luptătorul trebuie să ştie:

SĂ LUPTE, SĂ SUPRAVIEŢUIASCĂ ŞI SĂ ÎNVINGĂ.

Instrucția Tragerii
Col. Juravschi
 Teмa 1,3
Obiectul și sarcinile Instrucției tragerii.
Noțiuni generale despre balistica
interioară și exterioară.
Pistolul- mitralieră AKM și AK-74.

Col. Juravschi
 Subiecte de studiu:
1. Noțiuni generale despre balistica interioară și
exterioară.
2. Destinaţia, construcția şi caracteristicile tactico-
tehnice ale pistoalelor mitralieră Kalaşnicov cal.7,62mm
AKM şi cal. 5.45 mm AK-74. Muniţiile folosite
3. Ordinea demontării şi montării parţiale.
4.Măsurile de siguranţă la mânuirea armelor de
infanterie (cu glonț) .
5.Reţinirele posibile în timpul tragerii

Col. Juravschi
 Marele unităţi de infanterie
motorizată

Col. Juravschi
Col. Juravschi
Col. Juravschi
Col. Juravschi
 SVD (7,62mm)

PKT(7,62mm)

Col. Juravschi
Col. Juravschi
 Noțiuni generale despre balistica
interioară

• Balistica interioră - este ştiinţa, care

studiaza procesele care se produc în
momentul tragerii în canalul ţevii.
• Tragerea se produce într- un timp
foarte scurt 0,06 – 0,001 sec.
Col. Juravschi
 Patru perioade consecutive în timpul
tragerei
• Perioada prealabila : durează de la
începutul arderii pulberei pînă la
implantarea glonţului in ghinturile țevii.
Presiunea gazelor 250-500 kg/cm2 .
• Prima sau perioada de bază : decurge
de la inceputul mişcării glonţului în
canalul ţevei ,pînă la arderea deplină a
pulberii . Presiunea gazelor 2800 –2900
kg/cm2 .
• Perioada a doua : durează din
momentul arderii depline a pulberii pană
la ieşirea glonţului din ţeavă. Presiunea
gazelor 300-900 kg/cm2
• Perioada a treia sau perioada post
acţiunii gazelor : decurge din momentul
aruncării glonţului din canalul ţevii pînă
la incetarea acţiunii gazelor asupra
glonţului. La 20-30 cm de la retezătura
ţevii glonţul atinge viteza maximă de
zbor .
Viteza initiala (de zbor) a glonţului
se numeşte viteza pe care о are
glontele în momentul ieşirii din
canalul ţevii .Se măsoară pe cale
experimentală la 20-30 cm de la
retezătura ţevii .
Prin marirea vitezei iniţiale putem
obţine:
 bataia maximă a glonţului;
 marirea distanţei loviturii directe;
 marirea efectului omorâtor şi de
străpungere.

Col. Juravschi
Viteza iniţială a glonţului depinde de:
• lungimea ţevii;
• greutatea glonţului;
• greutatea, densitatea şi calitatea
încărcăturii de pulbere .
 Reculul armei
Recul se numeşte miscarea armei (ţevii)
înapoi în momentul tragerii.

Aruncarea parţii dinainte a ţevii armei în sus

la tragere în rezultatul acţiunii reculului.
• Rezistcnţa și uzura ţevii este
determinată de capacitatea pereţilor
ţevii de a rezista la о anumită
presiune a gazelor . Ţevile se
produc cu așa grosime ca să poată
suporta о presiune de 1,3 -1,5 ori
mai mare decît la care sunt supuse
în mod normal. Dacă presiunea este
mai mare se produce fenomenul
umflării (explozie) ţevii.
Cauzele umflării sau exploziei pot fi:
 aflarea in canalul ţevii a obiectelor
străine (nisip, cîlti, glonte);
 folosirea cartuselor, care nu
corespund standardului armei date;
 uzura mecanică a ţevii

Col. Juravschi
Umflarea ţevii
• Vivacitatea tevii - este
capacitatea ţevii de a rezista la
un anumit număr de
împuşcături, în mediu 20-30 mii
cartuşe, dupa care ţeava îşi
schimba calitaţile de lupta.
Regimul de foc - este volumul
maxim de împuşcături Într-un
minut, la care caracteristicile
de lupta a armei nu se
schimbă.

Col. Juravschi
 Noțiuni generale despre
balistica exterioară
Balistica exterioară - este ştiinţa
care studiază fenomenele care se
produc la miscarea glonţului în
aer după aruncarea lui din canalul
ţevii.
 În timpul mişcării glonţului în aer
asupra lui acţionează două forţe:

forţa de gravitaţie şi forţa rezistenţei

aeruliu
Traiectoria de zbor a glonţului
- este linia curbă, descrisă de
glonte în aer.
• De exemplu glonţul mod.1930 la
unghiul de tragere 15 grade şi Vi=800
m/s în spaţiu vid (fără aer) ar
parcurge distanţa de 32620 m;
• Distanţa de zbor a acestui glonte în
aceleaşi condiţii în prezenţa aerului va
fi de 3905 m.
 Lovitura directă
Se consideră lovitură directă a glonţului atunci cînd înălţimea
traectoriei de zbor nu depăşeşte înălţimea ţintei.
Exemplu: Distanţa loviturii directe în timpul împuşcăturii din
AKM :
- asupra ţinte piept - 350 m
- asupra ţintei alergînd – 525 m
Din AK-74 , respectiv 440 m şi 625m
 Noţiiuni de derivaţie
În timpul rotaţiei glolnţului traectoria lui de zbor se
deplasează în direcţia rotaţiei acestuia, acest
fenomen se numeşta derivaţie.
Cauzele derivaţiei:
- rotaţia glonţului în timpul zborului;
- acţiunea forţei rezistenţei aerului;
- acţiunea forţei de gravitaţie.
Subiectul 2

Col. Juravschi
AKM cal.7,62mm
AK-74 cal.5,45mm
 Caracteristicile tehnice şi de luptă
1 AKM AK-74
Distanta de tragere dupa Înălţator, m 1000 1000

2 Distantă loviturii directe:

asupra ţintei piept, m: 350 440
asupra ţintei alergând, m 525 625

3 Cadenţa de tragere teoretică, lov./min. 600 600

4 Cadenţa de tragere practică

(lovitura cu lovitura/În serii), lov./min.: 40/100

5 Viteza iniţială a glonţului, m/s: 715 900

6 Masa pistolului-mitralieră fară baionetă-pumnal,kg AKM AK-74
cu încarcătorul gol 3.1/3.3 3,3/3.2
cu încarcătorul plin 3.6/3.8 3,6/3,5

7 Capacitatea încărcătorulu cartuşe buc. 30

8 Masa cartuşului, g 16,2 10,2

Masa glonţului cu miez de oţel, g 7,9 3,4
Masa încărcăturii de pulbere, g 1,6 1.45

9 Distanţa pînă unde se păstrează efectul omorîtor 1500 1350

al glonţului, m
10 Distanţa limită de zbor a glonţului,m 3000 3150

11 Lungimea pistolului-mitralieră mm
cu baionetă 1020 1089
fără baionetă 880 940
Pentru executarea tragerii cu
pistolul-mitralieră Kalaşnicov
AKM cal.7,62mm se folosesc
cartuşe cal.7,62 model 1943
• Cu glonţ obişnuit (miez de oţel) -
destinate pentru nimicirea forţei vii a
inamicului ce se afla pe teren deschis
sau dupa un adapost usor şi tehnicii
neblindate (automobile, motociclete
s.a.). Glonţul străpunge casca la
distanţa de 900 m.
• Cu glonţ trasor ( cu capul verde ) -
destinate pentru indicarea
obiectivelor şi corectarea focului,
precum şi nimicirea fortei vii a
inamicului. Distanţa de trasare pînă la
800 m.
• Cu glonţ perforant-incendiar ( cu capul
negru şi roşu ) - destinate pentru lovirea
obiectivelor uşor blindate, precum si
pentru aprinderea lichidelor inflamabile ce
se află după blindajul străpuns. Glonţul
strapunge 7 mm de blindaj la distanţa de
200 m.
• Cu glonţ incendiar ( cu capul roşu ) -
destinate pentru aprinderea lichidelor
inflamabile în ambalaj de metal cu
grosimea pereţilor de pănă la 3 mm,
precum si materialelor uşor inflamabile
pînă la distanta de 700 m. Glonţul
incendiar este concomitent si trasor.
 Pentru executarea tragerii cu pistolul-
mitralieră Kalaşnicov AK-74 cal.
5,45mm se folosesc cartuşe cal.5,45 cu
glonţ obişnuit şi trasor
Cartuşele de instrucţie
Construcţia şi părţile componente AKM,AK-74.
 Ţiava , dispozitivele de ochire (cătarea şi
înălţătorul), cutia închizătorului, mecanizmul de
dare a focului şi patul armei cu mînerul pistol
Capacul cutiei închzătorului
Mecanismul recuperator
Portînchizătorul cu pistonul de gaze
Închizătorul
Tubul de gaze cu apărătoarea mâinei
Uluc
Încărcătorul
Cureaua, penarul cu accesorii şi geanta
portîncărcător
 Ordinea demontării şi montării parţiale
Scoatem încărcătorul

După scoaterea încărcătorului verificăm camera cartuşului

Scoatem penarul din patul armei
Scoatem vergeaua
Demontăm capacul cutiei închizătorului
Demontăm mecanismul recuperator
Demontăm portînchizătorul cu inchizător
Demontăm inchizătorul de la portînchizător
 Demontăm tubul de gaze cu apărătoarea mâinei

Notă : Montarea după demontarea parţială se efectuază în

ordenea inversă demontării
Ordenea amplasării pieselor după demontare
 Îndeplinirea normativelor
Normativul nr.13 Demontarea parțială a
pistolului mitralieră AKM (AK-74)
10/15sec.
9/16
8/17
7/18
6/18.5
5/19

Col. Juravschi
Normativul nr.14 Montarea pistolului
mitralieră AKM (AK-74) după
demontarea parțială.
10/25sec.
9/26
8/27
7/28
6/30
5/32

Col. Juravschi
 Subiectul 3
Măsurile de siguranţă la mânuirea
pistolului mitralieră şi cartuşului.
 Se interzice categoric:
 a încărca arma cu cartuşe de luptă sau de
instrucţie până la comanda conducătorului tragerii
şi semnalul «Foc»;
 a îndrepta arma, indiferent de faptul dacă este
încărcată sau nu, în direcţia oamenilor sau în
direcţia apariţiei lor posibile şi în spatele tirului;
 a lăsa arma încărcată la aliniamentul de tragere
sau în orice alt loc, precum şi a o transmite altor
persoane;
 a folosi cartuşe defectate;
 a trage cu cartuşe de instrucţie asupra ţintei vii,
tehnicii de luptă, construcţiilor la o distanţă mai
mică de 50 m;
 Subiectul 4
Reţinirele posibile în timpul tragerii:
1.Rateu
2.Împușcătură întârziată
3.Difecțiuni mecanice

Col. Juravschi
Col. Juravschi