturilor este relativ
mare ele se astupă urg en t cu pămînt notînd cu ţăruşi lim
itele lor şi lăsînd numai 2 3 porţiuni n eastu p ate pentru
observaţii

43
—- C ercetarea aten tă a taluzului rambleului, spre a ob
serva dacă apar umflături .
— U rm ărirea deplasărilor terenului pe taluzuri, cu a ju
.
torul jaloanelor
La apariţia, crăpăturilor lon
gitudinale este necesar să se
facă prospecţiuni , chiar cu m
ij
loacele secţiei pentru a sta
bili dacă în .terasam ent există
pungi de £>alast şi dacă acestea
conţin , ,
apă Prospectarea se
face cu un ap a rat simlu
.
de forat . în banchete cît mai a-
proape de prisma de b alast
(fig 11)
A paratul se compune din-
tr-u n sfredel-lingură , (de
tipul acelora cu care se sapă
gropi pentru stîlpii de gard
dar de diam . etru mai mic
— circa ,
10 cm) cu care se sapă şi se
iau probe , Sfredelul-lingură se
term ină cu. o tijă metalică
de care se pot înşuruba alte
tije
O metalice cu secţiunea p ătrată
şi 2 cm . latura A paratul se în-
v îrteşte cu o cheie ... lungă de
40 cm avînd la capăt un gol
de secţiune p ătra .tă în care in
tră tija A paratul va
permite .
forarea p înă la 3 4 m adînci-
me, cami cît este adîncim ea
pungilor i de balast El se poate
confecţiona în atelierele sec
ţiilor de întreţinere
, ,
26) Deformaţii din cauza terenulu de bază nestabil ,
sub rambleur
Cînd teren u l de bază pe care stă ram bleul este form
at din păm înturi argiloase loessuri sau aluviuni de rîu
iar nivelul apei subterane este aproape de suprafaţă un
astfel de tere n nu poate susţine m asa ram bleului şi aceasta
se scu-

44
lu n d ă în terenul de , bază care este refulat ,în lături
formîn- d u -se um flături pe ambele p ărţi ale rambleului .
(fig. 12)
Cînd terenul de bază are o consistenţă slabă şi cedează,
sub acţiunea g reutăţii rambleului şi a teren .u rilo r în
circulaţie s e produce o îndesire a terenului de bază (fig. 13)

Cînd calea ferată este am plasată în lungul unei coaste


— în ram bleu sau în profil mixt, , iar teren u l de bază
este aşezat pe o suprafaţă de alunecare
, ori de cîte ori se
produc infiltraţii p înă la stratu l de alunecare m. asa de
susţinere în
cepe să alunece îm preună . cu terasam entul căii ferate
Planul d e alunecare p oate fi chiar suprafaţa dintre baza
ram bleului
ş i tefrenul n atu ral (fig.
14)

,
, ,
.
Cînd apar lăsatu ri la linie iar în ram bleu nu se
constată nici un semn care ar da indicaţii că în corpul lui s-
,
a produs deformaţii se cercetează tere n u l de bază spre a v
ed ea dacă prezintă um flături de o p arte şi de alta a
rambleului
Dacă prezenţa lăsăturilor la linie nu este ju stificată
nici de deform aţii în ram bleu şi nici de um flături în teren
u l de
bază atunci se analizează consistenţa păm întului de la
baza
ram bleului şi se urm ăreşte cum evoluează în timp lăsătu
rile

45
spre a v ed ea dacă ele se datoresc unui fenomen n atu ra l
d e îndesire a terenului de bază, care trebuie să se stingă trep
tat- Cînd se constată o deplasare laterală a căii, fără a se
o bserva deform aţii la terasam entul aşezat pe o coastă sau p
e u n povîm , iş atunci se cercetează teren u l de bază în am
o n te d e linie şi dacă aceasta prezintă crăpături
, înseam nă
că alu n ecă teren u l de bază cu terasam
, ent cu tot iar
planul de alu n ecare se află sub nivelul ,terenului natural
. la adîncime ce
se p o ate determ ina p rin foraje
V iteza de d eplasare a m asivului
, de păm înt în a lu n ec
are este u n elem ent foarte im portant atît în ce priveşte sig u
ran ţa circulaţiei cît şi p entru aplicarea m ăsurilor de
consolidare- Ea , se urm ăreşte prin , m ăsurarea lărgim ii
crăpăturilor la ruptură*. d ar mai exact prin şiruri de reperi
în tre care se m ăsoară m odificarea distanţei
27) A lunecări în debleuri
Pe taluzurile debleurilor
, se p ot produce alunecări d,
e suprafaţă sau de adîncime după poziţia planului . de
alunecare întreru p t şi descoperit p rin ex ecu tarea tranşei
A lunecările de suprafaţă se mai datoresc prezenţei unor
lentile din, păm înturi scoase la lum ina lizei , în urm a ex ecu
tării tranşeei care nu se pot m.enţine pe taluzuri din cauza
d es coperirii lor în contact cu aerul ,
în , alte cauze păm întul taluzurilor
, fiind argilos şi, n eo
mogen absoarbe apa în can tităţi. mari pînă la saturaţie
cînd începe să curgă c ^ o m asă semifluidă,
în cazul alunecărilor structo-plastice cînd prin execu
ta re, a tera sei a fost secţionat un, strat de argilă moale p
las tică avlnd, deasupra roci mai tari sub presiunea
verticală a acestor roci tari argila plastică este refulată . pe
taluzurile sau platform ,a tran şeei (fără a forma suprafeţe de
alunecare) Prin cedarea, argilei plastice rocile tari de deasupra
se deplasează după o suprafaţă
. curbă dreap tă sau abruptă
care este su p ra faţa de alunecare (fig. 15)
Dacă , stratu l d e argilă moale este mai sus decît
fundul tranşeei
. atunci deform ările prin refulare se produc
num ai în, taluzuri Dacă stratu l de arg ilă plastică se află
la piciorul taluzului atunci deform aţia afectează nu num ai
taluzurile
. dar produce şi ridicarea platform ei şi distrugerea
că ii ferate în debleu

46
Semnele care dau indicaţii asupra viito arelo r m işcări
ale taluzurrter s î n t :
— crăpăturile longitudinale pe taluz sau dincolo de mu
chia superioară a ta lu z u lu
i;
i i i 'i l
a) S tu aţ a n ţ a
â

f,3 t5 ,
,
■— um iditatea spre p artea inferioară a taluzului după
o linie p aralelă sau cu o înclinare oarecare faţă de p ă m
în t •
— crăpăturile urm ate im ediat de desprinderea unor p ărţi
superficiale din taluz ,
— um flarea sau chiar curgerea taluzurilor argiloase n e .
omogene îm bibate cu a p ă ,
; ,
— stare a şanţurilor de apărare
, (de creastă) în profil
lon gitudinal şi în secţiune (să nu fie astupate. sau deform
ate) Pe lîngă exam inarea terasam entelor se cercetează şi su,
prafaţa întregei zone
, în alunecare iar în. v ed erea
prevenirii apariţiei d e noi pornituri şi rupturi se cercetează
suprafaţa povîm işului şi mai sus de ru p tu ra existentă Se
dă atenţie
celor mai neînsem nate modificări ale suprafeţei, de
alunecare dacă ,au ap ăru t mici izvoare v eg etaţie acvatică
etc
28) Umflături în platformă
Umflăturile sînt deform aţii ale platformei care apar
şi dispar periodic în funcţie de tem peratura şi gradul de
umi-

47
Ca m ăsură de siguranţă se înfiinţează o pază perm
anentă pentru o bservarea sistem atică a suprafeţei , terenului
apariţia şi dezvoltarea, pîlniilor gropilor , longitudinale
crăpăturilor
. etc
La reviziile periodice ale terasam entului şi instalaţiilor
de scurgere a apelor se procedează astfel :
— Se notează starea pîlniilor existente şi se urm
ăreşte apariţia semnelor asupra deform aţiilor noi ca :
crăpături la m arginea
, pîlniilor curgerea sau alunecarea
taluzurilor pîlnii lor, creşterea diam etrului. şi adîncimei
pîlniilor
— Se urm ăreşte şi se, notează apariţia unor pîlnii noi în
apropierea terasam . entului a unor depresiuni dulci la
supra faţa pămîntului
— Se urm ăreşte apariţia crăpăturilor la, suprafaţa păm în
tului
. pe taluzurile şanţurilor sau platformei notînd locul lor
şi m ăsurînd lungimea lor.
-— Se observă modul de scurgere , a apelor de
suprafaţă în sensul dacă .aceste^ dispar brusc pentru a-şi
continua cursul prin goluri carstice ,
— La apariţia unor pîlnii noi în apropierea liniei piche
rul v a raporta im ediat şefului
. de secţie şi v a lua măsuri p
en tru, asigurarea circulaţiei
, în orice caz, cînd apar pîlnii
sub cale se v a închide .linia iar asupra deschiderii ei va
decide şeful secţiei sau o comisie
— M ăsurile de siguranţă în regiunile carstice sînt v a la
bile , şi pentru terasam entele din apropierea exploatărilor
mi niere la care se . poate adăuga şi revizia tehnică perm
anentă a lucrărilor subterane
,
30) Căderi de stînci şi de grohotişuri avalanşe
,
Căderile de stînci constau , în alunecări superficiale pe
versante şi pante accentuate în urm a dezagregării teren u rilo
r stîncoase, sub acţiunea agenţilor fizici. Ca o consecinţă a d
e gradărilor
, blocuri mai mici sau mai . mari îşi pierd stab
ilita tea se desprind şi cad spre platform a căii
Rocile prin degradare se transform . ă în grohotişuri
care curg spre baza v ersantului sau taluzului
A valanşele se produc pe v ersan tele abrupte (peste,
25%) cu expoziţie n o rd ic ă ; cînd sînt puternic încălzite , de
soare zăpada com pactă în urm a topirii poate . porni în jos
dacă su prafaţa v ersantului este netedă şi fără plantaţii

50
Astfel , liniile ferate am plasate pe coaste sau care străbat
defileuri, pot fi p ericlitate de căderile de stînci , ,
bolovani
,
gro hotişuri .
ia r pe timp de iarn ă şi de avalanşe
Pentru asigurarea circulaţiei pe porţiunile de linii unde
se produc dese căderi de stînci , se instituie posturi perm
anen te de cantonieri păzitori de .stînci
Cantonierii păzitori de stînci şi revizorii de stînci au sa
r cina de a observa toate m işcările care se produq pe ,
versante în limita distanţei lor, să acopere im ediat locurile
cu obsta cole pe linie sau unde aceasta a suferit stricăciunile
şi să a- n u nţe echipa p entru în lătu rarea stîncilor şi re p .
araţia liniei C antonierii păzitori de stînci să aibă la
posturile lor unelte p en tru cu răţirea, şi rep ararea liniei
precum şi telefon-
Picherii şi şefii de echipă treb u ie să cunoască bine
punc tele periclitate
. de căderi de stînci , din lim itele
districtelor şi echipelor lor , După ploi to renţiale şi cutrem
ure ei trebuie să examineze
. stare a versantelor dînd o
atenţie specială p u ncte,
lor cu stînci dezvelite ,
Echipele de mineri care execută prim ăvara şi toam
na lucrări de revizie . şi derocări trebuie să cerceteze
detaliat stare a versan telo , r şi să sesizeze de ev en tu alele
schimbări sur ven ite în tre două revizii
,
La reviziile periodice
. cînd se stabileşte planul derocărilor
se dă aten ţie deosebită evoluţiei caracterului şi mărimii,
cră p ăturilor din rocă
Deosebit
. de periculoase sînt blocurile separate de masiv
care se pot mişca cu lomul şi care trebuie să fie neap.
ărat rănguite
La crăpăturile
. mai mari şi caracteristice se pun m artori

. B LUCRĂRI DE ARTA PENTRU APĂRAREA


ŞI CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR
§ 3 LUCRĂRI DE ARTĂ PENTRU APĂRĂRI DE TERASAMENTE
Lucrările de ap ărări sîn t construcţii
, hidrotehnice care
au rolul să com bată acţiunea d istrugătoare a apelor de
suprafaţă; Din punct de v ed ere al efectului ele se pot
clasifica î n :
— lucrări p entru com baterea afuierilor ;
—lucrări p en tru com baterea eroziunilor ;
— lu crări contra
. inundării liniilor de apele de re v ărsare
ale r î u r i l o
r;
— lu crări de com batere a efectelor provocate de to ren te
şi apele din ploi

51
31) Lucrări pentru combaterea afuierilor
Pentru p revenirea şi oprirea afuierilor , se ex ecută lu cră
rile hidrotehnice descrise mai jos .
Saltele de fascine lestate. Saltele de fascine lestate
co nstau din ...1 2 stratu ri de cîrnaţi jontivi , cu casete
sau cad re de cîrn aţi din p arte a dinspre fund şi la
suprafaţă ; acestea din urm ă se umplu cu , p iatră brută
care scufundă saltea u a şi o face să se muleze , după
conturul fundului îm- piedicînd
. . astfel afuierea (fig -16)
G r ă ta r u lc J e s u s
s e în cdrCai CUpr/atrd

_Cimaţ//omtivt
^~ Croi&ru/ de

Cînd saltele sînt aşezate deasupra nivelului apelor mici,


ele se degradează repede prin putrezirea nuielelor .
Cînd salteaua nu a fost în cărcată cu can titatea de
piatră necesară
, care s-o ţină lipită, de fund sau cînd m
ularea ei pe fund a fost îm piedicată, de trunchiuri
, bolovani
,
epave atunci se pot produce ,afuieri sub ea care să agraveze
.
situaţia
La saltele de fascine
lestate se v a urm ări
dacă au p ărţi care în
cea mai m are p arte a
anului se află în afara ,
apei- Se ,v a
controla prin sondaje
. la
ape mari dacă salteaua
stă lipită de fund Se v a
observa dacă sînt anafore
a căror. prezenţă dă indi
caţii că afuierea nu a fost
oprită
Saltele
, flexib ile
din beton. Slatele din
. , fas,
cine neputînd fi considerate ca lucrări durabile se execută
în ultim ul timp saltele flexibile formate din plăci de beton
sa u beton armat Plăcile au formă pătrată dreptunghiulară

52
ortogonală , sau trapezoidală şi sînt legate între ele prin fire
de articulaţie (fig. 17).
Principiul acestei construcţii este acelaşi ca şi al saltele
lor de fascine lestate I cînd m aterialul de sub placă este a n
tre n a t de apă
, placa se lasă sub greu tatea ei proprie şi
îm piedică afuierea în continuare a terenului (fig . .18)

Plăcile se aşează pe um plutura de fundaţie formată din


anrocam ente. Cînd suprafaţa de consolidare este plană şi
for m ată din nisip sau , pietriş se poate renunţa la um
plutura .de fundaţie
Se utilizează în special p entru apărarea bazei
taluzurilor sau apărarea culeelor contra
. afuierii
La revizie se v a observa : dacă există tasări locale ale
unor plăci izolate sau ale ansam blului de plăci ; dacă sînt
plăci prăbuşite ajunse aproape de poziţia v erticală ; dacă b e
tonul este d eterio rat sau plăcile, sparte dacă sînt
articulaţii rupte sau cîrlige desfăcute ; dacă sînt rosturi îm
pănate cu m ,a teriale aduse care înţepenesc plăcile şi le
împiedică să u r m ărească deform. aţia terenului
Radierea. Radierele se execută pentru apărarea fundului
rîurilor , contra afuierii în zona podeţelor, în scopul de a p ro
te ja fundaţiile infrastructurii
. De regulă se execută din
zidărie de piatră pe o fundaţie de beton ; mai rar din dale
de beton sau .gabioane
Radierele se pot degrada prin afuieri, procesul începînd
de regulă la capătul din aval şi se extinde spre amonte pînă
la com prom iterea totală . După distrugerea ,radierului
afuierea fu n daţiilor p ro tejate din aceasta se poate
produce
. în scurt timp
Uneori afuierea radierului poate începe şi din amonte,
cînd capătul lui spre am onte nu este bine racordat cu.
albia ,
La revizie se v a verifica : dacă radierul are pietre gelive

53
{ c a r e se pot d istra g' e la îngheţ)
, dacă sînt pietre degradate
sau dislocate dm corpul radierului .
În tru cît afuierea începe din aval , în timpul apelor
mici se v a exam ina starea pintelui de protecţie de la
capătul
, aval dacă este, distrus, afuiat d acă este continuat în
aval cu blo caje şi care este poziţia .acestora
Se v a exam ina de asem enea dacă capătul am onte al r
a d ieru lu i este raco rd at cu fundul albiei spre am onte şi
se v a v erifica prin sondaje dacă s-au produs acolo .afuieri
Baraje de fund. Ele servesc p en tru oprirea acţiunii
de afu iere a fundului p rin m icşorarea p an tei şi deci a
vitezei
, a- pei cu scopul de a p ro teja fundaţia in frastructurii
produrilor şi a alto r construcţii am plasate , în albie în am .
onte de baraj A ceastă acţiune de protecţie a fundaţiilor este
am plificată prin în ălţare a fondului cu grosim ea depunerilor
din spatele b.a ra ju lu i (fig. 19)
B arajele se construiesc din zidărie de piatră , diguri de
beton , lemn cu anrocam ente sau fascine grele fixate cu piloţi.
La baraje se p ot produce d e te r io r ă r i: la încastrările
lor în m, a lu r i - în partea .din aval unde izbeşte lam a de
apă de- v e r s a t ă ; în însuşi corpul
b a r a ju lu i; la pintenul
din aval al radierului (la
. con-
trabaraj)

deterio ra sub. acţiunea de


izbire a apei D
eteriora rea radierului
odată în , cepută
avansează . spre corpul
barajului consti-
tuind o cale spre afuierea b arajului propriu-zis Se v a exam i-

54
n a d e c i : dacă radierul prezintă deteriorări , dacă s-a
produs a fu ierea albiei în aval de pintenul radierului
(contrabaraj) ; afu ierea acestuia sau distrugerea lui de către
corpurile p lu ti to are aduse de apă duce sigur la deterio ,
rarea radierului atît p rin afuierea lui, cît şi prin lipsa.
saltelei de apă amortizoare,
în lunile secetoase cînd debitul cursului scade la mini
mum, se v ,a examina , corpul barajului spre a vedea dacă p re
zintă fisuri crăpături dislocări
. sal alte d eteriorări ale m
ate rialului din care este făcut
în timpul iernii se va observa
, ca goluri din corpul con-
trab a n d ajelo r să fie. destupate p entru a goli bazinul ce
for mează salteaua . de apă în g h eţarea acesteia poate duce
la d e g rad area
i zidăriei
32) Lucrăr pentru combaterea eroziunilor
i prin
îmbrăcări de malur,
P en tru prevenirea şi oprirea eroziunilor , se execută
îm- brăcăm, inţi de, taliisuri şi de mâluri ca. : pereuri îm
brăcăminte de piscine saltele anrocam ente şi plantaţii ,
Pereuri. Se execută din piatră b ,rută sau dale de beton
zidite uscat sau cu m ortar de ciment aşezate . pe un strat
de b alast sau piatră spartă , de 10 cm grosime Numai în
locurile. atac ate puternic de apă pereurile se execută cu m,
ortar de ciment De regulă ele . se execută zidărie din
piatră uscată care se rostuieşte după tasare
Pereurile pot fi d eteriorate prin cedarea fundaţiei
sau banchetei de rezem are ; prin spălarea patului de pietriş
Sau .
ch iar a m aterialului ce formează taluzul propriu-zis ; prin
dis locarea p ietrelo r de către gheaţă sau corpuri plutitoare
Se observă dacă pereurile sînt deform ate prin tasări şi
lăsaturi ; d acă pietrele sînt dislocate
. ; dacă o porţiune de
pereu este n ăru ită în urma afuierii fundaţiei sale sau
deformării b an chetei, de rezem are din blocuri
Pereurile uscate . pot fi distruse uşor dacă vreu n a
din p ietre este scoasă de la aceasta începe distrugerea unei
su .
prafeţe mari din pereu De aceea pereurile uscate se urm
ăresc cu cea mai mare atenţie şi se repară îndată ce se
constată o stricăciune cît de mică .
La pereurile zidite cu m ortar se observă dacă au
apărut crăp ătu ri (să nu se confunde , crăpăturile din tasări
sau lăsă- .
tu ri cu fisuri din contracţie care apar
toamna)
În trucît um plerea cu m ortar a rosturilor dintre pietre
îm piedică şubspălarea pietrelor se v a observa dacă m
ortarul rostuirii s-a desprins de pietre sau s-a degradat
55
Îmbrăcăminte din nuiele sau fascine. A ceasta constă
din- tr-u n strat de acoperire
, fie din nuiele simple nelegate
,
fie din cîrnaţi de fascine aşezaţi unii lîngă alţii în direcţia
de cea mai m are p an tă a taluzurilor şi fixaţi cu rînduri de
cîr n aţi aşezaţi p aralel cu malul
. Rîndurile longitudinale de
c îr n aţi se aşează din m etru în m etru şi se prind cu ţăruşi
bătuţi la circa 1 m .distanţă S tratul de nuiele sau fascine
este p ro te ja t cu un strat de ... piatră de 10 15 cm.
grosime (fig. 20)

F/ş 20

Un principiu de m are im portanţă care trebuie resp


ectat Ia executarea construcţiilor din fascine care nu răm ,în
perm a n en, t sub apă este : nuielele trebuie să prindă
rădăcini să lăstărească de aceea trebuie să fie executate în
timpul cînd nu circulă, seva în arbori (15 sept..-l aprilie) ,
din nuiele de salcie proaspăt tăiată din speciile ce prind
repede rădăcini care consolidează . m a lu l; în caz contrar
îm brăcăm intea de p rotecţie putrezeşte şi, se distruge
Se urm ăreşte
, dacă nuielele
, s-au uscat putrezit, sau rupt ;
dacă cîrnaţii a tît Cei joantivi cît şi cei de fixare
, au fost d e
,
terio raţi prin circulaţia vitelo r sau de gheţuri • dacă ţăruşii
de fixare au lăstărit sau. au fost distruşi de gheţuri şi
plutitori sau afuiaţi şi antren aţi de c u r e n t ; dacă
legăturile de sîrm ă s-au rupt sau s-au desfăcut
Saltele de fascine lestate sau saltele flexib ile din beton.
.
Descrierea acestor construcţii şi obiectivele reviziei sînt cele
arătate la lucrările p entru com baterea afluierilor (pct. 31)
De rem arcat că la îm brăcări de taluzuri se utilizează
fas cine lestate numai p entru apărarea părţii taluzului aflată
sub nivelul apelor mici, p arte. a superioară a saltelei se
fixează pe o banchetă la nivelul apelor mici şi de acolo îm
brăcăm intea se continuă cu nuiele sau fascine

56
Anrocam ente. A nrocam entele din blocuri de piatră
consti tu ie o protecţie a taluzurilor
, la care se recurge in
cazuri de in terv en . ţii urgente Ele apără taluzurile prin
domolirea v ite . zei curentului Este bine ca blocurile să fie
aşezate direct pe ,taluzuri înierbate, în caz contrar să se
interpună. o saltea de nuiele în practică însă această condiţie
este . greu de re a lizat
A nrocam entele se degradează în urma afuierii terenului,
ceea ce provoacă rostogolirea blocurilor în albie . Prin aceasta,
pe de o parte, este descoperit terenul ce trebuie protejat, ia
r pe de altă parte , blocurile izolate căzute în albie sînt a n
tre n ate de curent., Se v a observa dacă blocurile sînt afuiate
,
miş cate sau rostogolite în albie şi an tren ate de curent .
Se va controla prin sondaje sta re a taluzului sub , apă între ,
blocuri spre a vedea dacă este nevoie de completări .
Plantaţii. Plantaţiile constituie un mijloc im portant p en
tru p ro teja rea terasam entelor contra afuierilor şi .
eroziunilor P lantaţiile făcute raţional în albiile m ajore,
inundabile p re cum şi cele crescute , pe diguri pinteni şi b
araje au o acţiune pozitivă de apărare- Ele consolidează
teren u l albiilor m ajore şi taluzurile m alurilor şi construcţiile
hidrotehnice m enţionate mai sus.
Prin acţiunea lor, ele consolidează m alurile contra
eroziu, nilor micşorează viteza curentului şi favorizează ,
depunerile contribuind la înălţarea m alurilor şi deci la m
icşorarea peri colului . de inundaţie
P lantaţiile din albiile cursurilor de apă au o
influenţă favorabilă asupra m alurilor numai atunci cînd sînt
în afara albiei principale
, însă în zona de inundaţie sau pe
lucrările de. apărare
Prin n atu ra lor, plantaţiile se dezvoltă şi se com
pletează, în timp după d area în exploatare a construcţiilor
de . p ro tec ţie, De aceea lucrările de plantaţii constituie prin
excelenţă lucrări de .întreţinere Speciile de arbuşti destinate
apărărilor treb u ie să se prindă repede şi să aibă rădăcini bine
dezvoltate şi adînc pătrunse, în pămînt ram uri sau tulpine
cît mai fle xibile ca să reziste la acţiunea vîntului şi gheţii
şi să nu fie smulse . de viituri Aceste condiţii sînt îndeplinite
foarte bine de către arbuştii din familia . sălciilor
Nu se recom andă să se planteze specii care se dezvoltă
în arbori înalţi, întru cît sub acţiunea vîntului pot provoca d
e form area construcţiilor .
57
Plantaţiile mai au scop să servească de pepiniere pen
tru puieţi, să procure butaşi, nuiele şi pari pen tru în treţin
.
e re a lucrărilo r de fascine
P lantaţiile pot fi compromise , mai ales la începutul
dez v o ltării
, lor fie din cauza uscării
, fie prin d eterio rarea de
către anim ale ,(capre
, vite iepuri) sau chiar de. oameni De
aceea se v a urm ări procesul de dezvoltare ,â plantaţiilor
spre a con stata dacă, s-au uscat dacă au fost vătăm ate de
animale sau distruse. de riverani
33) Lucrări pentru combaterea
i
eroziunilor prin apărăr i de
malur
Lucrările de apărări de , m aluri se execută pe acele p o
r ţiuni . ale cursului unei ape unde malul este , atacat şi
erodat de apă In punctele atacate se formează intrînduri de
unde. apa este refulată spre m alul opus pe care de asem
enea îl a- tacă Prin acest vagabondaj al cursului prinicpal al
apei, sînt periclitate ambele m aluri cu lucrările de artă şi
terasam entele am plasate în apropierea lor.
în general partea de jos a m alului este mult mai expusă
atacului apei, din care cauză lucrările de apărare în părţile
inferioare ale m alurilor. trebuie să fie mai puternice decît în
punctele sale superioare De aceea genurile de lucrări indicate .
mai jos s e referă ,la apărarea părţii , de jos a m alurilor ;
în continuarea acestora în sus pe taluz se execută de regulă
lu crări mai uşoare de îm brăcări . care sînt pereurile şi îm
brăcă
m intea din fascine sau ,
nuiele
M ,aterialele ce se întrebuinţează p entru lucrări de
apărări depind de im portanţa şi apropierea construcţiei de,
apărat de , , , .
cursul apei, de forţa de erodare a apei ce acţionează asupra
m alului de posibilităţile de aprovizionare;
.A părările
, de m aluri se realizează prin lucrări de garduri
fascine grele epiuri saltele gabioane
Garduri■ Gardurile se execută la baza taluzului malului.
d e a p ă r a t ; ele sîn t alcătuite , dintr-un şir de pari bătuţi
la , ,
0,70 .. 1 00 m d istan ţă . între ei, îm pletiţi cu nuiele peste un
pat de crengi sau saltea de fascine ; patul. sau salteaua
împiedică
afuierea parilbr şi deci av arierea sau distrugerea
gardului
Pornind de la gard în sus apărarea se continuă cu o îm
brăcăm inte de mal fie p rintr-un pat de crengi fie prin c
îr
n aţi joan tiv i (fig.
21)
C reasta gardului se execută la 0,0 ..0,80 m peste etiaj
sau peste nivelul apelor mici.

59
G ardurile sîn t construcţii u şo are şi nedurabile , avînd n e
v o ie de o supraveghere şi urm ărire.
continuă
S e v a u r m ă r i : dacă nuielele îm pletiturii şi salteau a
g ar d u, lu i au ,lăstărit şi în general stare a crengilor şi
nuieielor (uscate putrezite rupte),- dacă salteaua
s-a lă s a t şi n u mai este fix ată pe
fund de îm pletitura gardului; dacă îm
pleti tu ra a fost av a riată şi au
dispărut n u ielele superioare; dacă
unele, p ărţi s-au uscat sau au p u
trezit prem. atur şi se rup sau au fost
distruse de anim ale şi riverani
Fascine grele. Ele constau
. din ci
lindri (suluri de 0.. 0,80 ..1,00 m cu , îm
brăcăm inte de 10 -15 cm grosime , ...
din nuiele
. şi cu miez de p iatră cu 0 0
60 ,
0,70 ,m ...
La baza taluzului
, de-a lungul m
a lului se aşează, 1 3 sau chiar mai m
ul te soluri
.. grele lan sate fie, d irect
pe fundul albiei fie aşezate , pe o saltea
de cîrnaţi Fixarea solurilor grele ca
să nu alunece ... spre, adîncime se face ori .
pfintr-un rînd de pilpţi b ătu ţi la in
.
te rv a l de 2 3 m ori printr-o b an, ch etă de anrocam ente
Pilo .
ţii de fixare se b at în faţa sulurilor (în p arte a dinspre
apă)
sau prin suluri (fig. 22) A ceastă construcţie constituie baza
şi p a rte a cea mai im portantă a apărării care se co ntinuă în
sus printr-o îm brăcare de taluz ,
Se v a observa în
timpul
. apelor scăzute
dacă sulurile au suferit
Ftto/ brăcă deterio rări la îm,
minte dacă au
legături de sîrm ă rupte,
sau lip

Ca principiu fasci
nele grele (sulurile)
care au îm brăcăm
intea din crengi şi
nuiele trebuie! să se afle
în cea mai m are p arte
a an u
lui acoperită de apă-

59
Dacă se observă că un pilot de fixare s-a aplecat sp
re apă
, aceasta denotă că are presiuni mari din partea
sulului,, fie din cauza, tasării fie din cauza ex istentei unei
afuieri a pilotului sau a sulului şi trebuie cău tată . cauza
afuierii
Epiurj (pinteni).
, Spre deosebire de celelalte
, lucrări indi
cate mai sus epiurile sînt , construcţii izolate constînd din d .
i g u ri tran sv ersale rîului avînd d irecţia de la mal spre
rîu C aracteristica lor principală constă în aceea că ele
creează condiţii favorabile p entru oprirea , eroziunilor şi
form area în decursul a cîţiva ani a unui mai , nou prin
depunerea
, alu, v iu n ilo r aduse de curentul a p e i : curentul
,
rîului întîlnind un pin ten se abate in tră în spaţiul liniştit
dintre pinteni unde îşi pierde . forţa sa vie şi astfel depune
pe fund particulele d e m aterial pu rtate în suspensie
Epiurile fiind . construcţii tran sv ersale rîului au deobicei
secţiuni puternice Ele se execută din suluri grele aşezate
paralel cu direcţia curentului (pînă . la nivelul apelor mici),
formînd fundam entul construcţiei La adîncimi , mari şi în
locurile unde p u terea , de eroziune este m are se aşterne p.
e fund o saltea lestată iar deasupra ei se aşază suluri
grele P artea superioară. a acestui fundament se nivelează cu
parch e- taj
... de fascine şi piatră Coronam , entul construcţiei
este format,, fie din 1 2 suluri de-a lungul epiului aşezate ,
între două rîn- duri de, piloţi , b ătuţi p rin tre sulurile de
fundament fie din blocuri .de bton . de 1 00x1 00 secţiune şi
2,00 m lungime le
gate între ele cu cîrlige (fig 23)

F fş 23 ,
, .
Pentru a prelungi d u rata coronam entului în locul sulu
rilor grele se execută blocuri de beton articulate (fig. 24)

60
Deoarece epiurile îngustează albia şi deci între capetele
lo r şi m alul opus se produce eroziunea fundului , capul
epiului e s te astfel alcătu it în cît să poată urm ări adîncirea
fundului şi să reziste la. subspăiări A ceasta se realizează
prin lăţirea fundam entului la cap.
în timpul apelor mici, cînd o p arte din fundam ent
poate răm îne acoperită , de apă se v a cerceta dacă
sulurile au

,
d eterio rări la . îmbrăcăminte dacă legăturile de sîrm ă
sînt rupte sau lipsă
Se v a da aten ţie deosebită la , capul epiului şi starea m a
,
lului în dreptul încastrării- Capul , fiind partea cea mai
. solici
tată a construcţiei , poate fi afuiat av a riat şi distrus De
ase m enea vîrteju rile ce , iau n aştere în in teriorul
bazinului
, for m at dintre două epiuri vecine pot distruge
înalul şi încas trare dînd naştere la o situaţie
foarte gravă: curentul se m ută în
sp atele epiului acolindu-1 şi pro-
vocînd prin aceasta un proces r a
pid de
. distrugere a malului
(fig. 25)
La coronam entele formate din
blocuri de beton se v a observa ,
în ce m ăsură s-au ta s a t
blocurile d acă articulaţiile dintre
blocuri le-au permis , să urm
ărească tasa- rea fundamentului
dacă sînt
, b lo curi suspendate. de
fiarele de le gătură dacă sînt
fiare rupte
La coronam entele formate din
suluri grele longitudinale aşezate 25

61
între două rînduri de piloţi , se v a da atenţie îm brăcăm
intei sulurilor din nuiele care fiind aşezate deasupra
nivelului a- pelor mici au o d u rată foarte s c u r ,t ă :
nuielele putrezesc se rup . şi miezul se risipeşte
T asarea fundam entului în general nu are im ,
portantă acestea fiind lucrări deformabile
, însă dacă se
constată d e form aţii pro n u n ţate, la coronament mai ales
dacă este form at din, blocuri de beton atunci treb u ie
cercetat dece s-au produs tasările
. şi dacă mai continuă
Saltele. Fie din fascine , fie din plăci de beton flexibile ,
saltelele formează apărare apărţii inferioare a m alului
care se continuă în sus cu îm brăcăm inte din fascine sau to
t d in plăci de .beton
C onstrucţia şi obiectivele reviziei au fost indicate la
îm- b răcările de m aluri
. (pCt 32) şi com baterea iâfuierilor.
(pct. 31) Gabioane. A cestea sînt lăzi m etalice formate din
... cadre d e,
fier d e 0 10 15 mm îm brăcate . cu plasă de sîrmă
galvanizată
um plute
., cu piatră b ru tă sau
bolovani . . .
Sistemul acesta de apărare a fost puţin , în treb u in ţat la
C.F’R - pe scară mai întinsă este aplicat de u .nităţile silvice
la corectarea t o r e n te lo r ; la C F R a fost întreb u in ţat la
lu crări de apărări în albiile rîu rilo r de munte cu fund
stabil şi . d e unde se pot extrage bolovanii p entru um plutură
Cu gabioane se pot realiza lucrări elastice care se fixează
bine pe fundul albiei şi rezistă , bine la presiunea apei
graţie volum ului . .
lor mare
Gabioanel£ se aşează goale în operă şi apoi se umple pe
loc. Se pot umple şi pe mal după care se coboară cu
m ecanisme de ridicat sau se lansează pe grinzi (fig 26)
In

,
,

*
cazurile de in terv en ţii urgente cînd adîncim ea m are a
ape!
şi cu ren tu l p uternic n u perm ite um plerea pe loc a
gabioanelor

62
se pot executa gabioane în formă de cilindri de 0 1 m simi
lari cu sulurile de fascine cu miez de piatră . Graţie formei
lor rotunde, se pot lansa uşor prin rostogolire pe taluz (fig. 27).
Gabioanele sîn t construcţii cu caracter definitiv , totuşi şi
ele suferă degradări la plasa de
sîrmă , care deşi galvanizată se
distruge tre p ta t sub efectul
e-
ro z iu ,n ii; ea se poate rupe
de gheţuri corpuri p lutitoare
şi chiar de. pietre ascuţite ale
umpluturii
Se v a observa dacă s-
au produs lăsătu ri anorm ale
ale unor elem ente din apărare
care
prin aceasta nu mai pot asi,
gura apărarea,- dacă s-au pro
dus ru,p tu ri în plasa de
sîrmă fie la locurile de .
cusătură ale
cutiilor fie din ruginire sau lo v itu rile gheţii şi plutito arelo
rr fie dini cauza unor
, deform aţii mari ale aceluiaşi element
34) Lucrări p entru com baterea eroziunilor prin
rectificări de maluri corectări de coturi şi
regularizări
îm brăcările de taluzuri şi apărările de m aluri sînt
lucrări de protecţie a terasam entelor şi , m alurilor care urm
ăresc baza taluzului fără a aduce vre-o modificare esenţială
în contu rul lor. .
La rîu ri care străb at regiuni nisipoase
, şi care la cel
mai mic obstacol din albie îşi modifică, cursul m alurile sînt p
u te r nic, erodate , formînd intrînduri . p ro nunţate care
progresează rapid şi pot am eninţa, terasam entele în asem
enea cazuri se recurge la lu crări cu caracter ofensiv prin
care se tinde a se corecta în mod convenabil cursul
modificîndu-i conturul malurilor
, secţiunea viteza şi panta
Astfel de genuri . de lucrări s î n t : rectificări de maluri
corecţii sau străpungeri de coturi şi regularizări de cursuri-
R ectificarea. unui mal concav se realizează prin diguri
longitudinale şi transversale cu ajutorul cărora se tinde a se
reface malul distrus T raseul digului longitudinal urm ează
de regulă o curbă care se rectifică malul şi să dea un curs n a
tu ral apei (fig. 28)

63
Digurile transversale, ,
denum ite traverse formează
,
com- paritm ente în care apa se linişteşte depune m ateriale
în sus ,pensie şi o dată cu colm atarea lor se reface. malul
Corecţiile sau tăierile de coturi sînt soluţii care aduc
m odificări bruşte ale cursului de apă şi se execută numai în
cazuri cînd, în procesul de erodare continuă a m alului
con, cav curba se lungeşte mult şi formează o buclă care
av a n sează «spre calea . ferată în asem enea cazuri o
rectificare a

i ri tr r l
y ^ u (tq ru r a) n s v e s a
eave se
Fi j 28

m alului nu mai este , suficientă şi trebuie să se recurgă


la străp u n g erea cotului spre
. a îndepărta cît mai mult de
calea ferată traseul nou al rîului, Se realizează prin săparea
unui canal iniţial de secţiune redusă lucrări de dirijare a
apei pe canalul iniţial şi . închiderea
. şi colm atarea albiei
abandonate cu lucrări transversale (fig 29)
Regularizarea unui curs de apă constituie un complex de
lucrări de rectificări de m aluri şi corecţii de coturi prin.
care se am eliorează condiţiile de scurgere pe un sector al
rîului Regularizările depăşesc caracterul local al lucrărilor
pentru

. . .
apărarea terasam entelor şi angajează C F R numai în
sectoa
rele rîurilo r situate în amonte de calea ferată la care se
pot

64
produce modificări ce-ar d irija cursul spre linie în afara
punc .
telo r de trav ersare sub
poduri .
Toate aceste genuri de lucrări se realizează cu ajutorul
construcţiilor hidrotehnice descrise mai departe
.
Diguri longitudinale şi transversale. A cestea se execută
din fascine grele fixate cu piloţi sau cu blocuri din beton şi
din, garduri simple sau duble Digurile sînt alcătuite din sa
l tele lestate sau suluri grele aşezate perpendicular pe
traseul lor pînă . la nivelul apelor mici şi din coronam ent din
blocuri de beton sau suluri grele longitudinale aşezate
între două rîn d u ri de piloţi, ,
,
Digurile transversale de com partim ente (traversele) se
p ot executa şi din garduri de regulă duble alcătuite
din două , garduri simple cu saltea fixată de fund cu îm
pletituri de nuiele ; spaţiul dintre garduri se umple cu m
aterial local din albie iar, parii celor două garduri se leagă
în tre ei. , .
închideri de braţe. Se realizează to t prin diguri însă de
.
o construcţie mai robustă întru cît sînt construcţiile cele
mai .
solicitate mai ales în timpul execuţiei A cestea se fac
de regulă din suluri. grele aşezate peste saltele lestate şi
fixate, cu piloţi Tipul construcţiei este
, impus de adîncim ea
apei şi viteza curentului
Canaluri de corecţie. A cestea sînt albii nou create cu o-
cazia tăierii coturilor Iniţial se sapă un canal de secţiune r e

dusă denum . it canal iniţial (cunetă) care se dezvoltă trep


tat în albie sub acţiunea forţei de eroziune a curentului
apei. ,
Plantaţii. A cestea com , pletează rolul lucrărilor
, mai sus, prin efectul lor de protecţie şi consolidare a
descrise
terenului
şi de susţinere a lucrărilor de fascine care sîn t supuse d
egra ,
dării rapide ,
La , digurile longitudinale. şi tran sv ersale se v a urmări
procesul de deteriorare a lucrărilor de fascine în special în,
părţile descoperite de apă, starea de putrezire a piloţilor . de
lemn modul de tasare a blocurilor de beton şi starea , a rtic u,
laţiilo r dintre ele. ,
La gardurile duble se v a vedea dacă s-a spălat um plutura
d in tre .garduri
. dacă
. salteaua e prinsă bine de fund cu a
ju to ru l împletiturii dacă s-a rupt sîrm a dintre parii celor
două garduri dacă sînt pari afuiaţi
La închiderile de braţe — aceleaşi observaţii ca la diguri
d a r cu mai mare exigenţă întru cît sînt foarte
solicitate
Deşi lucrările descrise mai sus sînt construcţii în general
subm ersibile şi perm eabile pînă la colmatare perm iţînd
unei

5 — în d r rev şi în tre ţ lucrărilo r a rtă


65
p ărţi din debit să se strecoare p rin tre ,ele totuşi la revizie
se v a urm ări dacă apa şi-a croit drum sub fundamentul.
lor A ceste scăpări se pot colm ata cu , timpul dar s-a con
statat că la ape mari ele se pot transform ,a în breşe care duc
la d istru gerea to tală a c o n s tru c ţie i; de aceea trebuie
cercetat locul pe unde, se strecoară apa spre a v ed ea dacă nu
se crează rupturi
. sau lăsături
La canalurile de corecţie se v a urm ări modul lor de dez
v o ltare în albii propri-zise, deform area malurilor
, dacă
se formează coturi
, dacă sînt obstacole (răgălii
, buşteni) care
ar .
p u tea provoca d eg en erarea
albiei
,
La plantaţii se v a observa dacă se desvoltă în bune condi
ţii dacă au suferit , d eteriorări din partea anim alelor .
etc.
Se v a acorda i o atenţie deosebită
li i ilocurilor de în castra
re a digurilor în mal care se vo r ţine sub observaţie atentă
35) Lucrăr contra inundării n e de către
. apele
, de revărsare
După cum , s-a ară ta t la periclitarea terasam entelor
de către apele de revărsare liniile ferate am plasate în ,
albiile m ajore ale rîu rilo r sau în .apropierea cursurilor cu
văi largi şi m aluri joase sau care străbat văile ,largi ale
rîurilor cu pante foarte mici şi cu tendinţe perm anente de
împotmolire sînt inundate de apele de revărsare ,
, Pentru m, enţinerea circulaţiei fără întreruperi , se ex ecu tă
lucrări .destinate să apere terasam entele contra inundării
; acestea s î n t : diguri de păm înt insubmersibile corecţii de
co turi pereuri spărgătoare , de curenţi şi de valuri lacuri
de retenţie .
Diguri de pămînt insubm ersibile■Singure aceste construc-
ţi iau caracter lim itat local de cele mai , m ulte ori ele
execu- tîndu-se combinat cu alte lucrări de corecţie şi
apărare
. S-au
mai executat ca un mijloc provizoriu pentru a feri liniile fe
rate de rev ărsările unor cursuri torenţiale cînd digurile se
supraînălţau
. pe m ăsură ce se împotmolea terenul înco n ju
ră tor
Taluzul dinspre apă al, digurilor de păm înt se p rotejează ,
cu lucrări de fascine în partea inferioară şi în continuare cu
plantaţii
Corecţii de coturi. Dacă în procesul de degenerare a al
biei rîu l formează o buclă care avansează spre linia ferată
iar malul concav este jos şi depăşit des de ape mari, spre a

S6
în d ep ărta rîu l de linie şi a îm piedica rev ărsările să ajungă
la ,ea bucla se elim ină prin străpungerea cotului cu o albie
.
nouă rectificată
Pereuri. Cînd revărsările unui rîu sînt frecvente şi apele
de rev ărsare inundă teren u l pe care este situată calea ,
ferată atunci ram bleul îndeplineşte rolul de baraj şi p en tru
a-1 feri de distrugeri
, taluzul dinspre apă se p ro tejează ,cu
pereu pînă Ia un nivel care se depăşeşte cu 0,50 m nivelul
maxim. atins
de apă
Spărgătoare de curenţi. Cînd apele de rev ărsare ajun-
gînd ia terasam ent se angajează , într-o depresiune cu pantă
p ro nunţată de-a lungul ,liniei terasam entul se am enajează
cu ieşituri — dinţi spre apă p en tru a împiedica . curentul
apei să capete viteză de-a lungul terasam entului . Taluzul
sp ăr g ătoarelor de curenţi se p ro tejează contra eroziunii
Spărgătoare
, , de valuri.
, A cestea sînt diguri mici din
blocuri trav erse sau şine aşezate în faţă şi de-a lungul te ra
sam entelor sau pe taluz şi destinate să anihileze . efectul
de izbire al valu rilo r asupra taluzului terasam entului
Plantaţiile de arbuşti rezistă bine şi la şocurile valu rilo
r şi cu ele . se pot ap ăra p ărţile inferioare inundabile ale
ram
bleurilor
Lacuri de retenţie. Rîurile . cu v ariaţii de debit
foarte mari p ot provoca d istrugerea lucrărilor de apărări şi
pot da naştere , la inundaţii foarte mari
Pe'htru aten u area , v aria ţie i de debit se am enajează
lacuri de retenţie rezervoare . caire se am plasează în locuri
favora bile formării lacurilor . în regiunea de trecere din
bazinul su p erior în cel mijlociu A ceste lucrări au însă
caracter regio nal sau chiar republican
Lă digurile , de păm înt se observă : dacă în corpul digului
s-au format goluri care în timpul , inundaţiilor s-ar tran sfo
r ma în breşe dacă s-au produs tasări sau lăsături care sa p e
r m. ită apelor să deverseze peste dig - cum se m enţin şi se
dez voltă fascinele şi p lantaţiile , care p rotejează
, taluzul
dinspre apă , ,
La lucrările
, de corecţie constînd din canal dig de în
chidere a albiei deformate traverse apărări de taluzuri şi
plantaţii se v o r face observaţiile indicate anterior la
cons tru cţiile respective- ,
,
La p ereu ri se v a observa dacă s-au produs lăsături
dacă sînt p ietre dislocate sau lipsă din pereu ceea ce
constituie

67
,

.
,
.
i l

,
,
.
,
, , ,
,
,
, ,
.
începutul unor distrugeri mai im portante în pereu dacă
nu se rep ară la timp.
La spărgătoarele de curenţi este im portant să nu se p ro
ducă deterio rări în protecţia
taluzurilor ,
.
La spărgătoarele de valuri se va observa dacă s-au p ro
dus deteriorări dacă lipsesc unele părţi ... desprinse şi a n tre
...
nate de valuri ... , .. . .

36) Lucrăr de combatere a efecte or provocate de torente


Pentru com baterea efectelor provocate de torente se ex
e cu tă lucrări de corectare avînd ca scop să reducă
cauzele care dau naştere fenomenelor torenţiale şi a
consecinţelor lor, prin restabilirea vegetaţiei reţin erea
debitului solid şi lichid şi conducerea apelor în rîu l colector
Prin exemplul de lucrări de corectare în bazinul superior
se execută lu crări uşoare pentru fixarea m aterialelor
solide ,
,
libere ca : împăduriri fascinaje cleionaje. praguri de lemn,-
, .
în bazinul mijlociu se execută .. praguri
. de zidărie baraje
u şoare de lemn . sau mixte baraje de zidărie ; în zona
co'nului de dejecţie se execută lucrări de dirijare şi de
îngustare a albiei pentru a mări forţa de antren are a apei
canaluri de scurgere
împăduriri. îm păduririle se realizează prin p lan tarea v e
r santelor degradate com pletată cu terase simple sau sp
riji nite dei gărduleţe
Fascinaje. Fascinajele constau din 1 3 cîrnaţi de fas
cine de 0 15 30 cm aşezaţi tran sv ersal sau longitudinal
al biei şi fixaţi cu pari de 1,20 1 60 şi 0 8 - 12 cm (fig 30)

F iŞ 30

Cleionaje. Cleionajele constau din garduri de nuiele de


0,60 m înălţime aşezate tran sv ersal văii Parii gardurilor
sînt
de 2 00 ..2,50 m lungime şi 0 8 .12 cm Gardurile sînt
simple
sau duble (fig. 31)

68
Praguri de lemn. Pragurile del emn se execută în pantă
spre mijlocul toren telo r şi sînt alcătuite din doi pereţi
,
din buşteni de 0,60..1,00 m înălţime,- spaţiul dintre pereţi
este

.
um plut cu bolovani sau cu m aterial luat din albie
Pragurile au la m ijloc un deversor şi . în aval un radier din
bîrne sau pavaj aşezat în rame de lem n (fig. 32)
Praguri de zidărie. , Pragurile de zidărie se fac din zidă
... sau nu, cu deversor
rie u scată în g rijit zidită rostuită . la m
ij loc şi rad ier simplu sau cu 1 3 trepte , de cădere
Uneori zidăria de piatră este aşezată fel plasă de sîrmă
pragurile se fac şi din ga
bioane înălţim ea m a
ximă a. p ragurilor este
2,00 m
Baraje uşoare de
lemn. Barajele uşoare
de "lemn, sînt de . con
strucţie s im ila r ă .
cu pragurile de,
lemn însă mai robuste
p u tînd atinge
.
înălţim ea de 4...5 m
La coro nam ent
piatră de um- pltu ră .
se zideşte cu m ortar
şi se rostuieşte
Baraje
. m ix te ■ B arajele m ixte se construiesc parte din
lemn (care stă perm anent în apă) şi p arte din zidărie
cu mortar .
Baraje din zidărie. Barajele din zidărie sînt construcţiile
cele mai robuste ce se folosesc la corectarea
, torenţelor
, Ele
se construiesc de regulă în treim ea . m ijlocie şi inferioară
a bazinului şi în canalurile de scurgere bineînţeles dacă te
re nul de fundaţie este rezistent (fig. 33)

m
Barajele nu se construiesc în v ecin ătatea im ediată a p
o durilor
, nici în am onte şi nici în a v a l ; în prim ul caz
apele d ev e rsate pot afuia infrastructura
, podului iar în al
doilea caz m icşorează secţiunea de scurgere a podului prin
colm atare
' (în afară de cazul că se urm ăreşte colm atarea
podului care
. este afuiat)

Hz 33

Canaluri de scurgere. După fixarea versan telo r prin p


lan taţii şi dom olirea v iitu rilo r p rin lucrări tran sv ersale
de re ţi nere a , aluviunilor pe cursul inferior se execută ,
canaluri care îm piedică îm prăştierea toren tu lu i şi-l conduc
spre
. rîu l colec tor
Pentru ap ărarea căii de debitul solid al torenţilor, se
ex ecută şi tu neluri la zi, cînd to ren tu l trece peste tunel
fără .
să afecteze linia
Sarcinile reviziei. Revizia şi în treţin erea lucrărilor p en
tru co rectarea , toren telo r după recepţie se dau în sarcina o,
r ,
g an elo r silvice , to tuşi construcţiile apropiate de cale .
ferată în special cele din zona conului de dejecţie fiind
legate de ,
sig u ran ţa circulaţiei răm în în aten ţia organelor
feroviare .
La îm păduriri se v a observa dacă puieţii sînt înăbuşiţi
d e crusta solului sau de buruieni dacă rădăcinile , sînt
dez velite de, apele din ploi sau prin îngheţ şi, dacă
plantaţiile au fost împotmolite . sau culcate de v iitu rile de
apă
La fascinaje şi cleio n aje se v a cerceta, dacă gardurile
au îm pletitura desfăcută, sau ruptă şi parii aplecaţi dacă
cîrnaţii au dat lăstăriş dacă ,fascinele au fost dezvelite de,
apă dacă leg ătu rile de sîrm ă sînt bune
La p ragurile şi b arajele de lemn se observă dacă um
plu tu rile s-au lăsat sau au fost an tren ate de apă dacă sînt
e ro ziu n i în aval de radiere dacă s-au produs d eteriorări
în p a v a ju l dintre ram ele radierului dacă deversorul este
blocat

70
d acă încastrările se m enţin în bună stare , dacă legăturile d
in .
tre bîrne s-au slăbit şi dacă sînt p ărţi
putrede
La pragurile , şi b arajele de zidărie şi canaluri de
scu rg ere se ,observă dacă sînt pietre dislocate din zidăria u
s ca tă a pragurilor dacă sîrm a are r u p t u r i ; dacă
barbacanele funcţionează - dacă deversorul , e blocat de m
,
ateriale ,
aduse d e v i i tu r i ; dacă s-au produs afuieri în aval
.
de contrabaraj (a s e vedea baraje de fund) ; dacă sînt fisuri
crăpături în zidă rie • dacă canalul de scurgere are secţiune
i molită
liberă neîm pot i

37) Lucrăr pentru scurgerea apelor din plo


. durată
torenţiale sau de lungă ,

După cum s-a m enţionat la pct 24 efectul apelor , din


ploi, to renţiale sau de lungă d urată este de cele mai m ulte
. sau îm potm olirea prismei de b alast şi
ori lim itat la spălarea
mai rar la ruperea terasam , entului sau afuierea
, podeţelor cu
d es chidere insuficientă .în astfel de cazuri se execută
şanţuri de colectare sau de scurgere şanţuri de apărare
casiuri şi pro- eja re, a taluzurilor cu plantaţii
La şanţurile de colectare n epereate se observă dacă şi-au
m enţinut, secţiunea dacă, sînt colm atate sau au obstacole .
con , ,
tra scurgerii apei- La cele pereate se observă dacă sînt îm
potmolite dacă au fisuri crăpături . sau* d eterio rări în
pereu ,
La şanţurile de . apărare pro tejate sau neprotejate se
v a urm ări cu m are atenţie dacă au pirderi , de apă ;
acest ,
lucru poate provoca alunecări grave Se. v a vedea dacă
sînt crăp ătu ri sau d eteriorări în pereu dacă apa
stagnează şi d acă sînt împotmolite
La casiuri se v a observa starea pereului dînd atenţie . .
deosebită punctelor de frîngere a pantei unde se produc de
.
regulă crăpături care pot da loc la infiltraţii
La şanţurile brăzduite se v a observa ca iarba să nu îm
piedice scurgerea apei.
,
în ceea ce p riv eşte p lantaţiile se v a proceda ca la pct 32
,
§ 4 LUCRĂRI DE ARTĂ PENTRU CONSOLIDAREA
TERASAMENTELOR

Lucrările de artă pentru consolidarea terasam entelor


care au rolul să com bată acţiunea apelor subterane se
pot clasifica în :

71
— lucrări p entru p revenirea şi com baterea lăsăturilor*
pungilor de balast şi alunecărilor în ra m b le u
ri; ,
— lucrări de artă în cazul terenului 'de bază in s ta b il •
— lucrări pentru com baterea alunecărilor în debleu
— lucrări contra um flăturilor ;
— lucrări pentru com baterea surpărilor . şi prăbuşirilor
— lucrări contra căderilor de stînci
i i ,
38) Lucrăr pentru prevenirea ş combaterea i
lăsăturilor pungilor de balast şi alunecărilor în
rambleur
,
,
A m enajarea scurgerii libere a apelor de suprafaţă.
Ele m entul cel, mai dăunător pentru . terasam ente este apa
care n eîn d ep ărtată la timp sporeşte mult influenta ei
asupra te rasam entelor, dînd loc la deformaţii De aceea nu
este sufi , cientă executarea unor lucrări de consolidare
pentru reduce rea efectului apelor , ci în primul rînd trebuie
acţionat. asu pra cauzei asigurînd colectarea şi ev acu area
apelor de su- praafţă din zona terasam entului înainte ca ele
să devină d ău nătoare , , .
C olectarea şi evacuarea apelor de suprafaţă se asigură
prin şanţuri de , scurgere rigole şanţuri de apărare şi casiuri,
Şanţurile de scurgere de pe ambele părţi ale platform e.
lor în debleu
, colectează apele de pe platform ă şi taluzuri
şi le conduc de-a Ifmgul liniei pînă . la locul de descărcare
De regulă panta şanţurilor este egală , cu aceea a platformei
şi nu trebuie să fie mai mică de 2%0 ,
Cînd p an ta liniei este prea mare încît viteza apei
poate eroda şanţurile cînd ele nu sînt. protejate se fac din
distanţă în .
distanţă praguri de fund de circa 10, cm înălţime prelungite
în am onte
, şi în aval cu cîte un metru Pragurile se execută,
din piatră b rută sau bolovani .
în terenuri nisipoase sau loessuri spre , a împiedica infil
traţiile şanţurile se ,p rotejează cu îm , brăcăm. inte din
brazde pereuri uscate, sau zidărie cu m ortar şi din beton
în teren u ri cu tendinţe de alunecare şanţurile sînt căp
tu şite cu zidărie de piatră beton şi, mai rar cu lemn
Pentru a rezista presiunilor sînt prevăzute din distanţă în
distanţă cu proptele la p artea s u p e r io a ră ; uneori.
sînt anforsate ca mici ziduri de sprijin în p artea dinspre,
taluzul debleului-
Şanţurile de apărare colectează apele de pe coastele în
clinate spre lin ie şi le conduc spre locurile de
descărcare
Secţiunea lor şi p an ta se calculează pentru debitul
maxim

72
iar d istanţa minimă pînă la m uchia superioară a taluzului
la debleuri este de 5 m şi pînă la baza taluzului în ram bleu 2
nu Panta longitudinală este de 2%*0. Este indicat ca, şanţu
rile de apărare să fie p ro tejate (pereeate , brăzduite.
etc) , ,
Casiurile sîn t şanţuri pereeate cu sau fără trepte care
descarcă în v ăi sau
, în şanţurile liniei apele colectate de şan.

ţurile de apărare m ergînd pe linia de cea mai mare


pantă ,
,
înierbări, brăzduiri şi plantaţii pe taluzuri. Taluzurile
terasam. entelor ra r sîn t lăsate în starea lor , n atu rală ; de
re , ,
gulă ele se acoperă cu diferite feluri de îmbrăcăminte care
le p ro tejează contra ravenării , infiltraţiilor apei şi
dezagre*
gărilor ,
A coperăm ,
întul v eg etal al taluzurilor constînd
,
din ierburi brazde, şi arbuşti are o m are im portanţă .în
consoli d area terasam entelor ; el consolidează cu rădăcinile
sale s tra tu l de suprafaţă , al păm întului îl apără de
eroziune şi. rave- n are previne alunecarea l u i ; îl fereşte
de v ariaţiile bruşte ale tem peraturii ,
de îngheţare , în
profunzime de uscare la soare de crăpături de umeziri
excesive şi de dezagregare ... .
în ierb area se face prin însăm , înţare cu am estecuri
de specii. de iarb ă durabile cu creşterea rapidă şi cu rădăcini
, .
cît mai întinse Taluzurile terasam entelor formate din păm
înturi degradabile sau neprielnice v eg , etaţiei ... (loeşsuri,
..
marne pă- m înturi pietroase cu . stratu ri de argilă) se
acoperă în p re a labil cu un strat de păm înt veg etal de 8 10
cm grosime . Pen tru înfrăţirea păm întului vegetal se fac
mici trep te în ta , luzuri
, P anta admisibilă a taluzurilor
pentru înierbare este de maximum 1 : 1 5
Brăzduirea ,se execută din benzi de 1 50 3 m lungime .
20- 25 cm lăţim e şi 6...8 cm grosime Brazdele se scot din te
.
renuri, care se află în condiţii analoge cu taluzurile pe care
se vor aşeza .
Brăzduirea se face fie în carouri din benzi aşezate sub
un unghi de , 45° faţă de linia de cea mai m are pantă şi
, cu
,
laturile de 1 m spaţiul din interiorul, caroului fiind înierbat,
fie din benzi orizontale aşezate de-a lungul taluzurilor pe
to ată suprafaţa lor (brăzduiri complete) La brăzduiri în c a
rouri la piciorul taluzului se aşează două benzi de brazde lon
gitudinale şi o bandă la p artea superioară în cazul
taluzu rilor nisipoase sau altor păm înturi nepotrivite pentru
creşte rea ierburilor se aşează sub brazde un strat de păm
înt v eg e tal de 2...5 cm grosime iar dacă suprafaţa taluzului
este foarte tare înainte de a aşeza brazdele se afinează mai
întîi pe o adîncime de 10 cm. Brăzduirea este indicată
pentru ram-

73
bleuri pînă la 12 m înălţim e şi debleuri pînă la 6
madîncime cu taluzuri avînd înclinarea maximă , . de 1 : 1 25
P lantaţiile de arbuşti pe taluzuri , îm preună cu
ierburile, speciale dau rezultate foarte bune la consolidarea
. en
terasam ,
telor Pe lîngă consolidarea realizată prin , rădăcini acoperă
m întul de frunziş este un izolator termic care împiedică . for
m are a crăpăturilor din unscare intensă şi din îngheţ , P
lanta ţiile mai asigură o um iditate constantă a terenului
împiedi- cînd . uscarea intensă v a ra şi eliminînd o parte din
surplusul de , umezeală Cu to ată eficacitatea , plantaţiei în
consolidarea taluzurilor ea poate da rezultate negative
dacă provoacă
. um ezirea inadm isibilă a păm , întului şi
pierderea stabilităţii taluzului Umbrirea excesivă a
suprafeţei acum . ularea m a selor mari de zăpadă şi
scurgerea înceată a apei pot da loc la deformaţii Acest
dezavantaj se poate rem edia aranjînd plan taţiile în rînduri,
continue pe linia de cea mai m are pantă s a u după tabla de
şah (dacă nu , există pericol de eroziune) apărîndu-le contra
acum ulării lor de zăpadă prin alte benzi . d e plantaţii unde
este posibil şi unde se poate asigura scurge r e a apei din .
topirea zăpezii reţinute Se aleg speciile de a r b u ş ti care
corespund, condiţiilor climatice şi de sol locale .
Drenuri de suprafaţă.
.. Se construiesc în banchetele p lat
formelor în dreptul jo an. telo r noroioase Lăţimea
acestor d ren u ri este de .25 - 30 cm (cam cît este lăţim ea
unei lopeţi) şi se umple cu bolovani de rîu Ele se fac de o
parte şi de ,
am b ele , p ărţi ale. platformei
Cînd îm brăcăm intea v, eg etală a taluzului la rambleu
na p o ate ,asigura scurgerea apei din dren acesta se
prelungeşte p e taluz pînă jos .
Pe lăţim ea banchetelor fundul drenului se netezeşte
şi se b ate bine p entru a , se uşu ra scurgerea şi a se
împiedica infiltraţia în corpul terasam entului
, ,
Pentru revizia mai uşoară , muchiile superioare ale aces
tor drenuri de suprafaţă . li se dă o formă reg u lată pe to
ată lungimea lor ia r capetele de ieşire de la m arginea
banchetei sa u de , la piciorul taluzului se aran jează cu cap,
...
de dren din p ia tră sau chiar beton
.
La debleuri drenurile au scurgerea în şanţul platformei
fundul lor treb u in d să fie cu 10 15 cm cm mai sus decît
fundul şanţului ,
Drenuri de mică adîncime. Drenurile de m ică
adîncime se fac de regulă în rambleuri p entru asan area
pungilor de

74
balast , A ceastă categorie de d renuri are o construcţie
.
speci fică dren u rilo r propriu-zise Ele sîn t alcătuite din şan
ţu ri cu pereţi v erticali d e 0,80 m lăţim e um plute cu p
iatră b ru tă şi cu stratu ri filtrante l a t e r a l e ; la fund au
rad ier ,cu rigolă de scu rg ere ia r la suprafaţă sîn t
acoperite cu u n dop de argilă n isipoasă
. sau cu pereu-zidit pe
beton ,
T ot acestei categorii ap, arţin d renurile elastice constînd
. şee um plute cu nisip avînd în locul rigolei
d in tran . cîrn a ţi
de fascine S-au u tilizat la noi în tere n u ri frăm întate
Drenuri de adîncime. Drenurile .de . adîncime. se constru
iesc după u n profil tip stu, d iat de I SP C ,F lăţim . ea lor v
a riin d în rap o rt cu adîncimea de la 0,80 la 1 50 m
R adierul drenului este o construcţie m asivă de circa
30 cm, grosime (fig. 34) p revăzut la m ijloc cu un locaş p
entru r i golă câre poate fi un tub de secţiune com pletă
circulară sau

1° j q
P'ereu zidit
Re ton

, Ffj H , .
,
sem icirculară de secţiune specială
, cu talpă sau tub boltit In
loc de tuburi speciale. arătate mai sus rigola poate fi zidită
d in bolovani sau p iatră brută dîndu-le o secţiune d
reptun gh iu lară ...
sau boltită ,
Um plutura drenurilor este form ată din p iatră b .rută (mă
rim ea pietrei 15 20 cm) aşezată cu mina în co n ju rată cu
un
s tra t filtrant de b alast sau pietriş de 30 cm
grosime
Drenurile fiind destinate p en tru co lectarea apelor sub-

75
tera n e treb u ie ferite de p ătru n d erea în ele a apelor de
su p rafaţă
, care le p ot colm. ata în scopul acesta , la p a rte a
su p erio a ră sîn t p rev ăzu te cu u n dop de b eto n de argilă
(am es tec de arg ilă g rasă cu 5...12% nisip curat) de circa
50 cm înălţim
. e P en tru ca apele de su p rafaţă să se scurgă
cît m al rep ed e de p e p a rte a su p erio , ară a drenului
dopul de arg ilă se b ate , bine cu maiul se rid ică m ai sus d e
c ît te re, n u l în co n ju ră to r cu care se ra co rd e ază apoi p
rin două p an te de 1/10 şi se aco , p eră cu b razd e ; alte ori
p a rte a su p erio ară a d re n u. lu i se perează în form ă de
albie
S înt cazuri
, cînd d ren u l in terc ep teaz ă din tr-o p a
rte o .
pîn ză d e1apă pe care o ev a cu ea ză fără a-i p erm ite să se
in filtreze în te re n u l din p a ,rte a ce a la ltă ,a dren u lu i
A tu n ci ac esta e s te p re .v ă z. u t în p a rte a opusă pînzei
de ap ă cu un p e re te de , arg ilă g ra să frăm .. în tată d en u m
it ecran ia f d re n u l se n u m eşte , d re n -e c ra n (fig 35)
, în lu n g u l d re n u rilo r la d is ta n ţe de 30- 50 m şi la .
schim , ,
b ă rile de d irec ţii sau de p an tă se co n stru iesc p ,u ţu ri de
v iz i
ta re p e n tru co n tro l şi c u ră ţire p .erio d ic ă a rig o lei d re
n u rilo r
P u ţu rile se co n stru . iesc d in p iatră b e to n şi b e to n arm
at m ai des cu s e c ţiu n e c irc u la ră d e 0 1 m. P e n tru co b
o rh o p u ţu rile sîn t p re v ă z u te cu scă ri din fier ro tu n d d
e 0 15 mm in c a stre în zid ării la 0,35...0,45 m u n a sub alta ,
Este fo a rte im p o rta n t să se a sig u re ca la ie ş ire a d in
d r e n a p a să n u în g h eţe în sco p u l a c e s ta se ia u
u rm ătoarele-
m ăsu ri
: '
— p e u ltim a p o rţiu n e d r e
n u rile a u o p a n tă m ax im ă ■
— c a p u l d re n u lu i se a m e
n a je a z ă cu u n zid d e sp, rijin
d e o c o n s tru c ţie sp e c ia lă
ca să p r o te je z e c o n tra . în g
h e ţu lu i to- .
ra s a m e n tu l d u, s p a te le lui ;
, — tu b u l d e ie ş ire a a p e i se-.
fa c e la m in im u, m 0,50 m d e a
, , s u p, ra , fu n d u lu i ş a n ţu lu
F'ş 35 i de s c u r g e re a a p e i d in d
re n d în d
ş a n ţu lu i o p a n t ă maximă ^
în c a z u l d r e n u r ilo r d e m a re a d în c im e (p e s te 8.. 10 m),.
p e n tr u a a s ig u r a o m a i b u n ă fu n c ţio n a re r e v iz ie şi
întreţi
n e r e s e d ă rig o le lo r a s tfe l d e d im e n s iu n i ca s ă fie v
iz ita b ile
A c e s te d r e n u r i- g a le r ii s e p o t fa c e d in lem n d e s e c
ţiu n e tr a - p e iz o id a lă a v în d 0 90 m lă ţim e jo s 0 70 m lă
ţim e a p la fo n u lu i

76
ş i 1, 50 m înălţim e, • cînd se fac din zidărie de p iatră sau
,
de beton .
secţiunea lo r este de 0,80 X 1>50 m La drenurile-
galerii d is ta n ţa în tre p u ţu rile de v izitare p o ate fi. şi
peste 100 m
C înd , nu ex istă p an tă pen tru ev acu area apelor
colectate d e drenuri se ,pot ex ecuta puţuri absorbante care
trec prin s tratu l acvifer de asanat
străp u n g stratu l imper- ' Q0 p de
argilă m eabil de dedesubt şi de-
.buşează in stratu . l
filtrant inferior (fig 36)
Contrabanchete longi
tudinale la baza rambleu-
xiloi. C ontrabanchetele de
la baza ram bleurilor
se
■execută p en tru a mări sta
,
b ilitate a terasam entelor
în
cazu ri de . alunecări din
corpul rambleului alu n
e cări de ram, bleuri pe
coa
ste şi la ie, re n u ri de bază sf
,
ro t
nestabile absorba
nt ,
în cazul asanării
, ram 36
bleurilor înalte. prin înlo-
curiea to tală a m aterialului pînă la nivelul fundului
pungilor de balast păm întul decapat se aran jează în formă
de contra-
hanchetă lipită de taluzurile rambleurilor-
Pentru a m ări stabilitatea ram bleurilor construite
pe co a ste cu , înclinare pronunţată, unde trep tele de
înfrăţire nu a r fi suficiente se ex ecută în p arte a din av al
o um plutură ,
suplim entară Soluţia . aceasta este economică numai
atunci
cînd m aterialul dren at n ecesar ,se găseşte în
apropiere fig. 37 a). ,
Cînd teren u l n atu ra l de la baza ram bleului nu are
capa citatea p o rtan tă suficientă şi, sub acţiunea sarcinilor
tra n s m ise de rambleu este refulat în lături atunci se
execută de
am bele p ărţi ale ram bleului contrabanchete capabile să se
r v ească de contragreutate p en tru a se opune refulării păm
în tului de la bază (fig. 37 b)
C ontrabanchetele au o p antă tran sv ersală de
2...4%.
Chiurase. La liniile din defileuri în ram bleuri sau semi-
ram bleuri am plasate pe coastă taluzurile înalte spre aval
se

77
protejează , în special cînd înclinarea lor este forţată, spre a
perm ite terasam entului să încapă într-un spaţiu limitat ,
din tre versan tele abrupte şi albia cursului din fundul văii
sau şosea
. A ceasta se realizează p rintr-un zid de sprijin la
baza

,
taluzului continuat pe, taluz cu o zidărie uscată pu . tern
ică ,
(rostuită sau nerostuită) pînă . la platform a căii (fig.
38)
Grosimea chiuraselor variază cam în tre 1 50 m la
bază şi 0,40 m la p arte a superioară

78
Ziduri de sprijin şi piloţi. Pentru susţinerea m asivelor
de păm înt în alunecare, se execută uneori ziduri de , sprijin
com binate cu alte lucrări de colectare în rap o rt cu n atu ra şi
încli ,
n area. stratu rilo r de pămînt iar dim ensiunile se stabilesc
prin calcul Zidurile de sprijin se execută , din piatră cu m
ortar .de ciment (mai rar din zidărie uscată rostuită)
, din beton
şi beton ,
armat Zidurile au în spate drenuri longitudinale iar in corpul,
lor sînt prevăzute cu barbacane pentru colectarea şi ev , acu
a
rea , apei din masivul de păm înt din spatele
lor-
Tot. p entru fixarea m asivelor de păm înt în , alunecare,
însă ca m ăsură provizorie pînă la ex ecu tarea unor lucrări
defini tive. se bat piloţi de lemn sau de beton arm at astfel
ca să.
pătrundă , prin suprafaţa de alunecare în terenul de bază , ne
mişcat N. um , ărul piloţilor se determ ină prin calcul
rezistenţa lor la forfecare trebind să asigure stabilitatea , m
asivului
, în ,
alunecare ,
Revizia lucrărilor pentru prevenirea şi com baterea ,
lăsa
. turilor pungilor de balast şi alunecărilor in rambleuri.
d es crise la pct 38 . se face după indicaţiile ce urm ează :
La amenajările de scurgere (şanţurile de scurgere' sigo-
lele , şanţurile de apărare casiurile) se urm ăreşte dacă s în
t colmatate dacă scurgerea liberă este îm piedicată de ..
iarba
crescută în şanţuri şi dacă secţiunea , lor este. suficientă ca
■ipele sa nu "dezordeze din ele şi să nu inunde linia sau
să se reverse pe , coastă
La şanţurile
, pereeate se observă dacă sînt pietre, dislo
cate dezagregate şi mai ales dacă sînt fisuri .şi crăpături care
pot av ea ca urm are infiltraţii dăunătoare pentru terasament
La rigole şi şanţuri zidite cu secţiune ranforsată
. se ob
servă dacă s-au produs deformaţii striviri etc provocate de
păm întul în mişcare'. .
La casiuri pe lîngă observaţiile privind şanţurile zidite
şi rigolele se dă atenţie stării lor la frîngeri de pante unde
se produc în mod obişnuit crăpături în zidărie
Iarba şi plantaţiile de pe taluzuri pot fi distruse de ani
male şi oam eni sau să nu se prindă în primul
an
La iarbă se observă dacă prezintă porţiuni uscate sau1
arse de soare pe taluzurile o rien tate spre sud Pe
taluzurile unde însăm înţarea s-a făcut pe un strat de păm
înt veg etal

79
adus , se observă dacă s-au produs mici desprinderi ale s tra
tu lu i de păm înt v e g e t a l î n special se dă aten ţie la
situaţia d e pe m uchia superioară a , taluzului unde se face
raco rd a rea stratului vegetal cu bancheta platform ei şi
unde se pot produce infiltraţii şi deci desprinderi
. din taluz
La brăzduiri în carouri se verifică dacă s-au produs alu
necări şi deform aţii ale b e n z ilo r; se observă cu atenţie
banda d e pe m uchia superioară a taluzului
.
La brăzduiri complete se urm ăresc aten t rupturile, cră
păturile , p ărţile.
uscate ,
La plantaţii se verifică în primii
, ani dacă sînt puieţi u s
caţi care urm ează a fi înlocuiţi
. se, urm ăreşte modul de
dez .
vo ltare a diferitelor specii De altfel p lantaţiile se
revizu
iesc periodic de personalul de specialitate
La drenurile de supraiaţă trebuie observat dacă nu sînt.
d eterio rate prin colm atare şi starea racordării fundului
lor
cu şanţurile în care debuşează. (dacă scurgerea apei este asi
g urată sau dacă se produce refularea apei din şanţ în
rigolă)
La drenurile de mică adîncime de pe suprafaţa taluzu
rilo r trebuie observate dacă s-au produs d eteriorării sau alu

n ec ări , ale um pluturii de


piatră .
La drenurile pentru asanarea pungilor de balast se con
s ta tă dacă nu sînt ,d eterio rate prin colm atare (colm atarea
este . ,
constantă prin rep araţia pungilor de balast şi a
.
lăsăturilor la linie)-
Se urm ăreşte şi se notează variaţiile debitului la toate
drenurile dînd o . deosebită aten ţie la modificările
survenite după ploile intense şi de lungă durată M ăsurarea
debitului ,
se face cu o găleată g radată în interior cu vopsea de ,ulei
sau, în lipsă . de gradaţii can titatea de apă scursă în
găleată se .
m ăsoară cu o sticlă în funcţie de debitul drenului durata
m ăsurării cantităţii de apă scursă din dren se ia de la 30
s şi pînă la o oră Debitul se m ăsoară în litri pe secundă şi
se obţine îm părţind cantitatea de apă scursă în litri prin
durata d e scurgere în secunde
Debitul se mai poate obţine înregistrînd timpul necesar
p entru um plerea unui v as de volum cunoscut îm părţind v
o lumul vasului în litri prin du rata de um plere în secunde
se obţine debiţul Ca debit al drenului se ia media a trei m
ă
surători consecutive
O dată cu urm ărirea şi m ăsurarea debitului se face re v i
zia stării capetelor de dren şi a am enajărilor de scurgere în
continuarea lor. Ieşirea din dren nu trebuie să fie îm
piedi

80
c a tă de iarbă , rădăcini; nămol , gheaţă şi zăpadă
. A re de
ase m enea im portanţă starea acoperăm întului drenului
(dopul) şi raco rd area lui cu suprafaţa terenului n a t u r a l ;
dopul trebuie s ă aibă două pante de racordare. şi să fie
brăzduit La d ren u rile de casiu (cu pereu deasupra) se
constată starea pereului şi d acă între el şi păm înt s-a format
o crăpătură prin care se pot produce infiltraţii, în dren a
apelor de suprafaţă. care se g ră bească colm atarea
Drenurile de adîncime, ca şi drenurile de suprafaţă , pot
fi scoase din funcţie prin colm atarea um pluturii lor, prin
în- fundarea p arţială sau to tală a rigolei de scurgere şi prin
frîn- g erea radierului şi chiar a , drenului din cauza
mişcării terenului
.
Colm atarea um pluturii poate fi cauzată de apele
sub teran, e mai ales cînd drenul nu are filtre laterale , cît
şi de apele de suprafaţă
, cînd acoperăm întul perm ite ,
acestora îm- cărcate cu mîl, să pătrundă . în dren Acest
lucru se întîm plă cînd drenurile sînt lăsate, neacoperite
fără filtre şi dop , la partea superioarq sau în urma
infiltraţiei apei prin crăp ă tu rile dintre
. dren şi terenul
alăturat, în urma colm atării um pluturii , drenul încetează să
funcţioneze ceea ce se poate observa din creşterea um,
idităţii terenului din apropiere apariţia plantaţiei
abundente
. a speciilor iubitoare de um i ditate înfundarea
to tală sau parţială a rigolei de scurgere se , constată după
scăderea debitului drenului iar atunci cînd a în cetat să
funcţioneze se face proba turnînd apa într-unul din puţurile
din amonte şi. observînd scurgerea ei în puţul vecin din
aval Cînd prin puţurile adiacente se poate constata că rigola
nu este înfundată , şi totuşi apa tu rn ată în amonte nu
ajunge în aval aceasta dă indicaţia că radierul este cră pat
sau dislocat
. din cauza mişcării terenului de fundaţie a
drenului
Efectul funcţionării drenului este mult sporit prin cu
ren tu l de aerisire care accelerează evaporarea apei.
Funcţio n area aerisirii se verifică ţinînd o lum inare sau
un chibrit, aprins la capătul aval al. drenului- Dacă flacăra nu
se înclină spre dren aerisirea nu funcţionează ,
C apetele drenurilor pot fi înfundate ceea ce se
constată . prin apariţia semnelor de umezire a terenului
de lîngă capete
' ,
Zidurile de" sprijin de ,la capete pot fi deteriorate ceea
ce se cunoaşte după fisurile crăpăturile sau dislocările ap ăru
te în zidărie.
. . .
6 — în d r rev şi întreţ lucrărilor artă
81
Porţiunile de drenuri cu galerii se pot deteriora prin
înfundârea filtrului din ju ru l lor, prin fisuri
, crăpături
şi dislocări în zidărie . Infundarea filtrului se constată prin u
r m ărirea debitului , iar d eterio rarea galeriilor se constată
v i zual la revizia galeriei , care trebuie să se facă odată pe.
lună
Puţurile de , aerisire pot fi înfundate , sau cu capătul su
perior distrus din cauza forfecării frîngerii lui. Puţurile de
vizitare pot fi înfundate la fund şi prin aceasta să îm ,
piedice funcţionarea . norm ală a drenurilor ; zidăria poate fi
crăpată capacele distruse Aceste lipsuri şi deteriorări se
constată v i zual şi. orice început de d eterio rare trebuie urm
ărit prin ob servaţiile
, regulate Astfel, la drenurile executate
pe povîrni- şuri în mişcare d eteriorările , puţurilor se urm
ăresc după in ten sitatea cu care se măresc , crăpăturile
după deform . area p uţurilor în plan orizontal şi vertical
date care se notează cu îngrijire
O bservaţiile în ce priveşte ,creşterea crăpăturilor se fac
cu ajutorul
. m artorilor din ipsos sau m artorilor din cim
ent
(fig. 39) . Ca m artori pot servi şi bucăţele de sticlă prinse
cu m ortar
. peste crăpături ; plesnirea sticlei indică creşterea
cră păturilor Dimensiunea crăpăturilor se m ăsoară periodic
şi se ,
notează i l i i
F rîngerea şi aplecarea puţurilor se constată cu ajutorul
firului de plumb
. care este lăsat să alunece lipit de tronsonul
inferior din a^al m t u u <; f a t ă
de el se măs
m aţiilor (fig

F g 40 .
,
Fundul
. şi pereţii puţurilor trebuie să fie impermeabili
A ceasta
, se poate constata observînd dacă sînt crăpături
sau cu proba cu apă la cu răţirea
. lor (indicată la lucrările
de în> treţinere)
Se verifică soliditatea scărilor cercetînd locul de încas
trare şi încercîndu-le cu nţina

82
Se observă dacă s-au produs lăsături în dren : fie ale
m aterialului de um plutură, fie ale rigolei şi radierului-
S tagnarea apei în drenuri poate crea situaţii foarte p
e riculoase p entru terasam ent şi trebuie în lătu rată urgent
prin dem ontarea drenului . De aceea urm ărirea bunei
funcţionări a d renurilor prin m ăsurarea debitelor este
foarte , im por t a n t ă • ea se, face periodic cel puţin de două
ori pe an ; p ri m ăvara după trecerea apelor mari şi toam
na înainte
, de în gheţ iar acolo unde debitul apei
subterane este sensibil în funcţie , de ploile torenţiale el se
m ăsoară înaintea p erio a delor ploioase şi după ploi to.
renţiale şi de lungă durată M o dul cum se m ăsoară curent
debitele este arătat la drenurile pentru . asanarea pugilor de
balast Concomitent , cu m ăsurarea debitelor la ieşire se fac .
m ăsurări şi în puţurile de vizitare A tunci cînd debitul apei
la ieşire din dren este mai mic decît într-unul din puţurile
lui, aceasta dă indicaţie că drenul nu funcţionează bine pe
porţiunea dintre .puţuri şi că există aici o pierdere de apă
T rebuie avut în vedere că toate drenurile nou
construite dau în prim ele luni un debit mai m are pînă se
stăbilizează regim ul apelor . subterane
în perioadele de debit maxim trebuie urm ărită şi
lim pezimea apei
. C onstatarea le v edere că apa s-a tu lb u
rat în seam nă că sînt an tren ate prin dren particule fine de,
pămînt ceea ce poate av ea ca efect colm atarea drenului şi
încetarea funcţionării lui.
Ca şi la drenurile de suprafaţă se observă starea tu b u
lui la ieşire din dren şi scurgerea apei în şanţul în
continua re , a drenului ca să nu existe nimic care să
împiedice scurge re a apei.
G aleriile trebuie revizuite cel puţin odată pe .lună
La revizie se verifică cum funcţionează galeria , starea m
ateria lului de susţinere şi al rigolei. Rigola trebuie să asigure
scurgerea liberă a apei. Se v a observa dacă în spatele
ca d relor se produce an tren area păm întului şi dacă an
tren area este, intensă se vo r face foraje de control pentru
determ ina rea profilului golurilor din spatele . galeriei Cînd
se produc deform aţii mari, în galerie trebuie anunţat im
ediat , şeful de secţie care v a sesiza . Selviciul L A cesta v a
dispune o cerce tare urg en tă a situaţiei de către un
geolog ,şi un specialist tunelist p en tru a stabili cauzele şi
a propune măsuri de . oprire a deformaţiilor
83
La puţurile absorbante, (drenuri verticale) se pot p ro
duce aceleaşi d eteriorări ca la drenuri şi. puţuri Cu
excepţia m ăsurării, debitelor revizia lor se face după
indicaţiile date pentru drenuri
. şi puţuri
Se constată la revizie dacă drenurile au indicatoare spe
ciale şi starea acestora .
La contrabanchetele care servesc drept construcţii de sus
ţin ere a ram bleurilor cu tendinţe de alunecare , se
observă
d acă partea lor superioară are p an tă de scurgere şi dacă
au ap ă ru t crăpături longitudinale care sem nalează ap ariţia
miş .
cărilor în special se urm ăreşte aten t linia de racordare a t
a
luzului ram bleului cu platforma
,
contrabanchetei .
Chiurasele de pe taluzurile ram bleurilor şi semiram-
M eurilor din regiunile m untoase pot fi deterio rate în
urma creşterii presiunilor
. din interiorul rambleului sau din
cauza cedării zidului de sprijin de la bază C reşterea
presiunii se produce ca o consecinţă , a modificării unghiului ,
taluzului n a tural în, urma umezirii m aterialului , sau, a altor
modificări din ,
in terio ru
, l .
rambleului ,
, Se observă dacă sîn t ,semne de infiltraţii în rambleu , (apa
stagnează pe platform, ă sau în şanţ crăpăturii în rambleu
izvoraşe în versant) .dacă au apărut burduşiri tasări crăp
ă tu ri sau dislocări de pietre dacă zidul de sprijin de la,
bază, , , ,
prezintă fisuri deformaţii şi dacă barbacanele funcţionează
Deteriorările la ziduri de sprijin , pot fi : fisuri crăp ă,
turi forfecări sau •frîngeri aplecări sau , chiar răsturnări în-
fundarea barbacanelor colm atarea drenurilor din spatele lor
sau ruperea rigolelor .
Se verifică deci la revizie apariţia oricăror crăpături fi
suri aplecări frîngeri se urm ăresc rosturile de dilatare dacă
apar diferenţe în plan vertical în tre două tronsoane ; se ex
a m inează
. aten t param entul zidurilor atît în ce priveşte
fisurile deform aţiile şi dezagregarea pietrelor cît şi în ce
priveşte ,
apariţia unor pete de um , ezeală care dau indicaţie că
drenul .
din spate nu funcţionează bine
La zidurile paralele cu linia şi aflate la limita gab ari
tului fixat prin STAS 4392/1954, se verifică periodic dacă zi
dul are deplasări înspre linie şi dacă a in trat în
gabaritul
prescris
Urm ărirea deform aţiilor se face cu ajutorul m artorilor
puşi pe crăpături şi rosturi de dilataţie iar atunci cînd se
deplasează întregul tronson observaţiile se fac cu ajutorul
aparatelor

84
Piloţii de beton p entru oprirea provizorie, a
alunecărilor pot suferi u rm ătoarele d is tru g e ri: să fie an ,
tren aţi în mişcare fie , frînţi sau crăpaţi iar piloţii de . lemn
pot putrezi
Se verifică deci, dacă piloţii au suferit
, înclinări faţă de,
poziţia ,lor iniţială dacă prezintă crăpături
. iar la cei de lemn
în plus dacă au urm e de putrezire Se exam inează de
ase .
m enea starea terenului din ju ru l piloţilor ; frăm întarea
lui a ra tă că alunecarea
i m asivului continuă l
39) Lucrăr de artă executate în cazu
terenului de bază nestabil
, , ,
T erenurile
, de bază
, slabe (argiloase mîluri loessoide)
care cedează în prezenţa
, apei subterane aflată aproape
. de
suprafaţă se asanează fie pris lucrări de scurgere rapidă a
apelor de suparafaţă fie prin dren area apei subterane
Ş anţurile de desecare şi gropile de împrumut aran
jate conform prescripţiilor STAS nr. . 4066/1953 contribuie la
în lă tu rarea accesului apelor de suprafaţă la baza ram bleului
şi la .
scoborîrea nivelului apei subterane ,
Uneori asanarea , se face printr-o reţea de şanţuri longi
tudinale
, şi transversale .
Cînd teren u l de bază are o consistenţă slabă şi cedează
.
fiind refulat în lături se execută contrabanchete pe ambele
părţi care împiedică această refulare a terenului de bază
A lteori se lăţeşte to t rambleul p înă la lăţim ea necesară
Lă ţirea aceasta se face sporind lăţim ea platformei
. cu circa
de trei ori trasa rea probabilă-
Contra lunecării terenului , de bază se execută drenuri de
adîncime sau contraforturi
. din păm înt ars Acolo unde alu
n ecarea a fost provocată prin interceptarea planului de alu
necare de către albia unui rîu se execută baraje de fund şi
consolidarea malului
,
La revizie se urm ăreşte starea şanţurilor pentru
asigu ra re a unei , scurgeri n estîn jen ite a apelor de
.
suprafaţă şi de mică adîncime se constată prin puţuri mici
v aria ţia n ivelu lui apelor subterane se verifică starea ,
drenurilor şi se urm ă re şte modul lor de funcţionare
în cazul contrabanchetelor ex ecutate contra refulării
se controlează dacă se produc lăsături la linie şi dacă
eoncomi-

85
te n t cu ele se produc um flături în teren u l de bază dincolo
de contrabanchete sau în corpul contrabanchetelor .
Cînd consolidarea s-a făcut cu drenuri de adîncime , r e
vizia se face după indicaţiile date p entru drenuri, iar cînd
o prirea alunecărilor s-a făcut prin lucrări hidrotehnice
în albia râului din aval. de terasam ent (baraje de fund,
apărări ,
.
de mal) revizia se face după indicaţiile date la apărările de
terasam ente
i
40) Lucrăr de artă pentru combaterea alunecărilor
de debleuri
Sarcina principală în acest gen de deformaţii constă în
determ inarea reliefului, oglinzii de alunecare şi coborîrea n
i velului hidrostatic . precum şi în evacuarea apelor de su p
ra faţă şi subterane Prin elim inarea elem entului apă se
re a lizează :
— uscarea
, păm întului şi m icşorarea g reutăţii masei
în a lu n e c a r e •
— creşterea eroziunii şi unghiului. de frecare interioară
— u scarea suprafeţei de alunecare
Pentru , asanarea terenului în debleu şi u scarea
suprafeţei de alunecare se execută :
— şanţuri de creastă şi casiuri pentru co lectarea şi e v a
cu area apelor de suprafaţă ;
— drenuri de suprafaţă de 20...30 cm sub jo an te n o ro
ioase ;
— drenuri-ecran
, , am plasate în amonte de linia de
rupere a ebulm , entului care oprind accesul apelor subterane
în zona de alunecare creează în aval de dren un m asiv de
pămînt u s c a t ; , ,
— drenuri cu puţuri de vizitare puţuri de aerisire
galerii;
— soluţie m ixtă cu ziduri de sprijin şi d r e n u r i;
— masive de păm înt pietrificat , create prin arderea
pă- m înturilor argiloase, şi argilelor grase . în foraje şi g a le r
ii; ,
— drenuri verticale puţuri absorbante
O ricare dintre construcţiile m enţionate s-ar executa
pe lîngă ele mai sînt necesare m ăsurile generale care
concură la m icşorarea um idităţii m aselor de păm înt în zona
de alunecare şi care s î n t :

86
— reţeau a de şanţuri şi rigole pentru colectarea şi e v a
c u a re a apelor de s u p ra fa
ţă ; ,
— captarea izvoarelor •
,
— aplanarea suprafeţii terenului ;
— astuparea crăpăturilor gropilor şi ligheanelor ;
— acoperirea suprafeţeii păm întului cu un strat
vegetal d e protecţie ;
,
— interzicerea oricăror culturi care necesită afînarea
păm întului -
— înlătu rarea oricăror încărcături de prisos ; .
— interzicerea instalării maşinilor care produc vibraţii
O biectivele reviziei constau-din urm ărirea respectării m
ă su rilor generale care concură , la m icşorarea um idităţii m
asi v u lu i de păm înt în alunecare precum şi în
observarea d e g rad ărilo r ce se pot produce la lucrările
arătate mai sus. i
41) Lucrăr , contra umflăturilor
Pe porţiunile de linie unde înălţim , ea cocoaşelor pro v
o c a te de um flături depăşeşte mărimile , obişnuite la care se
pot efectua racordări cu ajutorul
. plăcilor penelor şi calajelor
de lem n introduse între placă şi traversă se iau măsuri
speciale pentru în lăturarea umflaturilor
Se asanează terenul
pe o astfel de ad în
cime ca. în zona de înghe
ţa re să nu se producă um
flături A sanarea se re ,a
lizează cu drenuri
obiş n u ite de mică
adîncime, ex ecu tate sub
şanţurile d e scurgere
, sau
lingă a- cestea de
ambele . părţi ale
platformei sau numai într-
o singură parte (fig.,
41)
Dacă sanarea prin
d re n u ri nu este , ,
suficientă .
p arte a superioară, a p
lat
formei se înlocuieşte cu
un m aterial perm anent (nisip mare balast) care opreşte mi
g ra re a apei spre suprafaţa platformei La înlocuirea m aterialu
lu i din platformă suprafaţa răm asă după decapare se aran

87
jează în spinare de m ăgar sau cu o singură pantă şi cu d re
nuri de ambele părţi sau numai de o parte (fig. 42).
Terasam entele cu lucrări de protecţie contra um
flăturilor se exam inează la fel ca şi terasam, entele
neprotejate urm ă rind cauzele care
provoacă um flăturile
(stagnarea apei pe
platformă , în prism a
de balet sau în şan

ţuri) şi procesul d e
dezvoltare a acestora
îtunci cînd se produc
, cocoaşelor
(apariţia
în cale a um flături
.
lor în platformă şi în
şanţuri)
A pariţia um
flătu rilor dă
indicaţii că s-a
produs o .
d egra
dare în starea lu
cră rilor de protecţie
Revizia va con
*2- .
sta deci in o bserva
rea m odulai de func
ţionare a drenurilor de asanare şi a puţurilor de vizitare
în cazul. drenurilor am plasate, sub şanţurile de
,
scurgere,, se dă atenţie stării şanţurilor ca să nu se producă
,
infiltraţii .
în drenuri Dacâ sînt puţuri de vizitare revizia se
face la in terv ale mai dese întru cît din cauza construcţiei
i, funcţionarea lor nu se observă
lor ex cen tri ce i bine de sus

42) Lucrăr pentru combaterea surpărilor ş prăbuşirilor ,


,
,
Lucrările ce se execută în cazul surpărilor şi prăbuşirilor
datorite fenomenelor carstice constau din drenuri de adîn
.
cime pentru ev acu area apelor subterane sau din
hidroizolare specială a şanţurilor pentru a împiedica
pătrunderea apei în tere n u ri cu carsturi la mică adîncime
H idroizolarea şanţurilor se face prin :
— argilă grasă frăm întată de 0,25 m grosime peste
care se execută un pereu şi rostuit (fig. 43) ;

88
— un strat inferior de nisip , am estecat cu reziduuri d
e p etro l de 0,15 m grosime , cu un pereu deasupra de 0,25 m
grosime , rostuit (fig. 44) ;
— un s tra t
infe
rior dintr-un amestec
de nisip ,şi reziduuri
de petrol de 0,10 m Pere
u
grosime şi deasupra
un strat. de beton de
7...8 cm grosime
(fig. 45)
Pe , lîngă obser *3 45
v aţiile care trebuie
făcute , cînd se cu
n oaşte existenţa go
lurilor sarcina re P e r pi i ro c .hn
l
t
viziei constă în u r
m ărirea aten tă
a
.
funcţionării d ren u ri p et
ro
lor de adîncime şi ,
cu observarea stării
Ftş
îm brăcăm intei şan

ţurilor
Se exam inează periodic galeriile sau exploatările adinei
din v ecin ătatea liniei în care se cercetează dacă s-
au

, ,
,

.. ,

produs modificări crăpături noi starea plafonului galeriei şi


dacă sînt depresiuni şi gropi cu apă se face analiza periodică
a apei.
La intervale de 4 - 5 ani se fac cercetări speciale
geo logice şi geofizice prin organizaţii speciale u tilate cu in
stru m ente p entru determ inarea caracterului şi vitezei de
propa
gare a carstului
43) Lucrări contra căderilor de stî nci şi de grohotişuri
Tipurile de construcţii care se execută pentru ap
ărarea liniei contra căderilor de stînci şi de grohotişuri s î n
t: , ,
— T reptele şi parapetele încastrate în rocă pentru
ac cesul personalului în .sărcin at cu controlul şi curăţirea
stîncilor cu tendinţe de desprindere
— Plombările cu beton. ale interspaţiilor din jurul stîn
cilor cu tendinţă de mişcare .
— Fixările de v ersan te prin... îm păduriri
, şi lucrări anexe
,
— C ontrabanchetele de 1 2 m lăţime cu sau fără bo r
dură. la . margine la piciorul versan telo r de mică înălţim e
{fig 46) .
Pietrele căzute răm în pe contrabanchetă C ontrabanche
tele de la piciorul v ersantelor de înălţim e mai m are şi
cu în clinare
. mai p ronunţată trebuie să aibă lăţim ea de cel
puţin .
3...4 m
, Nivelul lor trebuie să ife mai jos decît al banchetei
platform ei Diferenţa aceasta de înălţim e trebuie să fie luată
astfel ca. p iatra ce se loveşte în cădere de contrabanchetă
să nu sară pînă la platform a căii şi să nu fie mai mică
de .
0.6..1 m Pentru scurgerea apei, contrabancheta , trebuie să
. longitudinală de cel
aibă o pantă tran sv ersală de 2...4% şi una
puţin 3%o
Barajele de reţinere la baza versantului pentru p rin
derea stîncilor ce cad spre linie (fig. 47)

,
.
— Dublarea contrabanchetelor prin baraje de reţinere
s a u de dirijare ex ecutate la o înălţime convenabilă pe v e r
sant B arajele se execută din zidărie de piatră cu m ortar de
ciment sau — dacă situţia permite — dintr-un masiv mai

§0
F i ; *3

^4-5

91
m are de zidărie u scată cu taluz de 1 : 1 spre linie şi d
e .. , . .
1 : 0,50 .0 75 spre v ersan t (fig
, ...
48) ..
Barajele mai lungi de 30 m se execută cu întreruperi de
1 5 2 m la fiecare 20 - 30 m care , servesc pen tru cu
răţirea ,
m aterialului ad unat în spatele. lor. Pentru ca prin aceste
în treru p eri să nu cadă pietrele pe linie ele sînt acoperite
,
prin b araje scurte am plasate mai sus de b araju l principal
la cel puţin 3 m distanţă. de. acesta
— Cînd căderile sînt frecvente şi foarte periculoase p en
tru circulaţie soluţia radicală constă în executarea unui
tunel sau a unei polate (fig 49)
,La revizia construcţiilor de apărare contra căderilor d
e stînci , se constată : .
— d eteriorările produse în construcţii de p ietrele în
că- derQ d istrugerea sau av arierea p arapetelor şi
treptelor d e acces a zidurilor şi b arajelo r de reţin ere şi
dirijare etc ;
,— starea betonului de plom bare a stîncilor ;
— gradul de um plere cu pietre a spaţiului din
spatele b arajelo r de reţinere ;
— starea şi integ ritatea zidăriei construcţiilor de p rin
dere d irijare şi trav e rsare .
;
— com portarea saltelelor de am ortizare peste
tuneluri polate şi din spatele b arajelo r de reţinere ;
— stagnarea apei în spatele lu crărilor de reţinere ;
— starea şanţurilor de apărare

92
PARTEA A DOUA
ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE
ARTA

CAPITOLUL
I

ÎNTREŢINEREA
PODURILOR
.
A. PODURI PROVIZORII
i i
§ 1 INFRASTRUCTURA

,
44) Infrastructura d n st ve
,
Se construiesc stive de susţinere a suprastructurii podu
rilo r şi podeţelor în exploatare cînd se constată defecte grave
la zidăriile sau la paleele ce suportă suprastructura pentru
a asigura circulaţia, în cel mai. scurt timp.
De asem enea se execută stive la poduri provizorii în
,
cazuri urgente de restabiliri de circulaţie sau la poduri, p ro
.
vizorii auxiliare de scurtă d, u ra tă (pentru d escărcarea
am plasam, entului unei infrastructuri
. definitive pe timpul
recon strucţiei sau reparaţiei pentru executarea unui dren
pentru ,
ex e. cu tare a unui canal
etc.)
,
P entru a-şi îndeplini scopul stivele trebuie ,
aşezate pe
teren solid ,uscat şi neafuiabil Dacă este nevoie a se construi
.
stiv e în curenul apei, se va construi în prealabil un p o
sta ,
m ent de anrocam , ente sau din beton, pe care se v a
aşeza
stiva
Dacă stiva s-a tasat sub circulaţie şi suprastructura s-a
d en iv elat se vo r împăna sau se v or înlocui eventual
pernele
de susţinere cu altele de dimensiuni corespunzătoare pentru
a se restabili nivelul iniţial
Dacă elem entele stivelor nu sînt corect m ontate sau
s în t în stare rea putrede ori despicate dacă stiva
prezintă

93
deplasări sau înclinări periculoase , ea se v a desface şi r e
construi cu elem ente corespunzătoare bine îm pănate şi b
ine solidarizate
, de preferinţă cu dornuri , iar în, lipsă cu
.
scoabe în num ăr suficient în cazul că trenul de fundaţie
este n e corespunzător
, se v a săpa şi adînci fundaţia pînă
la teren, sănătos eventual făcîndu-se o platform ă de
anrocam ente aşezate în g rijit sau o fundaţie . din beton
Dacă stiva este neglijent lucrată, trav ersele din rîn d u
rile alătu rate neavînd contact între ele, sau în insuficient
soli darizate
, se v o r îm păna spaţiile libere şi se v or
lega tr a v ersele între ele cu scoabe p entru ca să n u se
producă m iş cări periculoase la trecerea trenurilor-
în cazul cînd o stivă ex isten tă perna de reazem
este form ată din mai m ult de trei rînduri de calaje (avînd
mai m ult de 90 cm înălţime) , ea se v a înlocui cu o pernă
for m ată numai din maximum trei rînduri ,de calaje
sporin- du-se înălţim ea stivei cu un rînd sau două . de
traverse ,
în cazul cînd stiva este mai înaltă , de 3 m este p
refe rabil . să i se dea o formă piramidală lărgindu-se
tre p ta t spre bază ,
Pernele de reazem , se vo r face din calaje de lemn,
tare de preferinţă stejar din maximum trei calaje aşezate
cruciş ,
avînd maximum 90 . cm înălţim e şi se v a solidariza cu
rîndul ... .
superior de trav e rse al stivei p entru a nu se permite d
epla sarea lor pe stivă C alajelei se vo r asambla cu
îngrijire şi se vo r solidariza cu buloane de 16 20 mm
diametru ,
,
, 45) Infrastructura
, d n capre
, .
Caprele se construiesc în aceleaşi cazuri ca şi stivele,
însă în general numai . la podurile sau podeţele în , exploatare
şi anume numai atunci cînd din lipsă , de spaţiu sau din cauza
înălţim ii prea mari nu se pot face stive
Talpa caprelor trebuie să . fie aşezată pe teren solid
u scat şi neafuiabil Pentru , a feri capra de ,afuieri sau
dacă este nevoie a o aşeza în cursul apei se v a construi în
p re a labil o platform
. ă de anrocam ente sau o fundaţie de
beton
pe care se v a aşeza talpa ,
caprei
La caprele existente expuse la curentul apei se v a p ro
te ja talp a cu anrocam ente sau se v a devia cursul apei p en
tru
a ev ita
afuierile
C aprele înlinate din cauza tasărilo r sau expuse afuie
rilor se v o r dubla cu altă capră pusă alăturat aşezată
de

94
preferinţă pe o platform ă de anrocam ente sau pe o
fundaţie de beton aşezată pe păm, înt solid neafuiabil şi
se v a d e m onta prima capră . avariată
C aprele expuse la acţiunea gheţurilor vo r fi pro
tejate de un spargheţ separat sau înglobat în corpul, caprei
avînd cel puţin lăţim ea maximă a caprei în p arte a expusă
g h eţu
. rilor Coama spargheţului v a fi p ro tejată de o
cornieră aşe zată cu muchia înainte sau de o şină , de cale
ferată de tip mic, pusă pe muchie cu ciuperca. înainte
La podurile provizorii peste rîuri, unde caprele sînt ex
puse afuierilor , gheţurilor sau flotanţilor
, se admite
construi rea caprelor numai pentru a m enţine sau a
restabili în mod. rapid circulaţia în cel mai scurt timp posibili
ele trebuie desfiinţate şi înlocuite cu piloţi b ătu ţi sau cu
reazeme. tra n s versale
Se admite m enţinerea mai îndelungată a caprelor la
po deţe sau poduri de mai mică im portanţă , sau la
acelea la care caprele se fac pentru descărcarea zidăriilor,
avariate numai dacă caprele sînt aşezate pe un teren
rezistent şi nu sînt expuse
, afuierilor gheţurilor. ori
flotanţilor Aceste po duri v or fi avute în vedere în mod
special
. la reviziile perio dice în caz de trasarfe, se v o r îm
păna astfel ca să se m enţină caprele sub sarcină la
trecerile trenurilor şi să-şi îndepli nească rolul pentru care
au fost făcute —• d escărcarea zidă riilor-
Se vo r înlocui piesele (buloanele, piuliţele, tiranţii, ecli-
sele etc.) defecte, rupte sau deformate , se vo r completa
lip surile şi se vor strînge buloanele pentru a se asigura
stabili ta te a. caprei
Piesele de lemn ale caprei cu dimensiuni necorespunză
to are solicitărilor, sau cele crăpate ori putrede se vor
înlocui cu piese de lemn ,sănătos corespunzătoare
.
La reazem ele interm ediare , avînd capre izolate
pentru fiecare deschidere
, aceste capre se vo r solidariza cu
cleşti şi moaze , bulonate aşa cum sînt executate .paleele
duble
46) Infrastructura din piloţi bătuţi
Dacă cu ocazia reviziilor periodice
, se observă că stabili
ta te a p alee lo r-n, u este asigurată neavînd piloţi de ,
frînare sau de stabilitate sau, aceştia sînt insuficient
dimensionaţi ori nu sînt corect executaţi se vor pune piloţii
lipsă, sau se

95
vor completa ori înlocui cei existenţi , ce nu corespund ,
după caz.
în cazul cînd afuierea în ju ru l unor palee devine pericu
loasă, se vo r arunca blocuri de piatră în punctele am
enin. ţate Pentru ca această in tervenţie să se facă la, vreme
secţia de întreţin ere v a pregăti din timp can tităţi
suficiente de p iatră la podul am eninţat sau în anumite
locuri comode den- tru încărcarea . rapidă a vagoanelor în
cazul cînd în , timpul apelor mari eroziunea a mers repede şi
nu s-a p utut face în tim p util ,nici o in tervenţie eficace
dacă se observă o d en i velare sau o deplasare laterală
accentuată a căii, înclinarea paleelor în lungul , sau tran sv
ersal axei podului se v a opri circulaţia pe pod pînă la
trecerea. apelor mari şi consolidarea podului
După trecerea apelor mari , în cazul cînd piloţii paleelor
cu fişa cunoscută au fost spălaţi pe o înălţim e
periculoasă sau în cazurile dubioase cînd fişa nu , este
cunoscută se vor lua im ediat m ăsuri de pro tejare a
piloţilor împiedicîndu-se continuarea eroziunii, fundului (prin,
blocaje saltele de .fascine ab aterea apei etc.)
în unele cazuri, un mijloc mun de a împiedica afuierea
piloţilor este de a construi în aval de la 10... 15 m un baraj sub
mersibil . C reasta acestui baraj trebuie să fie aşezată cît mai
jospo sibil, pentru a micşora înălţim ea de cădere a apei la tre
cerea peste baraj, scopul barajului nefiind înălţarea fundului
albiei , ci îm piedicarea scoborîrii lui sub nivelul minim care
asigură o încastrare suficientă a piloţilor. Barajul trebuie să
fie bine încastrat în maluri, iar fundul albiei în aval şi malul-
rile rîului în dreptul barajului trebuie am enajate, astfel ca
să nu fie erodate la trecerea apei peste baraj .
Orice d eteriorări produse de scurgerea apelor , care ar
con stitu i o periclitate a siguranţei circulaţiei
, trebuie
reparate. imediat Celelalte avarii produse de trecerea apelor
mari, care nu periclitează siguranţa circulaţiei însă s-ar
putea agrava cu timpul şi ar putea aduce stînjeniri, circulaţiei
trebuie rep a ra te în cursul campaniei urm ătoare de lucru şi
term inate în a intea trecerii apelor mari. de prim ăvară
Piloţii care stau în perm anenţă în apă sînt expuşi la
putrezire mai ales în zona de variaţie a nivelului apelor obiş
nuite , iar cei care sînt pe uscat, în zona de la nivelul solului
d e la 0-50... 1, 00 m sub acest nivel, după consistenţa terenului.
S în t expuşi în mod particular piloţii paleelor din regiuni m

96
ştin o ase şi cei care se bat în păinînt puţin timp după
tăiere (neuscaţi complet). Piloţii se v o r încerca în aceste
zone cu .burghiul Cînd secţiunea pilotului este redusă prin
putrezire cu mai mult , de 35% u artea pu tred ă a pilotului .
se v a înlocui Pilotul se v a reteza norm al pe ax a lui, în
regiunea în care lem, nul este sănătos deasupra şi dedesubtul
zonei putrede şi în spaţiul rămas liber se v a introduce o ,
bucată nouă de pilot c ît mai bine aju stată şi care se
solidarizează cu , restul pilo tu lu i cu dornuri, eclise buloane
ori tirfonate
, cu brăţări
. m eta lice .cu cleşti etc după
posibilitate
O bună protecţie a pilotului îm potriva putrezirii în zona
p ericu lo asă este de a unge suprafaţa , ex terio ară cu
emulsie bitum inoasă sau cu creuzot fierbinte de a înfăşură
zona unsă
cu pînză de iută sau de cînepă îm bibată în emulsie bitum
i no asă şi , de a p ro teja pînza cu o centură de carton
gudronat sau ruberoid cu .m arginea longitudinală b ătu tă în
ţin te cu floare lată iar . extrem ităţile de sus şi jos ale
centurii strînse cu sîrmă în ju ru l pilotului C usătura şi m
arginile centurii se etanşează cu , bitum fierbinte
,înlocuirea p ărţilor putrede ale , piloţilor de rezistenţă se
v a face în pauze de circulaţie cîte una sau două bucăţi. d eo
dată după d u rata pauzei acordate după num ărul şi
calificarea lucrăto rilo r utilizaţi şi după u tilaju l de care se
dispune ,
Dacă starea paleei este aşa de, rea încît am eninţă
sigu ra n ţa circulaţiei şi nu se , poate rem edia într-o
închidere mai m are de circulaţie se descarcă p aleea cu
capre sau . stive asi gurate îm potriva , tasărilo r şi afuierilor
cu palee cu piloţi bătufi sau cu reazeme transversale la
adăpostul cărora , se dem ontează parţial sau to tal p aleea
veche şi se reface cu m a terial nou După executarea
reparaţiei caprele sau paleele . a- ju tă to a re se desfiinţează
p entru a nu reduce secţiunea de scurgere a apelor
pentru , a nu mări pericolul îngrăm ădirii răgăliilor şi
flotanţilor în palee şi pentru , a nu spori obstaco lele la
scurgerea gheţurilor, .
în cazul cînd
, su prastructura
, , este form, ată din grinzi. lam i
nate se pot abandona paleele vechi nereparabile şi se vor
co n stru, i între ele palee noi redistribuind . grinzile în
raport
cu noile. deschideri iar paleele vechi se desfiinţează
Buloanele piuliţele tiranţii eclisele scoabele etc lipsă
şi care trebuie
. . să solidarizeze
. elem entele paleelor se vor com
pleta iar cele defecte se vo r înlocui Se vo r strînge
piuliţele bulo an elo r şi se vor introduce alte piese m etalice
unde este
necesar
7 — în d r rev şi în treţ lu crărilo r a rtă 97
în cazul cînd pernele nu sînt bine aşezate, se vor aşeza
în poziţia corectă prin ridicarea suprastructurii cu v in ciu
ri ori prese, iar dacă sînt insuficient dimensionate , executate n
e glijent, ,
crăpate ,
sparte ,
ori putrede .
se vor înlocui Este
reco m andabil ca aceste perne să fie făcute din lemn, tare de
pre ferinţă stejar
. Dacă pernele sînt în bună , stare dar se
constată o tasare a căii în dreptul, reazemelor se ridică
grinzile su p ra structurii şi se introduc între , grinzi şi perpe
dulapi sau ca la je de stejar de dimensiuni , potrivite pentru
a ridica linia la nivelul iniţial-
Elemntele de solidarizare a piloţilor (moaze şi cleşti)
se vor aju sta la punctele de prindere şi de încrucişare, astfel
ca să se asigure o bună solidarizare , iar buloanele vor fi re v
i zuite toate şi strînse. Nu se admite a se aşeza sub
piuliţa bulonului un pachet de şaibe m etalice sau o şaibă .
de lemn Cînd este, necesar se v a mai prelungi filetul ,
bulonului sau se v a înlocui cu altul de lungime . potrivită
Filetul bulonului trebuie să aibă o lungime suficientă... ca să
răm înă 5 6 spire deasupra şi minimum 3 cm. sub piuliţa
strînsă
Piesele de lemn ale . paleelor care sînt rău avariate ori ',
p u tred, e se vo r înlocui în special piesele orizontale : u rş
i babele tălpile din capul piloţilor. sînt mai expuse putrezirii
şl trebuie cercetate cu atenţie ,
Dacă aripile culeelor sînt ,înclinate spre albie fiind îm
pinse de presiunea pămîntului ele se vor sprijini cu piloţi
de stabilitate puşi în faţa lor. Dacă piloţii şi căptuşeala din
spatele
, aripilor şi culeelor sînt putrezi şi nu mai pot fi rep
a ,
raţi se , vo r ,desface, şi repara sau reconstrui la adăpostul unui,
pod provizoriu din grinzi laminate sprijinite la un capăt pe.
culee capră stive palee , suplim entară , sau reazem
transversal
, iar la celălalt capăt pe o stivă de traverse pe
. terasam ent ,
La podurile
, peste ape, care aduc răgălii flotanţi sau g h e
ţuri paleele din zona apelor . mari trebuie necondiţionat pro
tejate cu spargheţuri Dacă podul nu are . spargheţuri ele se
vo r face iar dacă le are se v or revizui şi pune în stare de
a-şi îndeplini
. m enirea lor Spargheţurile vor putea fi
construite
,
separat sau înglobate în. corpul paleelor Ele vor avea în zona
curgerii gheţurilor o lăţime cel puţin egală cu aceea a paleei
pe care o apără, Coama spargheţurilor va fi pro tejată , de o
cor- nieră aşe zată cu m uchia înainte sau de o şină pusă pe
m u chie cu coroana înainte Capătul inferior al coamei care
taie gheaţa trebuie să fie situat la 0,75 m sub nivelul cel
mai scăzut al apelor iar capătul de sus la cel puţin 1 00 m
d ea

91
supra celui mai ridicat nivel la care curg ghefurile . F
eţele lateral ale spargheţurilor vo r fi acoperite cu dulapi
bine aju staţi şi neteziţi p entru a înlesni scurgerea .
gheţurilor
La rîu rile care aduc m ulte ,gheţuri şi scurgerea lor durează
m ult timp şi la paleele lungi se vo r p ro teja în , exterior
şi
piloţii paleelor cu dulapi sau grinzi longitudinale p entru
a e v ita eroziunea , piloţilor de către gheţuri care m erg,
uneori
p înă la retezarea completă a piloţilor- Se v a ev itat pe
cît posibil atît . la palee cît şi la spargheţuri orice proem
inenţă capete
, de grinzi de cleşti care. să depăşească
suprafaţa exterio ară a căptuşelii şi care formează obstacole
la .scurge rea gheţurilor La construcţiile la care există astfel
de p ro e minenţe se v a căuta să fie înlăturate în cazuri
deosebit de periculoase se . recom andă acoperirea cătuşelii
cu tablă de , ,
fie r
La v aria, ţia .nivelului apei, piloţii prinşi în gheaţă sînt
am eninţaţi cu smulgerea Pentru a se preveni ,smulgerea
pilo ,
ţilo r la palee sau spargheţuri mai ales cînd gheaţa , este
groasă .
aceasta se v a tăia în jurul paleelor sau spargheţurilor pe
o lăţim
, e de , 1 00 m,
La podurile unde pericolul gheţurilor este mare în epoca
de pornire a gheţurilor se v o r lua măsuri de a
împiedica îngrăm
. ădirea sloiurilor la palee sau la spargheţuri
dislocînd m asa de gheaţă , din amonte cu căngi sau
deschiderile podului La asem enea poduri se vo r pregăti din
timp m ateriale explo zive căngi , scări frînghii. etc.,
precum şi oameni necesari p entru a putea interveni im
ediat conform „Instrucţiei pentru preîntâmpinarea şi com
baterea inundaţiilor, şi apărarea contra gheţurilor"
,
După trecerea gheţurilor spargheţurile şi paleele trebuie
revizuite şi to ate d eteriorările suferite vo r fi reparate
înainte de a reîncepe scurgerea gheţurilor, în iarna urm
ătoare ,
în cazul cînd la reviziile. periodice se constată că rîul şi-a
schim bat cursul curentul principal atacînd paleele , oblic sau
transversal se vor lua , m ăsuri pentru a executa cît mai
n eîn tîrziat lucrări de co rectare şi rectificare a curentului
apei, cunoscînd că aceste solicitări foarte periculoase se
agravează cu timpul şi lucrările de corectare care la
început s-ar fi p u tu t face cu cheltuieli mai reduse devin
foarte grele şi foarte costisitoare mai tîrziu
La apele care aduc în timpul v iiturilor flotanţi trunchiuri
de copaci sau răgălii se v a avea grijă să se împiedice în g

99
m ădirea acestora în palee sau spargheţuri şi o bstruarea
al biei
, desfăcîndu-se cu căngile răgăliile şi flotanţii prinşi
în p alee şi împingîndu-i pe sub deschiderile podului .
P entru a înlesni scurgerea apei pe sub pod se v a
curăţa alb ia pe 200 m în am onte şi 200 m în aval de, arbori ,
arbuşti tufişuri
, bancuri de , pietriş epave etc., care constituie
obsta cole ce pot da direcţii periculoase curentului apei la .
viituri i
47) Infrastructura din căsoa e
Căsoaiele sînt elem ente de construcţie şubredă şi de a-
ce ea, nu trebuie să fie întreb u in ţate decît în cazul că nu
este timp ori nu există . posibilitatea de a utiliza alte m
ijloace p en tru susţinerea căii. (de exemplu cînd fundul albiei
pietros
. n u permite baterea piloţilor) Ele trebuie aten t su p
rav eg. h ea te şi înlocuite cît mai repede posibil cu altfel de
susţineri mai sigure
Dacă la pereţii
, exteriori
, ai căsoaielor există bile. sau
grinzi putrede izolate ele se vo r înlocui cu altele , noi, De a-
sem, enea se vor înlocui piesele m etalice (eclise buloane
zban-. ţuri scoabe etc ) rupte sau crăpate şi se vo r com
pleta cele lipsă
O deosebită atenţie trebuie dată p. ereţilor interiori care
prind şi solidarizează pereţii exteriori . Toate com partim
en tele căsoaiei trebuie , um plute cu piatră în cazul
deformării
, sau înclinării căsoaiei la desprinderea bilelor din
pereţii, e x teriori la ruperea legăturii dintre pereţii interiori
şi cei ex teriori la ruperea , pieselor de solidarizare precum şi în
ca- zulputrezirii lemnăriei căsoaia . se va desface şi se v a
repera sau se v a reface cu m aterial nou
Pernele de reazem trebuie să fie în bună stare. şi să
asigure rezem area corectă a suprastructurii , pe căsoaie Dacă
sîn t putrede sau crăpate se vo r înlocui iar dacă sînt d en
i velate din cauza tasării um pluturii de piatra, din corpul c
ă soaiei se v a completa partea lipsă cu îngrijire îm
pănîndu-se .
şi burîndu-se golurile cu piatră spartă astfel , ca pernele să
aibă , o rezem are sigură
La rîurile care aduc la viituri gheţuri flotanţi Sau, ră-
gălii căsoaia trebuie să fie .făcută cu p arte a din am onte,
ascu ţită şi în tărită cu o cornieră sau cu o şină pusă pe
cant ori să se facă un spargheţ . separat în ain te de, trecerea
gheţurilor .
căsoaia şi spargheţul trebuie puse în situ aţia de a putea
asi gu ra trecerea gheţurilor După trecerea apelor mari
avariile suferite vor trebui înlătu rate cît mai rapede posibil
La ape

100
m ari sau la trec ere a gheţurilor , podurile pe căsoaie v o r
fi perm anent supravegheate , împidicîndu-se îngrăm ădirea
în faţa căsoaielor de răgălii sau sloiuri de gheaţă care vo r
fi împinse cu căngi pe sub deschiderile podului
.
Pentru a se asigura fundul pe care este aşezată căsoaia
îm potriva eroziunii apei, perim etrul căsoaiei se înconjoară
cu un b rîu de anrocam ente care se v a repara şi completa
to t .
d eau n a d u pătrecerea
viiturilor .

§ 2 SUPRASTRUCTURA

48) Verificări şi dispoziţii comune


în . partea întîi § 2 (suprastructura) sînt arătate diversele
feluri în care pot fi constituite suprastructurile podurilor pro
vizorii .
Se dau mai jos verificările şi dispoziţiile comune pentru
to ate aceste suprastructuri
.
,
C oturile şi denivelările ce se vor găsi cu ocazia
reviziei vo r fi .elim inate imediat
T raversele putrede, arse sau despicate se vo r înlocui.
cu trav e rse bune Buloanele de fixare se vo r controla şi
li se .
vo r strînge piuliţele iar cele lipsă se vo r înlocui imediat ,
T raversele de pe terasam ent pînă la 30 m de la capetele ,
po dului se vo r bura bine şi mai des
Dacă supraînlţarea şinei ex terio are nu corespunde . se
va corecta prin denivelarea grinzilor suprastructurii , prin în
treb u in ţarea de trav erse speciale trapezoidale în formă
de pană sau prin ch ertarea în trav erse de dimensiuni
. sporite
In
cel mai rău caz, în lipsa . trav erselo r speciale potrivite
corec ,
ta re a se v a face prin bulonarea sub trav erse a unor
fururi d e lemn care nu vo r fi mai. subţiri de 4 cm A ceastă
situaţie trebuie considerată a fi cu totul provizorie
, şi elim
inată în cel mai scurt timp posibil, Supraînălţarea şinei
exterioare tr e
buie să fie realizată în mod continuu fără coturi. sau lăsături
şi m enţinută astfel pe to ată lungimea curbei, pe pod şi pe te
.
rasam entele de la capetele
podului
Pentru a se m icşora pericolul de incendiu trav ersele în
tre şine se vo r acoperi cu tablă striată dulapi de beton arm
at sau în lipsă cu un paletaj de dulapi pe care ^se v a aşterne
un strat de cel puţin 8 cm pietriş sau piatră spartă Platelaj
ele ex isten te d eterio rate se vor repara imediat astfel ca
to ate trav e rsele să fie protejate

101
T rotuarele, parapetele, dulapii de tro tu ar sau piesele p
a rapetului putrede , rupte sau cele lipsă se v o r înlocui
sau com pleta p entru a ev ita accidentele , mai ales la
podurile din apropierea sau din incinta . ştaţiilor Piesele m
etalice
, : b u loa ,nele zbaUţurile eclisele defecte sau lipsă se
vo r înlocui
. sau completa
C ontraşinele la podurile provizorii se fac din şine vechi.
Datele constructive vo r fi cele din STAS nr. 1 349—50
şi .nr 2 747—51 .
C ontraşinele se vor prinde de fiecare trav e rsă cu
două tirfoane sau cram poane , cu plăci sau fără, plăci după
tipul şin ei utilizată drep t contraşină şi după modul cum este
alcă tu ită calea curentă
.
Se vo r elimina jo an tele şinelor din dreptul ,
reazemelor depărtîndu-se la cel puţin 2 m. de reazem La
podurile scurte se vor elimina complet jo an , tele de pe pod
şinele jo an tîn d u -se in afara podului la cel puţin . 2 m de la
reazem La podurile mai lungi se v a m icşora pe cît posibil
num ărul jo an telo r în- trebuinţîndu-se şinele cele mai lungi .
de care se dispune Se recom andă acolo unde se dispune de
u tilaju
, l şi personalul n e cesar sudarea şinelor pe pod în .
bucăţi pînă la 60 m lungime Nu se adm ite întreb u in ţarea de
cupoane de şine pe pod şi nici şine ce . ar lucra la capete în
consolă
La podurile în aliniam , ent linia trebuie să coincidă cu axa
de sim etrie a grinzilor iar la podurile în . curbă axa liniei
treb u ie să fie aşezată conform proiectului în. cazul unei e
x cen tricităţi se v o r respecta to leran ţele admise Pentru
a se elim ina nepotrivirile
, prea m ari între axa căii şi axa de
sime trie
, a grinzilor
, coturile căii în, plan sau n eresp ectarea
gaba ritului se v a .face dacă este necesar o deplasare
corespunză- o are a grinzilor în plan , , ,
Piesele orizontale , (traverse
, urşi
, babe cleşti etc.) vo r
fi cu răţite. de murdării praf zgură păm înt căzut din
v a goane etc ,
Dacă, instalaţiile
, contra
, incendiilor
, , (butoaie cu apă lăzi
cu nisip găleţi frînghii, căngi topoare tîrnăcoape etc.) sînt
defecte sau . incomplete se vo r lua m ăsuri de reparare
sau com pletare
Dacă indicatoarele , de restricţii sînt defecte sau aşezate în
m od neregulam entar se v or . lua m ăsuri de înlocuirea lor
sau aşezarea lor conform, instrucţiei ,
La capetele podului pe terasam ente linia se v a bucura cu

102
.
în g rijire şi se v a aduce la nivelul liniei de pe pod Se v a
,
în locui ,
eventual balastul cu piatră spartă pentru a se
înlesni scu rg erea apei şi a se evita stagnarea ei la capetele.
podului
Se vor respecta cu stricteţe epocile fixate de Instrucţia
p en tru revizia podurilor şi se vor lua m ăsuri pentru în
treţi n. erea curentă şi ex ecu tarea dispoziţiilor prezentului
îndru m ător
Pentru fiecare fel de suprastructură se vor face... v .erifi
cările şi se vor lua m ăsurile specifice la punctele 49
53 i
49) Suprastructura din grinz de lemn
,
In, ipoteza că num ărul şi dim ensiunea grinzilor nu
sînt corespunzătoare sau m aterialul, nu corespunde calitativ
s a r cinilor se vo r adăuga grinzi noi sau se vo r înlocui ,cele
ex is te n te cu grinzi noi corespunzătoare după, caz. Dacă se
con stată , deficienţe grave care am eninţă siguranţa
circulaţiei se v o r .lua imediat măsuri de susţinere cu
capre stitfe, palee ajutăto are pentru a m enţine circulaţia
pînă la înlocuirea. u r şilo r necorespunzători
Pernele de reazem putrede ori crăpate . se vo r înlocui cu
a lte perne noi îm binările urşilor cu babele sau
contrafişele trebuie să. fie bine aju state şi ,bine strînse Piesele
de solidari
zare ale urşilor trebuie să fie bine păsuite şi cele putrede sau
ru p te se vor . înlocui La grinzile cu pene penele trebuie
să fie bine aju state , prin baterea
, lor
, cu ciocanul
. şi
strîngerea .
buloanelor de solidarizare sau prin , înlocuirea lor cu pene noi
bine ajustate ,
Piesele metalice buloanele . scoabele eclisele etc defecte
se vor înlocui cu altele noi, iar cele lipsă se v o r
completa i
Se v a căuta să se protejeze pe cît posibil, urşii de căr
bunii aprinşi ce pot cădea de la locomotivă acoperind cu
tablă feţele superioare libere ,
.
50) Suprastructura din pachete de ş ne cu , traverse
rezemate ,
,
în cazul că podeţul nu corespunde proiectului tip pentru .
schem a şi viteza admisă pe linie podeţul se v a dem onta
şi reface corect
Dacă podeţul deşi corespunde proiectului tip este d e
n iv elat sau reazemile şinelor sînt necorespunzătoare
crăpate
şi putrede se vor înlocui reazemile şi se vo r aşeza astfel
ca n iv elu l şi stabilitatea pachetelor de şine să fie asigurată

103
In cazul cînd axa liniei nu corespunde cu axa de sime
trie a pachetelor de şine, acestea se vor deplasa p entru a
se stabili coincidenta
.
51) Suprastructura din pachete ide ş ne cu
traverse atîrnate
Podeţele, care nu corespund proiectelor tip după schema
liniei respective
, se vo r dem onta şi reconstrui în mod
corect* Dacă m aterialul lemnos care asigură sprijinirea
, . păm în
tu lui nu este în bună stare v a fi înlocuit La fel se v a pro
ceda cu trav ersele care servesc de reazem pachetelor . de
şiner dacă prezintă un început de putrezire sau crăpături
Ele tre buie bine. burate şi să asigure m enţinerea nivelului
orizontal pe ambele fire
O deosebită aten ţie trebuie acordată
, ,trav erselo. r atîrn a
te şi dispozitivelor de atîrn are (cîrlige pene buloane) . T rav
er sele crăpate sau cu început de putrezire sînt excluse
Piesele
, dispozitivelor de atîrn are. trebuie să fie com pletate şi
în bună stare cele defecte se vo r înlocui
l
52) Suprastructura din grinzi meta ice
(laminate sau nituite)
Dacă sistemul
, de construcţie a tablierului în ceea ce p
ri veşte numărul tipul şi profilul grinzilor , m etalice şi
deschi derea teoretică
. nu corespunde schemei tablierul se v
a con solida sau înlocui
în cazul cînd sistemul de asam blare a grinzilor pe un,
fir de solidarizare a am belor fire în. tre ele este defectuos
se v a desface , şi reface în mod corect Dacă piesele de lemn
ale jugurilor ale proptelelor de la capete , (contrafişe) sau. a
le co n trav în tu rilo r sînt crăpate sau putrede se vo r
înlocui
. Se vo r strînge, piuliţele şi se v o r com pleta
buloanele sau . tiranţii lipsă De asemenea se vo r înlocui to ate
piesele m etalice rupte sau deformate
Se v, a urm ări ca fiarele (grinzile metalice) să nu se
atingă între ele spre a nu se strînge din buloane fier pe fier ;
stîlpii
, ju gurilor să , nu strîn g ă pe m arginea tălpilor . fiarelor
(grinzi lor) ci pe inimi prin interm . ediul fururilor de lemn
Buloa nele să fie prevăzute cu inele-resort,
Se v o r îndepărta trav. ersele putrede arse sau d
espicate şi se v o r înlocui cu altele noi Fiecare trav e rsă
trebuie p rin să

104
d e grinda metalică. Se v o r strînge piuliţele buloanelor d
.
e p rindere şi se vo r com pleta piuliţele şi buloanele lipsă P en
tru fixarea trav e rselo r pe grinzile lam inate se vo r utiliza
buloane cu cioc sau , plăcuţe sau un alt sistem indicat în
proiect pentru a nu se găuri aripile
. grinzilor Pe grinzile n itu
ite (dacă n itu rile nu au capete înecate) se vo r scobi trav
ersele la faţa lor inferioară în dreptul capetelor de n ituri de
pe grinda
, m eta lică în cav
, itatea formată in trînd capetele
n iturilor
. de pe grindă
Se recom andă a se pune în spaţiul dintre capetele
grin zilor de pe două deschideri alătu rate şi la trav eele de ,
capăt între grinzi şi platelaju l de gardă al terasam entelor
,
fururi de lemn moale ,(brad) p en tru a prelua mai eficace
efortu .
rile de frînare
.
Pernele de reazem trebuie să asigure rezem area sigură
şi nivelul corect al grinzilor metalice Dacă grinzile sînt d en
.
i v elate se v o r ridica cu vinciuri sau cu prese şi pernele se v
or .
ridica şi aşeza reglem entar ,
Pernele putrede sau
spintecate
, , ,
se vo r înlocui
Dacă parafum urile prezintă defecte se v o r rep ara
sau înlocui ia r acolo unde lipsesc dacăl prezenţa lor se
impune se v a cere procurarea
, şi m ontarea lor.
53) Suprastructura din tabliere meta ice demontabile
(Kohn Roth-Wagner, M.A.N.)
.
Tablierele
, dem ontabile trem uie m ontate cu stricteţe
în conform itate cu schema şi lista . m aterialelor p entru
tipul şi deschiderile respective în cazul că , nu s-a m ontat
conform , .
schemei tab, lieru l trebuie necondiţionat modificat
. şi
piesele lipsă com pletate conform planurilor .
Buloanele trebuie să corespundă strict ca num ăr şi di
m ensiuni cu schema p. entru deschiderea respectivă Dacă sîn,
t buloane lipsă se v o r com pleta conform schemei Se v o r
re vizui
, şi strînge piuliţele tu tu ro r buloanelor Se v o r
m onta. buloane num ai în găurile în care schema respectivă
arată Că treb u ie să fie m ontate C elelalte găuri trebuie
lăsate libere aceasta p en tru a n u ocaziona un consum
nejustificat de b u
loane care ex istă în num ăr lim itat şi au u n cost foarte
ri
dicat

105
în cazul cînd un tablier m ontat în care a suferit avarii
dintr-un accident de circulaţie , elem entele av a riate
trebuie necondiţionat înlocuite cu elem ente în bună . stare A
ceasta se v a face într-o închidere de circulaţie cu sprijinirea
tablierului. pe schelă în cazul cînd av arierea are un caracter
grav şi pune în pericol stabilitatea
, podului circulaţia se v a
închide im e
d ia t ce s-a produs accidentul şi nu se va redeschide
decît d u p ă ce s-au în. d ep ărtat elem entele av ariate şi s-au
înlocuit
-cu altele în bună stare ,
în cazul , cînd săgeata întrece linia admisibilă (L/750)
p en tru convoaiele ce circulă pe linia ,respectivă se v a
declasa schema liniei adm iţîndu-se numai convoaie de
locomotive şi vagoane care se înscriu în limita admisă sau
se înlocuieşte
tablierul cu altul corespunzător (de exemplu cu deschidere
mai mică).
Reazemele trebuie să fie m ontate exact în poziţia
arătată d e schema respectivă (în general .axa aparatului de
reazem coincide cu axa m ontatului final). Deplasarea
reazemului ,
m o b il trebuie, să fie asigurată îndepărtîndu-se
, m
urdăriile care ar p u tea împiedica această deplasare
. Pernele
de lemn pe care sînt aşezate aparatele de .reazem trebuie să
fie for
,
m ate din cuplaje de stejar bine lucrate şi bine ajustate din
lem n sănătos fără crăpătu ri şi putregaiuri . avîndu-se în v e
d e re sarcina mare pe care trebuie să ,o suporte Orice
abatere ,
treb u ie în lătu rată prin aju, stare sau ,
înlocuire
La podurile . care nu au gabaritul de trecere asigurat se
v a ţine seama de dimensiunile. reale la transporturi cu în
căr că tu ra ce depăşeşte gabaritul de încărcare Pentru
călători se v a pune la 20 m de , capetele tablierului în
ambele părţi
ale liniei la înălţim ea ferestrelor vagoanelor cîte. o perie v e
r
ticală form ată din ram uri. subţiri elastice fixate pe o
şipcă care să oblige , călătorii neatenţi să-şi retrag ă. capul în
inte- Tiorul vagonului Pe asemenea poduri nu se va putea
circula
cu o viteză mai mare de 5 k m
/h
Cu ocazia reviziilor periodice se v a constata şi se vor
lua m ăsuri p entru îndepărtarea m urdăriilor care
favorizează Tuginirea elem entelor şi în special a buioanelor
Dacă este n ec esar se v a revopsi podul total sau parţial în
afara p erio a d elor norm ale de revopsire De asem enea se
vor încerca şi
d acă este necesar se v a face strîngerea
buloanelor

106
B. PODURI SEMIDEFINITIVE CU CARACTER
PROVIZORIU
54) Indicaţii generale
în treţin ere a infrastructurii definitive a acestor poduri
,
se face la fel ca la podurile sem idefinitive iar a celei
provizorii ca şi a suprastructurii — care este provizorie —
se face ca la podurile. provizorii
C. PODURI SEMIDEFINITIVE
§ 3. INFRASTRUCTURA

55) Indicaţii generale


în cazul cînd din observaţiile făcute reiese că există
p ericole de afuiere a unor pile sau culee, mai ales la podu
rile la care nu se cunoaşte adîncim ea fundaţiilor şi natu
ra teren u lu i de fundaţie
, se vo r lua m ăsurile necesare p
entru supravegherea continuă a zidăriilor , m ăsurîndu-se în
fiecare zi cotele fundului prin sondaje de pe bărci sau , plute
cu căngi , de fier p entru a se căpăta convingerea că nu s-a
descoperit talp .a fundaţiei în acelaşi timp se v o r lua m ăsuri
de apărare a zidăriilor prin anrocam
, ente corecţia
, albiei
saltele
, de fas cine b araje . de fund etc şi se vor face in terv
en ţii ca u nităţi d e specialitate să execute studiile necesare
şi eventual să se trea că la întocm irea proiectelor p entru .
reconstrucţia podului ,La asem enea poduri este bine ca din
timp să se execute sondaje prin puţuri de v izitare sau
chiar prin ,zidăria pilelor şi culeelor p entru a se stabili cota
fundaţiei şi n atu. ra te re n u lu i de fundaţie
în cazul cînd se constată că eroziunea a descoperit talpa
fundaţiei , sau dacă se observă o înclinare a pilei sau culeei,
o d enivelare sau deplasare a căii deasupra pilelor sau culeelor
şi nu s-a pu tu t face în timp u til nici o in terv en ţie ,
eficace se v a opri circulaţia pînă cînd se v a putea constata
im por
ta n ţa
. avariilor şi lua m ăsurile necesare pentru
asigurarea circulaţiei în asem
, enea cazuri redeschiderea
, circulaţiei se v a ,
p u tea face după îm prejurări prin descărcarea pilei , sau
culeei am en in ţată cu palee sau reazeme transversale prin ,
înlocuirea celor două deschideri adiacente unei pile avariate
printr-o singură deschidere cu un tab lier Kohn sau Roth-
W agner

107
sau în sfîrşit prin construirea unui pod provizoriu în v a
.
riantă ,
La podurile unde pericolul gheţurilor, este mare sau , la
care , apele aduc (la viituri) flotanţi trunghiuri de, arbori ră-
gălii resturi de construcţii distruse din am onte etc se v a
avea grije să ,se îm piedice îngrăm ădirea acestora în pile şi
ob- stru area albiei desfăcîndu-se cu căngile . îngrăm ădirea
flotan- iţlor şi d irijarea lor pe sub deschiderile podului
în timpul apelor m ari se v a observa dacă lucrările,
de apărare şi de d irijare a apelor funcţionează în bune
condiţii în caz că se observă că s-au produs stricăciuni care
pot in fluenţa scurgerea norm ală, a apelor* sau se observă
că mai sînt necesare com pletări de lucrări re , p ara rea
stricăciunilor şi ,
com pletarea lu crărilor se v, a face cu to ată urgenţa
cunoscînd că re p ara rea stricăciunilor care se pot face m ai
u şo r şi cu cheltuieli mai reduse la început v a deveni foarte
greu de r e m ediat şi cu cheltuieli m ult m ai m , ari dacă se
întîrzie şi nu ,
se execută la timp. .
Dacă în zidăria infrastructurilor apar fisuri urm ează
să se stabilească cauzele. lor şi să fie urm ărite în evoluţia
lor punîndu-se m artori care să fie observaţi periodic, Datele
cînd s-au in stalat m artorii şi observaţiile. făcute asupra lor
se v o r trece în ev idenţa podului
R eparaţiile ce se v o r face depind , de im portanţa de
în tin d erea şi de cauza care . le-a determ inat Dacă zidăria
este d, egradată superficial num , ai în perm anent cum a r fi
cazul cînd .
param entul este format din pietre gelive se înlocuiesc p
ie , ,
trele degradate cu altele noi Dacă se constată , că zidăria are
.
goluri cu m ortar insuficient se vo r face injecţii cu m
ortar de cim ent sub presiune Dacă zidăria este profund
dislocată ,
se poate . uneori rem edia rău l printr-o căm ăşuială de
beton armat sau prin refacerea parţială a. zidăriei
degradate iar în cazul cînd , şi fundaţia este degrdaată se
impune refacerea
, to tală a infrastructurii ,
Dacă cuzineţii de p iatră sînt crăpaţi sau ştirbiţi şi tra n
s m iterea presiunilor din sarcini este periclitată ei treb u ie
în locuiţi în acest caz, se recom andă înlocuirea cuzineţilor
izo
laţi av ariaţi cu u n cuzinet general de beton armat în
cazul cuzineţilor izolaţi crăpaţi aşezaţi deasupra zidăriilor
pilelor sau culeelor unde pericolul dislocării este mare pînă
la în

108
lo cu ire a lor, vo r fi consolidate cu cen tu ri m etalice sau
.
de b e to n armat
în cazul cînd ro stu irea la zidăriile de p iatră ale,
,
pilelor culeelor , aripilor sferturilor de , con etc este d
egradată sau , .
are lipsuri se v a rep ara şi
completa ,
Dacă crăpăturile în culee provin din um flarea păm
întu lu i dintre zidurile întoarse păm întul de um plutură se
v a în lo cu i cu păm înt d ren at. (balast sau piatră spartă)
sau cu o ,
zidărie uscată şi piatră care reduce îm pingerea pe
zidăria, culeei şi face şi oficiul de drenare,
Dacă, apar în zidăria culeei infiltraţii de apă d ato rită în-
fundării .sau relei funcţionări a drenului existent în spatele
culeei ori a înfundării barbacanelor, se v a desface
drenul .
existent se v a reface în mod corect şi se vo r desfunda
bar-
bacanele Dacă apele de infiltraţii sînt agresive şi pot cauza
d eg ,rad area p rem atură a zidăriilor se vo r p ro teja , aceste
zi dării cu un strat izolat adecvat , ,
în cazul, cînd degradările zidăriilor sînt de. aşa n atu ră
că nu pot fi rep arate p rin m. ijloace obişnuite ale direcţiilor
r e gionale şi reclam ă studii şi întocm irea de proiecte care
cer timp se vo r lua m ăsuri , perftru asigurarea circulaţiei
descăr- cînd pilele şi cu leeleavariate
. cu palee de lemn stive
reazem e tran sv ersale tab liere m etalice ,dem ontabile etc p
în ă la te r m in area lu crărilor de refacere
Dacă zidurile de gardă au fost av a riate de îm
pingerea păm întului . din spatele lor ele se v o r desface şi
reface cu dim ensiuni corespunzătoare Dacă av arierea se d
ato reşte g, rin zilor tablierelor proptite în zidul de gardă se
vo r înlocui ori , m işca grinzile şi , se vo r aşeza astfel ca să
răm înă spaţiul su ficien . t pînă la zid, ori se face în zid o
nişă în care să in tre capetele grinzilor Dacă av ariile
zidului de gardă provin , din m işcarea , întregii culee
provocată . de îm pingerea păm întului din spate , un bun
dispozitiv de, a opri m işcarea culeei este d e a o propti
cînd este posibil în culeea , cealaltă printr-o .
■grindă de beton armat
Dacă pernele de lemn de ste ja r pe care reazem ă ,
,
ta- b lierele sînt degradate sp arte . ori putrede se vo r
înlocui -cu p ern e noi Suprafaţa superioară a cuzineţilor
pe care re a zem ă pernele v a fi cu răţată de m urdării
astfel ca să se îm piedice stag n area apei ceea ce grăbeşte
putrezirea pernelor
Dacă nu este asigurat accesul la infrastructuri se vo
r ex ecuta scări de acces după necesităţi

109
. §4
SUPRASTRUCTURA

56) Indicaţii generale


S uprastructura podurilor sem idefinitive este în
general asem ănătoare suprastructurii podurilor provizorii şi
,
în tre ţi n erea ei se v a face după aceleaşi indicaţii care s-
au dat la ,
§ 2 . p, entru podurile provizorii în general (pct. 48) cu
.
supra stru ctu ra din grinzi de lemn (pct. 49) din pachete
de şin e (pct 50 51) din grinzi m etalice (pct. 52) şi din tab
liere m eta lice dem .ontabile (pct. 53)
. D PODURI DEFINITIVE
§ 5 PODURI DEFINITIVE CU TABLIERE METALICE

57) Infrastructura ,
,
în treţin ere a curentă şi în lătu rarea defectelor co n. sta
ta te la infrastructura podurile definitive se vor face aşa
cum s-a a ră ta t la infrastructura podurilor sem idefinitive
(pct. 55)
58) Suprastructura ,
în lătu rarea defectelor constatate se v a face conform
„In strucţiei p entru revizia periodică a podurilor"
atrăgîndu-se ,în mod special atenţia organelor com petente
asupra u ,rm ătoa relo
, r puncte :
— Dacă tălpile grinzilor principale , au deform aţii în p
la nul orizontal în special , tălpile superioare la podurile
cu calea jos deschise se v a m ăsura. deplasarea orizontală a
n o durilor în rap o rt cu lyinia reazemelor întocm, indu-se
un re- leveu al acestor deplasări aşa . cum . se arată în
„Instrucţia pentru revizia periodică a podurilor" Dacă aceste
deformaţii
. sîn t mari şi mai ales dacă ele progresează cu
timpul se v o r aviza Direcţia întreţin erii şi construcţii C F
şi Institutul de proiectări pentru studierea cazului şi lu area
m ăsurilor n ece sare ,
— Dacă la podurile cu grinzi cu inima . .plisă se constată
v alo area inimilor din cauza lipsei sau a distanţei prea.
mari în tre cornierele de rigidizare v erticale sau orizontale
se vo r aviza Direcţia întreţin erii şi construcţii C F şi
Institutul de p roiectări p en tru luarea m ăsurilor de
înderptare necesare

110
— Dacă la grinzile cu zăbrele cu talpă cu inimă dublă se
observă porţiuni constitutive ale barelor (tălpi, montaţi , d
ia gonale) comprimate , deform ate din cauza flambajului ,
soli d arizarea din plăci , zăbreluţe sau diafragme ,
transversale
' fiind , insuficientă se v a .aviza Dir.. L şi.
I.P.T.Tc.C.C pentru cercetarea urgentă a cazului şi luarea .
m ăsurilor necesare Dacă din studiul făcut reiese un pericol
pentru ,siguranţa cir culaţiei se vor lua, după caz, măsuri
de reducere , a vitezei de circulaţie de reducere a, schemei de
încărcare ori de sp ri jin ire im ediată a tablierului m , icşorînd
deschiderea pînă la executarea lucrărilor . de consolidare
— La lojeroane şi la grinzile cu inimă plină, fără plat-
bandă superioară pe to ată lungimea, la care trav ersele re
a zemă direct pe cornierele superioare , dacă sub apăsarea tr
a v erselor aripile orizontale ale cornierelor interioare s-au
în doit ori au crăpat , se vor îndrepta
, ori eventual se vor
con solida aceste corniere , iar deasupra se v a pune o
platbandă continuă de minimum 8 , mm grosime pe toată
lungimea lon- jeronului . sau a grinzii A ceastă platbandă va
servi pentru asi g u rarea continuităţii lonjeroanelor în .
dreptul antretoazelor .
— Dacă se constată că există , piese componente ale ta
blierului fisurate sau crăpate se v a întocmi . . un releveu
al acestor defecte şi se v a anunţa im. ediat Dir L
I.P.T.Tc.C.C. p entru , întocm irea proiectului de consolidare
Pînă la execu tarea consolidării , după im portanţa , pieselor
av ariate şi m ări mea defectelor constatate , se vor lua, dacă
este cazul , măsuri de introducere a ,restricţiei de viteză
reducere, a schemei de încărcare sprijinire
, a tablierului
avariat m . icşorîndu-se des chiderea consolidarea pieselor
defecte dacă acest lucru este simplu etc ,
— Piesele
, deform ate prin izbire se vor îndrepta se
vor consolida . sau . se vor înlocui după caz. Se va sem nala
imediat, accidentul Dir L şi I.P.T.Tc.C.C.,. fie pentru a da
soluţia de adoptat fie numai pentru notare
— Dacă contravînturile orizontale superioare ori ,inferi
o are suferă încovoieri sub g reu tatea proprie (fac burtă) vo
r fi susţinute cu un tiran t dacă este posibil, ori vor fi
conso lidate
. sau "eventual înlocuite astfel ca să nu mai
prezinte în covoieri
,
— N iturile lipsă sal slăbite , mai ales la prinderea
pie selor. principale cu eforturi mari se vor completa sau
înlocui imediat

111
— Tablierele treb u ie să fie cu răţate de depozitele
de gunoaie, zgură
, uleiuri
, b alast .,etc în locurile mai m ult
sau mai puţin închise şi greu de observat , care ţin apa şi
favori zează form area. ruginii De asemenea , se v a înlesni
scurgerea apelor din locurile unde a r p u, tea stagna cym ar
fi nodurile tălpilor inferioare închise în ,p arte a de jos
dînd găuri , de scurgere cu condiţia ca găurile noi să nu
slăbească secţiunea b arelor astfel ca rezisten ţa adm isibilă .
să nu fie întrecută
— , Piesele ruginite sau care au cuiburi , de rugină , sub
vopsea, se curăţă tem, einic cu răzuitoare perii de sîrmă cu
dalta .cu ciocanul etc U nsoarea şi uleiul se curăţă cu
soluţie
de sodă Pe suprafaţa cu răţată şi uscată se aplică prim ul strat .
{grund) de m iniu de plumb peste care se dau celelalte s tra
tu ri conform. „Instrucţiei p entru revizia periodică a podurilor"
— Suprafeţele de ru lare ale ,reazem elor trebuie în ,
tre ţinute curat A paratele de reazem trebuie vopsite . cu
excepţia rulourilor şi a suprafeţelor de rulare care nu trebuie
vopsite
, d ar treb u ie să fie unse cu un strat subţire . de ulei
Dacă ap aratele de reasem ,au piese crăpate sau ru p
tu ri se vo r înlocui, piesele defecte cu altele noi Dacă
piesele defecte nu p ot fi înlocuite. urgent iar situaţia este
pericu loasă p entru circulaţie ap aratele , de reazem vo r fi
scoase şi înlocuite cu perne de stejar în . tre timp se vor lua
măsuri a se com anda aparate de reazem noi eventual num
ai piesele
, necesare p entru . înlocuirea celor defecte De asem
enea se vor Înlocui sau com pleta buloanele de fixare a
pendulelor sau, ru lourile , defecte sau lipsă ,
— Dacă piesele com ponente ale aparatelor . de reazem
sînt deplasate sucite d enivelate sau înţepenite se v a ,
ridica tab lieru l de pe reazem şi se vo r aşeza corect Dacă m
işcarea liberă a capetelor mobile ale tablierului este.
împiedicată se v a face o cercetare , urg en tă pen tru lăm ,
urirea cauzelor şi g ă sirea unui procedeu care să în lăture
acest defect în cazul cînd capetele grinzilor principale
longrinele de la trotuare sa u consolele lonjeroanelor la
reazem ul, mobil izbesc în zidul de gardă ori în trav e ea
vecină din cauză , că tab lieru l (sau u n e le piese ale lui)
este prea
, lung faţă, de lum ina liberă a zidăriilor este .
necesar să se scurteze longrinele sau consolele, de lonjeroane
să se facă nişe. corespunzătoare . în zidul de gardă ori, în
sfîrşit să se deplaseze trav e ea în întregime Dacă însă . cauza
este o deplasare len tă a culeelor vo r fi urgent an u n ţate
Dir. L şi I.P.T.T.Tc.C.C p entru cercetarea situaţiei la fa ţa
locului şi a dispune asupra m ăsurilor de luat

112
— Dacă p aratele de reazem pe pendule sînt p rea în
clinate (peste 30° faţă de v ertic ală sau răsturnate , ori
cu b arele de solidarizare sau cu buloanele de prindere ale
acestor b are
, rupte se v a ridica tablierul de pe , reazeme se
vo r în d re p ta pendulele şi se vo r repara ori com pleta
piesele defecte sa u lipsă.
— în cazul cînd balansierul superior al reazem ului
mobil n u reazem ă pe to ate rulourile
, sau tablierul nu
reazem ă pe cele p atru reazeme şi este nevoie de ridicarea
plăcii inferioare ş i n iv elarea ei la unul sau mai , m ulte
reazeme se v a obţine ac eastă ridicare cu o foaie de plumb,
pînă la 5 mm grosime o placă suplim...entară de oţel de la 5
30 mm grosime sau cu o suprazidire de beton arm at la o
grosime. mai m are de
15 cm
— Dacă balansierul superior al reazemului , mobil are o
d ep lasare anorm ală faţă , de placa inferioară se v a
deplasa această placă (cea inferioară)
, sau în caz extrem se v a
deplasa reazem ul fix şi în treag a travee astfel ca
deplasarea balan-. sieru lu i mobil faţă de placa inferioară să
corespundă cu tem p eratu ra ambiantă
— Foile de plumb de sub aparatele de reazem să fie
e x a ct de dim ensiunile plăcii inferioare. p entru ca rep
artiţia sarcinii să fie uniformă pe cuzineţi, Foile de plumb
se vo r aşeza pe suprafaţa superioară a cuzineţilor nu se
vor aşeza în tr-o depresiune săpată în cuzinet. pentru a nu
se da posi b ilitatea apei de a stagna în această depresiune
— Dacă , axa linie pe pod nu corespunde cu axa liniei pe,
terasam ent linia prezentînd din această. cauză curbe inutile
s e va deplasa tablierul în poziţia corectă
— Dacă axa liniei nu corespunde
, cu axa tablierului şi
ex c en tricitatea depăşeşte 5 cm se v a verifica . prin calcul
spo rurile de efort date de această excentricitate în cazul
cînd
.
rezistenţele admisibile sînt întrecute v a fi necesară d ep
la s area tablierului ,în poziţia corectă De asem enea cînd
excen. tricitatea liniei la podurile în curbă întrece to lera
n ţa de
+ 10 mm admisibilă se v a deplasa tablierul în poziţia
co
rectă . .
— Şinele şi contraşinele trebuie să fie prinse reglem
entar de . trav. e rse conform
. proiectului şi tipului şinelor şi
contra- şinelor utilizate pe pod. C ontraşinele se vor executa
conform STAS nr. 2747—51 şi nr 1349—50 Se vo r elimina
jo an tele

8 — în d r rev şi în treţ lucrărilor antă


113
şinelor din dreptul reazemelor , îndepărtîndu-se la cel puţin
2 m de la reazem, procedîndu-se cum s-a arătat la pct. 48.
Nu se admite utilizarea de cupoane de şine pe pod şi nici
jo an te neaşezate la echer sau aşezate în consolă.
— A paratele de compensaţie a căii trebuie m enţinute
foarte curate şi unse , m aterialul m ărunt bine strîns şi
com .
p letat. dacă sînt lipsuri Lungimea de dilatare , treblie să
fie ,
liberă în cazul cînd d ilatarea normală este îm
piedicată prin deformarea contraacului , prea uzat sau cu
bavuri apa ratele de compensare se vor scoate restabilind .
linia prin d e p lasarea , longitudinală a şinelor nefiind
permis a se in tro . duce cupoane de şine în locul ,
aparatelor de dilataţie Dacă nu se pot evita cupoanele
acestea. se vor aşeza în afara po dului de terasam ente A
paratele defecte scoase din cale se vor înlocui .în cel mai
scurt timp posibil cu altele corespun zătoare
— în treţin ere a trav erselo r se face conform , pct 48;
Pen tru a se , asigura stabilitatea traverselor pe lonjeroane
cînd ele sînt prinse
. de longeroane cu buloane verticale trav
ersele se vor cherta chertarea , avînd maximum 3 cm şi
minimum .
1 cm adîncime La podurile , la care traversele sînt prinse de
lonjeroane cu corniere-ureche
, nu se recom andă chertarea
traverselor
, Nu se admite aşezarea de trav erse pe talpă su
perioară a antretoazelor .nu se vor lipi de muchiile tălpiisupe-
rioare a antretoazelor lăsîndu-se un interval de minimum
1 5 cm pentru a înlesni
, scurgerea apei şi a se putea curăţa
mai bine talpa antretoazei .
— La podurile noi prima trav ersă de pe terasam ent
este aşezată pe . balast care este m enţinut de opritoare
de ,
balast m etalice sau , de beton armat Distanţa maximă
între ultim a trav ersă de pe pod şi prima de pe terasam ent
depinde
de tipul de şină Dacă această distanţă este prea m. are
pentru tipul de şină utilizat se vor înlocui consolele , de
lonjeroane. cu altele mai lungi sau se v a schimba tipul de
şină pe pod, sau eventual se reface zidul de gardă . pentru a
se apropia trav e rsa de pe terasam ent de cea de pe pod.
La podurile vechi se tolerează aşezarea trav ersei pe zidul
de gardă In caz . că zidul . de gardă a fost degradat va fi
refăcut însă după tipul nou Dacă opritoarele de balast s-au
deplasat sau defor mat ele trebuie aşezate corect sau să rie
reparate
— Se v a da o deosebită atenţie p ro tejării trav erselo r îm
potriva pericolului de incendiu precum şi în treţinerii tro tu
a
relor conform pct 48

1 1
4
— Dacă se găsesc adaosuri de lemn (pene) deasupra lon
jeroanelor , sub traverşe , pentru obţinerea nivelului necesar ,
această situaţie cu totul provizorie trebuie lichidată în cel
mai scurt timp posibil, înlocuind traversele insuficient di
m ensionate cu trav erse noi potrivite. De asem enea
traversele care din cauza chertării reazemă pe contravînturile
lo n jero a nelor trebuie aju state p entru a nu mai atinge ,
contravînturile sau în caz de nevoie. se vo r înlocui
— La podurile păzite sau la cele de lîngă cantoane, in
stalaţiile şi rechizitele contra incendiilor trebuie să fie re v
i zuite şi com pletate astfel ca să se poată interveni fără
defec ţiuni în caz de nevoie
.
— La podurile de încrucişare şi la pasajele superioare»
tablierele vo r fi asigurate cu parafum uri îm potriva
acţiunii ,fumului mai ales la podurile din staţii pe sub care
se fac m .anevre Dacă la asem enea poduri prin modificarea
liniilor la capul , staţiei parafum urile existente răm în ,
neutilizate prin deplasarea , liniilor ele se vo r m uta şi
aşeza în . poziţia corectă
§ 6. P O D U R I D E F I N I T I V E D E Z ID Ă
R IE

59)Indicaţii generale
Podurile
, definitive din , beton ori zidărie de piatră sau
cărămidă boltite sau dalate pot prezenta degradări produse
din cauza infiltrării apelor şi din cauza îm. pingerilor de p
ă m înt sau din cauza trepidaţiilor (convoaielor) ,
în cazul cînd apar crăpături sau fisuri în zidărie u
r mează să se stabilească cauzele care le-au provocat . şi să
se urm ărească evoluţia lor punînd m artori de gips
Crăpăturile descoperite şi, m artorii in stalaţi se trec în
schiţe şi se ata- ,
şază la ev idenţa . podului în care se v a n ota d ata cînd
au ap ăru
, t crăpăturile data cînd s-au pus m artorii şi to ate
schim bările . ulterioare
. După ce s-a stabilit cauza degradărilor
con statate pentru în lătu rarea lor se procedează aşa
cum s-a a ră ta t la pct 55
La aceste poduri
. se vo r rep ara cele mai mici degradări
ale rostuirii exterioare p entru a împiedica. apa să pătrundă
în corpul zidăriei Părţile cele mai expuse sînt cele situate ,
între nivelul inferior şi cel superior al apelor De . asem enea
la po durile tencuite se v a repara tencuiala căzută ori
degradată ev en tu al se v a com pleta tencuiala prin torcretare

115
Este n ecesar să se dea o m are aten ţie la în d ep
ărtarea rapidă a apei şi să se prev in ă p ătrunderea
acesteia
. în zi dărie Dacă există infiltraţii de apă cu
apariţii eflorescente
, la param ent este un semn de p roastă
funcţionare a şapei şi de deficienţe în funcţionarea
dispozitivelor de în d ep ărtare. a apei de la extradosul
zidăriei Se va scoate stratul de balast p entru verificarea
şapei. şi a dispozitivelor de evacuare a apei Dacă şapa ,
este d eterio rată parţial se v a repara iar d acă se
constată o insuficienţă de execuţie generală se, v a în locui
cu o şapă .conform dispozitivelor tip întocm ite de
I.P.T.Tc.C.C Dacă cu această ocazie se constată, că nu există
planuri înclinate transversal sau longitudinal ... se vor crea
aceste planuri înclinate cu o ,p an tă de 2 3% prin tr-u n
strat,convenabil de beton de pantă peste care se v a aşterne,
izo laţia astfel ca să se dea scurgerea apei în .locuri mai
joase de unde cu tuburi să fie îndep ărtată în exterior
Tuburile de, canalizare (din, fontă) vo r av ea un diam
etru minim de 10 cm vor . fi drepte fără coturi şi îndoituri
pentru a se ev ita înfundarea lor Ele vo r avea o formă
evazată şi se vo r aşeza înclinate cu p arte a mai largă în
jos p entru a fa voriza detaşarea. şi căderea blocurilor de g
h eaţă ce se for m ează uneori iarna în interior Tuburile de
canalizare trebuie atsfel aşezate şi înclinate încît. apa ce se
scurge să nu ude
şi să nu înoroieze . suprafaţa ex terio ară a zidăriei îm
binarea izolaţiei cu pîlnia tuburilor de scurgere trebuie să
se facă cu mare îngrijire Deasupra pîlniei tuburilor de
scurgere
. se v a face un cămin de v izitare care să perm ită
supraveghe re a funcţionării şi , cu răţirea pîlniei şi tubului
de g h eaţă şi noroi , , , ,
Dacă se constată, înclinări tasări sau deplasări de la po
ziţia iniţială a culeelor pilelor bolţilor, timpanelor plan-
şeelo r ori a aripilor aceste defecte. fiind grave se vo r
lua u rgente m ăsuri, pentru stabilirea cauzelor pentru întocm
irea proiectelor şi executarea lor imediată Pentru siguranţa cir
culaţiei se vor lua după caz, m ăsuri , de restricţionare
, a v ite
zei sau tonajului peste pod, sprijinirea sau d escărcarea p
or ţiunii av a riate şi în cazuri extreme urgente interzicerea
cir culaţiei pe pod. ,
în cazul cînd în spatele culeelor stagnează , apa şi în p a
ram etru l culeelor sau aripilor
, zidăria
, este umezită.
barba- canele înfundate şi apa se scurge prin rosturi este
probă că d re n u rile din spatele culeelor dacă există sînt
înfundate în

116
,
acest caz se vo r desface d renurile vechi se vor desfunda
bar- bacanele şi se v or reface drenurile în mod. corect In
caz că nu, există se vor face drenuri şi b arbacane noi.
în ceea ce priveşte scurgerea apelor pe sub poduri şi p o
sibilităţile de afuiere
, se vor lua m asurile de prevenire şi
de în treţin ere prescrise la . pct. 46
Dacă stratu l de balast sau piatră spartă nu are minimum
45 cm grosime, p entru a nu transm ite solicitări dinamice
prea puternice planşeurilor şi bolţilor podului şi p entru a feri
şapa de izolare de ,izbituri se v a căuta a se , completa
modificînd ev en tu al niv. eleta liniei
în cazul cînd gabaritul norm al de trecere nu este
asigurat se v a proceda conform „Instrucţiei p entru revizia
periodică a podurilor"
.
§ 7. P O D E Ţ E T U B U L A
RE

60) Indicaţii generale


,
Podeţele tubulare
. pot fi construite din tuburi de beton
m etal sau lemn
în cazul cînd degradările sînt de aşa n atu ră încît pode
ţul nu mai poate asigura scurgerea apelor sau , susţinerea t e
rasam entelor şi nici nu mai poate fi reparat podeţul va
fi înlocuit
. to t cu un podeţ tubular sau cu un podeţ dalat
ori .
boltit
Secţiunea de scurgere trebuie . să fie m enţinută liberă
După viitu ri v a fi cu răţată de gunoaie sau ,de depuneri,
de
aluviuni care. împiedică scurgerea
Zidăriile din. am ontele şi avalul podeţului timpanele
sferturile
, de con, aripile ori radierele trebuie, reparate, sau
com pletate De asem enea tencuielile
, şi rostuirea
, trebuie re v
i
zuite şi reparate Dacă există pericol
, ca aceste zidării să fie
afuiate se vo r face lucrările necesare : pereuri cascade r .a
diere cu pinteni de protecţie anrocam ente etc adaptate la
si tu aţia locală astfel, casă se asigure accesul norm al al
apelor la podeţ şi scurgerea
. lor în aval prevenindu-se
pericolul ra- v en ărilo r care pot periclita podeţul şi
terasam entul liniei
Galeriile produse eventual în terasam ente prin
trecerea apelor vo r fi astupate cercetîndu-se cauza care le-
a produs
şi care treb u ie
înlăturată
în cazul cînd terasam entul nu este destul de înalt d e a
su p ra tuburilor podeţului şi s-a produs din această cauză
o

117
d eg rad are p rem atură a tuburilor, se v a înlocui podeţul
tu- b u lar cu un podeţ deschis sau dalăt atunci cînd deg rad
area a ajuns iremediabil
. Dacă însă podeţul n-a fost încă ,
degradat d a r este pericol să fie degradat din cauza înălţim ii
mici a te rasam, entului se impune ridicarea
, liniei p entru a
preveni d e g rad area
. podeţului
La podeţele din tuburi metalice, dacă tuburile prezintă
deform aţii sau denivelări anormale , cu ten d in ţa de m
icşorare a secţiunii de scurgere şi de p ătrundere a apei în
terasam
, ent şi dacă nu exista siguranţa că prin , refacere to
t ca podeţe
, tubulare se v a asigura stab ilitatea lor, se vo r
înlocui cu p o deţe d alate ori boltite cu fundaţia aşezată.
pe tere n stabil ,
Tuburile trebuie bine încastrate în zidăria
, de capăt care
în caz de nevoie se v a desface şi rezidi com pletîndu-se
cu lucrăxile necesare pentru ca , să nu fie posibil ca apa să
se .
scurgă prin exteriorul tubului am eninţînd astfel ,
stabilitatea terasam entului ,
Podeţele tubulare de lemn trebuie revizuite cu atenţie
înlocuind cadrele sau căptuşelile
, putrede sau rupte îndesind
cadrele dacă d istan ţa între cele existente este prea . m are p
en tru p reluarea sarcinilor astupînd găurile , sau crăpăturile
pe unde s-ar p u tea scurge păm întul din terasam ente De.
asem e
n ea trebuie am enajată p arte a din amonte p entru a se asi
g u ra accesul apei la pod şi partea din aval pen tru ieşirea ei

118
CAPITOLUL I
I

ÎNTREŢINEREA TUNELURILOR
După ce s-au văzut cauzele care intervin în degradarea
tunelu rilo r şi constatările ce se pot face cu ocazia
reviziei tehnice a lor, se iau măsuri . pentru îndepărtarea
defectelor o b serv ate şi a cauzelor ce le-au produs
Se .arată mai departe m ăsurile ce urm ează a fi
luate d u p ă caz
.
§ 1 IN INTERIORUL TUNELULUI

61) Şanţuri
Şanţurile de scurgere longitudinale se vor curăţa , cel
puţin o dată pe an, precum şi după . ploi excepţionale dacă
situ aţia locală cere acest lucru
Dacă şanţurile
, sînt construite în axa căii sub formă de
rigole închise este necesar să fie prevăzute cu capace de
b eton arm at din loc în loc.
, De la un capac la altul se lasă
în rigolă la partea
. superioară o sîrmă subţire cu care se
. trage
sîrm a de curăţit De această din urmă , sîrmă se prinde o
perie de. sîrmă C urăţirea se începe de la capătul aval al
tunelului şi. continuă pe porţiuni le în tre capace pînă la
capătul a- monte M aterialul
, rezultat din curăţire se scoate
prin gurile
, c u capac .
Şanţurile laterale constituie tot sub formă de rigole în
chise se curăţă ca şi şanţul axial Dacă din contră şanţurile
laterale. sînt deschise sau acoperite cu plăci pe toată lungimea
lor, curăţirea se face în mod obişnuit ca şi a oricărui şanţ
deschis

119
62) Barbacane şi rigole
B arbacanele şi rigolele închise prin care se scurg
, către şanţurile
apele din spatele (extradosul) zidăriei tunelului
longitudinale se curăţă odată pe an. Barbacanele se curăţă cu
sîrme lungi şi şpiţuri.
Rigolele închise trebuie să aibă capace a tît la
piciorul zidăriei ,tunelului cît şi la v ărsarea lor în şanţul,
longitudinal p entru a se putea curăţi cu aju to
. ru l sîrmelor
O dată cu cu răţirea şanţurilor şi rigolelor se va face
,
şi re p ara rea zidăriei acestora acolo unde se v a găsi.
necesar
In , cazul cînd şanţurile longitudinale nu sînt corespun ,
zătoare fie din punct de vedere al capacităţii lor, fie ca nivel,
neputînd prinde to ate apele din spatele pereţilor tunelului
se v o r prevedea lu crările necesare din . fondul de rep araţii
ca
pitale cu efectuare de studii şi proiecte
63) Infiltraţii
, , , ,
Cu datele constatate la revizie , asupra infiltraţiilor de
ap ă (continuitate intensitate direcţie
, poziţie
provenienţă şi efecte asupra
. zidăriei sau căii) precum şi cu
rezultatele debitelor observate la rigolele de , la barbacane se
vor judeca m ăsurile ce trebuie luate
Dacă infiltraţiile apar
, pe pereţii drepţi în regiunea uneia
sau a mai m ultor barbacane şi se constată că b arbacanele re s
pective sîn t înfundate se v a proceda la desfundarea , lor.
Dacă deasupra tunelului , sînt am enajări pentru
colecta rea apelor şi din cauza d, eteriorării acestor am
enajări ap ele se infiltrează
. spre zidăria tunelului se vor lua
măsuri de r e p arare a acestor şan ţu ri de colectare după
cum, se v a arăta ia punctul respectiv
Dacă infiltraţiile au cauze diferite, de cele arătate m
ai sus problem a este mai com plicată şi rezolvarea ei nu
se poate face în cadrul în treţin erii curente
. fiind necesar să
se program
. eze lu crarea în planul de lucrări de raparţii
capitale şi să se dea com andă la, I.P.T.Tc.C.C pentru studii
şi p roiec tare ,
Dacă iarna, se produc gheţuri care creează dificultăţi cir
culaţiei trenurilor pînă la ex ecutarea . lucrărilor de elim
inare a infiltraţiilor se v o r lua măsuri de spargere şi în d
ep ărtare din tunel a sloiurilor de gheaţă

120
Dacă balastaul căii este colm , atat trav ersele sîn ,t
,
putrezite ia r mşteft&lul m etalic este prea ruginit pînă la în
d ep ărtarea, infiltraţiilor se vo r lua m ăsuri de rep araţie
radicală a căii şi ev en tu al v opsirea m
. aterialului metalic
64 N i şe şi banchete

N işele şi banchetele de lîngă pereţii verticali ai tu n


elului v o r fi libere de orice obiect , (piatră , lemnărie m
aterial de
. cale etc ) şi cu răţite de mîl, gunoaie
. etc
Acolo unde necesităţi tem porare vo r cere să se
depozi teze în nişe m aterial, de cale aceasta se v a face , în
ordine p e porţiuni restrîn se şi p, e loc curat aşa fel ca să nu
jeneze ad ă p ostirea .personalului
N işele ca şi num erele indicînd num erotarea inelelor
se v o r văru i de... 1 3 ori pe , an după necesitate
, aşa fel
ca să fie to t timpul bine vizibile
.
Dacă lipseşte unul sau mai m ulte num ere de n um
erotate a inelelor
, sau dacă unele din ele sînt deteriorate
, vo r
fi im e d iat completate
.
65) Zidărie
Dacă zidăria este d egradată numai pe unele locuri , se
iau m ăsuri de înlocuire a porţiunilor deteriorate , avînd grije
p er m anentă de cu răţire a funinginii pe locul unde se
face r e. pararea
Dacă sîn t d eteriorate şapa şi salteaua de piatră de
la extrados, rep ararea nu se poate face decît de la rep araţii
ca p itale pe, bază de studii şi proiecte întocmite de
I.P.T.Tv.C.C.
Dacă pe unele porţiuni
, rostuirea s-a ex ecu tat cu m
ortar slab şi nu mai rezistă, acesta ieşind din rosturi în m ulte
.
locurih se v ă reface rostuirea după ce se curăţă perfect
rosturile In cazul
, cînd d eterio rarea rostuirii se datoreşte
altor cauze ca : lipsă de şapă. infiltraţii de ape agresive etc.,
se prevede to ată lu crarea la rep araţii
, capitale
Dacă to ată zidăria este ,bună d ar în cîteva locuri
izolate sînt bolţari dislocaţi , sau loviţi se vor lua m ăsuri de
reaşe
zare a ,b o lţarilor în mortar la locul lor.
în cazul
, cînd au ap ăru t crăpături prin zidărie sau ,
prin rosturi d ar se constată p. rin urm ărirea cu m artori că
ele s-a u
stabilizat se vo r lua m ăsuri de injectare cu lapte de ciment
a şa cum s-a a ră ta t şi la poduri Dacă fisurile progresează
se

121
c e re comisie superioară, precum şi studii şi proiecte
I.P.T.Tc.C.C.
Dacă apar burdnşiri ale zidăriei, se convoacă pentru cer
c e ta re o comisie superioară şi se dă comandă pentru studii
şi proiectare
.
Dacă tunelul nu are radier şi calea se prezintă cu d en
i velări
, împotmoliri .etc se vor lua m ăsuri p entru în
lăturarea defectelor
, prin prevederea lucrărilor din fondul de
reparaţii cap itale pe bază de studii şi. proiecte
In cazul cînd se constată că în spatele pereţilor sau bolţii
tunelului s-au format goluri , se convoacă im ediat comisie
su p erio ară p entru constatare şi se cere la I.P.T.Tc.C.C
.
studiul şi p ro iectarea lucrărilor
.
Dacă portalurile sînt neterm inate sau tunelul nu este
suficient de lung, se cere la I.P.T.Tc.C.C . p roiectarea şi
se p rev ăd fondurile necesare pentru term inare .
Dacă zidăria portalurilor este degradată pe unele p o
r ţiuni
, se iau măsuri de reparare , prin înlocuirea părţilor d
e terio rate
,
66) Aerisire şi iluminare
Dacă fumul în tunel este în cantitate mare , se ia în
ţe legere cu organele ., T pentru ca locom otivele să nu mai
scoată fum la trecerea prin . tunel Dacă acest lucru nu se
poate face, iar influenţele fumului sînt prea păgubitoare
, se
cer studii şi proiecte la I.P.T.Tc.C.C., pentru o aerisire n atu
rală sau. ar tificială
O bservăm că aerisirea se face mai greu la tunelurile în
curbă .
Dacă apar gaze subterane în tunel, se cere comisie de
specialişti p entru o avizare asupra m ăsurilor de luat.
Dacă sînt instalaţii de ilum inat şi de aerisire şi nu sînt
în bună stare
, se vor lua m ăsuri de reparare prin personalul
de specialitate
.
§ IN INTERIORUL TUNELULUI

67) Indicaţii generale


Şanţurile de scurgere de o parte şi de alta a liniei, la
ieşirile din tunel , se vor curăţi în aceleaşi condiţiiş i la ac
e leaşi intervale de timp, ca şi acelea din interiorul .
tunelului Cu ocazia curăţirii lor se vor lua măsuri şi pentru
repararea p ereţilo r şi fundului
, lor atunci cînd este
. necesar
122
Dacă în spatele p o rtalurilor sîn t aduse grohotişuri ,
odată cu apele de , ploi vo r fi ex ecutate unul sau două, baraje
,
la n i veluri diferite tran sv ersale pe axa, tuţielului cu
şanţuri de .
d irijare către p ărţile laterale De asem enea vo r fi luate m.
ă ,
suri de am enajare a coastei de pe care vin.
grohotişurile
Pînă la ex ecutarea . lucj-ărilor vo r fi luate m ăsuri de
curăţire .
a grohotişurilor aduse şi d irijare , a lor către părţile
laterale ,
Taluzurile
. debleurilor d e la capetele tunelului vo, r fi m
en ţin u te în bună stare Dacă sînt alunecări se iau măsuri
de consolidare .
Dacă v in grohotişuri de pe coastă se v o r lua m ăsuri
de în d ep ărtarea lor la timp precum şi cu răţirea stîncilor
în a- m onte Cînd grohotişurile ce cad sînt în cantitate mare
se va
proceda la am enajarea , coastei
. în urm a studiilor şi
proiectelor ce se. vor întocmi
în cazul cînd, taluzurile sînt , nestabile se v , a face
comandă p en tru studii şi pro iectarea consolidării lor.
Zidurile de sprijin, de la capetele tunelului vo r fi m
enţi n u te în bună stare şi rep arate ori de cîte ori se
constată d e te rio ră ri la zidărie crăpături etc Barbacanele
vor fi desfun
d a te. şi curăţate Dacă în spatele zidurilor sînt aduse . de
ape m ateriale (pietre grohotişuri etc.) se ,vo r lua măsuri
fie de în d ep ărtare
, a lor, cînd sînt în cantitate mică, fie , de am
enajare a coastei respective , atunci cînd cantitatea m
aterialelor aduse .
a crescut prea mult. ,
Deasupra tunelului teren u l trebuie să fie astfel . am
enajat În cît să nu perm ită stagnarea apelor şi infiltrarea
lo r spre tunel Nu sînt . admise lucrările de arătu ră sau
săpătură
, Pentru .
a fi siguri că asem enea lucrări , nu se execută este , necesar
să s e expropieze deasupra şi de-alungul . axei tunelului o
fîşie .
d e teren lată de minimum 25 m conform Instrucţiei pentru
întocm irea dosarelor de expropieri Lăţimea fîşiei depinde de
în ălţim ea păm întului deasupra bolţii tunelului de n atu ra
a- acestui păm înt şi de cantitatea apelor ce se pot infiltra La
de
n ivelările existente să se dea scurgere apelor prin executare
de şanţuri şi şenţuleţe Şanţurile vo r fi prevăzute cu pereu
zidit bine executat Zidăria şanţurilor trebuie să fie v e
ri
ficată să nu aibă crăpături fisuri sau desgrădinări pe unde
apele s-ar putea infiltra spre tunel Zidăria degradată v a
fi
re p ara tă şi defectele
îndepărtate

123
C A P IT O L U L
III

ÎN T R E Ţ IN E R E A T E R A SA M E N T E LO R Ş I A
LU CR Ă R ILO R D E A R T A P E N T R U A P A R A
RE A ŞI C O N S O L ID A R E A LOR

.
A ÎNTREŢINEREA TERASAMENTELOR
.
§ 1 INDICAŢII CU CARACTER GENERAL

Rezistenţa şi stabilitatea căii depind în m are m


ăsură de în. treţin erea tu tu ro r elem entelor sale şi în special
a te ra sam entelor Starea n esatisfăcătoare a acestora din urm
ă p o ate .
duce la d eran jarea întregii
. căi, la uzura p rem atură a su p
ra
structurii şi chiar la introducerea restricţiilo r de viteză
în treţin ere a c o re c tă a terasam. entelor căii este
factorul principal în asigurarea circulaţiei cu v itezele
prescrise şi constă din în lătu rarea im ediată a tu tu ro r
defectelor
, a p ă ru te
şi mai ales în p rev en irea apariţiei lor .
Practica a a ră ta t că micile lu crări executate în cad
ru l în treţin erii au un efect considerabil asupra stării
terasam en telor prin ele se p o t ev ita lucrări de m are
volum. care devin
necesare ca o consecinţă a u nei rele întreţineri,
Cel mai im portant m ijloc de prev. en ire şi com batere
a deform aţiilor la terasam ente constă în înd ep ărtarea com
pletă şi la timp a apei de pe suprafaţa platform ei căii şi a
taluzu rilor De aceea principiul de bază al întreţin erii
terasam en telo r este asig u rarea scurgerii apelor de
suprafaţă com pletată cu crearea unui acoperăm înt de
protecţie

124
A cesta se realizează prin lucrările d e în treţin ere
. l ...
descrise . 68 71
a pct
68) Aplanarea şi menţinerea î n stare de curăţenie
a prismei de balast
Introducerea balastului în cale la schim barea traverselor,
rid ic a re a liniei sau re p ara rea denivelărilor urm ăreşte nu
n u m ai form area unui pat rezistent, ci şi asigurarea unei
scu r g e ri rapide a, apei din prisma de b alast spre .
banchete ,
In acest scop b alastul curat se introduce pe to ată lăţim
ea p r i , s m e i ; p entru înlesnirea scurgerii apei de pe
suprafaţa prismei . se lasă un spaţiu de 2...3 cm între talpa
şinei şi su p ra fa ţa balastului
i
69) Aplanarea ş curăţirea banchetelor
Pentru în d ep ărtarea rapidă a apei' , ce se scurge din
prisma, de b alast şi ce cade , direct pe banchetă acesta
trebuie să fie curate aplanate .şi cu pantă ca să nu perm
ită pătru n d erea apei în corpul terasam entului
A pariţia jo an telo r noroioase şi a albiilor de balast se
da- to reşte în. primul rînd neîn d ep ărtării rapide a apei
de pe platform a căii ,
La aplanarea şi cu răţirea banchetelor
, se
îndepărtează balastu l vechi şi m urdar rezultat din ciuruire
iar lăsăturile şi gropile se. nivelează şi se astupă cu păm înt
de aceeaşi n atu ră ca şi în restul platformei
Banchetele cu suprafaţă mai ridicată se taie la , nivel şi
în continuarea platform ei. de sub prisma de balast dîndu-
le
o pantă de scurgere de 4% ,
M aterialul rezultat din curăţirea şi ap lanarea banchetelor
se aruncă la piciorul
. taluzului la rambleuri iar la debleuri se
tran sp o rtă în afara lor odată cu păm întul rezultat din c u
răţi .
r e a şanţurilor
Tot în scopul înlesnirii scurgerii apei, isei pliveşte iarba
ş i se îndepărtează" orice veg etaţie de pe suprafaţa
banchetelor ,
,
,
70) întreţinerea taluzurilor la rambleur ş debleuri
A ceasta constă în aplan area suprafeţei taluzurilor astu
p a re a gropilor şi depresiunilor reparaţii mici ale stratu lu i
v e g etal de protecţie astuparea im ediată a crăpăturilor şi
cosirea

125
i e r b e i ; la terasam ente fugitive se mai execută şi curăţirea
d e zăpadă a taluzurilor .
A planarea suprafeţei taluzurilor şi lichidarea gropilor şi
depresiunilor , care împiedică scurgerea rapidă a apei con
tribuind prin aceasta la pătru n d erea ei în terasam ent , se ex
e cută cu păm înt să se înfrăţească bine cu m aterialul
d in terasam. ent
Micile alunecări sau degradări de taluzuri (5...10 mz) se
lichidează a s t f e l : se îndepărtează păm întul ebulat şi
taluzul se com pletează cu păm înt bine , bătut de aceeaşi n
atu ră cu terasam. entul Pentru a lega păm întul, nou adus se
fac trepte de înfrăţire
. . (fig 50)

Piş 50
Pentru rep ararea alunecărilor de pe suprafeţe mai mari,
şi a acelora de la partea inferioară a taluzurilor , păm întul se
taie pe întreaga înălţime a taluzului, îndulcindu-i-se înclina
rea (fig. 51).

FfŞ  51

Reparaţiile mici ale stratului veg etal de protecţie a t a


luzului constau din refacerea brazdelor rupte , uscate sau
.
fu gite ,
La rep araţia îm brăzduirii taluzurilor păm întul
brazde

126
lor vechi se fărîm iţează pe loc, se aplanează cu el suprafaţa
taluzului şi se acoperă din nou cu brazde proaspete . în tru
,
cît brazedele se prind bine în prim ăvară aceste reparaţii se
ex e cută de regulă după topirea zăpezii şi desgheţarea păm.
întului
A stuparea crăpăturilor. de pe banchete, şi taluzuri se exe
cută fără nici o întîrziere In prealabil
, se deschid bine pînă
la adîncim ea la care permite lopata după care se îndoapă
cu , .
păm înt de aceeaşi n atură cu al taluzului sau mai . puţin p e
r meabil apoi se bate bine la suprafaţă Nu este permisă
astu p area crăpăturilor cu nisip sau alt m aterial drenat
Taluzurile inierbate se cosesc de două ori pe an . pentru
îm bunătăţirea condiţiilor de scurgere a apei şi p entru a
evita reţin ,erea şi îngrăm ădirea de cantităţi mari de zăpadă
Platforma şi taluzurile, terasam entelor fugitive se
curăţă de zăpadă operaţie ce se execută în perioada prem
ergătoare începerii topirii zăpezilor cu scopul ca apele de
prim ăvară să nu fie îm piedicate în scurgerea lor.
71) Curăţirea şanţurilor de scurgere
Prim ăvara la topirea zăpezii şanţurile şi rigolele se
curăţă de zăpadă. şi se iau măsuri p entru scurgerea apei ce
stagnează pe platform a căii, cu scopul de a grăbi procesul
de uscare a terasam entului ,
După scurgerea apelor de. prim ăvară sau chiar după tre
cerea perioadei, de ploi torenţiale se execută curăţirea şi
refacerea la profil a şanţurilor
Ca regulă lucrările de curăţire şi profilare încep din
aval mergînd
. spre amonte şi se execută după un profil în
lung stabilit dinainte şi m arcat pe teren prin ţăruşi de
nivel (fig. 52)

Fy 52-
, ,
M aterialul rezultat din curăţirea şanţurilor nu se aruncă,
pe banchetele contrabanchetele şi taluzurile debleurilor d e
oarece pe lîngă faptul că împiedică scurgerea apei în şanţ
m aterialul astfel depozitat este din nou an tren at de apă
în

127
. A cesta se depozitează în grămezi pe b
şa n t la prim ele ploi
,
an c h e ta platformei de ,unde concom itent cu cu răţirea ,
şanţului se tran sp o rtă în afara limitelor .debleului
Dacă odată cu curăţirea şanţurilor se execută şliţuri
p en tru asanarea trav erselo r noroioase , atunci fundul
şliţu- rilor se face cu cel puţin 10 cm mai sus decît fundul.
şanţului
Iarba. din şan ţu ri trebuie să fie cosită cel puţin de
două o .ri pe an Orice arbust crescut în şanţuri se
îndepărtează cu rădăcină
.
§ 2 ÎNTREŢINEREA TERASAMENTELOR PERICLITATE DE
APELE DE SUPRAFAŢA

În treţin erea terasam entelor în porţiunile de linii am enin


ţ a t ă de apele de suprafaţă constă din : ,
— urm ărirea continuă a stării m alurilor şi
taluzurilor î n special în timpul apelor m a r i ;
— m enţinerea terasam entelor căii în bună stare
prin re p a ra ţia im ediată a oricărei stric ă c iu n i;
— deg, ajarea albiilor de m ateriale care împiedică scurge
r e a liberă -
— lucrări de prim . ă in tervenţie pentru m enţinerea
sau re sta b ilire a circulaţiei
i li
72) întreţinerea terasamentelor per c tate de afuieri
,
, T erasam entele periclitate de apele de suprafaţă fie d
i rect
, fie din cauza apropierii lor de, m alurile expuse ale
unui rîu ,nep ro tejate cu lucrări de apărări trebuie m
enţinute în s ta re bună spre a opune maximum de rezistenţă
acţiunii dis tru g, ăto are a apei. A ceasta, se poate realiza m
enţinîndu-le
, în stare sănătoasă. cu platform a îngrijită fără
depresiuni şi gropi "cu taluzurile inierbate Să se asigure
scurgerea apei ,p entru a nu perm ite form area trav erselo r
noroioase şi p u n gilor de .balast precum şi scurgerea apei
de pe teren u l ,de bază de la piciorul taluzului Tot ,în cadrul
în treţinerii se pot aşeza preventiv blocuri de beton la baza
taluzului , cu sau fă., ră pat de nuiele ; se îndepărtează de lîngă
malul atacat ră d ă cinile buştenii etc prinşi în albie ; se
taie piloţii şi se scot din albie epavele care ar îm piedica
scurgerea . lib eră a ap e lor ; se pregătesc rezerve de m
aterial pentru caz de in te r v e n ţie etc

128
,
,
, , ,
.

,
, , ,
.
,
Cînd se produc afuieri şi eroziuni care progresează rapid
şi apare un pericol im inent pentru circulaţie se execută
lu crări de in tervenţie
i
i
i
l
sub forma unor am enajări speciale
cu ca rac
i, te/ r de l urgenţă
i cal : li anrocamente
i
i arbori iînecaţi
i
suluri grele
C aracteristicile şi condiţiile care trebuie să le îndepli
n ească aceste lucrări s î n t
:
— , să se asigure o apărare care să reziste pînă la trecerea
.
v iitu rii
,
şi eventual pînă la executarea unor lucrări definitive
; .
—, să asigure posibilitatea unei execuţii rapide şi cu u ti
lizarea m aterialelor disponibile sau locale ;
— să nu necesite utilaje grele ;
— să perm ită dem ontarea uşoară după trecerea
apelor sau la executarea lucrărilor de apărare definitive
A nroccm ente. A nrocam entele sînt cele, mai
răspîndite măsuri provizorii de apărare deşi nu satisfac pe
deplin ultima condiţie în caz de pericol se aruncă direct în
apă , căutînd pe cît este posibil, a, le dirija căderea Pentru a
nu fi an tre nate de curent . atît în timpul căderii cît şi u
lterior pe fund, g reu tatea blocurilor trebuie să corespundă
vitezei .apei.. In tabela de mai jos sînt date dimensiunile
mijlocii şi greutatea blocurilor în funcţie de viteza medie a
apei :

D m ens unea Greutatea


Viteza medie
med e a b ocu aprox mat vă a
a ape în m s u pîn em b ocu u în kg. O b se r v a ţ
V                                   a
g

1                                    2                                    3 4
1,5 10 3
20 20 70 Dimensiunile au fost
25 30 20 calculate p entru p ia
30 36 120 tră cu g reutatea vo
35 50 325 lum etrică de 2600 kg/
40 65 700 m3
45 80 1 300
5,0 100 2 600

La lansarea blocurilor se v a avea grije ca cele mai


mari să fieaşezate in partea ex terio ară a apărării iar
spre mal blocurile mai mici.
Determ inarea vitezei se face cu ajutorul unui corp p lu

titor care dă viteza la suprafaţă iâr viteza medie se ia cam


0,85 din viteza de suprafaţă
9 — Indr rev şi îratreţ. lu crărilo r artă 129
Copacii scufundaţi. Copacii dau rezultate bune în rîu
ri de şes cu viteza la v iitu ri pînă la 2 m/s . M ijlocul acesta
de apărare constă în scufundarea în, apă lîngă malul am,
eninţat ,
a unui copac cît mai stufos avînd vîrful cufundat cu ajutorul ,
unui bloc de piatră sau unor coşuri um plute cu bolovani .
iar trunchiul ancorat de mal Cînd
nu se dispune de copaci , de d
i
mensiune convenabilă aceştia
se .pot .înlocui cu frînghii sau
prăjini de care se leagă crengi
(fig 53) Copacii reduc . viteza
apei şi favorizează depunerea
aluviunilor în spatele lor
% 53 Sulurile grele de fascine.
Ele .se întrebuinţează acolo
unde se dispune de piatră şi nuiele pregătite din iarnă şi p en
tru apărarea unor
. linii de mare trafic
In caz de pericol , sulurile se confecţionează pe mal şi se
lansează în apă Pentru mai mare eficacitate şi cînd ... se dis
pune de efective
, mari se procedează astfel , : de-a lungul m
a lului am eninţat
. se confecţionează concomitent
' 2 3
rînduri
, de suluri grele, unul în spatele celuilalt 1a . distanţă
.
cît mai apropiată de mal Lansînd sulurile pe toată lung m ea
am enin ţată unul duupă altul se capătă efect imediat (fig
54)

,
.
în locul sulurilor grele de fascine ,aşezate pe sub mal
se p o t obţine rezultate bune cu epluri formate din
suluri grele aşezate paralel cu direcţia curentului Cu ajutorul
epiu- rilo r paralele
, aşezate la d istan ţă potrivită se opreşte
afuierea şi se produc depuneri lîngă m a l ; în schimb faţă
de sulurile longitudinale aşezate de-a lungul malului,
execuţia este mult mai greoaie întrucît sulurile trebuie
aşezate la o d e p ă rtare de mal.

130
După trecerea v iiturilor de prim ăvară, produse de to p
i re a zăpezii se repară deteriorările provocate de apă la t
a luzuri
, şanţuri de scurgere
, şanţuri de apărare. etc în
prima u rg en ţă se repune în bună stare terasam entele ce vor
fi afec ta te de viiturile de v ară produse de ploile torenţiale
.
73) întreţinerea terasamentelor per ici litate de eroziuni
în general, procesele de eroziune şi de afuiere se produc
concomitent , de aceea indicaţiile date pentru cazul afuierilor
sîn t aplicabile şi la terasam entele la care degradarea are
ca racter pronunţat de eroziune .
La m alurile cu începuturi de eroziune, care ar putea
afecta integ ritatea terasamentelor,' provocate de apariţia unoi
obstacole în amonte lîngă m alul opus , se poate am eliora
si tu aţia degajînd albia de aceste obstacole . în felul acesta
scur gerea se face liberă şi curentul apei nu mai este reflectat
spre malul adiacent liniei ferate
.
în cazul terasam entelor am eninţate de eroziuni, in terv en
ţiile cu copacii scufundaţi este mai bine să se facă altfel decît
la a f u ie r i; se ancorează de fund trunchiul , iar vîrful se
lasă .
să p lutească liber, spre suprafaţă
De asemenea se mai execută am enajări speciale cu ca
racter de in tervenţie p. entru apărarea taluzurilor contra
ac ţiunii de izbire a valurilor A m enaiarea
, cea mai eficace
constă din plute formate din cîţivă buşteni piloţi sau ,bile
legate între ele şi fixate cu ancore . de-a lungul terasam
entului la
d istan
, ţă convenabilă de rambleu
Această
, distanţă este astfel aleasă
ca la niyelul cel mai scăzut al.
apei să nu fie mai mică decît de
două ori adîncim ea apei (fig. 55)
De asemenea. pot fi coborîte pe
apă saltele de fascine sau panouri
de parazăpezi ,
Un mijloc eftin şi eficace
p entru com baterea eroziunilor ,
posibil de realizat trep ta t în ca
, , ,
d rul lucrărilor
, de întreţinere
' îl 5$
constituie ,plantaţiile de arbori de ,
zăvoi în special salcia care creşte repede dă crengi lungi şi
elastice are ră d ă c in i b in e dezvoltate şi capacitate m are
de evaporaţi^ din care cauză ea usucă consolidează şi apără te
re

131
nul< C rearea plantaţiilor, ingrijiriea şi în treţin erea lor se
pol face prin lucrări de exploatare .
Efecte optime se obţin cu plantaţii dese de salcie, care
se realizează prin tăierea jo asă a trunchiului, permiţîndu-i-se
să dea o coroană bogată în crengi capabile să m icşoreze mult
viteza apei şi să producă depuneri,' să abată direcţia cu ren
tu lu i principal
, să spargă v alurile şi să m icşoreze efectul g
h e ţurilor
. De aceea este categoric interzisă tăierea
plantaţiilor care îndeplinesc rolul de a apăra terasam entele
şi malurile .am eninţate
C apetele aval ale şanţurilor, care sînt puncte supase ero
ziunilor, trebuie intreţinule cu m ultă .grijă La apariţia
celor mai mici semne de eroziune , capetele şanţurilor trebuie
con solidate cu anrocam. ente După trecerea v iitu rilo r de
prim ă v a ră şi , de vară se repară to ate deteriorările, produse
întrucît erodările cele mai mici* nereparate la timp, se pot
transform a în rîpe adinei care să pună în pericol . terasam
entul
Se iau m ăsuri pentru a preveni form area rîpelor : lă
ţi rea ,şanţurilor şi p ro teja rea suprafeţei lor, cu iarbă bine în
tre ţinută p lan tarea taluzurilor repezi ale văii, valuri
mici de păm înt pentru d irijarea , scurgerii pe p antă mai
dulce garduri duble um plute cu m aterial . local formarea
unui p at de p ro tecţie din piatră blocuri aran ţată cu mîna
l
74) întreţinerea terasamentelor periclitate de ape e
de revărsare
, . ,
Ca şi în cazurile precedente arătate la art 72 şi 73 te
rasam entele de pe porţiunile de , linie expuse rev ărsărilo r
se întreţin
, cu cea mai mare ,îngrijire, ca să nu , prezinte
.
locuri slabe începuturi de deteriorări goluri . depresiuni etc
care la ape mari se pot transform a în breşe ,
Pe locurile unde^ din cauza colm atării fundului văii t e
rasam entele construite iniţial în rambleu au ,ajuns la
nivelul terenului şi sînt apărate cu mici diguri de pămînt
acestea se întreţin în bună stare fără. nici o degradare gata
în orice moment să apere linia de revărsări In timpul
apelor mari digurile sînt în perm anenţă supravegheate şi
orice început
. de breşă în dig se astupă im ediat cu saci um
pluţi cu păm înt sau cu nisip
Pentru liniile cu ram bleuri joase , şi cu poduri cu
debu- şeuri mici, situate în zona de revărsare trebuie să fie
pregă-

132
tîte în orice moment m aterialele de in tervenţie necesare ,
spre a îm piedica trecerea apei peste . linii Procedeul cei mai
indicat p en tru apărarea liniei este acel cu saci de păm înt
sau nisip care se aşază pe ban
cheta dinspre partea
inundată , în două
rînduri în lăţim e
şi
2...3 rîn d. u ri. în în
ăl ,
ţim e ffig 56) Ca să
se aşeze cît mai bine
sacii se umplu numai
circa 2/3 din, volumul .
lor. A şezarea lor se face cu rosturi alternînde şi îndesate
prin batere
, astfel ca să nu prezinte goluri între ele ,
Cînd apa a a^uns la prisma de balast şi nivelul ei rămîne
staţionar se execută jgheaburi de lemn între traverse care
să perm ită scurgerea apei dintr-o parte în cealaltă a liniei,
înainte ca ea să-şi croiască singură drumul prin prisma de

.
balast Procedeul acesta se poate combina cu acel de apărare
cu saci Secţiunea interio
. ară a jg h eab u rilo r este de 20X20
cm şi ...se confecţionează
. . din scînduri de 3 cm cu cîte o
proptea sus din m etru în m etru Se fac circa 4...5 jgheaburi
la panoul de 12 15 m (fig 57) i
75) întreţinerea terasamentelor periclitate de ape din plo
P artea esen ţială a întreţin erii în acest caz constă
din m enţinerea în cea mai bună stare a şanţurilor de
scurgere

133
şi de apărare, ca să funcţioneze cu în treag a lor capacitate
.
de debitare
Cînd şanţurile de apărare sîn t împotmolite şi a p a
inundă banchetele
, se recurge la ap ărarea prismei de b alast
cu a ju to ru l sacilor um pluţi cu păm înt sau nisip (pct. 74)
aşezaţi în lungul liniei pe. banchete O peraţia, aceasta ,
făcută la timp preîntîm pină spălarea prismei
. de balast
La terasam entele în profil mixt cu un singur şanţ în
am onte, cînd apele ce se scurg de pe v ersan t au um plut
şan ţu l de scurgere şi balastul este am eninţat cu spălarea
,
este indicat să se recurgă la jgheaburi de lemn p entru d
escărcarea şanţului. (pct. 74) Jg h eab u rile sîn t indicate şi
p entru cazul d u b itu rilo r cînd a re v ărsat un singur şanţ
în timp ce celă la lt funcţionează
. normal
Pe liniile am plasate pe versante, unde şanţurile de ap ă
ra re rev arsă şi pot spăla balastul sau chiar terasam,
entul m arginea şanţurilor dinspre linie se în alţă cu saci,
umpluţi sau se execută de-a lungul şanţului de apărare cu
cavalier de .
păm înt bine compactat
Nu este perm isă re v ărsarea şanţurilor de apărare de
pe v ersan tele unde linia este în profil mixt, deoarece apa,
ce se scurge din şan ţ pe taluz înmoaie suprafaţa .
povîrnişului ceea ce poate provoca alunecarea rambleului
Se atrage atenţia că toate cazurile de rev ărsare a şan ţu
rilo r , se vo r rap o rta p entru a se studia, dacă sînt
necesare (ucrări. care să se execute în prima urgenţă în
cadrul rep a raţiilor capitale
.
§ 3 ÎNTREŢINEREA TERASAMENTELOR PERICLITATE DE
APE SUBTERANE
i i i
76) Rambleur per icl tate de lăsături, pungi de
balast ş alunecări
,
Cauzele care Droduc astfel de deform aţii la ram bleuri. .
şi caracteristicile acestor deform aţii au fost descrise la pct
25
A specte. Aspectelei sub care sep rezintă, acest,
fenomen ascuns al deform aţiei rambleului s î n t :
— Tasări u n f o r m e de mică valoare lente
descrescînde în timp şi care nu, sînt influenţate .de topirea
zăpezii şi ploi intense Se observă la ram bleuri noi corect
executate şi a rată
o tasare norm ală a rambleului d at în
exploatare

134
— Lăsături dese, mici şi reduse ca întindere, care reap ar
la scurt timp după reparaţii , sînt caracteristice deform aţiilor
puţin adînci în faza lor iniţială, provocate în primul rînd de
albiile de balast. Pe m ăsură ce deformaţiile se adîncesc ,
lăsă turile devin mai lungi şi mai puţin .dese
— Jo an te sau trav erse noroioase sem nalează
existenţa albiilor ae t>aiast sau a pungilor de balast de mică.
adîncime , ,
—a Iarba de colorit mai viu mai viguroasă pe taluz arată
p rezenţa
. pungilor de balast şi apropierea lor de suprafaţa
ta- luzuluL Apariţia unor pete ,de umezeală şi mai ales cînd
apa începe să se prelingă pe. taluz arată că în curînd se
poate produce burduşirea taluzului
— Bu-rdusirea suprafeţei taluzului arată prezenţa unor,
deform aui pronunţate. provocate de pungile de balast adînci
d ezvoltate spre taluz A ceasta trebuie considerată ca
un sem nal că în curînd — chiar sub primul tren — , se
poate produce răbufnirea pungii în afară şi surparea . taluzului
mai ales cînd burduşirea este însoţită de crăpături ,
— C răpăturile
, longitudinale în platformă însoţite de ru p
tu ri pe taluz
. arată existenţa unui plan de alunecare în
corpul rambleului Apariţia acestor deformaţii
. implică
executarea unor lucrări pentru asanarea , rambleului Pînă la
executarea lucrărilor de asanare şi consolidare pe lingă m
ăsurile pentru m enţinerea
, la nivel a liniei, trebuie executată ,
to ată gama de lucrări , de întreţinere în vederea înlăturării
defectelor sau am eliorării situaţiei
. sau cel^ puţin pentru
oprirea procesului de dezvoltare a deformaţiilor O parte ... din.
aceste lucrări au fost descrise în cadrul întreţinerii, terasam
entelor (pct. 68 71) ,
Lucrări. Lucrările de în treţinere a rambleurilor pericli
ta te de astfel. de deformaţii constau din
:
, ,
— A planarea şi m enţinerea în stare de curăţenie , a p ris
m ei de balast
— Tăierea aplanarea şi curăţirea , banchetelor pentru în
lesn irea scurgerii apelor de pe suprafaţa platformei
Banche te le . neglijate împiedică scurgerea apelor şi
contribuie la in filtrarea lor în corpul rambleului la
formarea albiilor de b a la st sau la agravarea , deform aţiilor
şi înrău ,tăţirea stării ram bleului
, nestabil
— în treţih erea taluzurilor
. prin um plerea şi nivelarea d
e presiunilor în care poate stagna apa şi care pătrunzînd în
rambleu poate să-l înmoaie precum şi prin lichidarea micilor
alunecări şi degradări

135
— Reparaţii la timpul p o trivit ale stratului vegetal
de protecţie a taluzului.
— Astuparpa fără întîrziere a crăpăturilor , pe unde poate
pătrunde apa .
— Cosirea la timp a ierbii de pe taluzuri, precum şi pli
virea şi înlăturarea oricărei v egetaţii de pe prisma de
.
balast şi banchete
— C urăţirea de zăpa
dă a platformei şi ta lu
zurilor, operaţii ce se ex e
cută în perioada prem er
a gătoare topirii zăpezii .
— Şanţuri tra n sv e r
sale pentru drenarea apei
de sub traversele şi jo an tele noroioase.
— D renarea pungilor de balast prin introducerea
unor ţevi perforate în corpul ram bleului lucrare care în
cantităţi mai mici s-ar putea executa în cadrul întreţinerii . .
(fig 58) Se pot folosi ţevi fierbătoare vechi de la locomotive ,
, care
se preforează iar pentru pătrunderea lor mai uşoară în ram .
bleu unul din capete este astupat cu un dop metalic ascuţit ,
Tuburile se bat cu ajutorul unei sonde pnedulare uşoare mon
tată pe un e-ărucior
, care se poate deplasa
. de-a lungul taluzu
lui rambleului la orice nivel (fig. 59)
Baterea ţevilor se mai poate
face cu ajutorul unui berbec dş
mînă care . să gliseze pe o capră
uşoară Pentru a pătrunde, sigur
în pungile de balast ţevile se bat
cît mai a p ro a p e ; distanţa
din tre ţevile aceluiaşi , ...rînd
, şi .
între rînduri se ia de 0 75 1 25
m Această lucrare u şoară
de scurgere
, a apei din pungile
de balast
, cu ajutorul ţevilor
perfor rate se poate , încadra la în
treţin e rea terasam entelor .
putîndu-se ob ţine rezu ltatte bune
în scurt timp care dau indicaţii
de prezenţa şi .
apropierea pungilor de balast servesc pentru , introducerea p
ri melor
. grupe de ţevi perforate în locul ţevilor care au în
ceta t să funcţioneze din cauza colm atării găurilor se pot
bate alte ţevi

136
77) Rambleuri cu deformaţii din cauza terenului de bază
în toate cazurile cînd rambleul este p ericlitat din
cauza cedării terenului de bază pe care este ,aşezat acţiunea
p rin cipală de în treţin ere constă în asigurarea scurgerii
apelor de suprafaţă şi a celonfreatice
.
Stagnarea apei în gropile de împrumut conduce la slă
birea terenului de bază . Prin lucrări de întreţin ere se
poate împiedica stagnarea . apei La gropile pînă la 10, m
lăţime se anrarijează o p antă transversală de cel puţin 2%
de la linie înspre cîmp, iar la cele peste 10
, m lăţime se aran
jează două . .
pante înspre mijlocul gropii (fig 60)
Depresiunii sau chiunetei înspre care se face scurgerea
tran sv ersală a apei i se asigură o pantă longitudinală de
cel puţin
. l...l,5%0 pentru îndepărtarea apei din groapa de
îm ,
prumut în gropile de împrumut care servesc p entru
scurge
rea apei de-a lungul rambleului în perioada prem
ergătoare

, ,
.
,
topirii zăpezii dacă sînt acoperite de zăpadă, se execută în
zăpadă o tranşee suficient de largă pentru scurgerea
. apei
rezultată din topirea zăpezii
Terenurile de bază care , sub acţiunea apelor freatice sau
subterane cedează sub g reu tatea rambleului trebuie să
fie astfel în treţin u te ca să se m icşoreze efectul apei A
ceasta se realizează prin scurgerea apei din zona vecină cu
rambleul şi p rin şanţuri de desecare care coboară nivelul
apei din te renul de bază.

137
,
T erasam entele am plasate în lungul coastelor pe
terenuri de bază în, alunecare trebuie să fie astfel
întreţinute ca, să se împiedice
, pe cît posibil infiltraţia apei,
care să alim en teze stratu
. l de alunecare
78) Debleuri periclitate de alunecări
Debleurile periclitate de alunecări sînt foarte frecvente pe
re ţe a şi necesită lucrări de întreţin ere grele şi.
costisitoare
M ăsurile de. în treţinere ce se iau diferă după
anotimpul în care se execută
Lucrări de primăvară. Prim ăvara în perioada prem ergă
toare topirii zăpezii, se execută urm ătoarele lucrări :
— C urăţirea zăpezii de pe platforma căii.
— D egajarea de zăpadă a .tu tu ro r şanţurilor de
scurgere şi de creastă pe întreaga lor , lungime C urăţirea
zăpezii , începe prin ex ecutarea unei tranşee in zăpadă
mergînd
. din aval spre amonte tranşeea făcîndu-se
, numai pe
lăţim ea fundului ş a n ţului Pe porţiunile din aval . ale
şanţurilor tran şeea în z ă .
padă se lăţeşte făcînd-o chiar cu taluzuri cam de 1 : 1/2
— ,C urăţirea de zăpadă a taluzurilor Acolo unde su p
ra faţa de cu răţat este , prea mare şi se ştie că nu sînt
crăpături în taluz deg ajarea taluzurilor se poate realiza prin
executarea unor tranşee înză padă . fie perpendicular pe axa
căii, fie la
45°- faţă de axa căii ,şi în direcţia pantei căii,cînd
această pan tă este mai mare de 10% .
— Form area unor şliţuri în , sulurile de zăpadă din drep
tu l liniei parazăpezilor astfel
, ca apa din spateleacestor
suluri, să aibă posibilitatea să. se. scurgă în şanţurile de
creastă
— Pentru porţiunile de linie unde apa , poate depăşi n
i velul
, superior al şanţurilor se prepară saci şi jgheaburi
de lemn ,cum s-a arătat la pct 74
— Cînd există .pericol ca apele să deverseze şanţul de
creastă şi să formeze şuvoaie de apă care, scurgîndu-se pe
taluz pot ajunge cu viteză m are la linie şi să spele , prisma
de balast se iau măsuri de apărare a balastului cu saci ca
in cazul precedent
— După trecerea . apelor de prim ăvară picherul trebuie
să revizuiască am ănunţit toate şanţurile şi rigolele să noteze
av ariile suferite şi locurile unde stagnează apa şi să ia m
ă suri im ediate pentru scurgerea lor ; să repare brăzduirile
la taluzurile şanţurilor

138
Lucrări de varăAV ara se ex ecută lucrările de rep araţie
a avariilor provocate de apele de prim ăvară la şanţurile de
scur-, bere şanţurile de creastă
, rigolele
, casiurile
. în prima
urgenţă se execută cu răţirea lor de mîl şi m urdării şi re p
araţia a v a riilor grave pentru a se asigura scurgerea apelor
din ploile to re n, ţia le de vară iar după trec , ere a acestora
se începe ex e cutarea reparaţiilor
, definitive reprofilării
secţiunilor şi re s ta bilirii nivelului conform. profilului în lung
Secţiunile şanţurilor se refac după şablon , iar fundul lor
se fixează prin nivelm ent cu ţăruşi bătuţi la maximum 20
m u nul de altul .
Se atrage din nou aten ţia că păm întul scos din
şanţurile de scurgere se depozitează pe banchetă
, de unde se
încarcă pe v agonet sau în vagon şi se tran sp o rtă în afara.
tranşeei
O dată cu lucrările de curăţire , a şanţurilor
, se
repară ş i, îm brăcăm intea lor de protecţie se repară , pereul
se reface rostuirea. se înlocuiesc pietrele lipsă sau dezagregate
se refac p orţiunile afuiate
C urăţirea
, şi rep ararea şanţurilor de creastă se execută
de aşa m anieră încît . să fie exclusă orice infiltraţie a apei
în terasam en tu l fugitiv ,
Lucrări de ,toamnă. Spre sfîrşitul toamnei înainte de v e
n irea îngheţului se scot dopurile la contrabarajele
saltelelor
, de apă şi la puţurile de am ortizare
(fig. 61) se rep ară rigolele . de
lemn şi se înlocuiesc piesele
putrede
Se verifică dacă to ate cerinţele
p entru scurgerea nestîn jen ită a ap
e
lor sînt satisfăcute :
— dacă şanţurile sînt cu răţate
p e to a tă lungimea lor, dacă iarba
pe
fund este tăiată la rădăcină şi dacă
sînt înlăturate toate obstacolele în
drumul a p e i ;
— dacă prism a de balast şi b a n

chetele sînt aplanate şl nu stagnează


apa pe suprafaţa lor ;
—■ dacă îm brăcăm intea de p
ro
tecţie a taluzurilor şanţurilor este
în bună stare ;
— dacă capetele din aval ale şanţurilor sînt asigurate
contra eroziunii ;

139
— dacă şanţurile, rigolele, şanţurile betonate , p rag u
rile. etc sînt rep ara te şi n u au defecte
.
T oate depresiunile din taluzurile debleurilor se com
ple tează cu păm înt de aceeaşi n atu ră şi apoi se reface
acoperă- m întul de protecţie , din iarbă, brazde
. arbuşti
La fel se procedează şi cu depresiunile din afara debleu
rilor unde se produc infiltraţii care pot declanşa alu n
ecări ale taluzurilor
.
Crăpăturile , rupturile şi porniturile se astupă cu grije,
p entru a împiedica infiltraţii şi a preveni deci agrav area
stării terasam entului
.
79) Terasamente cu umflături în p latformă
în treţin ere a acestor terasam ente constă din :
— R epararea um flăturilor prin racordarea cocoaşelor
cu ajutorul plăcilor
, penelor şi calajelor de, lemn după
normele date de „Instrucţia pentru în treţin erea curentă a
liniilor fe rate" (Ediţia
. 1946)
— A plicarea tu tu ro r m ăsurilor indicate în îndrum,
ător pentru o cît mai bună scurgere a apelor de pe
platform ă ,şi din şanţuri în scopul de a m enţine platform a în
stare cît
. mai uscată
80) Terasamente cu surpări şi prăbuşiri în platformă
Lucrările , pe care se pune u n accent deosebit la în treţi
nerea terasam entelor periclitate de prăbuşiri, s î n t :
curăţirea îng rijită şi m enţinerea în bună stare a şan
ţurilor , precum şi hidroizolarea conturului lor ;
în lătu rarea im ediată a oricărei stagnări a apei în
gro pile de împrumut şi alte depresiuni în suprafaţă
terenului din apropierea terasam entului căii ferate ;
um plerea neîn tîrziată cu argilă bine bătută a
pîlniilor şi ligheanelor ce apar la distan ţa de... circa 15
20 m de linie ;
astuparea im ediată a crăpăturilor ce apar la
supra faţa terenului din apropierea liniilor şi în special a
crăp ătu rilor din ş a n ţ u r i ;
hidroizolarea şanţurilor se realizează din pereu uscat
şi rostuit aşezat pe un s tra t de argilă grasă frîm întată
de
25 m grosime sau pereu aşezat pe un strat de nisip am e

140
s te c a t cu reziduuri de petrol de 10 cm grosime (vezi fig. 43 ,
44 şi 45).
Toate m ăsurile de mai sus m icşorează cantitatea de
apă c e s-ar putea infiltra în teren şi prin aceasta împiedică
,
creş te re a şi dezvoltarea prăbuşirilor carstice în special cînd
acest .
fenom en nu se produce la m are adîncime
i i
81) Terasamentei per cl tate de căderi de stînci
ş de grohotişuri

, Pentru a preîntîm pina căderile de stînci şi de


grohoti şuri versan tele stîncoase şi taluziyrile debleurilor ,
din te re nurile stîncoase trebuie exam inate peridic foarte
atent iar .
m aterialul ce am eninţă să cadă trebuie în d ep ărtat p
reventiv în mod, planificat şi organizat
O im, portanţă deosebită în acţiunea de com batere a că
,
d erilo r de stînci unde personalul din în treţinere jo acă un
.
rol însemnat o are studierea tu tu ro r p articu larităţilo r locale
care
a u influenţă asupra apariţiei intensităţii şi volum ului acestor
procese .
Lucrările cele mai im portante , de întreţinere constau
din d ero, carea şi cu răţirea versan telo r adiacente liniei
ferate , şi a tu tu ro r debleurilor şi sem idebleurilor din
terenurile stîncoase,
A ceastă îndepărtare a masivelor blocurilor şi
pietrelor, izolate care am eninţă să cadă şi care sînt n otate
ca atare la xevizie este , de două f e lu r i :
— planificată
. care se execută după planulîntocm it
în prealabil şi aprobat de şeful Serviciului regional deîn
tre ţin ere - ,
— de primă urgenţă care se execută după necesitatea
d e ,moment .
Echipele de m ineri execută întîi lucrările de primă u,
r g e n ţă constatate ca atare la revizie asigurînd în felul
acesta o ,securitate adsolută a circulaţiei trenurilor şi integ
ritatea.
căii instalaţiilor şi construcţiilor
C urăţirea v ersantelor şi taluzurilor la tranşee se execută
fie prin rănguirea ^pietrelor izolate şi a blocurilor desprinse
d e masiv fie prin aruncarea în ae r cu exploziv a
blocurilor
m ari

141
Ca regulă, toate lucrările de rănguire, curăţire şi aru n
care jos pe linie a p ietrelor şi spărturilor de stîncă se e x
e cută în „ferestre" şi cu acoperirea porţiunii de linie resp
ec tiv ă cu sem nale „opreşte în linie curentă" .
Cînd derocarea se face cu exploziv, echipa de linie este
prezentă cu d estinaţie de a rep ara defectele la linie p
rovocate de. derocări Derocările cu explovizi se fixează de
către o co misie de , specialişti sînt conduse de şeful de
secţie L sau de un inginer geolog şi se execută de personal
autorizat şi admis, în mod special de conducătorul
. lucrărilor
La executarea derocărilor sînt obligatorii p
rescripţiile p entru transportul şi p ăstrarea m aterialelor
,
explozibile p en tru ex ecu tarea , lucrărilor cu explozivi
tehnica securităţii şi de acoperire cu semnale . a locului
lucrărilor ,
Indiferent de volum ul derocărilor pe locul lor de ex ecu
ţie trebuie preg ătite cel puţin p atru şine de tipul şi
lungimea celor
, din cale cu m aterialul
. m ărunt respectiv şi cu
cel puţin ,
10 traverse p entru cazuri de avarii ,
Pentru apărarea, porţiunii de linie de eventualele avarii.
pe locul unde se prevede căderea pietrelor linia se acoperă
cu trav erse vechi
, sau lem ,nărie veche de dimensiuni mari
M ăsurile p entru apărarea ,construcţiilor şi in stalaţiilo
r de semnalizare centralizare bloc şi de telecom unicaţii se
iau de şeful secţiei de telecomunicaţii care detaşează la locul
de . . . .
rocărilor personalul tehnic şi m uncitorii necesari pentru ur-
Imărirea lucrărilor şi rep ararea eventualelor avarii la in stala
ţiile S C B şi telecomunicaţii
în
. unele cazuri este mai avantajos ca în locul d
erocărilor să se execute consolidarea blocurilor mari prin
subzMirea lor şi astuparea . crăpăturilor cu m ortar de
ciment ,(plom
bări)
Rocile uşor dezagregabile şi alterabile se apără prin ten.
cuială cir mortar de ciment Pentru apărarea rocilor uşor deza
gregabile se poate executa cu rezultate bune cu răţirea su
.
prafeţelor dezagregate şi acoperirea lor cu un strat subţire.
de m ortar de ciment de 3...5 mm sub presiune (plombări)
Uneori cauza apariţiei prăbuşirilor de stînci poate fi în
treţin erea n esatisfăcătoare a construcţiilor de scurgere a
apei şi a şanţurilor de creastă Deci, prin lucrări de întreţin
ere se
mai urm ăreşte ca să nu existe locuri în care să stagneze apa

142
B. ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTA PENTRU
APĂRAREA ŞI CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR

§ 4. Î n t r e ţ in e r e a l u c r ă r il o r d e a r t ă
pe nt r u
APĂRĂRI DE TERASAMENTE

Lucrările destinate
, apărării terasam
, entelor şi m
alurilor sîn t . supuse acţiunii mereu în schimbare a
curentului cursu rilor de apă ,
M odificarea continuă a conturului , malurilor schim
barea condiţiilor de scurgere în , am onte şi aval
vagabondajulper- m anent al axei dinamice a curentului
variaţia largă a for ţelor hidrodinam ice in, raport cu nivelul
apelor şi gradul de im perm eabilizare a construcţiilor de
apărare toţi aceşti factori variabili şi de cele mai m ulte ori
de nedeterm inat teoretic obligă ca la baza lucrărilor de
întreţinere a construcţiilor de apărare să stea
supravegherea şi urm ărirea continuă a stării şi com portării
lor. )

8 2 întreţinerea lucrărilor de combatere a afuierilor


.
Saltele lestate. Aceste construcţii sînt executate pentru
apărarea fundului şi terenului de , bază în ju ru l fundaţiilor
Fiind aşezate. sub nivelul apelor mici, ele rămîn acoperite de
apă cea mai mare parte a anului de aceea se păstrează tim
p îndelungat Totuşi ele pot prezenta degradări şi lipsuri d
ato rită execuţiei ,defectuoase : capete ridicate şi colm atate ,
sau n u în .această poziţie nelipirea de fund a saltelei din
cauza can tită ţii de piatră insuficientă sau prezenţei unor
.
trunghiuri epave etc De aceste defecte vor fi sesizate
organele tehnice componente
Cînd nivelul apelor scade sub nivelul ,saltelei şi aceasta
are părţi degradate neaeoperite de aluviuni ele ,se pot repara
prin înlocuirea cîrhaţilor de nuiele .degradate - cîrnaţii de
nuiele proaspete se leagă de cei vechi
Gardul de ancorare a căpătuiului superior al saltelei s
e p oate repara prin înlocuirea parilor, rupţi sau afuiaţi şi a
îm p letiturilor de nuiele uscate sau rupte avînd grije de a
.
b ate bine îm pletitura pînă cînd partea ei inferioară este
strîns lipită de saltea
Dacă salteaua a alunecat în jos (lucru care se întîmplă
d eseori şi este periculos prin faptul că afuierile pe sub
mal

m
p o t reîncepe, iar îm brăcarea părţii superioare a taluzului
ră- mîne fără bază) şi d istan ţa dintre capătul ei şi
consolidarea de deasupra a taluzului , ... este, mică (1 2 m) iar
nivelul scăzut a l apei perm ite să se, ajungă la saltea
aceasta se v a com pleta prin legarea în continuare a
cîrnaţilor paraleli cu malul ş i prelungirea . celor
perpendiculare pe mal Capătul saltelei
-alunecate se fixează cu piloţi b ătuţi la 4 m distanţă şi
cu moaze prinse de
piloţi
l~.hrA  c.are.de.                                                                                      înainte de a
termina baterea lor ;
b aterea piloţilor se.
continuă pînă cînd
moazele se lipesc bine
, de saltea . .
'crusfcrta Capătul dinspre mal al
saltelei noi se fixează
?} cu gard (fig 62)
Dacă fundul rămas
Fţj ez nep ro ,tejat în urma alu
, necării saltelei este .pu-
te rn ic afuiat şi nu . se poate aştepta pînă , la scăderea
nivelului
apei spre a putea execu prelungirea saltelei partea dezvelită ,
se v a acoperi cu blocuri care se vor înlătura la executarea
rep araţiei definitive Dacă curentul apei permite ... spaţiul
dez v elit se v a acoperi . cu o saltea subţire (formată dintr-un
rînd
de cîrnaţi jo antivi şi un cadrul cu casete pentru piatră în
locuind cadrele inferioare din cîrnaţi prin cadre din sîrmă
zincată de 0 6 mm), care se va petrece cu 2 3 m peste sal
te a u a veche (fig. 63)
f o n i : J etiS b ^e )

,
.
,
A j 63
Cînd salteaua a alunecat şi a dezvelit o fîşie mai mare
atunci se vor sesiza organele de specialitate
Se recom andă ca porţiunea saltelelor deteriorate d ev e
nite accesibile în urma nivelului scăzut al apei, să fie în în

144
tregim e refăcute şi legate de părţile laterale răm ase bune.
Saltele flexibile din beton. T asările locale se repară de- m
ontînd plăcile , com pletînd porţiunea de teren afuiată cu
pietriş mare sau cu piatră spartă şi montînd plăcile la loc.
Afuierea neuniforină pe suprafeţe mari a capătului in
ferio r se reface ca în cazul precedent , avînd însă grije de
. a
stab ili cauzele afuierii şi de a mări dim ensiunea saltelei
Plăcile sparte din cauza deform ărilor .mari sau a
împă- n ării rosturilor se înlocuiesc cu plăci de revervă
A. rm ătura ruptă la articulaţii se înlocuieşte sau se su
dează
Radiere, Lucrările de întreţinere cuprind înlocuirea . p ie
tre lo r gelive degradate şi fixarea pietrelor desprinse
înlocuirea şi fixarea , pietrelor se face cu m ortar de
ci m ent cu dozaj de 1 : 2 după . ce în prealabil locul a fost
cu r ă ţa t şi spălat cu lapte de ciment
R
, emedierea începuturilor de afuiere , ale capetelor , ra d
ie rului cînd are caracter . de intervenţie se face cu blocaje ,
cu sau fără p at de fascine Cînd in tervenţia , nu este urgentă
de aceste deterio rări se raportează secţiei , care va studia
cauza ş i ,dacă deteriorările , nu sînt im portante se vo r
repara de la întreţinere în caz contrar . se vor repara pe
bază de proiect în cadrul lucrărilor de reparaţii capitale
Radierele av ariate sau compromise se înlocuiesc cu blo.
c a je şi se repară în prima u rgenţă de la reparaţii capitale
Baraje de fum. D istrugerea lucrărilor de protecţie , a m
a lurilor la încastrări are efecte din cele mai grave,
baraju l p utînd fi ocolit de apă şi deci să devină ca
inexistent şi mai mult, distrugerea m alului poate avansa
spre amonte şi. să devină o am eninţare în plus pentru
lucrarea ,de artă pe care o apără
, barajul
Deci în prima ,urgenţă se dă atenţie întreţinerii , p ro tec
ţiei de la încastrări de regulă pereu sau blocaje . indicate la
•construcţiile pen tru com baterea eroziunilor ,
Urmează apoi în treţin .erea radierului în aval de baraj
care susţine salteaua de apă Cele , indicate pentru în treţin
erea ra d ie relo r sînt valabile şi aici cu grija . în plus
pentru p in
te n u l. din aval care este şi contrabandajul
,
în corpul barajului de zidărie se rezidesc pietrele . dis
locate Dacă sînt fisuri sau crăpături ele se curăţă bine cu
un fier subţire ascuţit şi se toarnă în ele m ortar subţire
A- . . .
c e a stă m ăsură însă nu este suficientă : este n ecesar să se
10 — Indr rev şi în treţ lu crărilo r a rtă 145
caute cauza care a condus la fisurare şi să se acţioneze asu
pra ei.
La barajele de lemn, se înlocuiesc piesele putrede şi se
com pletează piatra de um plutură ; se repară protecţiile
.
de maluri la încastrări
La barajele din fascine grele , se repară îm brăcăm
intea deterio rată a sulurilor sau se înlocuiesc cu .totul
sulurile
Se îndepărtează m aterialele . aduse de apă şi
înţepenite pe creasta de deversare a barajului
,Se m enţionează că reparaţiile se fac în timpul
apelor mici abătînd
. după necesitate apa de pe porţiunile
construcţiei unde se lucrează
83) în treţin ere a lucrărilor de com batere a
eroziunilor prin îm brăcări de taluzuri şi de maluri
Pereuri. Pereurile uscate nerostuite şi uşor tasate se. ro s
tuiesc cu m ortar de ciment şi chiar cu muşchi sau argilă
Pereurile
, uscate cu lăsături mari se refac ; se scot p
ie trele, se com pletează corpul taluzului compactîndu-1 bine
cu maiul se .aşterne stratul de balast sau piatră spartă şi
se zideşte pereul
Se recom andă ca pereurile rezidite să fie rostuite
cu m ortar de ciment cu dozaj de 1 : 2: .
Rostuiala degradată sau desprinsă de piatră . se reface
Iarba crescută printre rosturi se, îndepărtează,
P ereurile zidite cu mortar uşor tasate , se rostuiesc
din nou, iar părţile denivelate se refac complet avînd grijă.
să se refacă îngrijit , patul lui. V egetaţia prinsă se
îndepărtează
In ambele cazuri
, cînd lăsăturile sînt, pronunţate şi dau
indicaţii că a cedat
. fundaţia de piatră sau bancheta de spri
jinire din blocaje suluri grele sau gabioane se. sesizează org
a nele competente Astfel de lucrări se execută ... pe bază de
proiect în, cadrul planului de reparâţii capitale , Numai, dacă
porţiunea este mică (pînă la o fîşie de 1 3 m. în lungul
malului) se‘ dem ontează întreaga fîşie cedată, se reface sau
se com pletează fundaţia şi apoi
, se rezideşte pereul
în to ate cazurile de refacere a pereurilor
. în pralabil se
com pletează corpul taluzului se com pactează bine şi se
aş tern e patul de b alast sau p iatră spartă

146
,
.
.
,
, ,
.
,
, ,
, ... ,

.
.
, .
.
G heaţa form ată lîngă pereu se sparge în ajunul
perioadei de pornire a gheţurilor iar piatra an tren ată
eventual de g h eaţă se înlocuieşte
Pietrele ce se pot mişca cu mîna se rezidesc şi se îm pă
...
nează ... .
cu spărturi lam elare. de
piatră ...
,
La pereurile din bolovani de rîu. în panouri din gărdu-
leţe îm pletitura putrezită se înlocuieşte cu alta din
nuiele ...
proaspete se bat ţăruşi proaspeţi , avînd grijă ca partea mai
groasă să fie în păm înt p en tru a lăstări mai uşor şise
re ,
face um plutura , din bolovani .
îmbrăcămintea din nuiele şi fascine. Deşi făcută din cele
mai bune specii de salcie dar fiindcă . v iaţa nuielelor pînă
la putrezire şi distrugere ,nu depăşeşte 6 7 luni îm
brăcă
m intea din nuiele şi fascine are caracter provizoriu dacă nu
este. su sţin u tă de plantaţii care se formează din
creşterea nuielelor De aceea în prima perioadă a existenţei
sale p lan taţiile lăstărite , din lucrare trebuie păzite ca, să
nu fie dis truse de riverani . vite etc
în treţin ere a constă în înlocuirea nuielelor sau
cîrnaţilor uscaţi cu nuiele proaspete de specie potrivită Parii
de p rin dere uscaţi se înlocuiesc . cu ţăruşi de salcie
proaspătă de
6 7 cm 0 şi 1 1 50 m lungime
Ţăruşii se b at cu îngrijrie în găurile de 50 70 cm
adîncime făcute în prealabil cu răngi
Cînd se face înlocuirea to tală a îm brăcăm intei pe
o fîşie în treag ă se procedează a s t f e l : taluzul se acoperă
cu un pat- de crengi de 10 20 cm grosime aşezate pe linia
de cea mai mare p an tă a taluzului cu cotoarele în jos
rezem ate în
praguri special făcute în taluz vîrfurile rîndului inferior aco
peră cu circa 1 00 m cotoarele rîndului
superior
Patul de crengi se fixează cu cîrnaţi paralel cu malul
prinşi în ţăru şi din m etru în metru
După ce a prins plantaţia se poate considera că taluzul
este bine p ro teja t de p lantaţie şi consolidat de rădăcinile
ei (bineînţeles pînă la viteza corespunzătoare a curentului
de
2.0 ..2.5 m/s).
Dacă îm brăcăm intea din nuiele şi fascine a fost aco p
erită cu un strat de piatră după re p araţia p ărţii lem
noase se acoperă din nou cu piatră
Saltele din fascine lestate şi saltele flexib ile din
beton. în treţin ere a acestor construcţii este indicată la
lucrările de com batere a afuierilor (pct. 82)

147
Anrocam ente. în treţin ere a lor constă în com
pletarea blocurilor alunecoase sau scufundate în fundul , albiei
folosin- du -se pe cît este posibil blocuri mai mari decît
cele a. n te rioare
Cînd com pletarea se face peste nivelul apei, atunci se
pot folosi blocuri de dim ensiuni mai mici, care se aşază în
g rijit şi se acoperă cu blocuri mari.
Plantaţii. După cum s-a accen tu at la , revizie p
lantaţiile s în t prin excelenţă lucrări de în treţin ere a
terasam entelor p ericlitate şi a construcţiilor . de apărare
Prin lucrări de în treţin ere a p lan taţiilo r trebuie să
se în ţeleag ă m enţinerea plan taţiei existente în stare de v
eg e ,taţie com pletarea porţiunilor nereuşite sau v ătăm
area şi c re a re a de betizi noi de protecţie p entru. terasam
ente
A notim pul cel mai potriv it pentru .execu tarea şi în tre
ţin erea lor este toam na pe timp ploios
P artea esenţială
, a în treţin erii este de a da desim ea n
ece s a ră plantaţiei ceea ce se realizează prin tu n d erea.
periodică a arbuştilor şi crengilor şi retezarea v îrfurilor
trunchiurilor
,
Pentru p ro teja rea m alurilor , şi taluzurilor terasam
...
entelor erodate se .recom andă crearea unor benzi de plan
taţii de co paci şi arbuşti de 10...15 m lăţime începînd de
la 5. 7 m de piciorul, taluzului La form area benzilor se v a
ţine seam a d, e ev entuala posibilitate a lor de a contribui la
înzăpezirea căii De , asemenea la plan taţiile de protecţie de
pe taluzurile ram bleurilor rîndul superior de arbuşti trebuie
tuns pînă la n iv elu l banchetei ca să nu contribuie la
înzăpezirea p latfo r m ei, căii. ,
La extinderea şi com pletarea p lantaţiilor se v or
prefera specii, locale de salcie , bineînţeles dacă există
condiţii de a li se asigura
. um iditatea necesară ; se v o r alege
plantele care cresc repede au rădăcini puternice întinse şi
durabile îşi lă s tare bogate şi flexibile
i i
84) ntreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor
prin apărăr de malur
Garduri. Gardurile sîn t construcţii
, , relativ ieftine
, care
de m ulte ori, se p ot executa din m aterial aflat la . faţa
locului şi care dau rezultate foarte bune însă neîntreţinute
au v iaţă foarte scurtă de aceea se vor întreţin e cu m ultă
atenţie î n treţin erea constă din :

148
— C om pletarea sau refacerea patului de crengi sau
a saltelei a f u ia t e ; dacă afu ierea este mai m are de
40...50 cm în locul saltelei se confecţionează pe loc un sul
greu de d ia m etru corespunzător
.
— în d esirea şi scoborîrea îm pletiturii de nuiele (prin b a
tere), p en tru o cît mai bună fixare a fundaţiei din crengi
sau saltea .
— R efacerea îm pletiturii uscate, d eterio rate sau lipsă .
Se recom andă ca n u iau a de la creastă să fie mai groasă şi
prinsă cu cie de pari.
— R epararea îm brăcării de protecţie a încastrărilor.
— îndesirea plantaţiei, ce urm ează să se substituie g ar
dului, prin ţăruşi bătuţi alături de parii gardului.
— P lantarea de butaşi în zona gardului (nu însă în zona
albiei m inore active). Se atrage aten ţia că p lan tarea de b
u taşi şi b aterea ţăruşilor, care treb u ie să lăstărească
, se
face num ai în găuri făcute în prealabil, iar baterea se
face cu lovituri mici spre a nu d eterio. ra vîrful
Fascine grele. De regulă , sulurile grele sînt acoperite de
apă şi deci au condiţii de a-şi păstra mai mult timp îm
bră căm intea de nuiele
.
Reparaţiile se v or executa în timpul apelor mici,
iarnă sau toam nă . tîrzie
Cu lucrările de în treţin ere se înlocuiesc nuielele
uscate şi rupte din îm brăcăm inte ; legăturile plesnite sau
dispărute se refac cu sîrm ă galvanizată de .0 4 mm
Se consolidează linia piloţilor în caz de cedare.
Se completează bancheta de anrocamente .
Epiuri. în treţin erea lor constă din în treţin erea p
ărţilor constitutive
.
Fundaţia lor este alcătuită de regulă din suluri grele
tran sv ersale epiului , sau din saltele care se întreţin
după indicaţiile date mai. sus Lăsăturile mai mari şi breşele
din fundaţii se com pletează cu suluri de diam etrul.
corespunzător ,
Coronam entul din suluri grele longitudinale fiind
aşezat deasupra
. nivelului apelor mici, este partea
, cea mai ,
expusă degradării
, înlocuirea nuielelor uscate se face atît
prim ăvara cît şi toam na cînd se completează şi legăturile
de sîrmă plesnite sau lipsă. ,
Piloţii între
, care se m enţin sulurile de coronament pu
trezi sau rupţi cînd fundaţia este puternică şi cînd nu există

149
pericol de afuiere , se pot înlocui cu bile de stejar bătu
,
te a lătu rat de piloţi .
pe care-i înlocuiesc
C oronam entul din blocuri de beton, dacă are
blocuri ră stu rn ate sau răsucite care numai corespund ,
scopului acestea ,se sparg se com pletează la nivel fundaţia
(cu p,iatră b ru tă , pachetaj suluri
, ,
grele cîrnaţi) apoi se to
arn ă, blocul nou care se leagă cu arm ătura de blocurile .
alăturate
A rticulaţiile
, de fier dintre blocuri ruginesc repede şi
se refac greu, de aceea se recom andă să se , vopsească cu
miniu .
d e plumb pentru a prelungi d urata de serviciu în special
în prim a perioadă de. tasări
Blocurile de beton cu lăsături
, mai mici se pot completa
la nivel cu beton .
La ex ecu, tarea reparaţiilor în prima u rgenţă se
execută cele de la capul printenului şi la încastrări
Reparaţiile indicate se încadrează la întreţinere cînd
s în. t în. cantităţi mici.
Saltele. în treţin ere a lor se face după indicaţiile date
la pct 82
Gabioane. D eteriorarea. lor cea mai im portantă constă în
ru p erea plasei de sîrm ă în urm a ruginirii sau prin frecarea
ei de piatră cu muchii ascuţite .
Rupturile în plasă se refac . cu plasă îm pletită din
sîrmă de acelaşi diam etru cu cea veche Plasa nouă se,
petrece peste cea veche cu cel puţin 25 cm
Cînd plasa nouă e mai subţire decît , cea din operă
,
atunci , porţiunea ruptă din gabion. se acoperă cu două rînduri
de plasă mai subţiree legate intre ele în. stare întinsă la
noduri cam din 20 în 20 cm
Se lucrează num ai cu sîrm ă galvanizată .
Dimensiunea pietrei brute de um plutură trebuie să
fie mai mare decît dim ensiunea ochilor plasei de sîrmă
Cînd se înlocuiesc gabioane întregi trebuie respectate
urm ătoarele norme :
— carcasa gabionului , nou se leagă de gabioanele ală
turate.,- , ,
— în timpul umplerii plasa de sîrm ă, să nu fie tăiată
de pietrele ascuţite , căptuşind-o pe aceasta cu nuiele subţiri . -
— locul de aşezare a unui elem ent nou care
.
înlocuieşte un gabion distrus se cu răţă în prealabil de p
iatra risipită
— to ate legăturile de sîrmă se far cu dublă înfăşurare

150
85) Întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunilor
prin rectificări de maluri, corecţii şi regularizări
Rectificările de maluri, corecţii de coturi şi regulari
zările de rîuri sînt grupe de lucrări , care dirijează în mod
convenabil curentul rîurilor cu ajutorul unor construcţii h i
drotehnice , cum sînt digurile longitudinale şi transversale
cursului , închiderile de braţe , transversale de colmatare, cana-
iurile şi îm brăcările de maluri.
Degradările la care sînt supuse construcţiile de mai sus,
sîn t cauzate de acţiunea propri-zisă a curentului , de
variaţia nivelului apei care dă alternanţe de umezeală şi
uscăciune ,
şi m ăreşte efectul distrugător . al gheţii apoi de uzura
obişnu ,
ită a mat rialelor componente .
A cţiunea curentului se modifică prin afuieri erodări
şi uneori an tren area unor păr ţidin ,
construcţie , .
în treţin ere a acestor grupe de construcţii de tipuri v ariate
constă din rep araţia degradărilor mici (cantitav)
refacerea
părţilo r tasate închiderea breşelor şi spargerea
gheţei
Diguri longitudinale şi transversale.
. în treţin erea lor se
rezum ă la : înlocuirea nuielelor uscate sau rupte din îm
bră
căm intea , sulurilor grole şi refacerea legăturilor de
sîrmă .
p lesn ite sau lipsă ; închiderea breşelor cu suluri grele
sau cu . cîrnaţi şi blocaje ; înlocuirea piloţilor putrezi sau
rupţi prin bile de stejar s-au pari puternici din lemn de
zăvoi
b ătu ţi în fundaţia existentă : com pletarea , cu beton a
blocu rilo r de beton tasate de la c o ro n a m e n. t; înlocuirea
blocurilor răstu rn ate inclusiv com pletarea fundamentului
elastic de fascine
Garduri. întreţin erea lor ,a fost indicată la apărările
de m aluri, La gardurile duble se refac legăturile de sîrmă
dintre parii celor două garduri şi se com pletează um,
plutura, d in tre ele.
,
în prima ordine de urgenţă a întreţinerii sînt locurile
de încastrare în maluri şi com pletarea breşelor
Canaluri de corecţie. Ele se urm ăresc în procesul de
dezvoltare a secţiunii lor iniţiale în albie şi se intervine
pen tru îndepărtarea unor cauze de cele mai multe ori n eîn
sem nate care ar avea însă în viitor efecte mari. S?
intervine im ediat pentru în lăturarea obstacolelor din
albie (răgălii crengi buşteni) care ar putea să ducă la form
area coturilor în mal.

151
Intrîndurile din maluri se pot rectifica prin mici lucrări
provizorii cu panouri mobile, copaci, fiind interzis a executa
lucrări cu caracter definitiv, care ar opri dezvoltarea în lă
ţime a albiei.
Pentru a ev ita dezvoltarea canalului într-o albie n ereg
u lată
, la lucrările m oderne se fixează dinainte pe teren
contu ru l v iitorului mal şi în locul acela se execută o
lucrare , de apărare înainte de a ajunge la malul apei.
îmbrăcări de mal şi plantaţii. Se în treţin după
indicaţiile date de punctul. respectiv
86) întreţinerea lucrărilor de combatere a inundării li ni ei
de către ape le de revărsare a rîurilor
Diguri de pămînt insubmersibile. Digurile de păm
înt care apără calea şi instalaţiile ei de rev ărsări sînt
construcţii foarte vulnerabile , : mici goluri rupturi sau
denivelări pot fi fatale, existenţei lor - pentru acest motiv
trebuie în treţin u te în foarte bună stare
Se astupă to ate golurile şi se completează
depresiunile cu păm înt de im perm eabilitate cel puţin egală,
cu a digului avînd grije să se realizeze o înfrăţire între m
aterialul de com pletare şi corpul digului.
Im brăcarea taluzului dinspre , apă care în mod
curent se face din cîrnaţi de nuiele aşezaţi pe taluz şi cu un
gard , la bază sau , cu pereu se în treţine după indicaţiile
date pentru construcţiile . respective
Pentru com pletarea plantaţiei de pe taluzuri, se v or
alege specii de arbuşti care să corespundă climei şi solului şi
la o serie de condiţii : să aibă rădăcini fasciculate, numeroase,
superficiale şi trainice .
Se atrage aten ţia că în cadrul întreţinerii trebuie
înde p ărtate rădăcinile m oarte răm ase în terasam
, ent
întru
, cît ele p rin, putrezire constituie goluri periculoase
care favo rizează infiltraţiile
.
Corectări de coturi. A cestea necesită lucrări de în tre
ţi nere la canalul de corecţie , digul de închidere
, trav ersele
de colm atare şi îm brăcările de taluzuri .
Pereuri. în treţin ere a lor este tra ta tă complet la pct. .83
Spărgătoare de curenţi. Deşi pe reţeau a n oastră s-
au înreg istrat cazuri de d eteriorări de terasam ente şi de ,
poduri provocate de apele angajate în depresiuni sau gropi de
îm pru

152
m ut de-a lungul liniei , totuşi tipul acesta de apărare nu
a* .
fost utilizat
Fiindcă spărgătoarele de curenţi , acţionează tran sv
ersal curentului de care sînt atacate frontal ele se p
rotejează. cu pereu^ întreţin erea acestora se face după
indicaţiile date- anterior
87) întreţinerea lucrărilor de combatere a efectelor
provocate de torente
în treţin ere, a lucrărilor de co rectare a toren telo r este,
o problem 'ă grea din ,cauza terenurilor m , ăcinate de
eroziuni .
a viiturilor foarte , violente a păşunatului abuziv , a d eterio
,
rărilo r din partea ,
populaţiei
locale
în general acest gen de lucrări . ,
se proiectează se eexe-
cută şi se în treţine de către organele silvice totuşi
construc.
ţiile apropiate de calea ferată legate de siguranţa circu
laţiei —• pînă la reglem entarea . definitivă a problemei — răm
,
în în sarcina personalului feroviar Dintre , acestea aten ţia
cea mai m are , se acordă b arajelo r de reten ţie şi
canalurilor de- ,
scurgere .
împăduriri. în treţin ere a lor trebuie să fie foarte,
activă în primii ani de.. ,vegetaţie O peraţia cea mai im
portantă , este- , prăşitul prin
. care se, înlătură buruienile se
sparge crusta formată după ploi se despotmolesc şi se
îndreaptă p uieţii culcaţi de viiturile de apă se învelesc
rădăcinile puieţilor descălcaţi din cauza variaţiilo r de îngheţ
şi dezgheţ
,
Praşila din ju ru l puieţilor se face în formă de cuiburi
gen farfurie de 0 0,80 1 00 cu m arginile teşite şi cu păm
înt afînat iarbă frunze etc, deasupra împiedicînd cu
aceasta form , area crustei şi încetinind procesul de .
evaporare. a apei din sol.
După ce puieţii se dezvoltă astfel încît coroanele lor se
ating lucrările de întreţin ere se reduc la operaţii culturale
: recep area (tăierea arbuştilor care prin creşterea lor rapidă
a r împiedica creşterea speciilor principale) şi tăierile de
igienă (curăţirea crengilor uscate ex trag erea exem plarelor
b o ln av e şi uscate ex trag erea p arţială a speciilor de
stimulare)
2 Fascinaje şi cleionaje. întreţin erea lor constă
din urm ătoarele l u c r ă r i :
— red resarea gărduleţelor aplecate şi strîngerea împle
titurii cu pari noi v e r z i
;

153
— îngroparea fascinelor dezvelite de apă, pentru a putea
lăstări , înlocuirea nuielelor uscate şi p rinderea cîrnaţilor
cu ţă ru şi verzi
— rep ararea îm pletiturilor la cleionaje şi com
pletarea um pluturilor de piatră dintre. garduri
Praguri şi baraje de lemn. Lucrările de în treţinere
la praguri şi b araje de lemn s î n t :
— com pletarea um pluturii dintre pereţii corpului p rin
cipal ;
— deblocarea deversorului blocat de aluviuni şi de m a
teria le aduse de apă ;
— consolidarea încastrărilor cu nuiele şi blocuri la ari
p ile am eninţate a fi d e z v e
lite ;
— consolidarea legăturilor dintre bîrnele corpului p ra
gu rilo r
; ,
— rep ararea p avajului din bolovani între rame de
lemn, la rad ier ■ .
— oprirea prin blocaje sau fascine grele a eroziunilor
d in aval de radiere
Praguri şi baraje de zidărie. La în treţin erea
pragurilor ş i barajelo r de zidărie se execută :
— reaşezarea şi com pletarea p ietrelor dislocate la zidă
r ia uscată ;
— deblocarea deversorului blocat de aluviuni şi de m a
te ria le aduse de apă
—- consolidarea încastrărilor cu blocaje ;
,
— înlocuirea plasei de sîrm ă distruse ...la zidăria ,
uscată aşe zată în plasa de sîrmă ; consolidarea părţilor
tasate ale ac esto r zidării cu un strat, de beton de 8 10
cm grosime tu rn a' t la c o ro n a m e n t;
—- desfundarea barbacanelor • ,
, b arajelo r zidite cu m ortar : astu
— reparaţii l a corpul
p area fisurilor şi crăpăturilor cu m ontarea de martori
refa
cerea roştuirii degradate rezidirea pietrelor dislocate , din pa-
Tamentul b arajului şi curăţirea . v egetaţiei din rosturile
zidă riei cu m ortar ;
— rep ararea afuierilor la contrabaraj şi radier pentru
a ev ita subm inarea barajului
Canalilri de scurgere. La întreţin erea acestora se e x e
cu tă :
— despotm olirea canalului de păm înt şi cpnsolidarea
m alu rilo r concave cu ajutorul unor pietre mici de
lemn

154
(bile sau pari îm pletiţi cu nuiele) de 0, 50... 1 m înălţim e şi
cu o înclinare d e fe n s iv ă ;
— refacerea rosturilor şi cu răţirea de veg etaţie a ro s
tu rilo r la canaluri pereate zidite cu mortar.
Din lucrările m enţionate mai sus , în cadrul întreţin erii
,
se e x e c u tă operaţiile indicate însă numai lucrări mici ca.
volum
.
§ 5 ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTĂ PENTRU
CONSOLIDAREA TERASAMENTELOR
î
88) ntreţinerea lucrărilor
i de combatere a lăsăturilor,
i
pungilor de balast ş alunecărilor în rambleur
Lucrări şi amenajări pentru , scurgerea, apelor de, supra
fa ţă . în treţin ere, a platformei
, banchetelor taluzurilor
, ş a n,
ţu rilo r de scurgere rigolelor şanţurilor de apărare
casiurilor constă în m enţinerea secţiunii şi pantei am
enajărilor de scurgere ; în în lătu rarea obstacolelor care ,
împiedică scurge rea liberă a a p e i ; cosirea ierbii de pe
fundul şanţurilor r e facerea p ărţilor degradate ale îm b răc
ăm in te i; înlocuirea, braz delor alunecate sau distruse ; rep
ararea lăsăturilor la pereuri ; refacerea rostuielii • înlocuirea
pietrelor degradate şi fixarea celor dislocate ; astuparea cu
m ortar . sau lapte de ciment a fisurilor şi crăpăturilor ; sm
ulgerea ierbii din rosturile nezi dite etc
întreţinerea acoperământului veg eta l de protecţie. Asi
g u rarea scurgerii apei superficiale prin n iv elarea suprafeţelor
din zona , terasam entelor şi întreţin erea şanţurilor nu este su
ficientă .dacă nu se iau m ăsuri contra infiltraţiei apei în te
rasament ,
M ăsura generală posibilă, de realizat în orice condiţii şi
fără cheltuieli însem, nate o constituie , acoperăm întul v eg
e tal al taluzurilor gropilor de împrumut şanţurilor . şi al în
tregului teritoriu ce afectează terasam entele ,
P entru dezvoltarea mai, intensă a rădăcinilor fapt
de care depinde trăinicia brăzduirii cosirea sau tunderea
ierbii treb u ie făcută cel puţin de 2...3 ori pe an.
R eparaţia taluzurilor
. inierbate se execută chiar la în
ce p utul prim ăverii Lucrarea începe cu ridicarea , brazdelor
vechi d istruse şi fărîm iţarea, pe loc a pămîntului după
care se aplanează
. suprafaţa taluzului se bate şi se acoperă cu
brazde proaspete

155
La în treţin ere a acoperăm întului format din brazde
şî caro u ri din g ărd u leţte din nuiele îm pletite pe, pari se
în lo cuiesc nuielele uscate cu altele proaspete , se b at pari
noi în locul acelora care nu s-au, prins după care se reface
b răz d u irea din interio ru l carourilor .
Indicaţii p en tru întreîin erea p lan taţiilo r sînt date la
în treţin erea lu crărilor p entru com baterea alunecărilor în
d e bleuri (pct. .90)
Î n tr e ţin e r e a d re n u rilo r. D renurile sînt construcţii
com p licate şi inaccesibile exam inărilor şi observaţiilor
directe pe în treag a ,lor lungime care să dea indicaţii asupra
stării lor şi m ăsurilor necesare p en tru buna lor, funcţionare
de aceea m unca de revizie şi de în treţin ere a
personalului fără p re gătire specială trebuie să fie îndrum
ată , de inginerul princi pal de şeful de secţie şi de
specialiştii din cadrul Serviciu . lui regional de întreţinere
în treţin ere a drenurilor se execută întotdeauna din
aval spre amonte , începînd cu capetele de dren (gurile de,
ieşire) după care urm ează puţurile, de vizitare apoi
curăţirea rig o lelor, drenurilor după care urm ează cu răţirea
din nou a p u ţu rilo r de vizitare şi a capetelor . de dren Se
descrie mai d e parte modul cum se în treţin p ărţile
constitutive
. ale d ren u rilor
a) C apetele de dren cu rigolele şi şanţurile , prin
care se scurg a p e le ce vin din , dren se cu răţă prim ăvara
după to
pirea zăpezii şi v, ara după perioadele de ploi intense ; se
îndepărtează mîlul noroiul şi corpurile , străine aduse de apă ;
se rep ară zidăria capului de dren se scriu din nou inscrip
ţiile indicatoare ; se repară îm brăcăm intea şanţului prin care
sîn t conduse apele ce vin din dren ; se am enajează . şi con
solidează taluzurile de lîngă capetele de dren
b) La puţurile de vizitare p arte a esenţială a în treţin
erii lor constaă în cu răţirea depunerilor .şi rep araţia îngrijită
şi la timp a zidăriei pereţilo r şi fundului lor C răpăturile . a
p ă ru te treb u ie închise u rgent cu m ortar sau lapte de
ciment
C urăţirea , de mii se execută . cel puţin o dată pe an
în p rim ăvară — utilizînd în, acest scop o in stalaţie mobilă
con- stînd din , v îrtej cablu şi găleată
După cu răţirea puţurilor , chiar şi atunci cînd nu se
ob servă fisuri se. verifică im perm eabilitatea părţii
inferioare care are rol de decantor închizînd capetele
rigolelor din p u ţ şi umplîndu-1 cu apă Fundul decantorului
şi pereţii ge pot

156
co n sid era impermeabili , dacă timp de... 10 15. min nu se
cons .
ta tă nici o scădere a nivelului
apei , .
Scările de fier dislocate se fixează din nou cu m ortar
■de ciment după ce se îm pănează. bine cu pene de
fier ,
Capacele p u ţurilor care sîn t de regulă din beton . se re
p ară com pletînd eventualele ,
rupturi ,
Pentru a m , ări efectul. dren u rilo r prin ventilaţie p u
ţu rile se ţin deschise din prim ăvară şi pînă în toamnă Se
r e com andă ca , în locul capacelor
, să se am enajeze g rătare de
fier ev, en tu al fixate cu lacăte spre a îm piedica aru n carea
în p ,u ţu ri a pietrelor gunoaielor .
c) La d renurile propriu-zise, în treţin erea constă în c u ră
ţir e a rigolelor care se execută fie pe în treag a, lungime a
dre- nului fie num ai pe anum ite porţiuni dintre puţurile de
vizi
ta re. unde
. se constată că rigolele sîn t colm atate In v ed
erea ,
curăţirii în bune condiţii a rigolelor la construcţia d ren u
ri lo r se întinde între fiecare două puţuri vecine o sîrm ă
gal- v a n iz a tă de 0 6 mm, avînd, capetele ag ăţate de v
îrligele an u m e m ontate. în pereţii puţurilor sau de scările
de vizitare
(fig 64) ,
La începerea lucrărilor de curăţire în puţul am onte
se le a g ă de capătul acestei sîrm e o altă sîrm ă mai subţire şi
mai ,
flexibilă sau u n cablu subţire de lungime egală cu de
două
. o ri d istanţa în tre cele două puţuri plus adîncim ea
puţurilor
ş i plus încă 5 m rezervă
Trăgînd de capătul şîr- .
m ei din puţul aval se ,
a- , .
d u c e cablul în acest , p uţ /
V/
şi se leagă de v îrte ju l in- ' ' ,
A
.
stalat deasupra lui care a
servit la cu răţirea p u ţu
lui în puţul de
amonte
se leagă de cablu un şo-
jnoiog de răch ită sau de Fţ Cf
coaje de tei sau un burete de sîrmă C urăţirea rigolei se
face p rin plim barea şomoiogului în lungul rigolei din
amonte sp re aval operaţie ce se repetă de 3...4 ori Dacă
şomoiogul
m erge greu prin rigolă el se trag e înapoi şi se înlocuieşte
cu
a ltu l mai mic. Prima cursă a şomoiogului nu trebuie forţată
altfe l se riscă ca în interiorul rigolei să se formeze un
dop d e mîl care se în lătu ră foarte greu

157
După cu răţirea unui tronson , cablul sau sîrm a
flexibilă se înlocuieşte cu sîrm ă veche de, 6 mm sau
dacă aceasta este m încată, de rugină cu o alta . în bună
stare ,
După curăţirea cu şomoiogul operaţia . de curăţire se
continuă cu spălarea cu apă a rigolei Pentru aceasta se
închide capătul rigolei din puţul , aval şi, după ce se ridică
puţin nivelul apei în p uţul amonte se scoate dopul din a v a
l ; apa trecînd cu viteză . m ărită spală rigola de eventualele
re sturi de mii şi noroi ,
Cînd rigola nu este aşa de m urdară se. poate utiliza
sis tem ul de curăţire cu ajutorul
, apei cu presiune C apătul
aval al rigolei se închide
, cu dop iar la cel din am onte se
adap tează un tub . cu cot de acelaşi diam etru cu .al rigolei
şi de , ,
5...10 m înălţime Tubul se umple pînă sus cu apă Scoţînd
dopul din. aval apa trece prin rigolă cu viteză mult sporită
putînd astfel antrena depozitele de mîl. La nevoie operaţia
se repetă La utilizarea
, acestui sistem 'de curăţire trebuie a v u
t în v ed ere că nu este. bine ca rigolele să stea timp , mai
înde lungat sub presiune întru cît apa din dren se poate.
infiltra în teren u l învecinat Dacă se dispune de
compresor cu ră, ţirea se poate executa cu ajutorul, unui je t
puternic de aer
Cînd în drenuri nu există sîrm ă perm anentă aşa
cum este cazul la noi, atunci se poate recurge la urm ătoarele
pro cedee :
—■La drenurile la care apa curge perm , anentf cu răţirea
se poate executa iarna introducînd în rigolă un bulgăre . de
ză padă cam 3/4 din diam etrul , ei, sau chiar mai mic.
Deoarece acesta m icşorează secţiunea de scurgere viteza
apei creşte sub el şi prin aceasta se antrenează mîlul din
rigolă Dacă .
se observă cum va astuparea rigolei trebuie aşteptat un,
timp p înă cînd bulgărele de zăpadă se topeşte sub acţiunea
apei şi , secţiunea de scurgere se , restabileşte
— .
Pentru întinderea sîrmei între două puţuri vecine la
,
drenurile cu rigolă puţin colm atată şi cu un debit mai m are
de apă se recurge . la un flotor de care se leagă , un
şnur , ,
.
de undiţă subţire şi rezistent Cînd flotorul ajunge în puţul
av al de capătul am onte al . şnurului se leagă sîrm a care
ser veşte la curăţat Cînd se lansează flotorul în rigolă se

drum ul la şnur treptat treptat urmărindu-1 aten t ca să nu
se ag aţe de pereţii rigolei După term inarea operaţiei de
curăţire se introduce sîrm a permanentă

158
Se ream inteşte că după cu răţirea rigolei se repetă cură
ţirea puţurilor şi a capetelor de dren .
în cazul în care după cu răţirea rigolei debitul d ren
u lui nu creşte , sau cînd nu se reuşeşte să se cureţe
rigola dintre două puţuri vecine
, atunci trebuie să se
recurgă la desfacerea drenului pentru a constata cauza : fie
că rigola este spartă şi ,pierde apă fie că um plutura
drenului este col- m atată sau că există un doj de .m urdărie
în rigolă Dacă nu există nici un indiciu asupra locului unde
trebuie
, deschis d re nul aceasa se face la mijlocul distanţei .
dintre puţurile vecine S tarea m aterialului de um plutură dă
indicaţie sigură asupra c a u z e i: dacă interspaţiile dintre
pietre sînt um ,plute cu p arti cule de argilă drenul este
colm atat şi nu poate funcţiona ; dacă , um plutura nu este
colm atată atunci. cauza este av a, rierea rigolei în asem
enea cazuri reparaţiile se execută pe bază de proiect în
cadrul rep. araţiilo r capitale de primă urgenţă
Cînd drenul se deschide numai pentru desfundarea rigo
lei , atunci um plutura se desface pînă la radier pe c lungime
de 1...3 m în funcţie de adîncim ea drenului. Rigola se d
e gajează la capete cu răzuitoare avînd coada cît mai ,
lungă după care se continuă cu un fier .de 8.. 10 mm 0 După
ce se pătrunde pînă la puţurile de vizitare , operaţia
continuă cu sîrm a flexibilă şi. cu şomoiog După cu răţirea
com pletă se aşază um plutura la loc. Pentru a ev ita lăsături,
în um plutură se recom andă ca la aşezarea ei să fie bătu. tă
cu maiul
d) G aleriile sau drenurile cu rigole de dimensiuni,
care perm it v .izitarea lor, se curăţă de nămol direct cu lopata
ră~ zuitoarea etc
, Atunci cînd prin galerie se scurg cantităţi suficiente de
apă operaţia de curăţire poate fi m ult u şu rată cu
ajutorul unor stăv ilare p ro , v iz o rii; după ce se dă drumul
apei acum u lată în spatele . stăvilarelor aceasta poate antren
a depozitele de nămol din galerii .
Piesele de lemn putrezite sau rupte se înlocuiesc Gradul
de putrezire . se stabileşte cu aju to ru l unei scoabe ascuţite sau
cu burghiu ...
Este bine să se p ăstreze p entru fiecare galerie 5 10. ca
dre de lemn de dimensiuni corespunzătoare tipul galeriei
Dacă, se observă că păm întul din spatele sprijinirilor
, este
antrenat în special p e porţiunea galeriei de. sub cale in ter
spaţiile dintre sprijiniri se astupă cu cîlţi

159
Cînd se constată că s-au format lateral goluri mici, atunci
se îndepărtează cu băgare de seamă unul sau doi popi din
dreptul acestor goluri, armînd în prealabil provizoriu tra v e
r sele superioare şi inferioare ale acestor cadre . în dreptul sp
ri jinirii desfăcute se aşază un panou de scînduri şi la
adăpostul lui se umple golul cu păm , înt local .compactat
în cazul cînd se descoperă goluri mari deasupra plafo
nului galeriei, se consolidează sprijinirile, pentru a a preveni
surparea p la fo n u lu i; cînd există posibilitatea de a se
dezveli de sus , galeria golurile se umplu cu păm înt . bătut
Pentru a mări efectul de v en tilare al galeriilor şi
pentru a prelungi d urata lem năriei de , susţinere în timpul
verii go lurile de acces s elasă , deschise adaptînd la. ele
grătare
Întreţinerea contrabanchetelor. Constă în asigurarea scur,
gerii apei de pe platform a lor, ca să nu se producă infiltraţii
care pot da loc la alunecări sau la înm uierea păm întului
din care este construită
. contrabancheta şi chiar la înm uierea
te re nului de bază
Acest lucru se realizează prin m enţinerea pantei tra n sv e r
sale a platform ei contrabanchetei — de la rambleu spre cîmp
— de 2...4%. Se acordă atenţie doliilor formate la racordarea
taluzului ram bleului cu platform a c o n tra b a. n c h e te i; orice d e
presiune sau crăpătură se astupă imediat
Întreţinerea
, chiuraselor. Infiltraţiile în rambleu, sau semi-
rambleu al cărui taluz este pro tejat de chiurasă pot avea ,
ca efect mici alunecări în interiorul masei terasam entului . a-
lunecări care pot da naştere la burduşiri în chiurase Prin
lucrările de în treţinere se urm ăreşte în primul rînd asigurarea
scurgerii
. apei ce acde direct şi ce vine de pe v ersan t spre p
lat formă A, ceasta se realizează prin cu răţirea şi întreţinerea
stă rii şanţului mici plombări ale crăpăturilor, din stîncă şi
cap tă ri de izvoare de pe taluzul versantului curăţirea .
barbaca- nelor şi drenurilor la zidul de sprijin de la baza
chiurasei .
Se înlocuiesc pietrele degradate în zidăria chiurasei . şi se
refac burduşirile mici Aceste operaţii se execută cu multă
grijă spre a nu se provoca năruiri la bidăria. chiurasei în lo
cuirea pietrelor degradate, şi refacerea porţiunilor burduşite
se face cu îm pănarea. îngrijită a pietrelor
La chiurasele rostuite rostuiala degradată se reface cu
m ortar de ciment .
Zidurile de sprijin de la baza chiuraselor se întreţine
prin lucrările indicate la acest gen de construcţii

160
Î n tr e ţin e r e a z id u r ilo r d e sp rijin . Z idurile de
sprijin pot fi m enţinute în serviciu zeci de ani fără d eteriorări.
şi reparaţii Totuşi p entru a descoperi şi în lătura la timp
defectele datorite omisiunilor la, proiectare greşelile de
execuţie şi,
aciţunii lente de degradare din partea agenţilor , atmosferici
, sprijin trebuie verificate periodic
zidurile de , dacă au apărut
crăpături dacă sînt defecte în elevaţie dacă drenul din spa
tele zidului şi barbacanele funcţionează, în condiţii satisfăcă
toare şi dacă zidăria prezintă deformaţii care .se pot observa
în special la rosturile ce separă tronsoanele
în treţin erea acestor construcţii constă din :
— în g rijirea elevaţiei prin rep araţia rosturilor şi feţii v ă
zute din beton şi .prin rep ararea şi refacerea betonului de p ro

,
tecţie a armăturii
— C urăţirea drenului din spatele şi a barbacanelor din
.
corpul zidului precum şi curăţirea şi rep ararea rigolei din
faţa zidului şi a am enajărilor de scurgere .din dreptul b a
r bacanelor , ,
a) A stuparea fisurilor şi crăpăturilor C răpăturile super
ficiale care nu se măresc . se curăţă şi se închid fie cu lapte
d e ciment cînt sînt mici, fie cu m ortar de ciment cu.
dozajul de 1 : 1 pînă, la 1 : 2 O închidere , bună a
crăpăturilor adînci
se realizează prin injectări cu lapte de ciment sub . presiune
Pătrunzînd în crăpăturile porii şi cavernele . zidăriei laptele,
de ciment le umple , şi prin aceasta face ca ,zidăria
... , să devină
monolită şi rezistentă şi să fie ... ferită de infiltraţii
In jectarea se face prin găuri de 0,20 ..0,30 m adîncime
b u rate în zidărie distanţe. între ele, cu 1 0 1 5 m ,în
care se introduc ţevi m etalice de 2 .3 cm 0 îm pănate ,
bine cu m ortar în zidărie şi legate, cu furtunuri de admisie a
,
laptelui de cim ent sub presiune în prealabil zidăria se ,
spală mer- gînd trep ta t cu spălatul de sus în jos După.
spălare crăp ătu rile se închid cu m ortar de ciment lăsînd
din loc în loc p o. r ţiuni neînchise cu mortar ci astupate cu ,
m aterial poros (cîlţi pînză de sac) pentru. aperm ite ieşirea
afară a aerului Lap tele de ciment se prepară , în proporţie
de 1 : 2 pînă la 1 : 1 (ciment plus apă) Injectarea începe cu
un amestec
. mai lichid m ajorînd trep , tat cantitatea de ciment
Este interzisă adăugirea d* nisip în am estecul , de ciment cu
apă întrucît nisipul ar p u tea să împiedice pătrunderea
am estecului
. .în crăpăturile
. mici Laptele de ciment preparat
înainte de a fi introdus în cilindrul de presiune al maşinii
de injectat am estecă bine
11 — în d r rev şi întreţ lu crărilo r artă
161
şi se trece prin ciur fin In jectarea se începe la o
presiune m, ică... de 0 5 1 atm osfere şi se m ăreşte trep ta t
pînă la 4...5. atmosfere Umplerea crăpăturilor se execută de
jo s în sus. Atunei cînd crăpăturile continuă ,să se mărească
zidul de spri jin are nevoie de o exam , inare minuţioasă
pentru determ ina rea cauzelor şi stabilirea m. ăsurilor de
remediere
b) în treţin ere a elevaţiei constă în rep araţia micilor d ete
rio rări provocate , de dezagregarea pietrelor izolate şi a m
orta , .
rului de rosturi de cojirea betonului de elevaţie sau căderea
stratu lu i de beton care, p rotejează arm ătura defectuos
turnat ,
Dezagregarea p. ietrei din param ent se produce mai
des, în p arte a de jos a zidului lîngă suprafaţa păm întului
mai des în partea d e jos a, zidului lîngă suprafaţa păm întului
şi lîngă rigolele de scurgere înlocuirea pietrelor se începe cu
c u răţi
rea spălarea
. şi sţropirea cu lapte de ciment a golului ocupat
de piatra ce se înlocuieşte apoi se aruncă în interior m ortarul
d e cim ent în care se fixează piatra nouă ; pînă la
întărirea m ortarului ,piatra se , fixează cu pene de lemn sau
fier bătute în rosturi , ,
R epararea m ortarului dezagregat ,la rosturi se face
cu m ortar de cim ent cu dozajul de 1 : La zidăria .da
piatră b ru tă m ortarul vechi crăpat m ăcinat sau desprins
Sa înde părtează cu o scoabă . după care se spală
, suprafaţa de
reparat ia r p iatra adiacentă
, rostul se udă bine altfel ea
absoarbe apa din m ortar şi acesta nu , se mai prinde de
zidărie Peste m ortar se trece, apoi cu un fier rotund pentru
sclivisirea şi tra sa re a rostului aparent Lazidăria aparentă
m ortarul vechi, se curăţă cu o daltă avînd grija de a nu
ştirbi muchiile zidăriei,- rostul se spală îritîi cu apă apoi , cu
lapte de ciment tu rn at cu ajutorul unei pălnii după care se
umple cu m ortar nou aruncat din mistrie,- rostuirea se ...
face cu un fier de formă specială care . îndeasă m ortarul
şi formează ro itu l de ,
adîncime necesară (adîn-
cimea
. rosturilor
. la zidăria
aparentă s t face de 3 S
cm) Fierul de rostuit se
udă mereu cu apă ca ro
y = sturile, să fie netede
t r a r - (fig 65)
C avernele şi d eterio ră
rile mici la zidurile de
65 beton şi beton arm at
se repară începînd cu
cu
162
ră ţire a cu fierul a rosturilor de beton deterio rat şi cu
frecarea cu perii de oţel; scopul acestei operaţii este de a
completa ciirăţirea betonului şi a da suprafeţii lui asperitatea
necesară prinderii m. ortarului Suprafaţa betonului astfel p
. de ciment
rep arată se splaă cu a p ă r apoi se stropeşte cu lape
, de mortar prep arat cu dozajul
Primul strat , de 1 : 1 se aruncă
pe suprafaţa betonului într-un... strat de 5 7 mm grosime şi
se lasă puţin pînă începe să ,se în tărească fără , a-1 netezi
după care se com pletează pînă la grosim ea necesară prin
aruncări p u ter nice din m istrie şi se drişcuieşte
. la suprafaţă
Cînd com pleta rea cavernelor se face în cîteva stratu ri ,
succesive de mortar fiecare strat nou se, aru n că abia atunci
cînd cel precedent s-a în tărit puţin ca să fie capabil să .
susţină grundul nou aruncat Ca m aterialul nou com pletat să
nu dea crăpături
, nedorită contracţiei este n ecesar ca în
timpul prizei să fie m , enţinut în tr-u n mediu umed acoperit
cu saci umezi şi stropită . cu apă suprafaţa reparată
La p rep ararea m ortarului de ciment, nisipul şi
apa se dozează la volum
, iar cimentul la greutate,-. ap a se ia
... . circa
15 20% din volumul am estecului de nisip şi ciment
T abela de m ateriale necesare la m3 de m o rtar
de d iferite dozaje

U nitatea Dozajul
M ateriale de m ăsură 1:1 1:2 1:3 1:4

Ciment kg 1, 080 ,
730 ,500 .
380 m3 , 0 75 , 0 50 , 0 34 ,
0 26
Nisip m3 0 77 1 04 1 06 1
06
Apă 1 300 240 190 170

c) Drenul din spatele


. zidului de sprijin m ăreşte stabili
tatea acestuia (prin deplasarea în afară a punctului de apli
caţie al, îm pingerii pămîntului) şi scurge apa din masivul . de
păm înt pe care-1 susţine Infiltraţia, apei în zidărie îi poate
cauza d eterio rării serioase : dezagregarea m, ortarului sau b
e
tonului distrugerea zidăriei de pe urm a îngheţului etc ,
,Apariţia petelor, în elevaţie
. care dă indicaţie de pre
zen ţa infiltraţiei în corpul zidului de sprijin trebuie urm ată
im ediat de verificarea funcţionării drenului: curăţenia rigolei
gradul de colm atare a zidăriei de um plutură şi a stratului
fil tran t starea betonului rigolei etc

163
în treţin ere a in stalaţiilor de scurgere a apei constă
deci în m enţinerea în stare de funcţionare a drenului din ,
spate urăţirea barbacanelor şi rep araţii la tuburile de ,
evacuare re .
,>araţie şi curăţire a rigolei din faţa zidului
Zidurile de sprijin executate , din zidărie uscată nu au
n ev o ie de lucrări de întreţinere , în afară de refacerea
micilor burduşiri ale zidăriei .şi, eventual în asigurarea
scurgerii apei ce vine printre rosturile zidăriei
î i
89) ntreţinerea lucrărilor de asanare a terenulu de bază
,
La şanţurile de scurgere lucrările de întreţin
, ere
constau în m enţinerea profilului lor şi în lătu rarea
obstacolelor pentru a avea asigurată o scurgere nestîn jen ită
a apei. , .
La gropile de împrumut se aranjează pantele ,transversale
spre chiunetă care se , în treţin e cu un şant de scurgere
Dacă şanţul
. sau chiuneta au praguri de rupere a pantei se
execută reparaţiile
, mici necesare pentru a opri orice .început
de d e gradare ,
La berme se m enţinea panta tran sv ersală de 2%
La contrabanchete
, se m enţine panta tran sv ersală
pentru scurgerea apei, se umple depresiunile de pe platform ,
ă şi ta luzul lor se asigură scurgerea to tală a apei. ce
vine de pe taluzul ram bleului pe care-1 consolidează,
contrabancheta se refac micile deteriorări ale stratului
vegetal de protecţie .
Daca asanarea terenului de bază este făcută prin drenuri
în treţin erea lor se face după îndrum ările date p entru
genul acesta de construcţii
90) întreţinerea lucrărilor de combatere a alunecărilor
în debleuri
, ,
La revizia tehnică (pct. 40) s-a arătat că lucrările de artă,
care se execută , p e n tru consolidarea
, terasam
, entelor în
debleuri s î .n t : şanţuri de scurgere şanţuri de creastă şi
casiuri drenuri de suprafaţă sau de adîncime cu sau fără
puţuri de vizitare
, din păm drenuri-ecran ziduri de sprijin şi eventual
. .
contraforturi înt ars
,
în treţin erea acestor construcţii a fost tra ta tă în
,
capitolele precedente aici făcîndu-se numai o recapitulare în
linii mari Pe lîngă lucrările de în treţinere a şanţurilor
program ate
după anotimpuri operaţia de curăţire se mai repetă deseori

164
după furtuni şi v în tu ri puternice, cînd în şanţuri se
adună crengi şi frunze uscate care împiedică scurgerea . apei
M ate rialele acestea an tren ate ,de vînt se scot din şanţuri şi
se d e pozitează pe locurile de unde nu ar mai p u tea fi
aduse din nou, ,
de vînt iar uscăturile se ard altfel se pot
aprinde de la scinteile .locomotivelor
Şanţurile de creastă (de apărare) , fiind situate departe de
linie şi pe locuri mai puţin accesibile , se neglijează , atît la
revizie , cît şi la întreţinere
. Ele însă au un rol foarte im
por ta n t în m enţinerea echilibrului unor mase de păm înt
în alu n ecare şi de aceea întreţinerii lor trebuie acordată o
atenţie specială
. în cazuri de întreţin ere nesatisfăcătoare a
şanţurilor ,de creastă apa care stagnează în ele pătrunde în
păm întul din, zona taluzului îl îmbibă şi p ro v o acă
alunecarea lui, cu conse cinţe grele. pentru
. terasam ent (fig
66) Pentru acest motiv şanţurile de creastă trebuie , curăţate
cu îngrijire stagnarea apei sau încetinirea scurgerii
. ei nefiind
permise
O d ată cu cu răţirea şanţurilor de , creastă se execută
şi micile rep araţii ale, îm brăcăm intei lor - se reface
brăzduirea
d eterio rată a taluzurilor se coseşte, iarba de pe taluzuri
şi se taie cu rădăcină iarba , crescută pe fund; la şanţurile
pe- reate se face rostuirea degradată . se umple cu m ortar
sau lapte de ciment crăpăturile se completează zidăria
pereului care are pietre . degradate sau lipsă
La fel se repară cu atenţie crăpăturile în casiuri şi se fac
micile rep araţii la zidărie

,
,
în treţin ere a drenurilor de suprafaţă sau de adîncime
cu sau fără p uţuri de vizitare se rezultă la: cu
, răţirea ca p
etelsr de dren şi a şanţurilor şi rigolelor prin care se
scurge apa ce v ine din dren; curăţirea puţurilor de vizitare
rep araţia zi-

165
dărieî p ereţilor şi fundului lor, în special pe p artea
inferioară care serveşte de, decantor m enţinerea în stare bună
a scărilo r de scoborîre şi a capacelor,- cu răţirea rigolelor de la
baza d ,re nurilor desfundarea lor şi refacerea porţiunilor
mici crăpate pe unde se produc infiltraţii,- curăţirea unor
porţiuni mici ale um pluturii colmatate,-
, curăţirea rep ararea şi
,
com pletarea pie selor de susţinere la galerii precum şi
asigurarea, unei v e n ti la ţii bune - m enţinerea pan telo r şi
îm brăcăm intei de protecţie a suprafâţii , solului deasupra- ,
drenurilor urm ărind perm , anent d a r în special după ploi
ca să nu se producă infiltraţii în .d re n a apelor m urdare de
suprafaţă .
Drenurile ecran se în treţin la fel ca şi drenurile obişnuite
C onstrucţii cu rezultate bune în com baterea alunecărilor .
la debleuri sîn t zidurile de Sprijin com binate cu drenurile. în,
treţin erea lor se face conform indicaţiilor
. date la pct 88
p en tru d re n u ri şi ziduri de sprijin
S-a m enţionat în rep etate rîn d u ri despre . im portanţa p
lan taţiilo r în acţiunea de consolidare a taluzurilor În treţin
erea plantaţiiloi necesită cunoştinţa speciale; ea executîndu-se
după aceleaşi. norm e şi reguli ca şi p erdelele de protecţie.
contra înzăpezirilor O îngrijire deosebită cer puieţii, în primii
doi ani .
în cazul plan taţiilo r de pe taluzuri în alunecare la. în
tre ţin ere a puieţilor trebuie respectate anum ite reguli
speciale Este interzisă . a rătu ra com
, pletă terenului între ... ,
rînduri Pă m întul se afinează în ju ru l ,fiecărui pom pe o
suprafaţă de
50...80 cm diam etru în tre rînduri care se situează la 2 3 ,
m se lasă o fîşie de , păm înt cu iarba neatinsă care are ca
scop ...
să apere de spălare suprafaţa .terenului şi an tre n are a păm
întu lui în timpul ploilor toren ţiale şi în perioada topirii
zăpezii îîn primii 3...4 ani plivitul şi afînatul terenului în ju
ru l p uie ţilo r se face de 5 6 ori pe an; puieţii uscaţi se
înlocuiesc cu alţii noi de aceeaşi specie
91) ntreţinerea lucrărilor de combatere a umflăturilor
,
La revizia tehnică (pct. 41) s-a . ară ta t că um flăturile
se m anifestă în special în debleuri şi p entru com baterea
lor se execută drenuri de mică , adîncime sub şanţurile de
scurgere sau alături de ele cu sau fără înlocuirea m
aterialului din platform ă prin tr-u n m aterial drenat
Cînd se execută lucrări de racordare a cocoaşelor pe tera-
săm entele de acces Ia poduri calea pe pod se ridică pe to
ată

166
înălţim ea cocoaşei, panta de racordare executîndu-se în
.
afara podului
92) întreţinerea lucrărilor de combatere a
surpărilor şi prăbuşirilor
La căile ferate care străb at regiunile cu fenomene carstice
sau cu Vechi exploatări miniere abandonate; lucrările de în
tre ţ i n e r e a terasam entelor şi terenillui din v ecin ătatea căii
ferate Se e ie c u tă eu m ultă atenţie şi îngrijire; lipsa de
atenţie din partea personalului de revizie şi întreţinere
poate duce la evenim ente cu consecinţe . catastrofale
Lucrările speciale de com batere constau dintr-o îmbrăcăm
inte elastică a şanţurilor care să excludă oirce infiltraţie a
apei.
Tipurile de ’hidroizolare. a şanţurilor au fost arătate la
revizia tehnică (pct. 42)
întreţin erea hidroizolării
, fundului şi pereţilor şanţurilor
se execută permanent
, . , fără am înări şi constă în astuparea
,
crăp ă tu rilor apărute fie cu lapte sau m ortar de ciment fie ,
cu paste bitum inoase sau. am estecuri de nisip cu reziduuri
de petrol după tipul îmbrăcămintei ,
O m enţiune speciaţă pentru în treţin erea
hidroizolărilor secţia de în treţinere este obligată sa
cunoască reţeta exactă cu m aterialele şi modul . de preparare
a hidroizolărilor utili zate la fiecare lucrare din raza secţiei
sale , ,
Cînd zona periclitată este consolidată cu drenuri
. de ad în
cime prin . care se captează şi se scurg apele subterane în
tre ţinerea. lor se face după indicaţiile date la pct 22 cu o
grije în plus ca funcţionarea d renurilor să fie sub
observaţie continuă
i
93) întreţinerea lucrărilor de combatere a căderilor
de stînci ş de grohotişuri
La revizia tehnică (pct. 43) sînt arătate construcţiile ce se
ex ecu tă pentru apărarea liniei contra căderilor de stînci şi
de grohotişuri :
— plombări cu beton ;
— îm păduriri de versante şi lucrări anexe ;
— contrabanchete cu ziduri de mică înălţim e la margine;
— baraje de , reţinere la baza v ersantelor ;
— baraje de reţin ere sau de dirijare la o înălţim e conve
nabilă pe versant combinate cu contrabanchete ;

167
— tuneluri ş i polate.
Indicaţiile d etaliate în ce priveşte în treţin erea construc
ţiilor de scurgere a apelor de suprafaţă , a plantaţiilor , a zi
d urilor de sprijin, — descrise anterior — sînt valabile şi în
cazul lucrărilor ce servesc pentru com baterea căderilor
.
de stînci
în cele ce urm ează se dau îndrum ări speciale de în treţi
n ere pentru m enţinerea eficienţei acestor construcţii.
C ontrabanchetele se curăţă sistematic de pietrele îngrăm
ă dite
, care împiedică scurgerea norm ală a apei şi
înrăutăţesc condiţiile de reţinere a pietrelor ce cad de . pe
versante
în spatele b arajelo, r de reţinere se m enţine perm anent
un spaţiu suficient de larg astfel ca .să fie capabil în orice
mo- iţient să intercepteze pietrele în cădere ' Pentru
, aceasta
spaţiul din spatele barajului trebuie să fie cu răţat p erio d ic
păstrîn-
, ... du-se
, . perm anent din înălţim ea barajului o rezervă
de cel p u ţin 1 0 1 5 m ,
Spaţiul deasupra tunelului
, şi polatelor construite
, special
pentru apărarea căii ferate se curăţă de pietrele blocurilor şi
grohotişurile care ar putea împiedica căderea liberă a m
ate .
rialului şi prin aceasta să producă îngrăm ădiri masive , de m a
teriale deasupra acestor , construcţii .
Toate deteriorările la construcţiile de apărare provocate .
de blocurile în cădere se repară fără întîrziere N eluarea
de măsuri la timp duce la distrugerea to tală ,a construcţiilor
Zidăria de piatră sau de beton a barajelo , r se întreţine
în bună stare prin refacerea rostuielii deteriorate
. înlocuirea p
ie trelo r dezagregate şi zidirea celor dislocate precum şi.
prin astuparea crăpăturilor cu m ortar de ciment
Se asigură scurgerea apei din spatele b arajelo r de reţinere

168
a nexa

PLANIFICAREA ŞI URMĂRIREA LUCRĂRILOR DE ÎNTREŢINERE


CURENTA LA PODURI , TUNELURI ŞI APĂR ĂRI ŞI CONSOLIDĂRI
TE TERASAMENTE

Pe linia de planificare, difuzarea şi urm ărirea p re


sta ţiilor la în treţin erea lucrărilor de artă se v a face pe baza
obi ectelor convenţionale (1 obiect de artă convenţional=0 ,
0181 km convenţionali=4 , 17 oameni zile), care vo r
corespunde la un num ăr de oameni zile program aţi
contabilizaţi efectiv la în treţin
. erea lucrărilor de artă
In ceea ce priveşte program area şi urm ărirea reală
a lucrărilor de în treţinere curentă la poduri , tuneluri şi
restul lucrărilor de artă (drenuri
, pereuri
, ,diguri baraje
,
ziduri ,d e sprijin curăţiri, de stînci curăţiri
, de albii com
pletări la an, rocamente) de la Serviciul , L regional la Secţia,
L şi district precum, şi invers se v a face num ai pe bază de ,
date reale in dividualizate pe lucrări şi stabilite în urm a
unui recensăm înt şi care să poată fi verificate . în orice
moment ,
M ai jos se dă o tab elă de echivalare a prestaţiilor ,
în bucăţi de artă convenţională şi în km convenţionali ,
precum şi num ărul de oameni. zile pe u n itatea de prestaţie
tran sfo r m ată în obiecte convenţionale
1
N u m ă ru l K ile m e tri
l dtee am ădseuor bă ie cd te
N u mUă nruita e a cr tă
e n v eionn- a
D e n u m ire a p re s ta ţie i li co ţ de o a m e n -i
co n v e n - re s p u n zile
ţie n a le z ă to ri
0 1 2 ,3 ,4 ,5
,
1 D renuri m2 05 001 ,
2
210
P e reu ri zidite m2 03 0006 1
26

169
( c o n t in u a r e )
N u m ă ru l K ilo m e tri
£ru l o i ecte conven Numă
Den urnirea p re s ta ţie i U n ita te a de ob
de m ă s u r ă de a r tăi ţliona co- de i
oam en
conven respun zile
£ ţio n a le z ă to ri
0 1 __2___ 3 4_ 5
i , , ,
P e reu, ri uscate
, n2 02 0 004 0
84 , ,
Diguri baraje ziduri de
A , ,
sprijin m3. 05 0,01
, 2, 10
5 C u răţiri de stînci km 75
, ,1 50 315 , 00
6 In frastru ctu ri de zidărie buc ob. ,1 0 018 ,4 17
7 In frastru c tu ri de lemn ,2 8 , 0 056 11
, 76
8 Podeţe tub ulare m 05 ,
0.01 2, 10
9 S uprastructuri de lem n (urşi) m de urs 06 0, 012 ,2 52
10 P latelaj de lem n m2 0,1 0 42
m2
0 002
TI P latelaj
, metalic ,0,1 ,0 002 ,0 42
12 S up rastructu ri de , , ,
zidărie
(bolţi plăci) m2 02 0, 004 0, 84
13 Revizuire de poduri metalice t 0, 3 0, 006 1, 26
14 Revizuire anuală de tabliere , , ,
din fier pu dlat t 0,1 0, 42
m2
0, 002
15 Revopsire poduri metalice 0 06 0, 0012 0, 252
16 Revizuirea tu n e lu rilo r km 23 00 0 46 96 60
17 C u răţirea albiilor . m3 ,0,1 ,0 42
18 Completări de anrocam ente m3 0,1 ,0 002 0 42
0 002
19 L ucrări diverse ce se exe
cută pe bază de deviz O Z. 03 0 006 1 26

,
Se precizează că lungimea podeţelor tubulare se măsoară
tran sv ersal pe cale şi prin bucată obiect la infrastructuri
,
(fie d e zidărie fie de lemn) se înţelege o parte componentă
,
din acea infrastructură (de exemplu un podeţ. cu aripi şi
radier are şapte bucăţi obiecte rezulţate astfel : două pentru
culeele propriu-zise p atru aripi şi una pentru radier)
TABLA DE MATERII
Pag .
Prefaţa
........................................................................................................... 3

PARTEA 1NT !I

REVIZIA TEHNICĂ A LUCRĂRILOR DE ARTĂ

C apitolul I
i i i il
R ev z a tehn că a podur or

A. P .od uri provizorii ..........................................................................


.
6
§ 1 In fra stru c tu ra ..........................................................................
6 .
. 1) In fra stru c tu ra din s t i v e ......................................................... 7
2) In fra stru c tu ra dincapre . .. . 7
.....................................................
3) In fra stru c tu ra dinp iloţi b ă t u ţ i ........................................... 8
4) In fra stru c tu ra dinc ă s o a i e ................................................... .
10 .
§ 2 S u p rastru ctu ra .........................................................................
10 . .
. 5) Elemente comune la toate su p rastru ctu rile . .. . 1 1
6) S u p rastru ctu ra din grinzi del e m n ....................................
. 11
. 7) S u p rastru ctu ra din pachete de şine cu traverse rezem ate 13
8 ) S u p rastru ctu ra din pachete de şine cu traverse a tîrn a te
. 9) S u p rastru ctu ra din grinzim e t a l i c e ..................................
12
13
. 10) S u p rastru ctu ra din tabliere metalice demontabile .
. 13
B Poduri sem idefinitive cU caracter provizoriu 14
11) Indicaţii g e n e r a l e .................................................................. 14
C Poduri sem idefinitive ................................................................. 14
§ 3 In fra stru c tu ra ..........................................................................
15
12) Indicaţii g e n e r a l e .................................................................. 15
§ 4 S up rastru ctu ra ..................................................................
16
13) Indicaţii g e n e r a l e .................................................................. 16
D P oduri definitive .........................................................................
16
§ 5 P od u ri definitive cu tabliere m e t a l i c e ................................
16
14) I n f r a s t r u c t u r a .......................................................................... 17
15) S u p r a s t r u c t u r a .......................................................................... 17

171
Pag.

§ 6
. P o d u ri definitive din z i d ă r i e .................................................
. 20
16) In dicaţii g e n e r a l e ..................................................................
20
§ 7 Podeţe t u b u l a r e .......................................................................... 21
17) In dicaţii g e n e r a l e ..................................................................
21

Capitolul
II

Revizia teh nică a tun elurilo


r
18) Cauzele d e g r a d ă r i l o r ..................................................................
23
19) E fectuarea reviziilor..................................................................
. 24
20). Modul de exam inare.................................................................. .
29 .
.
Capitolul I . . .
II . .
.
Revizia tehnică a terasam entelor şi a lu crărilo r de .
artă pen tru a p ărarea şi consolidarea lor
A P ericlitarea terasam entelor
.............................................34
§ 1 Acţiunea apelor de s u p r a f a ţ ă ........................................ 34
, . .
21) A f u i e r e a ................................................................................. .35
22) E r o z i u n e # .................................................................................
35
. 23) In u n d area liniei de către apele de revărsare . . . 3
7
24) Efectele provocate de torente şi de ape din ploi 38
§ 2 A cţiunea apelor s u b t e r a n e .............................................
39
25) D eform aţii în corpul ram bleurilor .
.................................
40
26) D eform , aţii din cauza terenului de bază nestabil . . sub . ra m.
.
bleuri ...........................................................................44
27) A lunecări în d e b l e u r i . . .
. .........................................................46 . .
28) U m flături în p l a t f o r m ă ........................................................ ,
47 . .
29) S u rp ări şi p r ă b u ş i r i ................................................................
49
30) Căderi de stînci şi de grohotişuri avalanşe 50
B. L ucrări de a rtă p en tru a p ărarea şi consolidarea terasam
ente
lor ........................................................................... 51
§3 L ucrări de a rtă p en tru a p ă ră ri de terasam ente
51
31) j-.ucrări p en tru com baterea a f u i e r i l o r
...............................52
32) L u crări p e n tru com baterea eroziunilor p rin îm brăcări
de m alu ri
........................................................................... 55
33) L ucrări p en tru com baterea eroziunilor p rin ap ă ră ri
de m alu ri
.......................................................................... 58
34) L ucrări p e n tr u com baterea eroziunilor p rin rectificări de
m aluri corectări de coturi şi regularizări 63
35) L ucrări contra inundăH i liniei de către apele de rev ărsare 66
J 6) L ucrări de com batere a efectelor provocate detorente 68
37) L ucrări p e a tru scurgerea apelor din ploitorenţiale sau
de
lungă d u r a t ă ......................................... ........ 71
§ 4 L u cră ri de a rtă p en tru consolidarea terasam en telo r
71
31) L u crări p e n tru prev enirea ş i com baterea lăsăturilor p u n
gilor de b a last şi alun ecărilo r în ram b leu ri
72
39) L u crări de a rtă executate în cazul terenu lu ide bază nestabil 85

172
Pag.

40) L ucrări de a rtă p en tru com baterea alunecărilor în debleuri 86


41) L ucrări co ntra u m flătu rilor . . • • . 8
7 .
42) L ucrări p en tru com baterea su rp ărilo r şi prăbu şirilor
. 88
43) L u crări con tra căderilor de stînci şi de grohotişuri • 89

PARTEA A DOU
A

ÎNTREŢINEREA LUCRĂRILOR DE ARTĂ

Capitolul
I
.
. în tre ţin e re a pădu
rilor

A P o du ri provizorii ...........................................................................
93
§ 1. In fra stru c tu ra ...........................................................................
93
44) In fra stru ctu ra din s t i v e ......................................................... .
93
45) In fra stru c tu ra din capre .
..................................................94 .
46) In frastru c tu ra din p ilo ţi b ă t u ţ i .......................................... . .
. 95 . . . .
47) In fra stru c tu ra din c ă s o a i e
. ...................................................100
§ 2. S u p rastru ctu ra ...........................................................................
101
. 48) V erificări şi dispoziţii c o m u n e .........................................
101
. 49) S u p rastru ctu ra din grinzi del e m n ...................................
. 103
50) S up rastru c tu ra din pachete de şine cu traverse rezem ate 103
51) S u p rastru ctu ra din pachete de şi-ne cu trav erse a tîrn a te 104
.52) S up rastru c tu ra din grinzi metalice (laminate sau nituite) 104
53) S up rastru c tu ra din tab liere metalice dem ontabile 105
.
B Poduri sem idefinitive cu caracter provizoriu 107
54) Ind icaţii g e n e r a l e ..................................................................
107
G Poduri sem idefinitive .................................................................. 107
§ 3 In fra stru ctu ra ...........................................................................
107
55) Indicaţii g e n e r a l e .................................................................. 107
§ .4 S uprastructura ........................................................................... HO
56) Indicaţii g e n e r a l e .................................................................. 110
D Poduri definitive .......................................................................... HO
§ 5 P oduri definitive cu tablierem e t a l i c e
...................................110
57) I n f r a s t r u c t u r a ..........................................................................
110
58) S u p r a s t r u c t u r a ..........................................................................
HO
§ 6 P oduri definitive dez i d ă r i e ...................................................115
59) Indicaţii g e n e r a l e .................................................................. 115
§ 7 Podeţe t u b u l a r e .......................................................................... 117
60) Indicaţii g e n e r a l e ..................................................................
117

Capitolul
II

în tre ţin e re a tu n elu


rilo r

§ 1 în interiorul t u n e l u l u i ..................................................................
119
61) Ş anţuri ..................................................................................
119
62) Barbacane şi r i g o l e .................................................................. 120

173
Pag.

63) I n f i l t r a ţ i i ...................................................................................120
64) Nişe şi barb acane . . . . .........................................121
65) Z idărie ...............................................................................121
66) A erisire şi ilu m inare ......................................... ........ . 122
§ 2. In ex terio ru l tu nelu lui . .................................
122
67) Ind icaţii g e n e r a l e ................................. ........ 122

Capitolul I
i I lI i l
il
i li l
În treţ nerea terasam ente or ş a ucrăr or de
. artă pentru apărarea ş conso darea or
.
A Î n tre ţin e re a t e r a s a m e n t e l o r ................................................
124
§ 1 Ind icaţii cu caracter g e n e r a l .............................................
124 . .

,
68 ) A p lan area şi m en ţinerea în stare de cu răţenie a prim ei
de b a l a s t .................................................................................. 125
69) A planarea şi cu răţirea b a n c h e t e l o r ................................. . . 125
70) în tre ţin e re a taluzurilor la ram b leu ri şi debleuri . 125
71) C urăţirea şan ţu rilo r de s c u r g e r e ................................. 127
§2 în tre ţin e re a terasam entelor p ericlitate de apele de suprafaţă .
. 128 .
,
72) în tre ţin e re a terasam entelor p ericlitate de afuiere 128
73) în tre ţin e re a terasam entelor periclitate d e eroziuni 131
74) 1întreţinerea terasam entelor periclitate de apele de rev ărsare 132 .
75) în tre ţin e re a terasam entelor periclitate de ape din ploi . 133
. . . .
§ 3 în tre ţin e re a terasam entelor p ericlitate de ape su b teran . e.
134
76) R am bleuri periclitate de lăsături pungi de b a last şi alu
necări .........................................................................................134
. 77) R am bleuri cu deform aţii din cauza terenului de bază 137
78) Debleuri p ericlitate de a l u n e c ă r i ........................................ . . . 138
79) Terasam ente cu um flături în platform ă 140
80) Terasam ente cu su rp ări şi p răb u şiri în platform ă 140
81) Terasam ente p ericlitate de căderi de stînci şi de grohotişuri 141
B. în tre ţin e re a lu crărilo r de a rtă p en tru ap ărarea şi consolidarea
t e r a s a m e n t e l o r .........................................
,
.........................................143 . . . .
§4 în tre ţin e re a lu crărilo r de a rtă p en tru a p ă ră ri de terasam
ente 143
82) în tre ţin e re a lu crărilo r de com batere a afuierilor
.83) în tre ţin e re a lu crărilo r de143 com batere a eroziunilor p rin îm
- b răcări de taluzuri şi de m a l u r i .........................................
146
84) în tre ţin e re a lu crărilo r de com batere a eroziunilor p rin
a- p ă ră ri de m a l u r i ..................................................................
148
85) în tre ţin e re a lu crărilo r de com batere a eroziunilor p rin recti
ficări de njaluri corecţii şi regularizări 151
86) în tre ţin e re a lu crărilo r de com batere a in u n d ării liniei de
către apele de rev ărsare ale r î u r i l o r ................................. 152
87) în tre ţin e re a lu crărilo r de com batere a efectelor provocate
de torente .............................................................................. 153
§ 5 în tre ţin e re a lu crărilo r de a rtă p en tru consolidarea te rasa
m entelor ..............................................................................
155

174
Pag.

l u c r ă r i l o r d e c o m b a t e r e a l ă ,s ă t u r i l o r p u n g i l o r
88) Î n t r e ţ i n e r e a
d e b a l a s t şi a l u n e c ă r i l o r î n r a m b l e u r i. . . . 155
l u c r ă r i l o r d e a s a n a r e a t e r e n u l u i d e b. a z ă
89) î n t r e ţ i n e r e a 164
90) î n t r e ţ i n e r e a
l u c r ă r i l o r ....d e c o m b a t e r e a a l u n e c ă r i i î n d e
bleuri
164 .
...
91) î n t r e ţ i n e r e a l u c r ă r i l o r d e c o m b a t e r e a u m f l ă t u r i l o r 166
92) î n t r e ţ i n e r e a l u c r ă r i l o r d e , c o m b a t e r e a s u r p ă r i l o r şi p r ă
buşirilor .................................................
167
. î n t r e ţ i n e r e a l u c r ă r i l o r d e c o m b a t e r e a c ă d e r i l o r d e s tîn c i
93)
şi d e g r o, h o t iş u r i ...........................................................................
. . . . 167. . '
Anexă P l a n i f i c a r e a si u r m ă r i r e a l u c r ă r i l o r d e î n t r e ţ i n e r
e c u r e n t ă la p o d u r i t u n e l u r i şi a p ă r ă r i şi c o n s o l
id ă r i de terasa
mente ......................................
169

175