Lucrarea de laborator nr.

Ȋncercarea la încovoiere prin soc

1. Scop
Incercarea la rupere prin soc, are scopul de a evidentia capacitatea metalelor de a rezista la
viteze mari de incarcare, ce caracterizeaza materialul din punct de vedere al tenacitatii.
Incercarea de incovoiere prin soc pana la rupere poarta numele de incercare de rezilienta.

2. Reglementarea incercarii
Incercarea este reglementata prin standardele de stat.

2.1.Standardele de stat care reglementeaza incercarea sunt:

STAS 1965-75 - Incercarile metalelor. Terminologie.
STAS 7511-73 – Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cu crestatura in “V”.
STAS 1400-75 – Incercarea de incovoiere prin soc pe epruvete cu crestatura in “U”.
STAS 5540/4-70 – Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea de incovoiere
prin soc.
STAS 7324-75 – Luarea probelor din otel pentru incercari mecanice.
2.2. Prevederile standardelor de stat

2.2.1. Principiul incercării

Incercarea consta in ruperea dintr-o singura lovitură cu un ciocan-pendul, a unei epruvete la

mijloc cu o crestătură în “V” sau “U” aşezată liber pe două reazeme. Se determină energia
consumată la rupere neglijȃndu-se pierderile de energie prin frecare, vibratiile şi deformatiile
aparatului.

La încercarea epruvetelor cu crestătură in “V” sau “U” se determină energia consumată la

rupere W.

2.2.2. Utilaj

Utilajul folosit pentru încercările de rezilienţă este ciocanul-pendul, care trebuie să

îndeplinească condtiţiile prevăzute in STAS 7238-73.

Incercarile de încovoiere prin şoc pe epruvete cu lăţimea b=10mm, se execută cu ciocanul

pendul cu energia potentială initial de 300±10J.

Incercările de încovoiere prin şoc pe epruvete cu lăţimea b mai mica de 10mm se execută
cu ciocane pendul cu o energie potential initial mai mică de 300±10J, astfel aleasă încȃt
 energia consumată la rupere să fie cȃt mai mare decȃt 10% din energia potential initial a
ciocanului-pendul. Se recomandă determinările cu energie potentială de 150±10J.

Montarea ciocanului-pendul trebuie să asigure verticalitatea planului de oscilaţie al

pendulului. Să fie rigid şi stabil, frecările care apar să fie neglijabile.

2.2.3 Epruvete

Luarea probelor şi condiţiile de prelevare sunt reglementate de STAS 7324-75

care prevede următoarele:

- luarea probelor pentru încercări mecanice pe loturi de produse;

- locul de luare a probei din produs în raport cu lungimea şi secţiunea produsului este
indicat in tabelul 3.

Marcarea probei să fie facuta astfel încȃt după debitare să se poată identifica:

- produsul din care provine proba şi lotul de livrare;

- orientarea probei faţă de direcţia de laminare.

Epruveta pentru încercare la încovoire prin şoc, se prelucrează astfel încȃt ca feţele ei
laterale să fie cȃt mai aproape de suprafaţa produsului, în afara de cazul cȃnd grosimea
acestuia este mai mare de 60mm.

Axa crestăturii să fie perpendicular pe suprafaţa probei.

Se utilizează urmatoarele tipuri de epruvete:

- epruvetă cu crestătură in U cu adȃncimea de h=5mm;

- epruvetă cu crestătură in U cu adȃncimea de h=3mm;
- epruvetă cu crestătură in U cu adȃncimea de h=2mm;

Forma şi dimensiunile epruvetei cu crestătură in V sunt arătate în figura…. Epruveta

normal se consideră epruveta cu lungimea de 55mm şi cu secţiunea pătrată avȃnd
latura de 10mm.

Epruvetele vor fi prelucrate pe toate feţele. Crestătura in V se execută prin frezare cu

o freză profil. Nu sunt admise zgȃrieturi la fundul crestăturii.

2.2.4. Mediul ambiant

Temperatura de încercare şi temperature epruvetei este de +18°…+22°C dacă nu se

specifică altfel în standardul sau documentaţia tehnica a produsului.
 2.2.5. Executarea încercării

Inaintea executării încercărilor se verifică pierderile de enrgie ale ciocanului-pendul

prin frecare, printr-o lansare în gol a pendulului din pozitia extremă. Pierderile să se încadreze în
limitele prescrise de STAS 7238-73.

Epuvetele se aşează pe reazeme astfel încȃt ciocanul să lovească faţa opusă crestăturii în
planul de simetrie al acesteia. Deplasarea planului de simetrie al crestăturii faţă de planul de
simetrie al cuţitului ciocanului trebuie sa fie sub 0.5 mm. Pentru aşezare se recomandă folosirea
unui şablon adecvat.

Ruperea epuvetei trebuie să se producă dintr-o singură lovitură. Epruveta se consideră

ruptă chiar dacă rupture nu s-a produs pe întreaga secţiune, dar epruveta a fost antrenată de
ciocan dincolo de reazeme. Dacă epuveta nu s-a rupt dintr-o singură lovitură se va menţiona
acest lucru.

Caracteristicile mecanice determinate la încercări de încovoiere prin şoc executate în

condiţii diferite( energie potential, viteză, temperature) sau pe epruvete cu crestături şi grosimi
diferite nu sunt echivalente între ele. Pentru epruvete din oţel echivalarea este reglementată de
STAS 10025-75.

2.2.6. Buletinul de încercare

Buletinul de încercare trebuie să cuprindă:

- marca şi starea metalului;

- marca de identificare a epruvetelor;
- indicaţii de prelevare;
- tipul epruvetei;
- dimensiunile epruvetei( lăţime, adȃncimea crestăturii), dacă nu sunt conţinute în
simbolul rezilienţei;
- energia potentială iniţială a ciocanului pendul, dacă nu este conţinută în simbolul
rezilienţei;
- temperature la care s-a efectuat încercarea( dacă diferă de temperature ambientală de
încercare;
- rezilienţa (simbolul) exprimată în valori rotunjite la multipli de 2 J / cm2 pentru
KCU  100 J / cm2 şi de 5 J / cm 2 pentru KCU  100 J / cm 2 ;
- aspectul rupturii( tenace, fragil, complet, incomplet, regulat, fibros, cristalin).

2.2.8.Prelucrarea datelor

La aparatul de încercat se obţine energia potential consumată pentru ruperea epruvetei

W. Rezilienţa se calculează cu relaţia:
 W  J 
KCUn / h / b  (9.1)
A  cm 2 

3.Utilajul utilizat la lucrarea de laborator

Ciocanul pendul utilizat la încercarea materialelor la încovoiere prin şoc, pe eprubete

rezemate la capete( pendulul Charpy) se compune din:
- fundaţia;
- batiul;
- cadranul;
- acul indicator;
- axa de oscilaţie a pendulului;
- lagărele pendulului;
- tija pendulului;
- ciocanul;
- muchia pendulului active;
- suporturile epruvetei;
- epruveta.

3.2. Funcţionare

Batiul care trebuie să fie de cel puţin 12 ori mai greu decȃt masa pendulului, se fixează în
fundaţia (1) în aşa fel încȃt ca axa de rotaţie a pendulului să fie orizontală. Cȃnd axa tijei
pendulului se afla pe verticală muchia profilului active să fie tangent la epruvetă cȃnd aceasta
este aşezată pe suport.

Energia potenţială iniţială este în funcţie de mărimea ciocanului. Pendulul se sprijină pe

două lagăre în rulmenţi cu bile care permit rotirea liberă a acestuia. Ȋn poziţia extremă (cu
energia potenţială maximă) pendulul este reţinut de un opritor. Pe axul pendulului se găseşte
fixat un antrenor al acului indicator. După ruperea epruvetei, ciocanul trece în partea opusă
verticalei, antrenȃnd acul indicator în faţa cadranului gradat care indică energia consumată
pentru ruperea epruvetei. Pentru a opri pendulul din oscilaţie, acesta este prevăzut cu o frȃnă sub
formă de panglică, acţionată de o pȃrghie (nu este trecută în desen).

4. Modul de lucru
4.1.Ȋnainte de începerea lucrării

- se identifică materialul epruvetei;

- se măsoară epruveta în secţiunea cu crestătură b x sc ;
- se verifică distanţa dintre reazemele de sprijin ale epruvetei.
 - Se determină lucrul mecanic pierdut prin frecare dȃnd drumul ciocanului în gol.
Iniţial, acul se aşează în poziţie verticală. Pentru aceasta se ridica pendulul pȃnă cȃnd
poate fi reţinut de opritor. Se eliberează opritorul numai după ce ne convine că în
aparatele pendulului nu există pericol de accidentări. Pierderile prin frecare să fie mai
mici de 0.5% din energia disponibilă a ciocanului.

4.2. Ȋn timpul încercării

- Se aşeaza epruveta pe suporţii de mai jos astfel încȃt lovitura ciocanului să se aplice
pe partea opusă crestăturii.
- Se ridică ciocanul pȃnă este prins de opritor.
- Se aşează acul indicator în poziţie verticală.
- Se eleiberează ciocanul de opritor.
- Se citeşte pe cadran energia consumată pentru ruperea epruvetei.
- Se repetă experienţa de 3-5 ori cu epruvete din acelaşi lot.
4.3.După terminarea lucrării

- Se determină cifra de rezilienţa cu relaţie (9.1).

- Se examinează cele două bucăţi rezultate din rupere măsurȃndu-se porţiunea din
secţiunea rupta tenace (porţiunea exterioară cu aspect neted mat).
- Dacă epruveta nu se rupe, ciocanul nu trece de poziţia verticală, se va specifica acest
lucru în referatul de laborator.
5. Referatul de laborator
Se întocmeşte după modelul de mai jos.
6. Norme de protecţie a muncii

- Se interzice aşezarea epruvetei pe suport cu ciocanul pendul suspendat deoarece

scăparea accidentală a acestuia sau comanda involuntara a ciocanului pendul poate sa
provoace accidente foarte grave.
- Se interzice stationarea vreunei persoane în planul de rotire a ciocanului pendul în
timpul experienţei deoarece epruveta ruptă poate fi aruncată la distante mari putȃnd să
rănească pe cel lovit.
- Ȋn timpul experienţei, înainte de eliberarea ciocanului, operatorul trebuie să aibă o
distanţă de siguranţă şi să se convingă ca nu sunt persoane în planul de rotire al
ciocanului pendul.