UNIVERSITATEA VALAHIA DIN

TARGOVISTE
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA
SI MECATRONICA

Proiectarea unui recipient sub presiune

cu dispozitiv de amestecare

Indrumator:S.L.dr.ing. Despa Veromica

Student:Cucuteanu Vlad-Andrei
ECHIPAMENTE PENTRU PTOCESE INDUSTRIALE
 TEMA DE PROIECTARE

Sa se proiecteze un recipient sub presiune cilindric vertical in constructie

sudata prevazut cu balbotare, care are urmatoarele caracteristici:
-diametru nominal Dn [mm] =950
-inaltimea relativa a parti cilindrice H/D = 2
-presiune nominala p n [Mpa] = 1.1
-temperatura de lucru Tn [°C] = 135
-temperatura agentului de lucru Tag [°C] = 110
-coeficientul de umplere ψ [%] = 60.

Recipientul va fi folosit pentru amestecarea a 2 lichide iar amestecul rezultat dupa

omogenizare are urmatoarele proprietati:
-densitate amestec ρam [ kg / m 3 ] = 1465
-vascozitate dinamica µ [Pa ⋅ s ] = 15.
Aria de transfer termic este aria laterala, timpul de functionare al recipientului
este de 10 ani.
La alegerea solutiilor constructive se va avea in vedere ca amestecul este
netoxic,
neletal si neexplozibil. Incalzirea recipientului se va face cu difil.
 

 
CAP. 1

RECIPIENTE SUB PRESIUNE

Cele mai multe utilaje au în componenţa lor o parte care este supusă presiunii în timpul
funcţionării. Această parte componentă intră în categoria recipientelor sub presiune Utilajele tip
„recipient” pot avea diferite roluri funcţionale: pentru depozitarea fluidelor, reactoare chimice,
schimbătoare de căldură, evaporatoare, coloane pentru transfer de substanţă, etc.
În recipiente au loc operaţii fizice: amestecare, transfer de substanţă, transfer termic,
separarea amestecurilor, etc. Când aceste operaţii sunt însoţite şi de reacţii chimice, recipientul se
numeşte reactor chimic.
Proiectarea, construcţia, exploatarea, întreţinerea recipientelor sub presiune este
reglementată de prescripţiile tehnice (obligatorii) ale I.S.C.I.R. (Inspectoratul de Stat pentru Cazane
şi Recipiente sub presiune şi Instalaţii de Ridicat), respectiv de culegerea de normative C-4 [19].
Conform [19], este numit recipient sub presiune orice recipient care funcţionează la o
presiune mai mare de 0,07 MPa (0,7 bar).
Nu sunt supuse prescripţiilor tehnice I.S.C.I.R. recipientele care funcţionează numai sub vacuum,
cele care au un volum ocupat mai mic de 50 l şi cele care constituie obiectul unor cercetări
ştiinţifice experimentale (1.2.2. [19]).

1.1. Recipiente sub presiune, realizate din oţel laminat

În figura 1.1. este prezentată schiţa unui recipient sub presiune, prevăzut cu dispozitiv de
amestecare. Orice recipient trebuie să fie, de asemenea prevăzut cu sistem de rezemare, ele putând
fi montate vertical sau orizontal.
Corpul, capacul sau fundul pot fi realizate dintr-una sau mai multe bucăţi.
Pentru a proiecta şi construi un recipient sub presiune care funcţionează la temperatură joasă
sau medie, sunt necesare următoarele date de proiectare:
- parametrii de regim:
- presiunea interioară şi/sau exterioară precum şi variaţia de presiune;
- dimensiunile şi/sau capacitatea;
- natura mediului de lucru;
- dacă există sau nu sarcini concentrate;
- numărul anilor de funcţionare.
-temperatura interioară şi variaţia de temperatură; dacă recipientul este montat în exteriorul
clădirii, este necesar să se cunoască şi temperatura mediului ambiant, precum şi influenţa sarcinilor
eoliene asupra acestuia. În cazul în care aparatul funcţionează sub vid, presiunea atmosferică va fi
considerată presiune exterioară.

1.1.1. Corpul recipientului.

 În cazul recipientelor de formă cilindrică sau cu elemente tronconice, corpul recipientului se
realizează din virole. Virolele se obţin din tablă curbată pe valţ, şi asamblate prin sudare.
Recipientul poate avea însă şi formă sferică le cărui particularităţi sunt prezentate în
subcapitolul 1.1.4.
Observaţie: Conform [19], grosimea peretelui trebuie să fie mai mare sau egală decât o
grosime minimă:
- min = 2,5 mm – pentru table din oţel carbon sau slab aliat, îmbinate prin sudare sau lipire
tare;
- min = 7 mm – pentru table din oţel carbon şi slab aliat în cazul în care în exploatare
încălzirea se face cu flacără sau gaze de ardere, cu temperatură mai mare de 650˚C.
- δmin = 1,6 mm – pentru table din oţel aliat sau metale neferoase, îmbinate prin sudare sau
lipire .

Fig. 1.1 – Recipient sub presiune prevăzut cu dispozitiv de amestecare

1 - racord evacuare agent termic; 2 - fundul mantalei; 3- corpul mantalei; 4- racord alimentare agent
termic; 5- flanşe de asamblare (corp-capac); 6 - asamblare şurub piuliţă; 7- capacul recipientului;
8.- racord alimentare substanţă lucru; 9- turlă; 10 - motoreductor; 11 - cuplaj; 12 - lagăre (rulmenţi);
13 - gură de vizitare; 14 - dispozitiv de etanşare; 15 - corpul recipientului; 16 - arbore;
17 - amestecător; 18 - fundul recipientului; 19 - racord evacuare.

În construcţia recipientelor sub presiune, este interzisă realizarea cordoanelor de sudură în

cruce. Când nu se poate evita, este obligatoriu să se practice o examinare nedistructivă, completă a
cordoanelor de sudură. Intersectarea cordoanelor de sudură este interzisă pentru că în zona de
intersectare are loc o „îngrămădire” de material de adaos şi apar tensiuni remanente care conduc la
accentuarea deformaţiilor. Între două cordoane de sudură meridionale a două virole succesive,
trebuie să avem o distanţă amin = 100 mm, pentru a distanţa cordoanele între ele (a îndepărta zonele
de tensiuni) Din acelaşi considerent, între două cordoane de sudură meridionale ale aceleiaşi virole,
trebuie să existe distanţa bmin = 100 mm. şi este limitată lungimea virolei de capăt (l min = 300 mm),
Fig. 1.2.
Dispunerea cordoanelor de sudură trebuie să se facă astfel încât, dacă este posibil, să se evite
contactul direct al acestora cu flacăra sau gazele de ardere.
Îmbinările de sudură în colţ, interzise în construcţia de recipiente sub presiune sunt
prezentate în [19]. Cordoanele de sudură nu trebuie slăbite prin găuri, decât în mod excepţional.
Când nu se poate evita, este necesar controlul radiografic al cordoanelor de sudură de o parte şi de
alta a orificiului pe o distanţă egală cu diametrul orificiului.

Fig. 1.2. Îmbinarea virolelor în cazul recipientelor cilindrice (a),

sau care conţin şi zone tronconice (b)

Este interzisă acoperirea cordoanelor de sudură cu elemente ataşate recipientului, deoarece

trebuie să existe în permanenţă posibilitatea verificării cordoanelor de sudură şi remedierea
acestora.
Deseori, în interiorul şi exteriorul recipientelor sunt montate diferite elemente. Deoarece, în
majoritatea cazurilor, prinderea acestora de recipient se face tot prin sudură, amplasarea cordoanelor
de sudură se face, de asemenea, cu respectarea regulilor impuse de [19].
Proprietăţile cele mai bune ale tablei sunt pe direcţia lungimii acesteia (direcţia de laminare),
iar tensiunea are valoarea cea mai mare pe direcţie inelară. Conform [9]:

  2 
1 2
unde:
 1  tensiunea meridională [MPa];
 1  tensiunea inelară [MPa]

Din acest motiv, lăţimea tablei se dispune în lungul generatoarei astfel încât fibrajul tablei
obţinut prin laminare, să se afle pe direcţia inelară, adică pe direcţia solicitării maxime.

1.1.2. Recipiente sub presiune, amplasate în poziţie orizontală.

Cordoanele de sudură inelare trebuie amplasate cât mai departe de mijlocul recipientului,
unde este pericolul maxim de pierdere a stabilităţii provocată de greutatea proprie a recipientului şi
a fluidului de lucru. Cordonul de sudură nu trebuie să fie acoperit de reazem sau de plăcuţa de
întărire a acestuia, din două motive:
 1- pentru a exista posibilitatea controlului asupra cordonului de sudură şi eventual
remedierea acestuia;
2- pentru că în reazem apar forţe transversale puternice (reacţiunea) care ar solicita
suplimentar cordonul de sudură.
Cordonul de sudură nu trebuie să fie foarte apropiat de reazem, pentru a evita amplasarea
cordonului de sudură în zona de pierdere locală a stabilităţii, datorită reacţiunii din reazem. De
asemenea, dacă în zona reazemului există plăcuţă de întărire prinsă de recipient prin sudură, trebuie
evitată suprapunerea efectelor (stărilor de tensiune) produse de cele două cordoane de sudură. În
acest scop, se păstrează o distanţă a m i n = 100 mm (figura 1.3.a). Din aceleaşi motive, cordoanele de
sudură meridionale trebuie scoase din zona de influenţă a reazemului (zona 2 x 70 (figura 1.3.b).
Dacă în recipient sunt montate amenajări interioare, între cordonul de sudură al peretelui
recipientului şi cel de prindere al elementului interior este necesar să existe distanţa a m i n = 3k, unde
k este cateta cordonului de sudură – figura 1.3.c.

Fig. 1.3. Amplasarea cordoanelor de sudură la recipientele orizontale

1.1.3. Recipiente sub presiune aşezate în poziţie verticală

Fig. 1.4. Amplasarea cordoanelor de sudură la recipientele verticale

 Dacă sistemul de rezemare este continuu – figura 1.4.a - deoarece evitarea intersectării
cordonului de sudură meridional cu cordonul de sudură al inelului de prindere (1) este imposibilă,
se va întrerupe cordonul de sudură al inelului 1) e o parte şi de alta a cordonului de sudură
meridional, cu o distanţă a m i n = 100 mm.
În cazul în care în zona reazemelor sunt amplasate plăcuţe de întărire realizate din 2 bucăţi,
acestea nu se vor amplasa peste cordoanele de sudură. Dacă din diferite considerente, amplasarea
plăcuţei de întărire trebuie făcută în zona unui cordon de sudură inelar, pentru a evita acoperirea
cordonului de sudură, se adoptă varianta cu două plăcuţe – figura 1.4.b.

1.1.4. Recipiente de formă sferică

Ca şi fundurile sferice, recipientele sferice se realizează prin ambutisare. Este cunoscut

faptul că în timpul procesului de ambutisare, grosimea tablei se subţiază. Încă din faza de
proiectare, trebuie luată în considerare majorarea corespunzătoare a grosimii.
Corpul recipientului se poate realiza dintr-o singură bucată sau din segmente (petale) şi o
rozetă centrală.
Numărul petalelor trebuie să fie impar, pentru a evita solicitarea aceluiaşi meridian.

C A P .2. PROIECTAREA CORPULUI RECIPIENTULUI

2.1. Stabilirea geometriei fundului si capacului recipientului

In tema de proiectare se specifica:

Capacul recipientului: de tip semielipsoidal demontabil asamblat prin flanse si suruburi;
Fundul recipientului: de tip semielipsoidal va fi sudat.
Inaltimea fundului si capacului recipientului:
1
Hf  Di ;
4

Profilul semielipsoidal se continua in mod obligatoriu cu o portiune cilindrica de inaltime h.

Acesta are drept scop evitarea suprapunerii a doi concentratori de tensiuni formati de zona de
trecere de la profil la cilindru si de cordonul de sudura circular inelar intre fund si corpul
recipientului.
Inaltimea partii cilindrice se alege functie de grosimea si inaltimea fundului (capacului):
H
h  f mm; (valoare adoptata, conform C4)
5
Fundul si capacul vor fi de aceasta forma semielipsoidala si vor fi realizate dintr-o bucata
prin ambutisare.
 Dimensiunile fundurilor elipsoidale dintr-o bucata sunt date conform NTR 6424-80 sau
STAS 7949-81.
Di2 D 2
Capacitatea : V  H f  i h  Vsemiel V cil
6 4
Fundul recipientului, tot de tip semielipsoidal nedemontabil va fi sudat.
Mantaua de incalzire a recipientului va fi prevazuta cu racorduri: pentru intrarea agentului
termic, pentru iesirea agentului termic, pentru aerisire, pentru evacuarea condensatului.
Recipientul se va monta pe suporti de tip lateral sau de fund.
Timpul de functionare al utilajului este de 10 ani.

2.2. Determinarea inaltimii totale a partii cilindrice

H
In tema de proiectare se specifica: raportul  2 unde H  inaltimea partii cilindrice si
Di
Di  diametrul interior.

2.3. Stabilirea dimensiunilor interioare ale corpului recipientului

Volumul interior al recipientului:

Volumul elipsoidului:
2.4. Determinarea inaltimii lichidului in recipient

  coeficientul de umplere (dat in tema de proiect);

Di2
Se stie ca:   Vi  Vsemielipsoid   H 1c
4
Din aceasta ecuatie rezulta H 1c .
H 1 inaltimea lichidului in recipient pe portiunea cilindrica;
.
Inaltimea lichidului in recipient:

2.5. Alegerea si justificarea materialului de constructie al recipientului.

Calculul tensiunii admisibile al materialului ales.

 Presiunea fluidului:
.
Densitatea lichidului (  l ):
kg
 l     d  1     c  0,55  835  1  0,55  1115  961 , unde :
m3
  participatia volumica a fazei disperse,   0,55;
kg
 d  densitatea fazei disperse,  d  835;
m3
kg
 c  densitatea fazei continue,  c  1115 3 ,
m
 ,  d ,  c sunt date in tema de proiectare.
Daca ph fl  0,05 pi , atunci presiunea de calcul pc se va lua egala cu pi .
, valoare cunoscuta prin tema de proiect.
Verificare:
 Temperatura nominala
Conform STAS 2883/2-91 se alege otelul notat R360-2b STAS 2883/2-91.

marca compozitia chimica

otelului Cmax Mn Si Pmax Smax
R360 0,17 0,30…0,80 0,17…0,40 0.035 0,040

Marca Limita de curgere Rezistenta la rupere Alungirea la rupere

otelului Rp0,2min [N/mm2] pentru Rm[N/mm2] pentru table cu A5min [%] pentru table cu
table cu grosimea a [mm] grosimea a [mm] grosimea a [mm]
≤16 16…40 40…≤60  100 8…≤25
R360 235 225 205 360…440 24

Calculul tensiunii admisibile a materialului ales

f a1  tensiunea admisibila 
 N 
(1 corespunde caracteristicilor determinate pe baza
 mm 
2

incercarilor de scurta durata ale materialelor)

 R0t , 2 R 20 
f a  min  ; ;
 C s1 C s 2 
1
 R0t , 2   0t , 2   limita de curgere conventionala (tehnica) la temperatura de calcul definita
conform STAS 1963-81[N/mm2];
 
R 20   r20  rezistenta de rupere la intindere la temperatura t  20 0 C , definita conform
STAS 1963-81 [N/mm2]
N
R 20  360
mm 2
C s1 , C s 2  coeficienti de siguranta.

Marca otelului Temperatura [0C]

tmin inf = 100 tmax sup = 150 tmax = 200
2
Limita de curgere conventionala Rp0,2 [N/mm ]
R360 Rp,02 inf = 205 Rp,02 sup= 185 Rp,02 max = 175

t  tmin inf   R02 ,sup  R02 ,inf  N

Prin interpolare se determina R0 , 2   ...
135 c

 tmax sup  tmin inf  mm 2

237

Materiale Cs1 Cs2

oteluri (cu exceptia 1,5 2,4
celor turnate)

Rezulta tensiunea admisibila pentru materialul recipientului:

2.6. Calcului grosimii virolei cilindrice a recipientului solicitate la presiunea interioara

Grosimea de proiectare a elementului:

pc  Di
sp  , unde:
2  f a  z  pc
pc  presiunea de calcul [MPa]
D i  diamertul interior al elementului [mm]
f a  tensiunea admisibila [N/mm2]
z  coeficient de rezistenta al imbinarii sudate; z  1 pentru imbinari cap la cap executata automat
prin orice procedeu de sudare cu arc electric sau gaze, pe ambele fete sau pe o singura fata cu
completare la radacina; volumul examinarii nedistructive totale;

SSTAS= Sp + c1 + cr1 [mm]

SSTAS=5mm
2.7. Alegerea agentului termic si precizarea presiunii sale

Coeficientul total de transfer termic de la la agentul termic la substanta incalzita indirect

creste in ordinea: incalzirea cu gaz de ardere, cu flacara sau difil, cu apa, cu vapori de apa, cu saruri
topite, incalzire prin inductie cu rezistente electrice. Recipientul este prevazut cu manta de incalzire.
Temperatura agentului de incalzire:

Presiunea agentului de incalzire este functie de temperatura si se alege din tabele.

 Pentru apa:
kgf N N
p  11,456 2  9,81  10 4  11238333 2  1,12  1,12 MPa
cm m mm 2
Pentru difil:
kgf
p  0,1742 2  0,017 MPa
cm
Presiunea este mult mai mica pentru difil, dar considerandu-se ca este mai scump s-a adaptat
incalzirii cu apa.

2.8. Calculul grosimii capacului si fundului supuse la presiunea interioara.

Hf 1
Pentru:  rezulta R  D  1700 mm
D 4
a). grosimea de proiectare a elementului: (C4-5.13.6)
pc  R
sp   c1  cr1 ;
2  f a  z  pc
Relatile de calcul sunt aplicabile in toate cazurile in care sunt indeplinite conditiile:
s p  c1  8,74 
 0,1   0,1; 0,005  0,1 ;
D  1700 
H
0,2   0,5  0.02  0,25  0,5 [sunt verificate].
D

2.9. Verificarea grosimii fundului recipientului supus la presiunea exterioara.

Alegerea grosimii finale a fundului recipientului.

Grosimea de proiectare este maximul dintre 1 ,  2 .

Ke  R pc
1    c1  cr1 ;
1000 9  10 6  E t
K e  factor de forma;
p R
 2  c  K 7  c1  cr1
2  fa
Rct  sau  R02t f a
K 7  0,5  0,25  12  K e2 
Et pc
Calculul se realizeaza prin aproximari succesive. Pentru aproximatie se considera K e  1 si
se calculeaza valoarea  1 :

;
2.10. Tronsonarea partii cilindrice a recipientului.

- Lungimea tablei pentru tronsonul cilindric al recipientului:

- Latimea tronsonului este:

l R  H t  2h  H fl  3400  2 x
H fl  inaltimea flansei;
h  inaltimea partii cilindrice a fundului sau capacului recipientului;
H t  inaltimea totala a partii cilindrice.
Cum prin STAS, fabrica producatoare produce tabla la dimensiunea
L  6...12m, l  1800...3000 mm, pentru tronsonarea partii cilindrice avem nevoie de un singur
tronson:
Tabla 22x2900x5400 R360.2a/M5S5 STAS 2883/1,2-76

2.12. Indicatii privind prelucrarea marginilor tablei in vederea sudurii.

Sudarea elementelor recipientului (capac, fund, virola cilindrica) se face prin imbinari cap la
cap. Imbinarile in colt se accepta numai pentru fixarea in interiorul recipientului numai a anumitor
elemente sau pentru fixarea flanselor si racordurilor .
In vederea sudarii, marginile tablelor se sanfreneaza in functie de grosimea tablei si de
procedeul de sudare.
La sudarea fundului recipientului cu virola se realizeaza urmatorul tip de sudura, conform
STAS 6662-74.
- rost in ,,X’’ cu sudura efectuata pe ambele parti ale tablei.
S1 = S2 = 22 mm, b = 1, c = 2, α=60o

2.13. Alegerea si justificarea materilaului de costructie pentru mantaua de incalzire.

Stabilirea tensiunilior admisibile pentru materialul ales.

Materialul de constructie al mantalei de incalzire il executam din acelasi material ca al

recipientului deoarece acest material rezista la temperatura agentului de incalzire, din conditii de
sudabilitate, din conditii de aprovizionare cu materiale, datorita diferentei de dilatare intre corpul
recipientului si manta.

175  185
185  150  185  178 N 2
0
R0185
,2
C

200  150 mm
 N 
R0t , 2  limita de curgere conventionala la temperatura de calcul conform STAS 1963-81  2 ;
 mm 
Tensiunea admisibila:
 R0t , 2 R 20  178 360 
f a  min  ;  ; 
 cs1 c s 2   1,5 2,4 
N
f a  min118;150  f a  118
mm 2

2.14. Calculul grosimii virolei cilindrice a mantalei de incalzire.

Dmanta  Dint erior  100mm

Diametrul mantalei : recipient ;
;
Calculul grosimii:

;
 Mantaua de incalzire se va realiza ca in figura alaturata sus la un unghi de 450 , iar jos
avand o portiune cilindrica. Am ales aceasta solutie constructiva deoarece este mai usor de realizat
tehnologic si rezulta de aici un cost mai scazut.

2.15. Calculul grosimii fundului mantalei de incalzire.

Se face la fel ca la fundul recipientului folosind formula:

Standardizarea tablei pentru fundul mantalei de incazire:

Grosimea de proiectare:
 pr  s p  c1  cr1
c1  0.005 mm an  10ani;
c1  0,05mm

Din STAS 437/87 

 0,5 
Atunci c r1  1,27; an    0,8   abaterea minima de grosime.
 
Conditia c r1  a n este respectata, deci grosimea pentru mantaua de incalzire este .

2.16. Alegerea flansei dintre capac si corp.

Dimensionarea şi alegerea flanşelor rotunde cu gât pentru sudare în capul ţevii

La proiectarea recipientului se adoptă trei tipuri de flanșe:

- flanșe rotunde cu gât (SR ISO 7005/1-2000)
- flanșe oarbe (SR ISO 7005/1-2000)
- flanșe plate (SR ISO 7005/1-2000)
Desen:

1 – peretele recipientului, 2 – stuț, 3 – flanșa rotunda cu gât, 4 – garnitura, 5 – flanșa oarba, 6 –

șuruburi, 7 – șaiba Grower, 8 – piulițe, 9 – cordon de sudură.

Flanșă rotunda cu gât

Flanșele rotunde cu gât sunt strandartizate și se alaeg în funcție de diametrul orificiului pe care se
montează d1, d2, d3 și în funcție de presiunea din vas.

Ţeavă Flanşă Suprafaţă Şurub Masa

de etanşare filet Kg/buc

Dn d d1 d2 n×d3 d4 b h h1 s r c e

125 133 250 210 8×18 150 22 55 12 4 8 184 3 M16 6,38

150 159 285 240 8×22 125 22 62 12 4,5 10 212 3 M20 7,87

Desen:
Alegerea flanşelor oarbe
Aparatura tubulară se livrează la beneficiar cu flanşele rotunde cu gât acoperite cu garnituri și
flanșe oarbe. Flanșele oarbe se aleg conform SR ISO 7005/1-2000 și funcție de presiunea din
instalație și au acelaș Dn ca al flanșelor pe care le acoperă.

Dn d1 d2 n×d3 d4max b C5max Şurub filet Masa

Kg/buc
125 250 210 4×18 170 22 115 M16 8,42

150 285 240 8×22 190 22 140 M20 10,4

Desen:

2.17. Alegerea si dimensionarea racordurilor.

Racordurile realizeaza legatura intre recipient si celelalte componente ala liniei tehnologice,
realizeza fixarea sau racordarea dispozitivului de siguranta sau a aparatelor de masura si control.
Racordurile pot realiza racordarea aparaturii cu diverse aparaturi utilizate in procesul de
deservirea a acestuia.
Racordurile se aleg pentru presiunea de regim a aparatului.
Alegerea diametrului nominal al racordului se face in urma calculului diametrului exterior
al acestuia functie de cantitatea de substanta ce trebuie sa treaca prin record.
Diametrul interior al racordului se determina astfel:
4Q
d  ; unde:
 w
Q  debitul;
w  viteza fluidului prin record;
V
Q ;
t
V  volumul;
t  timpul de umplere.

In urmatoarul tabel se prevad racordurile recipientului:

Simbol Denumirea racordului [mm] [MPa] Tipul suprafetei de Legatura
Dn Pn etansare STAS tehnologica
R1 Racordul de alimantare cu 80 1,6 plata -
faza continua PV
R2 Racordul de almentare in 80 1,6 plata -
faza dispersa (φ=55%) PV
R3 Racord de intrare agent 32 1,6 plata -
termic PV
R4 Racord de iesire agent 32 1,6 plata -
 termic PV
R5 Racord de golire a 150 1,6 plata -
recipientului PV
G.V. Gura de vizitare 450 1,6 plata -
PV
T1 Termometrul recipientului 32 1,6 plata -
T2 Termometrul mantalei de 32 PV
incalzire plata
PV
D1 dop de aerisire pentru 40 1,6 - -
D2 recipient
dop de aerisire a mantalei 40
recipientului

Volumul lichidului in recipient este:

  D2    1,7 2
 2,29 0,425 
Vl   D1  D 2  H f      5,85m 3 ;
4 6 2 2 3 
participarea volumica a fazei disperse este de 55% deci: V1  2,63m 3 , V2  3,22m 3 .
Consideram ca timpul de umplere este de t  10 min  600 s;
Debitele:
V1 2,63 m3
Q1    438  10 5 ;
t 600 s

V2 3,22 m3
Q2    536  10 5 .
t 600 s
Diametrele racordurilor:
4  Q1 4  438  10 5
d1    0,0528m
 w  2
4  Q2 4  536  10 5
d2    0,0584m
 w  2
Conform STAS 8851/5-1979 diametrul imediat superior este:
d1  80mm; d 2  80mm.
Diametru Diametru Flansa Suprafata de eransare
Masa
l nominal l exter.
a nx d Nr.fil neta
DN teava d
S d1 d2 d3 b 2 d3 d a 1 e e
14 10 38, 1 4 x
32 38 4 0 0 5 6 1 13 78 5 1 2 3 1,3
20 16 2 8x1 13
80 89 6 0 0 90 0 1 8 8 5 1 2 3 3,08
28 24 2 8 x 21
150 168 6 5 0 161 4 1 22 8 5 1 2 3 6,72

R3 , R4  racorduri pentru intrare, iesire agent termic.

Volumul pentru mantaua de incalzire pe unde circula agentul termic este:
  Dm2   D2  2
V  Vrec  manta  Vrec   H1  H1  D  H f  Vcilindru
4 4 6 jos

  
V   2,291,8 2  1,7 2    0,4251,8 2  1,7 2    0,4 2  0,088  0,7m 3
4 6 4
Deditul de agent termic:
V 0,7 m3
Q   1166  10 6
t 600 s
diametrul racordului este:
4Q 4  1166  10 6
d   0.027m
 w  2
din STAS 8851/79  d  32mm .

Racordul R5 este pentru golirea recipientului. Am dimensionat racordul cu d  150mm

astfel ca golirea sa se faca in 5-10 min.

Gurile de verificare servesc la controlul visual al spatiului interior al aparatului, la curatirea,

spalarea precum si la montarea si demontarea mecanismelor interioare ale apratului.

In functie de diametrul interior al recipientului, s-a ales gura de vizitare cu diametrul interior
450mm , si in functie de presiunea de lucru:
Gura de vizitare rotunda cu capac bombat. (STAS 5661/3-1979 );
 1. corp;
2. flansa plata pentru sudare STAS 9801/4-79;
3. garnitura de etansare STAS 9804/3-78;
4. capac;
5. surub STAS 8121/2-74;
6. piulita STAS 8121/3-74.
Gura de vizitare cu capac bombat .

Dimensiuni STAS 5661/3-1979 [mm].

Presiune Corp Suru Suprafa
Capac si flansa
Diamet a b ta de
rul nominal etansar
n x S
nomina a di de h S d1 d2 d4 d5 b1 R d6 b Filet e Pu
d3 1
l Dn Pn c
45 26 58 53 20x2 43 44 44 45
450 1,6   7 0 8 5 5 6 9 1 10 44 0 9 45 M24 505
 Modul de aranjare a racordurilor de alimentare, a termometrului, manometrului si gurii de
vizitare este este functie de procesul tehnologic si astfel incat sa nu se necesite compensarea fiecarui
orificiu prin adaugarea de materiale de adaos.

2.18. Alegerea sistemului de rezemare.

Sistemul de sprijin a recipientului

Vasul de reacție se sprijină pe patru suporti de fund STAS 5520-86.

Dimensiunile suportilor și modul de amplasare a acestora se alege numai funcție de diametrul
nominal al vasului conform tabel anexat. Se utilizeaza varianta făra inele de armare.
Sarcina maxima pe Țeava Masa
Dn Sp r h a St d1 c1
suport dxS kg/buc

950mm 18 6 340 133x6 240 200 12 26 45 7,1

Desen:

3.PROIECTAREA DISPOZTIVULUI DE AMESTECARE.

Proiectarea dispozitivului de amestecare:

Se recomandă pentru reacţii chimice pentru lichide cu vâscozităţi medii şi mari,

transfer de căldură, dizolvări, omogenizări, preparări de suspensii medii şi grele,
cristalizări. Pot fi folosite
la viteze periferice
maxime de 3 m/s şi la
turaţii cuprinse între 3,5 şi
100 rot/min.
Aceste amestecătoare se
utilizează în vase fără
şicane (fig.7.19), direcţia
de curgere a mediului de
lucru fiind
circumferenţială. Se
recomandă utilizarea lor în
recipiente cu diametrul
interior mai mic de 2800
mm.
Pentru recipiente cu D >
1200 mm se recomandă
utilizarea ancorei duble.
 In fig. 7.20 se prezintă forma unui amestecător tip ancoră standardizat. Grosimea
s se adoptă din relaţia s = 0,1 s1, fiind necesară verificarea braţului amestecătorului
la solicitări compuse (încovoiere şi torsiune).

Fig. 7.20

Fig. 7.19

Dimensiunile amestecătoarelor tip ancoră, conform STAS 10593-76 (fig.7.19), în

mm, se prezintă în tabelul 7.15, iar dimensiunile de amplasare şi modul de alegere
în tabelul 7.16.

Tabelul 7.15
da 530 630 710 800 900 950 1060 1120 1250 1320 1400 1500

h 265 315 355 400 450 475 530 560 625 660 700 750

s1 40 45 50 50 60 60 70 80 80 90 90 90

Din tabel,alegem:
da=900mm
h=450mm
s1=60mm
 Anexa 2
Recipient sub presiune cu amestecător tip ancoră
1 – motoreductor; 2 – suport; 3 – gură de verificare; 4 – capac; 5 –
flanşă plată cu suprafaţă de etanşare – plană cu umăr; 6 – arbore; 7 –
izolaţie termică; 8 – teacă pentru termometru; 9 – fund recipient; 10 –
fund manta; 11 – suport tip
picior; 12 – racord pentru evacuarea condensatului; 13 – racord de alimentare;
14 – cuplaj; 15 – garnitură; 16 – dop de aerisire; 17 – racord pentru
intrarea agentului termic; 18 – placă deflectoare; 19 – corp recipient;
20 – corp manta; 21 – amestecător tip ancoră; 22 – racord de golire; 23
– dispozitiv de etanşare
3.1.Calculul puterii neceasare amestecarii.

Puterea necesara amestecarii: N a  k  N e  n 3  d a5 , unde:

N a  puterea necesara amestecarii

  densitatea amestecului  kg3 

m 
n  turatia arborelui  rot s 
d a  anvergura amestecului  m
N e  criteriul puterii (Newton)
k  1,1  1,2 pentru amestecarea unor componente ale caror densitati difera cu peste 20% , in
cazul in care durata pana la uniformizarea amestecului este mai mare decat durata maxima admisa

tD , pentru suprasarcina mmotorului.
Criteriul puterii: N e  k  Re ; k , a  constante;
a

Numarul Reynolds:
 n  d a2 961  0,833   0,85 2
Re    29  103
 0,02
 N e 7,8 (Fig. pag.35 tabel din: ,,Dispozitive de amestecare’’V. Jinescu)
  da  n
viteza: w   m s
60
60  w
turatia: n   rot min 
 d
n  50 rot min  0,833 rot s  w  2,225 m s
Deoarece H 1  D, N a  k H  N a , unde factorul
1

0,5 0,5
H   2,715 
kH   1     1,26
 D   1,7 

b1 b
Recipientul va fi prevazut cu 3 sicane la 20 0 cu  0,1 si 2  0,02
D D
Re  300
b1  170mm
b2  34mm
Deci puterea necesara amestecarii:
N a  1,26  1,135  7,8  961  0,8333  0,855  2,75kN
N a  2,75kN .

3.2.Calculul puterii efective

 Se obtine si prin considerarea pierderilor din dispozitivul de etansare  N ce  ca si a a
energiei dissipate in sistemul de rezemare al arborilor.
1
Ne   N a  N ce  ;
m
 m  randamentul mecanic al rezemarii.
 m   j   j  0,99  0,99  0,99  0,9702
Puterea necesara in dispozitivul de etansare: N ce  1,13kN (calculate in continuare la punctul
5.5.9. ).
1
Ne  1,13  2,57   1  3,88kN  3,998  4kN
0,9702 0.97
N e  3,9kW ,

3.3. Calculul puterii instalate

Puterea instalata a motorului este N i  4kW , s-a ales din catalogul de motoare:
- motereductor cilindric NEPTUN – Campina
Turatia la iesire n  50 rot min , raport transmitere 20.
Puterea motorului electric N i  4kW , n  1000 rot min
motor
el ;
- motoreductor in doua trepte tip 2N – A.
Masa  179kg .

3.4. Alegerea sistemului de actionare

Motoreductorul 2N – A care are caracteristicile de mai sus trebuie verificat la suprasarcina; daca nu
se verifica trebuie ales alt motoreductor:
K s  coeficientul real de suprasarcina corespunzator procesului de amestecare:
M t ,m M t, p
Ks  sau K s 
M t ,e M t ,e ;
M t ,e  moment
de torsiune efectiv din perioada de functionare stationara a amestecului:
N 3,99
M t ,e  9,55  106 e  9,55  10 6  762090N  mm
na 50
M t ,m  moment de torsiune maxim necsar procesului de amestecare in cursul functiomarii:
N 2,75
M t ,m  9,55  10 6 a  9,55  10 6  26262 N  mm
nm 1000
M t , p  moment de torsiune maxim necesar procesului de amestecare la pornire:
N 4
M t , p  9,55  10 6 i  9,55  10 6  38200 N  mm
nm 1000
M t max N max
K SM  coeficient de suprasarcina a motorului K SM  
M t ,m Ne
4
K SM   1,0025
3,99
M t, p 38200
K S p     0,05
M t ,e 762090
M t ,m 26262
K S m     0,03
M t ,e 762090
Intrucat:
- K S   K SM ;  0,05  1 motorul este verificat la suprasarcina dupa pornire;
p
- K S   K SM ;  0,03  1 motorul este verificat la functionare.
m

3.5. Calculul diametrului arborelui amestecatorului.

3.5.1. Alegerea si justificarea materialului de constructie pentru arboreal amestecatorului
Stabilirea tensiiunii admisibile pentru materialul ales
Materialul de constructie pentru arborele amestecatorului va fi OLC45 :
 c  480 MPa
 r  750 MPa
 1  370 MPa
 c  310 MPa
 1  210 MPa
 1  rezistenta la oboseala la rasucire dupa un ciclu simetric;
 1  rezistenta la oboseala la incovoiere la un ciclu simetric.
Tensiunea admsibila va fi:
    480 750 
 at  min  c ; r   min  ;   min 320;312
 cc cr   1,5 2,4 
 at  312MPa .

3.5.2. Calcul de predimensionare la tensiune.

Predimensionarea arborelui la tensiune se face cu relatia:
16  M t ,c
d min  3
  a
Ne 3,99
M t ,c  9,55  10 6  9,55  10 6  762090 N  mm
n 50
 d3
Wp  ;
16
M
W p  t ,c ;
a
 a  20 MPa.
16  762090
d min  3  53,74mm
  25
d min  55mm
unde:
M t ,c  momentul de torsiune;
d  diametrul ardorelui amestecatorului;
W p  modul de rezistenta polar;
 a  tensiune admisibila la torsiune.

3.5.3. Stabilirea geometriei arborelui.

Forma si dimensiunea sunt conform desen de executare : arbore amestecator.
16  M t ,i
di  3
  a
 16  7,64  105
d4  3  53,79mm;
  25
16  7,48  105
d3  3  53,41mm;
  25
16  7,41  105
d2  3  53,24mm;
  25
16  5,25  105
d1  3  47,46mm.
  25
Se alege:
d 4  55mm;
d 3  75mm;
d 2  80mm;
d1  90mm.

3.5.4. Alegerea turlei de rezemare a dispozitivului de amestecare si stabilirea distatei dintre

lagare.
Turla se va executa dintr-o teva de diametru exterior d  377 mm (conform Executiei 19 din
NTR6505-80 NIICH II TPIC) si va avea prevazuta 4 gauri pentru a se putea monta in interiorul
acestuia toate elementele componente ele celor doua lagare, pentru a se putea monata inele ce sustin
aceste lagare, pentru a putea strange cu cheile suruburile ce strang carcasele lagarelor.

L1  325mm
L2  475mm;
L  1154 mm.
L2  distanta dintre lagare
Masa  38,5kg ;
s  9mm .

3.5.5. Alegerea si verificarea dispozitivului de etansare.

(se alege in functie de presiunea de lucru)
 Functie de conditiile de lucru s-a ales un dispozitiv de etansare cu umplutura moale.
Conditii de lucru:
Temperatura minima  30 0 C ;
Temperatura maxima 300 0 C ;
Presiunea minima 0,065MPa ;
Presiunea maxima 1,6 MPa ;
Turatia maxima 250 rot min .
- Pentru 0,6  p  1,6 MPa  si vid se introduc doua p… a cate trei garnituri.
Locasul garniturii pentru dispozitive de etansare sunt conform STAS 6644-78.
Cotele pentru dispozitivul de etansare:
b d D d1 d2 d3 D1 h b n∙d4 L l1 l2
h11 H11/h11
16 90 122 98 93 100 150 18 18 4∙M16 114 16 24

3.5.6. Calculul puterii necesare invingerii frecarii in dispozitivul de etansare.

Calculul puterii necesare in dispozitivul de etansare cu umplutura moale se face cu relatia:
N ce  2,25  10 7  d 2  m  b  f m  pn  n kW  , unde:
d  diametrul arborelui in etansare  mm ;
m  numarul garniturilor in etansare; m  6 ;
b  latimea garniturii in etansare; b  16 ;
f m  coeficient de frecare mediu (usual f m  0,1 );
pn  presiunea nominala in recipient  MPa  ;
n  turatia arborelui amestecatorului  rot min  .
N ce  2,25  10 7  90 2  6  16  0,1  1,3  50  1,13 kW 
N ce  1,13 kW 
3.5.7. Definitivarea alegerii motorului electric.
Motorul electric s-a ales de tipul Neptun Campina, cu o putere instalata de 4 kW (tip 2N-A).
Raportul de transmitere al motoreductorului este 20.
Turatia la iesire este de 50 rot min ;
Turatia motorului electric este de 1000 rot min ;
Motoreductorul este cu doua trepte.
Masa 179kg .
Inaltimea motorului (in pozitie verticala) este H  i  g  f  c.
H  393  142  241  20  82  878mm .
Latimea lui l  H  h  195  206  401mm
l  401mm .

4. NORME GENERALE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

LA FABRICAREA, TRANSPORTUL, MONTAREA
SI EXPLOATAREA UTILAJULUI

Recipientele sub presiune constituie in functionare o permanenta sursa de pericol in cazul in

care nu se respecta instructiunile specifice acestor utilaje privind proiectarea, executia, montajul,
repararea si exploatarea lor.
Instalatiile, autoclavele si vasele care lucreaza sub presiune vor fi timbrate si vor avea
autorizatii de functionare corespunzand intocmai normelor pentru instalatii sub presiune. Este
absolut interzisa functionarrea oricarui recipient sub presiune daca nu este timbrat, daca nu are
autorizatie de functionare si daca nu i s-a facut revizia periodica in termenele stabilite, consemnata
in procesul verbal de constatare.
Este interzisa functionarea instalatiilor care lucreaza sub presiune daca nu sunt dotate cu
toate dispozitivele de siguranta si control pentru parametrii ceruti in procesul tehnologic.
Armaturile tuturor instalatiilor care lucreaza sub presiune vor fi verificate periodic la bancul
de proba, la presiune maxima admisa, cel putin cu aceeasi periodicitate la instalatia respectiva. Este
strict interzis inlocuirea sau montarea armaturilor cu altele neverificate precum si functionarea
instalatiilor de presiune cu armature defecte.
Este absolut obligatorie respectarea intocamai a presiunii pentru care a afost construita si
autorizata instalatia care lucreaza sub presiune.
La instalatia care lucreza sub presiune se va folosi numai garnituri rezistente la substantele
care se lucreaza.
Este interzisa categoric orice fel de interventie la recipientele care lucreaza sub presiune :
strangerea sau slabirea presetupurilor, a suruburilor, armaturilor, etc. in timp ce acestea se afla sub
presiune.
Autoclavele, vasele de reactie, si instalatiile care lucreaza sub presiune si care sunt supuse
actiunii de coroziune interioara sau exterioara, vor fi confectionate din materiale anticorosive
sferice sau vor fi protejate anticoroziv.
Toate vasele de presiune la care temperatura poate fi un factor de ambalare sau la care se
petrec reactii exoterme vor fi prevazute cu dispozitive adecvate de intrerupere automata a incalzirii
exterioare la temperatura maxima admisa ca atare sau la temperatura maxima admisa in functie de
presiune ce se realizeza. In nici un caz nu este insa admisa renuntarea la celelalte dispozitive de
reglaj a temperaturii.
Vasele de reactie cu inclazire in manta dubla vor fi prevazute cu membrane antisoc in fata
gurii de admisie a aburului intre mantale precum a prevenirii zgomotului si socurile termice si
mecanice in montarea interioara.
 Vasele care lucreaza le temperatura ce depasesc in plus sau in minus temperatura normala a
atmosferei de le locul de munca, vor fi izolate termic.
Orice modificre termica sau tehnologica adusa vaselor care lucreza sub presiune va fi
consemnata in procesul verbal de constatare ce insoteste autorizatia de functionare si in carte
tehnnica a masinii.

5. APRECIERI CRITICE.
1. La stabilirea inaltimii totale a recipientului s-a luat in considerare inaltimea partii
cilindrice, a capacului, a fundului, a mantalei, a turlei, motoreductorului, a picioarelor de sprijinire;
Dr dupa realizarea practica recipientul va avea o inaltime mai mare sau mai mica, in functie de
executia cusaturilor de sudura, in functie de asamblrea cu flanse in functie de cum sunt prelucrate
marginile tablelor de catre muncitor.
Totusi aceste dimensiuni sunt mici raportate la dimensiunea toatala, asa ca toata calculele
sunt aproximative si nu exacte.
2. Recipientul este calculat pentru doua substante cu densitati bine stabilitesi deci trebuie
folosit pentru acestea.
3. Cu privire la realizarea desenelor, ele nu sunt complete (nu sunt cote pentru toate
dimensiunile).

BIBLIOGRAFIE

1. RENERT M. - Calculul si constructia utilajului chimic; volumul I, II Bucuresti 1971;

2. JINESCU V. - Calculul si constructia utilajului chimic, petrochimic si rafinarii;volumul I;
E.D.P. Bucuresti 1983;
3. JINESCU V.- Utilaj tehnologic pentru industria de process volumul I - IV; Editura Tehnica
Bucuresti 1983 (1988);
4. JINESCU V. si colaboratori - Recipiente sub presiune; Indrumar de proiectare volumul I 1985,
volumul II 1989;
5. JINESCU V , BANESCU C. - Dispozitive de amestecare; Indrumar de proiectare I.P.B. 1984;
6. BRATU EMILIAN - Utilaje si instalatii in industria chimica; volumul I, II, E. Tehnica
Bucuresti;
7. BANESCU A, RADULIAN D - Sistematizarea calculului si aparatelor in industria chimica; E.
T. Buc. 1974;
8. CICLOV D. - Recipiente sub presiune; Editura Academiei Romane, Bucuresti 1983;
9. OPREA I. - Tehnologia de fabricare a utilajului chimic; Editura Didactica si Pedagocica;
Bucuresti 1971;
10. CODUL C4 - Prescriptii tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, exploatarea si
repararea recipientelor sub presiune; Editura Tehnica 1990;
11. STANDARDE SI NORMATIVE.