ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE

ANUL 3 PROIECT ORGANE DE

MASINI

I. Memoriul de prezentare

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Mecanismele cu şurub şi piuliţă se utilizează pentru transformarea mişcării de

rotaţie în mişcare de translaţie sau invers în condiţii de transmitere a unor sarcini (ca
transmisii de forţă) sau având numai rol cinematic.
Utilizarea mecanismelor cu şuruburi de mişcare în construcţia de maşini se
datoresc avantajelor pe care le prezintă şi anume:
- construcţia simplă şi tehnologia de execuţie uşor realizabilă
- posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizând forţe de acţionare
mici
 d2 
 i  
- raport mare de transmitere  p 
care duce la viteze mici
- compactitatea construcţiei şi gabarit redus
- funcţionarea lină şi fără zgomot
- posibilitatea de a asigura în mod simplu autofrânarea
- permite utilizarea materialelor ieftine
- preţ de cost redus
Mecanismele cu şuruburi de mişcare prezintă şi următoarele dezavantaje:
- existenţa unei frecări în spirele filetului şurubului şi piuliţei care conduce la
uzarea pieselor şi la randament scăzut
- prezenţa unor puternici concentratori de tensiune în zona filetată afectează
rezistenţa la oboseală a şurubului
- lipsa autocentrării
- necunoaşterea exactă a forţelor de strângere
Mecanismul studiat este o presă cu piuliţă fixă (P.P.F.) care are ca principală
componentă un mecanism cu şurub şi piuliţă.

2. SCOPUL ŞI DEFINIŢIA PROIECTULUI

Proiectarea este o activitate tehnică desfăşurată pentru întocmirea documentelor

scrise şi desenate strict necesare pentru executarea unui ansamblu produs. Acesta
urmăreşte o desfăşurare în scop creativ şi productiv. Funcţionarea tuturor datelor
necesare realizare în practică , cu mijloace materiale şi financiare corelate, a unei teme
sau a unei idei.
Proiectul- constituie rezultatul activ de proiectare si reprezinta o lucrare tehnică
sub forma unei documentaţii tehnice întocmită în scop productiv şi care cuprinde toate
calculele, desenele, condiţiile tehnice, recomandările şi instrucţiunile necesare pentru
executarea şi exploatarea unui sistem tehnic/ansamblu/produs.
Proiectul de faţă are rolul de :
- dezvoltarea deprinderilor de lucru independent ale studentului
- insuşirea de către student a metodologiei de calcul şi proiectare
- obţinerea de către student de experienţă în realizarea de forme constructive
şi dimensiuni optime atât prin calcul cât şi din consideraţii constructive, în alegerea
adecvată a materialelor
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE
MASINI

- însuşirea deprinderilor de utilizare eficientă a literaturii de specialitate, a

normelor şi standartelor.

3. CARACTERISTICI FUNCŢIONALE IMPUSE

Dispozitivul trebuie să indeplinească urmatoarele condiţii funcţionale :

- Mânuire, antrenare, manipulare uşoară ;
- Gabarit cât mai redus ;
- Siguranţă în funcţionare ;
- Posibilităţi de producere a accidentelor cât mai reduse ;
- Posibilitatea mânuirii fără a necesita scule sau dispozitive speciale .

4. SCHEME CONSTRUCTIVE
4.1 Presa cu piuliţă fixă cu batiu în consolă
În cazul acestei variante batiul are o forma deschisă. La partea inferioară are o
suprafaţă plană pe care se aşează accesoriile în care se reazemă piesa asupra căreia se
acţionează. De asemenea talpa este prevăzută cu găuri pentru fixarea piesei pe
postament. Se observă că talpa presei este scobită, pentru a asigura o poziţionare mai
precisă a presei. La partea superioară a batiului are o consolă în care se montează
piuliţa fixă. La acest tip de presă se recomandă montarea piuliţei cu un ajustaj
intermediar cu strângere mică. Piuliţa se asigură împotriva rotirii cu şuruburi. Şurubul
de forţă este acţionat de la roata de manevră de uz general. Roata de manevră este
calată pe o porţiune de secţiune pătrată şi este fixată cu piuliţa. Şurubul se reazemă
axial în berbec, la ridicare acţionând asupra celor două plăci fixate de berbec,
ridicându-l.

4.2 Presa cu piuliţă fixă, varianta cu coloane

Aceasta este caracterizată prin prezenţa coloanelor în construcţia batiului presei,
care au un rol de ghidare a traversei mobile şi de susţinere a traversei fixe. Piuliţa este
prinsă de traversa fixă cu ajutorul şuruburilor de fixare. Acţionarea se face asupra
manivelei care prin intermediul porţiunii de calare acţionează asupra şurubului de
forţa. Frecarea dintre şurubul de forţă şi traversa mobilă se reduce cu ajutorul
rulmentului axial. Masa presei are o formă circulară fiind prevăzută cu canale T în
partea superioară, cu locaşuri pentru şuruburile de fixare pe fundaţie şi clemă, alezaje
filetate în care se înşurubează coloanele.

5. JUSTIFICAREA SOLUŢIEI ALESE

Principiul de funcţionare a presei este acelaşi pentru ambele variante

constructive. Presa este folosită pentru presarea tablelor şi pieselor, având la baza
mecanismul şurub-piuliţă, care transformă mişcarea de rotaţie în mişcare de translaţie.
Ambele variante constructive prezintă avantaje şi dezavantaje, motiv pentru
care am ales părţile cele mai bune pentru a realiza o soluţie constructivă optimă din
punct de vedere economic, tehnologic, estetic, funcţional, productiv şi constructiv.
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE
MASINI

Mecanismul de acţionare ales este roata de manevră de uz general, prezentând

avantajul simpităţii.

6. INDICAŢII DE MONTARE, EXPLOATARE,

REGLAJ, ÎNTREŢINERE, RODAJ

1.1 Indicaţii de montare:

Este indicat ca dispozitivul să fie montat pe suprafeţe cât mai plane şi
orizontale.

1.2 Indicaţii de exploatare, reglaj şi întreţinere

Dispozitivul se va manevra de către un singur muncitor, nefiind permisă,
pentru manipulare folosirea altor tevi, bare, prelungitoare, decât cele prevăzute de
proiectant.
Dispozitivul nu se va folosi pentru sarcini şi dimensiuni mai mari decât cele
prevăzute de proiectant.
Se vor verifica periodic flancurile filetului, iar in cazul în care se constată uzura
acestora se va schimba piuliţa sau surubul dacă este cazul.
După terminarea lucrului, presa se va curăţa, suprafeţele funcţionale se vor
unge cu unsoare consistentă de uz general.
Ca lubrifiant se va utiliza ulei de categoria U90 Ca2, clasa NLGI a doua,
temperatura minimă fiind de -150C, iar temperatura maximă fiind de 600C. Agentul de
ingroşare este săpunul de calciu.

1.3 Rodajul
Rodajul are loc în ambele sensuri, deoarece presa va lucra in exploatare în
ambele sensuri.
Ungerea filetului şurubului şi a piuliţei în timpul rodajului se execută cu
lubrifiantul prevăzut mai înainte.
După rodaj presa se va curăţa de pragul metalic rezultat în urma rodajului şi de
ulei. Se verifică cu atenţie filetele celor două piese (şurub respectiv piuliţă).
După terminarea rodajului se trece la încercări de control, ele se executa de
asemenea la diferite încercări.
La încercarea de regim se măsoară şi randamentul, care permite a se verifica
obiectiv economicitatea, calitatea prelucrarii si montajul.

7. NORME DE PROTECŢIA MUNCII

Se recomandă utilizarea presei în poziţie verticală, pe o suprafaţă plană, cu

suprafaţa de sprijin mai mare decât suprafaţa de sprijin a presei, asigurandu-se astfel
echilibrul.
Pentru a asigura cursa maximă a presei se va aduce şurubul principal la limita
inferioară, iar pentru avansul presei se va roti roata de manevră.
Este indicat ca odată la 6 luni să se efectueze o curăţire a presei pentru a
îndepărta impurităţile care pot distruge flancurile dinţilor, urmată de o ungere a
filetelor cu unsoare consistentă.
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE
MASINI

Pentru a evita accidentele, proiectantul va lua următoarele măsuri:

- Verificarea şurubului la solicitări compuse;
- Asigurarea asamblărilor;
- Verificarea înaintea livrarii.
Măsuri impuse beneficiarului:
- Personalul de lucru trebuie să fie instruit corespunzător;
- Dispozitivul de strângere nu se va supune la şocuri şi lovituri directe;
- Asamblarea şurub-piuliţă se va unge periodic cu unsoare consitentă.

II. Breviar de calcul

1. Schema structurală a mecanismului şi diagrame de forţe şi

momente
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE
MASINI

Schema structurală şi sarcinile care încarcă elemntele presei cu şurub şi două coloane
sunt prezentate în figura de mai jos:

Diagrama de forţe şi momente

2. Alegerea şi justificarea materialelor pentru şurub şi piuliţă

Principalul dezavantaj al mecanismelor şurub şi piuliţă constă în existenţa unei

frecări mari între spirele şurubului şi a piuliţei, ceea ce are ca rezultat uzura flancurilor
şi randament scăzut.
Datorită condiţiilor specifice de lucru şi pentru realizarea de mecanisme cu
şurub şi piuliţă cu randamente cât mai bune, materialele cuplei de frecare şurub-piuliţă
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de bază: comportare bună la frecare fără
predispoziţii la gripaj, o bună rezistenţă la uzură, coeficient de frecare cât mai mic,
înlocuirea materialelor deficitare, preţ de cost redus.
Alegerea materialelor pentru şurub şi piuliţă ca elemente componente ale
mecanismelor cu şurub depinde de mai mulţi factori cu pondere diferită:
caracteristicile mecanice ale materialului, asigurarea condiţiilor funcţionale,
tehnologice şi economice în modul cel mai favorabil, fiabilitatea optimă în contextul
unor cheltuieli de producţie minime.
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE
MASINI

Caracteristicile mecanice importante ale materialelor pentru şurub şi piuliţă din

construcţia mecanismelor cu şurub sunt: limita de curgere (Rp 0,2), limita de rupere
(Rm), alumgirea (A), modulul de elasticitate (E).
Pentru şurubul de forţă care face parte integrată dintr-un mecanism, la care este
importantă reducerea greutăţii ansamblului, se vor utiliza materiale cu caracteristici de
rezistenţă ridicate, din grupa oţelurilor aliate şi înalt aliate. Pentru calculele de
dimensionare sau verificare se utilizează rezistenţa admisibilă a materialului.
Piuliţa ca element component al cuplei de frecare şurub –piuliţă din
mecanismele cu şurub, este indicat a di astfel construită încât uzura să fie concentrată
asupra ei. Aceasta, deoarece prin dimensiunile si configuraţia sa, piuliţa este piesă mai
puţin costisitoare, care poate fi înlocuită uşor.
În acest sens se recomandă ca materialul ales pentru piuliţă să aibă modulul de
elasticitate mai mic decât cel al materialului şurubului, ceea ce are ca efect
uniformizarea repartizării sarcinii pe sipre, imbunătăţirea comportării la oboseală şi ca
urmare creşterea duratei de funcţionare. Alegerea materialului pentru piuliţă , ca
element al cuplei de frecare şurub-piuliţă, se va face în aşa fel încât să se limiteze
presiunea de contact dintre spirele piuliţei şi ale şurubului la valori reduse evitându-se
astfel uzura prematură.

Materialul folosit pentru şurubul de forţă:

OL50:
Rezistenţa la tracţiune: at = ac 51 N/mm2
Rezistenţa la încovoiere: ai 56...61N/mm2
Rezistenţa la răsucire: at 31...33N/mm2
Rezistenţa la forfecare: af 41 N/mm2

Materialul folosit pentru piuliţă:

Fc300:
Rezistenţa la tracţiune: at 30...38N/mm2
Rezistenţa la compresiune: ac 75...95N/mm2
Rezistenţa la încovoiere: ai 51...65N/mm2
Rezistenţa la răsucire: at 34...46N/mm2
Rezistenţa la forfecare: af 24...30N/mm2

Valori ale presiunilor admisibile şi rezistenţelor admisibile la strivire pentru

cupla de frecare şurub-piuliţă:
Oţel necălit – fontă cenuşie
Presiunea admisibilă: qa 5N/mm2
Rezistenţa admisibilă strivire: astr 35...45N/mm2
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE
MASINI

3. Alegerea şi justificarea tipului de filet

Pentru şuruburile de mişcare se utilizează în exclusivitate filetul cilindric cu

profil pătrat, trapezoidal, fierăstrău şi rotund executate cu pas normal, fin sau mare.
Pasul fin şi normal asigură condiţia de autofrânare. Pasul fin micşorează
deplasările axiale de la o rotaţie completă, reduce adâncimea filetului mărind
diametrul interior şi implicit rezistenţa şurubului. Deosebirea dintre filetul cu pas
normal, mare şi fin la acelaşi diametru nominal constă în modificarea diametrului
interior şi a unghiurilor de înclinare. Pasul filetului cu mai multe începuturi Ph se
defineşte în funcţie de pasul filetuluicu un singur început şi de numărul de începuturi
(n), Ph=n∙P (P fiind pasul filetului cu un singur început).
Filetele cu pas fin au un randament mai scăzut. Randamentul şuruburilor de
mişcare creste la cele care se execută cu pas mare sau cu mai multe începuturi,
creşterea fiind determinată şi de alegerea corectă a cuplului de materiale, de orecizia şi
de calitatea suprafeţelor de contact.
Filetul fierăstrău are profilul asimetric trapezoidal. Poate prelua sarcini numai
într-un singur sens. Flancul activ de înclinare este de 3 o. Fundul filetului este executat
cu o rază de racordare mare, iar înălţimea reală de contact este de H 1=0,75∙P. Filetul
fierăstrău îmbină avantajele filetului trapezoidal şi pătrat şi anume:
- are rezistenţă şi rigiditate mare a spirei
-asigură centrarea bună a piuliţei faţă pe şurub
-randamentul este apropiat de cel al filetului pătrat
-se poate executa prin frezare
-concentratorul de tensiune la fundul filetuluieste relativ mic datorită razei mai
de racordare.
Filetul fierăstrău are dimensiuni standardizate in STAS 2234/1-75 putând fi
executat cu pas normal, fin sau mare.
Filetul fierăstră este utilizat la şuruburi ce preiau sarcini mari , variabile şi cu
şoc, într-un singur sens.

Relaţii de calcul:
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE
MASINI

d=D - diametrul nominal al filetului

D1=d-2∙H1=d-1,5∙P
D2=d-0,75∙P
d3=d-2∙h3
H1=0,75∙P
H=1,5878∙P
h3=0,86777∙P
ac=0,11777∙P
a=0,1∙√ P
w=0,26384∙P
e=w-a
R=0,12427∙P

4. Predimensionarea şurubului la uzare

Dimensiunile filetului trebuie să corespundă simultan următoarelor cerinţe:
 rezistenţa corpului şurubului la solicitarea compusă: compresiune
(sau tracţiune) şi răsucire (solicitarea de încovoiere trebuie eliminată
pe cât posibil);
 rezistenţa spirelor la strivire (uzare);
 rezistenţa spirelor la solicitarea compusă de încovoiere şi forfecare;
 dacă şurubul este solicitat la compresiune să nu flambeze;

 să asigure condiţia de autofrânare.

În principiu, dimensionarea filetului ar putea fi făcută pornind de la oricare din

cerinţele de mai sus – cu condiţia ca apoi să se verifice pe rând şi celelalte.
Predimensionarea la solicitarea compusă se face la compresiune (sau tracţiune) pe
baza unei forţe de calcul Fc =  ·F1, F1 fiind forţa care acţionează asupra şurubului, iar
 ( > 1) factor de majorare a forţei F1 pentru a considera şi solicitarea la răsucire.
Valoarea lui  se i-a dintr-un tabel, iar în cazul presei poate fi cuprins între
1,27 şi 1,32. Voi alege pe  = 1,30
Fc = 1,30  18300 = 23790 N;
Fc = 23790 N
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE
MASINI

Aria necesară pentru tija şurubului:

A  Fc   F 1   d 23 c
nec a 
a  a 4 Cc

a – tensiunea admisibilă la compresiune (tracţiune) [MPa];

c – limita de curgere [MPa];
Cc – coeficient de curgere;
d3 – diametrul interior al filetului şurubului [mm];
a – (0,25 – 0,4) c – pentru d3 < 30 mm [MPa]; a –
(0,4 – 0,6) c – pentru d3 < 30 mm [MPa].
Din tabel, pentru tipul de material ales: OLC 45 avem:
Am ales c = 280 MPa.
a = 0,4  280 = 112 MPa
F 23790
c 2
A nec   112  212,41 mm


4F1 41,30 18300

d3    16,44 mm
a 112
d3 = 16,44 mm
Am ales din anexe d3 = 16,5 mm < 30 mm
Din Anexa A3 estras din STAS 2114/3-75 am ales filetul trapezoidal cu următoarele
caracteristici:
- diametrul nominal al filetului d = 24 mm;
- pasul p = 5 mm;

- diametrul nominal mediu d2 = D2 = 21.5 mm;

- diametrul nominal exterior al filetului interior D4 = 24.5 mm;
- diametrul nominal interior al filetului exterior D1 =19 mm.
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI

Diametrul Pasul Diametrul mediu Diametrul interior

nominal d2=D2, mm
d, mm P, mm d3, mm D1, mm
24 5 21,500 16,5 19,000

5. Calculul înălţimii filetului piuliţei

m=Ψ m ∙ d 2 STAS
m=1,85 ∙ d 2 STAS
m=39,775 mm
6. Calculul numărului de spire în contact
Ψ m ∙ d2
z=
P
1,85∙ 2 1,500
z=
5
z= 7,955
z= 8 spire

7. Verificarea autofrânării
La prese se impune realizarea autofrânării, deci filetul se alege cu două începuturi. Se
verifică condiţia de autofrânare cu relaţia:
β 2< φ'
β2- unghiul de înclinare a elicei pe cilindrul de diametru d2
φ’- unghiul de frecare

Pe
β 2=arctg
π ∙ d2
5
β 2=arctg
π ∙ 2 1,5
β2=0,0381

μ
φ ' =arctg
cos α 1
0,1 6
φ ' =arctg
cos 3 0
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI

φ’= 0,184

β 2< φ'

µ- coefficient de frecare pentru cuplul de material şi calitatea ungerii (µ=0,1......0,18)

α1- unghiul de înclinarea a flancurilor filetului (α1=3o la filetul fierăstrău)

8. Dimensionarea piuliţei fixe

Cu notaţiile din figura de mai jos, se calculează diametrul De al corpului piuliţei la

solicitarea compusă (întindere şi răsucire):

4∙ β∙ F
De =
√ π ∙ σ at
β= 1,25....1,35
+ D '2

unde la alegerea rezistenţei admisibile la

tracţiune σat [N/mm2] se va ţine seama de
prezenţa concentratorului de tensiune.

4 ∙ 1,3∙ 183 00
De =
√ π ∙112
De= 49,8566
+362

DeSTAS= 50 mm

Se va respecta condiţia:
D e −D '
g p= > 5 mm
2

50−36
g p=
2
g p=7

g pSTAS =7 mm

Diametrul gulerului se ia:

ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI

Dg=(1,3.....1,5)∙ De
Dg=1,3∙50
Dg=65 mm
DgSTAS= 67 mm

Grosimea gulerului se ia:

hg=(0,2......0,25) ∙ m
hg=0,2 ∙ 55,125
hg=11,025mm
hgSTAS=12 mm

9. Verificarea filetului şurubului şi piuliţei la strivire, forfecare şi

încovoiere
1.1 Calculul numărului de
spire z:
4∙ F
z=
π ∙ ( d −D 21) ∙ pa
2

pa=5....6 MPa pentru oţel-

fontă
z=10 spire

1.2 Verificarea spirei:

Încovoiere:
 Şurub

3 ∙ F(d 2−d 3)
σi= 2
≤σ ai
π ∙ d3∙ h ∙ z

h=0,81∙P-0,1∙ √ P
σai= 5....61 MPa

3 ∙ 23000(31,500−25,586)
σi=
π ∙ 25,586 ∙ 4,6152 ∙ 10

σ i =23,83607438 MPa
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI

 Piuliţă

3 ∙ F(D 4−d2 )
σi= 2
≤ σ ai
π ∙ D4 ∙ h ∙ z

h=0,81∙P-0,1∙ √ P
σai= 51....65 MPa

3 ∙ 23000(36−31,5)
σi=
π ∙ 36 ∙ 4,6152 ∙ 10

σ i =12,89038297 MPa

Forfecare:
 Şurub
F
τ f= ≤τ
π ∙d 3 ∙ h∙ z af

τ af =41 MPa

23000
τ f=
π ∙25,586 ∙ 4,615 ∙10

τ f =6,200173783 MPa

 Piuliţă
F
τ f= ≤τ
π ∙ D ∙ h∙ z af

τ af =24 …30 MPa

23000
τ f=
π ∙36 ∙ 4,615 ∙10

τ f =4,406601289 MPa

Strivire:
 Şurub
F
q= ≤q
z ∙ π ∙ d2∙ H 1 a
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI

qa=5 MPa
H= 0,75∙6
H=4,5
23000
q=
10∙ π ∙31,5 ∙ 4,5

q=5,164816495
 Piuliţă
F
q= ≤q
z ∙ π ∙ D1 ∙ H 1 a

23000
q=
10∙ π ∙ 4,5∙ 28

q=5,810418557
Verificarea se face la contactul spirelor dintre şurub şi piuliţă.

10. Verificarea porţiunii de calare a roţii de manevră

Profil pătrat:
1
M t 2= ∙ μ ∙d ∙F
2000 0 2
μ0=0,01
1
M t 2= ∙ 0,01 ∙31,5 ∙ 23000
2000
M t 2=3,6225 N ∙ m

1
M t 1= ∙ d ∙ F ∙ tg ( β 2+ φ' )
2000 2
1
M t 1= ∙ 31,5 ∙23000 ∙ tg( β2 +φ ' )
2000
M t 1=100,3735475 N ∙m

M tot =M t 1 + M t 2
M tot =103,9960475 N ∙ m

103 ∙ M tot
τ t= ≤ τ at
Wp
τ at =26 N /mm 2
W p =0,208 ∙ a3
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI
W p =2875,392

τ t=18,18329466

12∙ 103 ∙ M tot

σ s= ≤ σ as
n1 ∙ a2 ∙ δ
σ as =35 … ..45 N /mm2
n1 =4
δ =5 … ..10 mm

12∙ 103 ∙52,2841

σ s=
4 ∙ 24 2 ∙ 8
σ s=34,0391276

11. Verificarea tijei şurubului la solicitări compuse

Tija şurubului este solicitata la compresiune şi torsiune în zona de contact a spirelor
şurubului şi piuliţei:

4 ∙F
Efort unitar de compresiune : σ c = ≤σ ac
π ∙ d12
σ ac=51 N /mm2
4 ∙ 23000
σ c=
π ∙27 2
σ c =40,17079496 MPa

16 ∙103 ∙ M tot
Efort unitar de torsiune: τ t= 3
≤ τ at
π ∙ d1
τ at =33 N /mm2
16 ∙103 ∙ 103,9960475
τ t=
π ∙ 273
τ t=26,90888181 MPa

12. Verificarea corpului piuliţei la solicitări compuse

ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI
4∙ F
Efort unitar normal: σ t=
π ∙( D 2e −D 2)
4 ∙ 23000
σ t= 2 2
π ∙(50 −36 )
σ t=24,32268233 N /mm2

16 ∙103 ∙ M t 1 ∙ De
Efort unitar tangenţial: τ t= 4 4
π ∙( De −D )
16 ∙103 ∙ 100,3735475∙ 50
τ t= 4 4
π ∙(50 −36 )
τ t=5,592509072 N /mm2

13. Verificarea gulerului piuliţei la strivire, forfecare şi

încovoiere
 Încovoiere- efort unitar normal

3 ∙ F ∙( D g−De )
σi=
π ∙ De ∙ h2g

3 ∙ 23000 ∙(67−50)
σi=
π ∙ 50 ∙122

σ i =51,85798562 N /mm 2

 Forfecare- efort unitar tangenţial

F
τ f=
π ∙ De ∙ h g

23000
τ f=
π ∙50 ∙12

τ f =12,20187897 N /mm 2

 Strivire- efort unitar normal

4∙ F
σ str = 2 2 2
[
π ∙ ( D −De ) −n ∙ d g
g ]
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI
4 ∙ 23000
σ str =
π ∙ [ ( 67 −50 2 )−4 ∙6,6 2 ]
2

σ str =15,14555923 N /mm2

14. Calculul corpului, verificare la întindere excentrică

Calculul simplificat se face in secţiunea A-A la întindere excentrică. efortul unitar

maxim este in punctul 1:
σ t 1=σ 't +σ 't ' ≤ σ at
σ at =30 … 45 N /mm 2
F
σ 't=
A
10500
σ 't=
5408
σ t=1,941568047 N /mm2
'

L1
F ∙( +l + y )
2 2 1
σ 't' =
Iz
y1
208
10500∙( +7+31)
2
σ 't' =
35300,866022
31
σ 't' =42,23693107 N /mm2

σ t 1=44,17849912 N /mm2

15. Calculul mecanismului de acţionare

Diametrul roţii de manevră se determină în funcţie de momentul de torsiune total

care trebuie să fie realizat de către un muncitor la acţionarea presei.
M tot =52,2841 N ∙ m (vezi Verificarea porţiunii de calare a roţii de manevră)
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI

103 ∙ M tot
Lc =
Fm
F m=150 … ..300 N – forţa muncitorului

103 ∙ 103,9960475
Lc =
200
Lc =519.980 => 500mm

Vom folosi o roată de manevra de uz general de 500mm.

16. Calculul randamentului mecanismului

tg β 2
η=
tg ( β 2 +φ' )
η=0.439284389
η=43 %

Randamentul trebuie sa fie mai mic de 50%, atunci când este îndeplinită condiţia de
autofrânare.
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI

Bibliografie
1. MATIEŞAN Dorina, ş.a. Elemente de proiectare pentru mecanismele cu şurub
şi piuliţă, Atelierul de multiplicare al Institutului
Politehnic, Cluj Napoca 1985

2. BELCIN Ovidiu, ş.a. Organe de maşini, Elemente constructive în

proiectare, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 2011

3. JULA Aurel, ş.a. Mecanisme Şurub-Piuliţă-Îndrrumător de proiectare

Editura Lux Libris, Braşov 2000

4. * * * * Standarde

5. Curs Organe de Maşini

ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI

CUPRINS

I. Memoriul de prezentare........................................................................1

1. CONSIDERAŢII GENERALE......................................................................1
2. SCOPUL ŞI DEFINIŢIA PROIECTULUI......................................................1
3. CARACTERISTICI FUNCŢIONALE IMPUSE.............................................2
4. SCHEME CONSTRUCTIVE........................................................................2
4.1 Presa cu piuliţă fixă cu batiu în consolă...............................................................2
4.2 Presa cu piuliţă fixă, varianta cu coloane.............................................................2
5. JUSTIFICAREA SOLUŢIEI ALESE.............................................................3
6. INDICAŢII DE MONTARE, EXPLOATARE, REGLAJ, ÎNTREŢINERE,
RODAJ............................................................................................................3
1.1 Indicaţii de montare:..........................................................................................3
1.2 Indicaţii de exploatare, reglaj şi întreţinere......................................................3
1.3 Rodajul...............................................................................................................3
7. NORME DE PROTECŢIA MUNCII.............................................................4
ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
ANUL 3 PROIECT ORGANE DE MASINI

II. Breviar de calcul....................................................................................5

1. Schema structurală a mecanismului şi diagrame de forţe şi momente..................5

2. Alegerea şi justificarea materialelor pentru şurub şi piuliţă................................6
3. Alegerea şi justificarea tipului de filet............................................................7
4. Predimensionarea şurubului la uzare..............................................................9
5. Alegerea filetului standardizat adecvat...........................................................9
6. Calculul înălţimii filetului piuliţei................................................................10
7. Calculul numărului de spire în contact..........................................................10
8. Verificarea autofrânării..............................................................................10
9. Dimensionarea piuliţei fixe.........................................................................11
10. Verificarea filetului şurubului şi piuliţei la strivire, forfecare şi încovoiere........12
12. Verificarea tijei şurubului la solicitări compuse.............................................15
13. Verificarea corpului piuliţei la solicitări compuse..........................................15
14. Verificarea gulerului piuliţei la strivire, forfecare şi încovoiere........................16
15. Calculul corpului, verificare la întindere excentrică........................................17
16. Calculul mecanismului de acţionare.............................................................17
17. Calculul randamentului mecanismului..........................................................18

Bibliografie.................................................................................................19