16032016

rEMA 2: No[iuni

de balistica

SEDINTA 1: : Balistica interioard

/\

Intrebttrile de studliu
l.Notiunile balisticii interioare.
2.Fenomenul tragerii.
3.Densitatea de incircare, rezistenla, uzura gi vivacitatea tevii.

oBrEcrvELe oe nerenrulA:
1.

Si

2.

poati si formuleze fenomenul tragerii;

Si explice capacitatea de rezistenti gi tipuri

3.

Si

gtie sd precizeze scopul balisticii interioare;

armamentului de infanterie.

de uzuri a tevilor

SECVENTA DE INSTRUIRE Nr.1

NoTtuNE oe

aeusncA tNrenpenA

g/ sARC//v/LE

uorAnire oe re

BALISTICA INTERIOARA - este gtrrnla ce se ocupa cu studrerea

proceselor ce au Ioc in timpul tragerii, indeosebi la miqcarea
glonlului (grenadei) prin canalul levri

Sarcinile hotdrdte de aceasta gtiin[a sintcalcularea.

l.Lungimii gi grosimii {evii.

2.Numdrului de ghinturi.
3.Cantitata[ii de pulbere din cartug.
4.Forma gi greutatea glon[ului.
5.Calibrul armei etc.

16032016

SECVENTA DE INSTRUIRE Nr.2

FEN)MENULTRAGERil $t PERT2ADELE DAR|t FocuLUt

LOVITURA (impugciturd) - se numegte

fenomenul de aruncare a glontului
(proiectilului) din canalul tevii armei
sub actiunea energiei gazelor
formate in urma arderii Tncirciturii
de pulbere.

SEC ENTA DEINSTRUIRE Nr2

FENOMENtJL TRACERr

PER o DED R FOC

in timpul arderii incdrcdturii de pulbere:

25-35% de energie se consuma pentru ai da glontului miqcare (lucrul de baza).
15-25o/o de energie

la indeplinirea acliunilor addugdtoare:

- inqurubarea glontului in ghinturi;

- migcarea gi frecarea glontului prin canalul {evii;

- incdlzirea pere[ilor tevii, tub-cartugului qi glontului;

- miEcarea pd(ilor, mobile a armei

40% de energie nu se intrebuinleaza
- se pierde dupd ce glonlul pardsegte canalul levii.

impugcitura (lovitura) se produce intr-o po(iune de timp foarte

scurtd (0,001 - 0,06s.).

1603.2016

SECVENTA DE INSttRUIRE Nr2

FEIVOME t/ TRA GER

Lovitura

se impdrte

PER 0 DELEDttRrr

FOC t/J

convenlional in 4 perioade succesive:

perioada INITIALA.
.- perioada PRIMA sau DE BAZA.
i perioada a DOUA.
} perioada a TREIA sau de POST-ACTIONARE A GAZELOR.

INITIAL decurge de la nceputul arderiincttrclturii de pulbcre

glonlului fn ghinturile tev .In
pantt la fn,urubarea deplintt a cttm
tilnpul acestei perioade in canalul tev Se prOduce prcsiunca gazclor

nvinge rezistcnta
necesartt pentru a nlisca gloniul din 10c si a
cttm ,iila tnsurubarca fn ghinturile leV
Aceasttt presiune se numeste prcsiune de fortareo Ea atingc
300=de kg/cm2,in dependenttt de COnstructia ghinturiloL greutatca
g10ntului,tttriei cttm ,ii glontului.Ardcre lncttrcltur dc pulbcre in
aceasta perioadtt decurgc tntr un voluln permanent, iar rniscarca
g10nlului se incepe ilnediat duptt ce in canalul tcvH SC atingc
presiunea de fortare.
Pcrioatll
I

nitiali

16032016

PRIMA sau DE BAZL decurge

cle Ia

inceputul mirycirii glonfului

pf,n[ la momentul ardcrii depline a incirc[turii de pulbere. In

aceasti perioadl arderea inclrciturii de pulbere se schimbii loarte
rapid.

La inceputul perioadei cf,nd l'iteza dc miqcare a glon(ului prin

canalul (evii incl nu cste mare, cantitatea gazelor creqtc mai repede
decit creqterea volumul dintre fundul glon(ului gi fundul tubcartuqului.
Presiunea gazelor brusc cregte qi atinge mflrimca maximali (dc
exemplu, Ia armamentul cu glon{ sub cartuq model 19.,13 - 2800
kg/cm2, iar suh cartu; model 1908 - 2900 kg/cm2.
l)cnoada

( de bazn )
Perioada

Inifall

Aceastl presiune se numegte presiune maximall. Ea se formeazl

Ia armamentul cu glon{ la parcurgerea glon{ului distantci dc 4-6
cm. Apoi, in rczultatul mlririi rapide a vitezei glonfului, r'olumul
dintre glonte gi tub-cartuq se mireqte mai repede decf,t scurgcrea
gazelor noi. Presiunea incepe sI scadl qi spre sfflrqitul perioadci
este egall cu2l3 a presiunii maximale.
Yiteza de miqcare a glon(ului permancnt creqte^ qi la sff,rqitul
perioadei atinge aproximativ 314 a vitezei ini(ialc. Inclrcitura de
pulbere arde complet cu pu(in timp inainte ca glonful sI
plrlseasci canalul fevii.

l)crioacla I
( dc bazri )

16032016

PERIOADA A DOUA se prelungeste de la momentul ardcrii

dcpline a inclrctttur de pulbere pantt la momentul aruncttr
g10ntului din canalul leV Cu inccputul acestci pcrioadc scurgcrca
nstt gazele inflerbantate si
gazelor de pulbere se terFrlin

comprilnate puternic se dilat , actionand asupra glontului si

lllttresc viteza de lmi car

Scttderea presiun

la reteztttura tev

lperioada a doua decurge destul de rapid,i

=preSiunea la gura teVil la difcrite tipuri de
f

rmtt constituie 300-900 kg/cm2.

/iteza glontuluitn mOmentulie,irii lui din canalul tevH VitCza la

gura tev este putin lnai nlictt decat viteza initial

La unele tipuri de armamcnt cu glont in deOscbi cu tcava SCurt

(1919X9 pl lM)poriOada a doua se termintt duptt aruncarea
g10,tului din canalul lCV

I\:rioada
In

tiali

l)crioedrt

lrezi

( clc

)crio:rrllr

PERIOADA A TREIA, perioada post-acfiunii gazclor sc

prelunge$te de la momentul arunc[rii glonfului din canalul fcr ii
pfini la momentul sfdrEirii ac{iunii gazelor asupril fundului tubcartu$ului.
in decursul acestei perioade gazele <Ie pulbere, ce sc scurg din
canalul (evii cu viteza de 1200-2000m/s prelungesc sI ac{ionczc
asupra glon{ului qi ii mlresc viteza. Glontul cap[tI viteza
maximali la sfirgitul perioadei a treia la deplrtarea de cf,{iva zeci
de centimetri de la gura canalului fevii. Aceastd perioadir sc
terminl atunci, cind presiunea aerului se egaleazi cu prcsiunca
gazelor.

l)c'riord',r I
( tlL'

lrtzi

'

'
11

11

:tll l

16032016

VITEZA INITIALA A GLONTULUI, ESENTA EI PRACTICA

VITEZA

INII'lALi

se nume$tc vitcza

mi;cIrii gkrn(ului

la

gura canalului 1evii.

Yiteza ini{iali se ia convcnfional, care este pu{in mai marc
dccit l'iteza glon(ului la gura fcvii ,si este mai mic:i tlcciit r itczir
maximali.
Ea se detcrmin:i experimental. M:irimca ritczci initiale cstc
ardtat in tabelele de tragere qi in C IT.
Viteza iniliali cstc una din cele mai importantc caractcristici dc
lupt:i a armci.

La mIrirea vitezei iniliale se mlrcqtc distan(a dc t.ltor a

glon(ului, distan{a loviturii directe, puterca de lovirc ;i
pltrunderea glonfului, se micqoreazi ac{iunea factorilor cxtcriori
asupra lui in zbor (for{a dc rczisten{l a ae rului ctc.).

Mirimea vitezei ini(iale a glon{ului depinde de lungimea

{evii, greutatea glon(ului, greutatea, temperatura qi
umiditatea inclrclturii de pulbere, formele gi mirimca
granulelor de pulbere gi densitatea incirciturii.
Cu cit este mai lungl {eava, cu atit mai mult timp asupra
glon{ului va actiona gazele de pulbere qi cu at6t mai mare va fi
viteza ini(ial5.
Avind lungimea {evii qi greutatea incirciturii de pulbere
constante viteza ini{ial5 va fi cu atit mai mare, cu cit va fi mai
mici greutatea glon{ului.

16032016

RECULULARMEI

RECUL se nume$te mi$carea armei (fevii) in urml in timpul

tragerii. Reculul se simte prin impuls in um5r, minl sau sol.
ENERGIA RECULULUI la armamentul cu glon( individual
deobicei nu deplqeqte 2 kg/cm2.
Forfa de ,'i
For(a de rdc

RECULULARMEI

l,a tragcrea {in armamentul automat, construcfia clruia se ltirt.ttrt.ir 1rc lrrlosirc:r
energiei reculului, o parte din ea se folosegte pentru imprirnarea rni5cririi pIr[ilor nrobilc

gi pentru reinclrcarea armei. Ca rezultat energia reculului la tragerea din:t5rr till tle
armament este mai micl (AKNl, AK-7.1, Rl'K, PKNI ctc.). decit la tritgcrert tlin
armamentul neautomat (puqca Nlosina eil.l,62 mnl etc.) sau din artllit.Ilentul ztltonlat.
construcfia clruia se bazeazd pe principiul folosirii energiei gazclor tlt' l:r rtrtlcre:t
pulberii (KPVl').

Centrd de gttu te

16032016

REC RME

Puterea presiunii gazelor de pulbere (puterea reculului) 9i

puterea de rezisten{i a reculului (sprijinirea patului, minerului,
centrul de greutate a armei qi etc.) sunt dispuse nu pe o dreaptl
qi indreptate in direc{ii opuse. Ele formeazl unele for(e, sub
ac{iunea clrora (eava armei se abate in sus.

La armament automat,Care are oriiciu pentru evacuarea

gazelor'n teav ,ln rezultatul presiun gazelor asupra peretelui
din faltt a camerei de gaze,gura tev ;la tmpu ctttur ,putin
abate lateral,'n partea opustt dispuner riflciului de evacuare a

m
ln scopul lllic orttr inlluentei negative a reculului asupra

rezultatelor trager

la unele tipuri de armament cu glont se

folosesc instalal speCiale

74 etc )

compensatoare(AKVI,AK-74,RPK

Gazele iesind din canalul lev , 10Vindu se de pttretii

compensatorului,teava Se lastt in jos si stanga

in a rtt de aceasta,la tragere leava armei execu

iscttri

oscilatore vibreaz in rezultatul vibriliei 10vitura in nlomentul

ie,irii glontului poate la fel stt se abattt de la po2ilia inilial

orice direclie(ln Sus, jos, st,nga, dreapta). l rilnea acestei

abateri se mttreste la folosirea ne corecttt a sprijinului armei
pentru tragere.

16032016

SECVENttA DE INSttRUIRE Nr 3
4/ZARE C JVA

EVrr s

cntJzELE PROVOC

R Z R

{eava se expune uzlrii.

Cauzele ce provoacil uzarea (evii se poate impar{i in 3

in p.oce.rl tragerii
grupe principale:
1.

Chimici.

2. Mecanici.
3. Termici.

SECVENTA DE INSTRUIRE Nr. 3

fEw gt :AUZELE pnovocAru uzuRu
CAUZELE CARACTERULUI CI.IIMIC
in rezultatul motivelor chimice in canalul fevii sc formeazl zgur[. carc
influen[eazI Ia uzarea canalului fevii. Zgura se coml)une tlin soluIii solubile si nc
UZAREA cANALULIJI

solu bile.

Solutii solubile reprezinti din sine siruri, ce se Ibrmeazi Ia erploziir sullst:tnIei rlt'
lovire a capsei (in principiu clor, potasiu). Stratul solutril absoarbe urnitlit:rtcl tlin uer li
formeazl solufia carc provoacl oxidarea.
Sululiile ne soluhile:r zgurii sunt:
- ccnu$a care se formeazl la arderea inclrciiturii de pultrere,
- rumegugul rupt de pe inveligul glonfului,
- alaml topitl din tubul cartugului,
- plumb - tollit de la fundul glonfului,
- metal topit din f eavi qi rupt dc la glonte.
Solufiile ne solubile in prezenfa sirurilor valoreazl (mIreSte) ruginireu. I)acir rlupir
tragere nu se inlituri toath zgur{, atunci canalul fevii intr-o perioadl scurtit in locurilc
efectulrii stratului de crom se va acoperi cu ruginii, dupii inllturarea ei rrintin urtttc.
Dup[ repetarea acestor cazuri, gradul de uzurl a fevii se va ridica gi va a.jurrgc la

aparilia mAnciturii, adicl adincituri in perelii canalului fevii. Curifirea inrediatii a

fevii dupl tragere gi in perioada de 3 zile dupl tragere (perioada de rlcire a rnetalului
tevii) protejeazri arma de la aparilia ruginii.

16032016

SECVENTA DE INSTRUIRE Nr. 3

|JZAREA CANALULIJI TEVil gt CAUZELE pROVOCARtt UZURII

c.\UZ[_t,L, (]ARAC't'[.t{t Lt t ]\tEC.\\t('

Lovirca;i l'recarel glonfului rle ghinturi, curiifirea incorectir $. it. nt. tl. arlucc l:r
itergerea cf,rnpurilor ghinturilor sau rotun.iirea unghiurilor ghinturilor rnti ulcs
marginile din stAnga lor.

CA T]ZELE CA RACTERT] LUI 1'E,ITNI I(]

Temperatura inaltri a inclrciturii de pulbere, dilatarea periodicl a canalului loii 5i
revenirea lui in slarea inifiali aduce la formarea refelei de uznre 5i tnpircr suprafclei

perefilor canalului {evii

in

locurile a;chierii cromului sub acfiunea tuturor itccstor

gi i9i schimbl suprafafa lui, in urnra cirruia se rnirc$te
pltrunderea gazelor pulberii intre glonte gi peretele canalului {evii. sc micSoreazl
viteza inilialS 9i se mirregte temperatura gi imprirgtierea gloanfclor.
Pentru mirirea termenului util al fevii pentru tragere este necesar dc intlcgrlinil
regulile pentru curri(irea gi controlul armelor gi a munifiilor, de luat mirsuri pcnrru
mic$orarea incllzirii levii in timpul tragerii.
cazuri, canalul {evii sc dc

latl

t r1' I t,tTATE.{ T t_\', I r

Se numegte;tosibilitatea perefilor levii de a rezista la o anurnitl presiune a gazclor

pulberii in canalul fevii. A5a cunr prcsiunea gazelor in canalul {evii in tinrpul tragerii nu cste
constanti (unicI) pe toatii lungimea ei, perefii fevii se fac de dit'erite grosinri, nrai gro;i la
culata tevii 9i mai subfiri spro gura fevii. fovile se confec{ioneazl tle a;n grosinrc ca cle sir
poatl rezista la llresiune dc 1,3 - 1,5 ori mai mare decAt cea nr:rximalii. DacI presiunea
gazelor din 0arecare cautd a depa;;it mlrimea, la care este previzut:i rezisten(a fcvii. atunci
poate si se petreacl umt'larea sau ruperea fevii.

Ijmflarea fevii se poate petrece in cele mai multe cazuri cind

in Icarii

llritrunrl

careva obiecte (cirpe, nisip, praf, zgurl etc.).

Pentru evitarea umflSrii sau ruperii canalului fevii e necesar ca tot tinrllul de plstrnt
canalul fevii de la nirnerirea in el la careva obiecte, iar inainte de tragere e neces

verificat canalul fevii ;i inl5turarea impuritltilor.

10

16032016

VI\ACITATEA 'I'EVII
se numeite capacitatea fevii de a rezista la un anumit numlr de lovituri. tlupi carc
ea se uzeazl gi igi pierde calitlfile sale (semnificativ se mlre$te imllrlgtierea gloanlelor
qi se micAoreati viteza iniliall a glonfului qi stabilitatea zborului glon{ului).

Vivacitatea fevilor cromate a armelor de infanterie ajunge la 20 -1(l rrrii lor iluri.
Nlirirea vivacitlfii fevii se atinge llrin ingrijirel corcctii a arrnri si rt's1rt'clrrre:r
regirnului focului.

REGIMUL DE FOC

{IrI a

de lovituri care poate fi executat intr-un anumit tinrp

dluna pieselor gi mecanismelor armei qi iirl inrlutiifirea rezultrtelor tragerii.

se nume$te

numlrul maximal

Fiecare arrnanrent arc regimul siiu tle firc. ln scopul rt'sllect:irii rcginrulrri rlc lirc e
noccsar de efectuat schimbul fevii sau rlcirea ei dupir un anuntil numiir tlc lor iluri. \e
resl)ectarea rcgimului de foc aduce la supraincllzirea fevii 5i ca urnlaro. ll uz:rrc;r
inainte de vreme a fevii, la fel ;i inrlutllirea rezultatului tragerii.