1603.

2016

TEMA 2: Noliuni despre balistica.

qEDINTA 2: Balistica exterioari

Notiuni de balistici exterioari;

Traiectoria 9i elementele ei;
Forma traiectoriei;
Spatiul periculos al terenului gi al
Spaliul defilat 9i spatiul protejat

inillitorului.

oBtEcTtvELE DE REFERTNJA:
gtie sd precizeze scopul balisticii exterioard
2. Sa gtie elementele traiectoriei..
3. Sd de{rna deprinderi in identificarea formelor traiectoriilor
4. Sd fie capabil sd faca distinc{ie intre spa{iul periculos,spatiul defilat qi
1.

Si

spaliul protejat.

/
r'
/

BIBLIOGRAFIE:
lnstruclrunr. Princrpr Sr regulr de tragere cu armamentltl de tnfantene Pag 27 37
Manual pentru instruirea tragerii cu arrnamentul de tnfantefle Pag 123 128
Bazele tragerii armamentului cu glont. Pag. 17-26

RECAPITULARE
1.Ce se numeEte

balistici interioari gi ce studiazi ea

BALISTICA INTERIOARA - este gtirnta ce se ocupe cu studierea

proceselor ce au loc in timpul tragerii indeosebi la migcarea
glontului (grenadei) prin canalul {evl
2. Care sunt perioadele loviturii ?
lnitiala.
Prima sau de bazd.
A doua.
A treia sau perioada de post-actionare a gazelor

16032016

SECVENTA DE INSTRUIRE Nr.1

NOTTUNE DE BALIST|CA

eXreqtOanA

Balistica exterioard studrazd legile migcarii glontului din momentul parasirii

p6nii
la ciderea lui pe pdm6nt.
tevii
Dupd iegirea glontului din leava, gazele avdnd o vitezd mai mare, depdgesc
glonlul qi-i imprimi o acceleratie pozitivd,
Datoritd rezisten{ei aerului viteza gazelor se micqoreazd repede qi gion{ul iese
din norul format de acestea.
Balistica exterioari studiaza condi{iile de migcare a glon{ului in nrediul
exlerior pe baza rmpulsulur primit
. sub acliunea arderii pulberii,
. sub influenta fo(ei de gravitatie.

gr

a fo(ei de rezistenti a aerului.

SECVENTA DE INSTRUtRE Nr.2

$l ELEMENTELE Et

TRATECTORTA

Traiectoria - drumul parcurs de centrul de greutate a glon{ului (proieclrlulur) in

aer, de la iegirea din teave p6na la punctul de cadere.

16032016

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Origineatraiectoriei

3. Ramura urcatoare

14 Ramura coboratoare
1 5. Punctul de incidenta
16. Unghiul de incidenta.
17. Punctul de ochire

Orizontala armei.
Linia de tragere
Unghiul de tragere
Linia de aruncare ELEMENTELE TRAIECTORIEI
Unghiul de aruncare
Unghiul de zvacnire
Punctul de cadere.
Unghiul de cadere
10. Distanta de tragere.

18. Lina de ochire;

19. Unghiul de ochire
20. Distanta ochite
2'1. Ordonata verticala

22. Ordonala balistice

23. Linia de teren al obiectivului
24. Unghiul de teren al obiectivului

11. Virful traiectoriei

12. Sdgeata traiectoriel

CONSOLIDAREA CUNO9TINTELOR

Ce este o traiectorie ?

Traiectoria - drumul parcurs de centrul de greutate a glontului (proiectilului) in

aer, de la iegirea din teavd p6nd la punctul de cddere
Care sunt elementele traiectoriei ?

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

Origineatraiectoriei

Orizontala armei.
Linia de tragere .
Unghiul de tragere
Linia de aruncare.
Unghiul de aruncare
Unghiul de zvacnire.
Punctul de cidere.
Unghiul de cadere.
10. Distan(a de tragere.
11. Varful traiectoriei

12. Sigeata traiectoriei

3. Ramura urcetoare

14 Ramura coboretoare
15. Punctul de incidenta
16. Unghiul de incidenta
17. Punctul de ochire
18. Lina de ochire;
19.
20.
21.
22.
23.
24.

Unghiul de ochire
Distanta ochita
Ordonata verticala
Otdonata balistica
Linia de teren al obiectivului.
Unghiul de teren al obiectivului

16032016

3C R CTER S

TICE E TR
ECrOR E

Traiectoria g10ntuluiin aer are urm

toarclc capacititi:

ranlura coboratoarc cstc 11lai sctllti 5i nlal inclinati.dccat ra1lntlra ttrcitotllc:

tinghiul dc cidcrc cstc 11lai nnarc dccat t 18h itll(lc ll t lcarCi
vitc/a llnali a glontului cste l]lai nlici dccal i111titlla:
la tragerc stlb t lgh iti i dc artincarc lllari vitcza glontultli CStc lllai lllici l1l ral1ltl
1

coboratoare.i lr

la tr lgcrc

sub tinghi de art ncarc l1lic vitcz

l gl()nttlltli cstc 11lai 11 ici

lll punctul de cadere:

tiinpul de llli,care a gloniului pc ralllura urcitoarc cstc 11lai nnic dccal pC r 111l tl ra
coboratoarei
alectoria glontul li Ce sc lotcste n rezultattll coborarii tralcct()rici glo,1(t l1li
tl

lll

aCtiunca fo tci dC gravitatiC i derivaliCi,prc i1lti

Traiectoria grenadei

se

o sctlrti cLl

imparte in doul

bi

frlrti

actir':i

zborLrl srenadci sub ac{iunea fbr{ei dc rcaclie (de la punctul dc ic5irc din
canalul levii pani la punctul unde ac{iunea tbrlei dc reaclie se terrninir).
pasivl - zborul grenadei pe ine(ie.

3C R4CTER STrCELE TRA ECTORIEr

Pentru a executa o loviturd cu scopul de a lovi un anumit obiectiv (linla) este

necesar se se ia linia de ochire.
Ochirea este operatiunea prin care se d5 armei o anumita pozitie in plan
vertical qi in plan orizontal, astfel incat se se asigure trecerea traiectoriei prin
obiectiv.

in cazul unei trageri reale apar gi cateva elemente noi, cunoscute sub
denumirea de elemente ale ochirii.
Linia de ochire (L.O.) este dreapta care unegte ochiul trdgatorului cu
mijlocul crestdturii indltatorului, vSrful cdtarii gi punctul ochit.
Linia de miri este segmentul de dreapta care unegte mijlocul crestdturii
lnaltdtorului cu v6rful cdtdrii. Coincide cu linia de ochire in condi{ii normale de
tragere.

Punctul de ochire (P.O.) este punctul situat in limitele obiectivului sau in

afara acestuia asupra cdruia se ochegte.
P.O. se alege in afara obiectivulur, atunci cand exista vAnt lateral sau
distanta de tragere este mai mare.

16032016

coNSoLtDAREA CUNOgTTNTELOR
Ce sunt principalele caracteristici ale traiectoriei glon(ului ?

- ramura coboratoare este mai scurtd gi mai inclinata, decat ramura urcaloare;
- unghiul de cddere este mai mare dec6t unghiul de aruncare;
- viteza finala a glontului este mai micd dec6t initiala;
- la tragere sub unghiuri de aruncare mari viteza glontului este mai micd in ramura
cobor6toare, iar Ia tragere sub unghi de aruncare mic viteza glonlului este mai rnica in
punctul de cddere;
- timpul de migcare a glonlului pe ramura urcdtoare este mai mic decat pe ramura

cobo16toare;
-traiectoria glonlului ce se rotegte in rezultatul cobo16rii traiectoriei glon!ului sub
actiunea fo(ei de gravita(ie gi derivatiei, prezintd o scurta curb5.

4. FORMELE TRATECTORTEI S/ ESENTA LOR

Forma trarectoriei depinde de manmea unghiulul de tragere

Modificand unghiul de tragere se modifica atat inallimea traiectoriei cit gi drstanla de tragere
Cu marirea unghiului de tragere pAnd la o anumrtd iimita se m;regte indltimea tra ectoner gr dlstanla
de tragere (b6taia). Dace unghiul tragerii se mdregte peste aceasta limita (30-35 grade) inattrmea
traiectoriei continue sA se m;reascd. iar distanta de tragere se mrc$oreaza
Unghrul de tragere cu care se obltne cea mat mare distanta g la care poate alunge gionlrI s.l
1-meste unghiul distantei maxime.
Trarectoritle care se obt n cu ungh uri de tragere mar micr decat ungh Lrl dlstanter maxrnre se n!mesc

traiectorii intinse (razante)

Traiectoriile care se oblin cu unghiuri de tragere mar mari decat unghlul distanter maxrme se nunresc

traiectorii curbe.
Traiectorille care au aceia$i distanta de tragere, dar sunt oblinute cu unghiur de tragere d fente. se
numesc traiectorii conjugate.
Razanla traiectoriei se caracterizeaza prin ridicarea mai mare sau mai mice a aceslela deasupra ltntel
de ochire. La o anumitd distantii traiectorja este cu atat mai razante, cu cit se ridica mai pulin deasupra
Iniei de ochire Razanla traiectoriei poate fi apreciate gi dupe valoarea ungh u u cie ced.rr. (l! cil
ungh ul de cedere este mai mic, cu atat traiectona este mai razant,

Trareclorrr
coolugale

16032016

CONSOLIDAREA CUNOsT:NTELOR
cate tipuri de traiectorii cunoa,teti?

Traiectoriile care se obtin cu unghiuri de tragere mai mici decAt unghiuldistantei

maxime, se numesc traiectorii intinse (razante)
Traiectoriile care se obtin cu unghiuri de tragere rnai mari decit unghiul dlstantei
maxime, se numesc traiectorii curbe.
Traiectoriile care au aceiagi distan!d de tragere, dar sunt obIinute cu unghiur de tragere
diferite, se numesc traiectorii conjugate.

-\-

irarclcre

tra.lol

"

...

LOVTTURA DTRECTA $/ INSEM,VA TATEA Et ?RACT|CA

Lovitura, a cdrei traiectorie nu se ridic5 deasupra lrnrer de ochrre

mai sus de inaltimea unui obiectiv pe distanta ochrtd, se numegte

lovituri directi.
Distan{a pe care glontul nu depegegte indltimea unui obiectiv, se
numegte distanta loviturii directe.

in limitele distanlei loviturii directe, obiectivele pot fi lovite fdrd a

modifica indltdtorul in acest caz, punctul de ochire in inaltrme se
stabilegte la marginea de.1os a obiectivului.

I PO

16032016

OVrT RA D RECIA

sEM tt rfA E

PR4crrC

Distanta lovituril d recte depinde de l /9 /1

ea

ecr t/

raZa/7ra FrarecFOrfe

Cu cit este rnal nalt obiectivul i mal razant traiector a,cu atat
recFe,pe care ob ectivul respectlv
la y
poate filovit cu acela nat`tOr

este ma mare dlsra

Distanta lovituril directe se poate determina dupa tabel p

in

compararea inal!im Oblectivulul cu ordonata tra ectonei med i

Punctul cel
mai [nalt al

traiectoriei

.I

inertatorur
Distanta de
tragere pine la
600m

DISTANTA LOVITURI DIRECTE

SECVENTA DE:NSTRUIRE Nr4

SP/1P PER COS IREA/ s INI ToR t/
POttiunea de teren pe Fntinderea c reia tralectoria nu se ridica mai sus de
in

ltimea obiectivului se numeste spatiul periculos al terenului(Sp PT)

EI depinde de:

.
.
.
.

-1

iniltimeaobiectivului;

//`r

razantatraiectoriei;
relieful terenului,
unghiul de incidentd.

lit.

17. lidDetrderlla s2atiulri ,ericrios el lerrrluhri dc iniillinr(a ofirc.

tiY\rlni li rx;e,)ln t:sir(trri'i.

, F.6`

`
4r
'k

16032016

SPATIUL PERTCULOS, DEFTLAT,PROTEJAT St FOLOS'REA qRACT\CA iN

stTUATtt DE LUPTA.

Cu cit este mai inalt obiectivul gi mai razanti traiectoria, cu at6t este mai
mare intinderea de teren pe care obiectivele pot fi lovite firi schimbarea

iniltitorului.

Panta terenului micgoreazi spatiul periculos al terenului, iar contrapanta il

miregte (dac5 unghiul de cidere este mai mare decAt unghiul de pantd); la
tragerea de sus in jos Sp.P.T. se micaoreazi, iar la tragerea de jos in sus se
meregte.

ln timpul tragerii asupra tintelor, ce se afli la distanti mai mare

decAt

distanta loviturii directe, traiectoria in apropierea v6rfului ei se ridica mai sus

de tinti Si tinta la o distante oarecare nu va fi loviti cu instalatia dati a
inillitorului. Dar lingi tinte va fi aga un spatiu, la care traiectoria nu se
ridici mai sus de tinta lovite.

ll..,

.:

!
1

: : 1,

.`

SECVENTA DE!NSTRU:RE Nr.4

SP Il PER COS TERE s 1/VA

14TOR

POqiunea de teren pe intinderea c reia ramura coborl toare a tralectoriei nu

dep este in ltimea obiectivului se numeste spatiul pericu!os al
in it tOrului((Sp

PI)iSe m soar pe linia de ochire si este def nit de

distanta de la punctul de c dere p n la punctul n care ordonata tralectoriei

nu dep
este fn ltimea Obiectivulul

1lII
Fi .20,I itildtl tt[p 111 il rl ulos al l lllitOrultll,

16032016

SECVENTA DE INSTRUtRE Nr.4

spATtuL pERtcuLos AL TERENULUT $t AL itUAtTarOAUt

Ur

al inal{dtorului depinde de.

inaltimea obiectivului (va fi cu atit mai mare, cu cit este mai inalt obiectivul)
razanta traiectoriei (cu cit traiectoria este mai razanta, cu atit Sp.p.l este

Spatiul periculos

'
.

mai mare

,'ig,

li,

ir;fhcni&

in:illi:lril
vrilui sl

ubir:cii.

r,urulei

tiaicuf:,;i:i asuun
.
.,.
l,tirnrlcr.r spa[rillul

ftri{uln

h
u

al ioil

tiilmului.

SECVENTA DE tNSTRUtRE Nr.5

spATtuL DEFTLAT g/ SpAr/U ?ROTEJAT

Po(iunea deleren dinapoia unei addpostiri pe care nu poate cddea nicr un
glon! daci traiectoria rdmine neschimbaiS se nu-meigte spaliul defilat (Sp.
D.).

unde:
. Sp

.
.

ql)-l).

Spatiul defilat reprezintd po(iunea de teren dintre punctul de in-ciden{a gi

obstacol (acoperire) unde nu vor cddea gloanle trase cu o arma, iara'a se
schimba pozitia sau unghiul de tragere' Sp D. va fi cu atit mai mare, cu cit este mai inalt adapostul si cu cit traiectoria
este mai inalta. El se determind cu ajutorul formulei

= spa{iul defilat;

H. = inaltimea adapostirii, in metri;

Uc = unghiul de cddere, in miimi

Trarectoria intinsa ingreuneaza lovirea obstacolelor adapostite
iar traiectoria curbd ugureazd lovirea lor.

16032016

SECVENTA DEINSTRUIRE Nr.5

SP DEF Ts SP

tl PROTE T

POttiunea de teren'din spatiul defilatin care obiectivul nu poate filovit de glont

se numeste spatiu proteiat(Sp P),Sau spatiu mort.Spauul proteiat Se

determin cu alutOrul formulei

S P.=

10 0

undei
S

P=spauul protelati

=,in IJmea ad postini,in metni

=in lt mea untei(obieCtiVului),in metl:
1000=coeficientul spatiului periculos

e
Cealalta pottiune din spatiul defilatin care obiectivul cu toate c

nu este v zut,

dar poate filovit se numeste spatiu pericu!os(Sp p)

SPArr L PER C LOS,DEFrLAttPROTE AFs FOLOS REA PRACrrC

TUA DE L PTA.
J

Spatiu mon

Punctul de cedere

10

1603.2016

TEMA 2: No[iuni despre balistica.

$EDINTA 2: Balistica exterioari.
Noliuni de balisticd exterioare;
Traiectoria 9i elementele ei;
Forma traiectoriei;
Spatiul periculos al terenului gi al indltatorului.
Spatiul defilat 9i spatiul protejai
OBIECTIVELE $EDINTEI:

1.Sd gtie sa precizeze scopul balisticii exterioarS.

2. Sd gtie elementele traiectoriei
3. Sa detine deprinderi in identificarea formelor traiectoriilor
4. Sd fie capabil si facd distinclie intre spaliul periculos,spaliul defilat gi
spatiul protejat.
.

r'
r'
/

BIBLIOGRAFIE:
lnstruclruni. Pnncipi 9i reguli de tragere cu armamentul de infanterie Pag 27'37
Manual pentru instruirea tragerii cu armamentul de infanterie Pag 123 - 128
Bazele trageri armamentulu! cu glonl. Pag. 17-26