UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA

Disciplina: Organe de maşini

PROIECT DE AN

REDUCTOR CILINDRIC CU DINTI INCLINATI

Pm=3.5 KW
nm=1600 min-1
ut=4.5

Numele şi prenumele:
Secţia: Autovehicule Rutiere
Grupa:

Anul universitar: 2012-2013

Semestrul: I
UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ NAPOCA
Disciplina: Organe de maşini

Studentul:

PROIECT DE AN

Să se proiecteze o transmisie cu reductor pentru următoarele date:

I. Antrenarea reductorului se face cu o transmisie prin curele trapezoidale înguste;
II. Puterea nominală la roata de curea motoare:
III. Turaţia nominală la roata de curea motoare:
IV. Raportul total de transmitere: 4.5
V. Reductorul este cu o singură treaptă formată dint-un angrenaj cilindric cu dinţi
înclinaţi

Proiectul va conţine:
I. Piese scrise:
- Memoriu de prezentare;
- Breviar de calcul de dimensionare şi verificare;
II. Piese desenate:
- Desen de ansamblu al transmisiei;
- Desen de execuţie pentru arborele de intrare;
- Desen de execuţie pentru roata dinţată de pe arborele de intrare;
 I. Memoriu de prezentare
1. Notiuni generale despre reductoare
Activitatea umană a fost, este şi va fi orientată întotdeauna spre folosirea legilor
naturii pentru realizarea unei vieţi mai bune. Disciplina Organe de maşini studiază
elementele care intră în construcţia maşinilor din punct de vedere al construcţiei,
calculului şi proiectării, deşi indică modul de proiectare a organelor de maşini în
construcţia de maşini. Organele de maşini sunt piese sau grupuri de piese care forează
părţile componente ale unor maşini, ele putând fi calculate şi proiectate separat de restul
ansamblului.În cadrul unei maşini sau al unui agregat, organele de maşini sunt grupate în
ansambluri care au anumite roluri funcţionale, de exemplu cutia de viteză de la un
automobil, iar ansamblurile la rândul lor pot fi formate din mai multe subansambluri, care
sunt grupuri de organe de maşini cu rol funcţional mai restrâns decât în cazul
ansamblurilor (de exeplu ambreajul din cutia de viteze ).
Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele
de uz general au un singur lant cinematic – deci un raport de transmitere unic – si o
carcasa independenta si inchisa. In categoriareductoarelor de uz general nu intra
reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au axele in alta pozitie decat orizontala
sau verticala si respectiv unghiul dintre axe diferit de 90°. Reductoarele pot fi cu una,
doua sau mai multe trepte de reducere, construite fie casubansamble izolate, fie ca,
facand parte din ansamblul unei masini. In functie de pozitiile relative alearborelui motor
si condus reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice (cand cele doua axesunt
paralele sau coaxiale), cu roti conice si roti pseudoconice (cand cei doi arbori sunt
concurentisau incrucisati) sau in combinatii de roti conice sau angrenaje melcate cu roti
cilindrice (la rapoartede transmitere mari).Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele
mai raspandite datorita gamei largi de puteri sirapoarte de transmitere ce se pot realiza
cu ajutorul lor cat si a posibilitatii tipizarii si executiei inuzine specializate. Reductoarele
cilindrice sunt standardizate si tipizate. Sunt standardizate distantaintre axe, raportul de
transmitere si dimensiunile principale, ceea ce permite fabricarea in serie acarcaselor si
utilizarea la reductoare de diverse puteri si rapoarte de transmitere.Reductoarele cu
angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti,inclinati sau in
V, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura interioara. Felul danturii depinde
deviteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti
se recomanda: la viteze periferice reduse, cand nu apar socuri si zgomot, in cazul in care
nu se admit forte axiale in arbori si lagare; la cutii de viteze cu rotideplasabile etc.Rotile
dintate cilindrice cu dinti inclinati si in V se recomanda la angrenaje silentioase si la
viteze periferice mari. Rotile dintate cu dinti in V se folosesc, de preferinta, la
reductoarele cu dimensiunimari pe cand cele cu dinti drepti si inclinati la reductoarele si
mijlocii. In general se prefera rotiledintate cu dinti drepti, din cauza tehnologiei si a
montajului lor mai simplu. Reductoarele cu o treaptaau la baza angrenaje cilindrice,
conice sau pseudoconice si melcate montate in carcase Reductoarele, dupa tipul
angrenajului, pot fi: cilindrice, conice, elicoidale, pseudoconice,melcate sau
combinate.Dupa pozitia arborilor reductoarele pot fi : orizontale, verticale si
inclinarea.Reductoare orizontale : cu pozitia orizontala a axelor si cu planul de operare al
carcasei in planul arborilor. El este cel mai avantajos de utilizat datorita faptului ca se
realizeaza o ungere buna a angrenajelor, iar din punct de vedere constructiv este mai
usor de realizat. Carcasaturnata din fonta are avantajul ca se comporta mai bine la
vibratii si se realizeaza pentru seriimici de lucru. b.Reductoare verticale : cu pozitia in
plan vertical al axelor. Acesta are dezavantajul faptului canu are loc la motor iar ungerea
se realizeaza mai greu.c.Reductorul inclinat : cu pozitia in planinclinat a axelor. Acesta
are dezavantajul faptul caungerea se realizeaza destul de greu.
Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare cu
axemobile (reductoare diferentiale si reductoare planetare).Reductoarele cu roti dintate
au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta: raportde transmitere constant,
posibilitati de realizare a unor transmisii cu incarcari de la cativa newtoni laincarcari
foarte mari, gabarit redus si randement ridicat, intretinere simpla si ieftina etc.Ca
dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de precizie,
producereade zgomot, socuri.

2. Scopul si definiţia proiectului

Proiectarea este o activitate tehnico-ştiinţifică ce se desfăşoară pentru întocmirea
documentaţiei tehnice scrise şi desenate sau strict necesare executării unui ansamblu.
Fazele acţiunii de proiectare sunt:
- concepţia este faza în care se realizează documentaţia şi în care se găsesc o
serie de soluţii constructive care răspund integral sau parţial temei de proiect
propuse ;
 - execuţia este faza în care se urmăreşte dezvoltarea schiţei de principiu până la
definitivarea formei constructive a ansamblului.
Tema de proiect constituie obiectul activităţii de proiectare şi are la bază:
- idee nouă;
- idee cunoscută dar nerealizată practice;
- construcţie existentă ce trebuie modificată, aceasta
ne mai fiind corespunzătoare din punct de vedere tehnic, economic, etc.
Documentaţia necesară activităţii de proiectare, conform STAS 6269, se clasifică
în :
- documentaţie de studiu ;
- documentaţie de bază ;
- documentaţie tehnologică şi de fabricaţie ;
- documentaţie de exploatare ;
- documentaţie auxiliară. 
Acţiunea de proiectare desfăşurată la disciplina ORGANE DE MAŞINI
completează cunoştiinţele dobândite în cadrul cursului, ajutându-l pe student să-şi
însuşească temeinic problemele de metodică de calcul şi normele de proiectare a
organelor de maşini impuse prin tema de proiect.
Proiectul de faţă are rolul de :
 dezvoltarea deprinderilor de lucru independent ale studentului ;
 insuşirea de către student a metodologiei de calcul şi proiectare ;
 obţinerea de către student de experienţă în realizarea de forme constructive şi
dimensiuni optime atât prin calcul cât şi din consideraţii constructive, în alegerea
adecvată a materialelor ;
 însuşirea deprinderilor de utilizare eficientă a literaturii de specialitate, a
normelor şi standartelor.
In prezentul proiect s-a ţinut seama de normele de proiectare a organelor de
maşini , pornind de la condiţiile impuse prin tema de proiectare cât şi de
următoarele criterii de proiectare :
-funcţional;
-tehnologic;
-de material;
-constructiv.
Prin proiectare se urmăreşte atingerea mai multor deziderate,cum ar fi:
 -funcţionalitatea superioară, execuţie şi exploatare uşoara, fiabilitate
ridicată,siguranţă, tehnologitatea şi nu în ultimul rând economicitatea.
Obiectul prezentului proiect este proiectarea unui reductor cilindric cu dinţi înlinaţi.
Dispozitivul mai sus amintit este destinat fabricării în serie mică, executându-se
numai la comandă.

3. Caracteristici funcţionale impuse

Reductorul trebuie sa îndeplinească următoarele caracteristici funcţionale:
- Să transmită un raport de transmitere constant ;
- gabarit cât mai redus ;
-  Să lucreze cu zgomot cât mai mic;
- siguranţă în funcţionare ;

4. Variante constructive studiate

Cele două forme constructive ale reductoarelor, care reprezintă tema acestui proiect,
sunt prezentate în figurile 3.1. Daca facem o comparaţie brută a celor două variante se
observă că sunt asemănătoare, din punct de vedere al amplasarii arborilor si formei
carcasei. Prima varinată are carcasa din fontă, prezintă două tălpi pe lăţimea
reductorului, iar capacul este lateral, prins de carcasă prin şuruburi şi centrată cu ajutorul
ştifturilor de centrare. In acest caz trebuie acordată o mare atenţie centrării capacului pe
carcasă, lucru crucial pentru buna funcţionare a reductorului. O abatere peste o anumită
limită ar determina angrenarea incorectă a roţilor dinţate şi aşezarea greşită a rulmenţilor,
care ar duce la zgomot mărit şi la o scădere a perioadei de funcţionare a dispozitivului.
Această variantă are avantajul că între rulment şi carcasă se poate stabili un ajustaj bine
determinat.
A doua variantă pune în evidenţă un reductor cu o carcasă formată dintr-un corp şi un
capac care au planul de separaţie în planul axelor roţilor dinţate. Capacele rulmenţilor se
fixează cu şuruburi numai după ce corpul şi capacul au fost unite.
Pe arborele de intrare este fixată o roată de curea, deplasarea axială pe capatul de
arbore fiind împiedicată printr-o şaibă şi un şurub. Angrenajul cu dinţi înclinaţi introduc
forţe axiale la nivelul arborilor şi deci la nivelul lagărelor. Din acest motiv se vor folosi
rulmenţi radial-axiali cu role conice. Transmiterea momentului de torsiune este transmis
cu ajutorul penelor paralele, de la roata de curea la arborele de intrare, de la roata
dinţată condusă la arborele de ieşire respectiv de la arborele de ieşire la cuplaj.
 5. Justificarea soluţiei alese
Ambele variante constructive au atât avantaje cât şi dezavantaje. Se alege
varianta constructivă 1, deoarece corespunde cerinţelor temei, adică o putere de
transmitere mică, şi totodată este o variantă economică având un gabarit redus, simplu
de realizat care nu implică condiţii speciale de execuţie.
Angrenajul este cilindric cu dinţi înclinaţi, prezentând o serie de avantaje faţă de
agnrenajul cu dinţi drepţi :
- Zgomot redus;
- Grad de acoperire mai mare;
- Transmitere uniformă a mişcării;
- Repartizarea tensiunilor pe flancul dintelui este uniformă.
- Rezistenţă mai ridicată.

6. Descrierea funţională şi constructivă

Arborele de intrare antrenat de un motor electric prin intermediul a 2 curele
trapezoidale înguste fixate pe roata de curea, de unde se transmite mişcarea la roata
cilindrică a treptei 1. Mişcarea se transmite mai departe arborelui intermediar şi pinionul
cilindric care este corp comun cu arborele intermediar, la roata condusă de pe arborele
de ieşire.

7. Materiale utilizate pentru execuţia roţilor dinţate

Roţile dinţate se pot executa dintr-o gamă foarte largă de materiale, grupate în: materiale feroase
(fonte, oţeluri), materiale metalice neferoase (alame, bronzuri) şi materiale nemetalice (textolit, lignofol,
poliamide etc.).
Alegerea materialului şi stabilirea tratamentului este o problemă complexă, care depinde de
următoarele elemente:
 Sarcinile de transmis prin dantură;
 Viteza şi precizia;
 Tehnologia de execuţie;
 Durata de funcţionare a angrenajului;
 Caracteristica de rezistenţă a materialului;
 Alte condiţii suplimentare (temperatura de funcţionare, zgomot, coroziune, greutate etc).
Fontele se folosesc la roţile dinţate de dimensiuni mari, încărcate cu sarcini mici şi care funcţionează
la viteze periferice mici. Uneori fontele se folosesc pentru construcţia roţilor melcate şi a roţilor angrenajelor
deschise. Au bune calităţi antifricţiune.
Exemple: fonte cenuşii Fc200, Fc 400; fonte maleabile perlitice Fmp700-2; fonte cu grafit nodular Fgn600-
2 şi Fgn700-2; fonte antifricţiune. Bronzurile (STAS
197/1; STAS 197/2) sunt aliaje de Cu şi Sn, care se folosesc pentru construcţia roţilor melcate, având
calităţi antifricţiune foarte bune. Întrucât bronzurile sunt scumpe şi deficitare, se folosesc numai pentru
coroana roţii melcate, corpul acesteia fiind din fontă sau oţel.
Alamele (STAS 198/2) sunt aliaje de Cu şi Al, utilizându-se în condiţii apropiate cu
cele în care funcţionează bronzurile, dar cu condiţii de funcţionare mai uşoare.
Materialele nemetalice au caracteristici mecanice reduse şi sunt folosite la roţi puţin încărcate şi
care funcţionează cu viteze scăzute. Având elasticitate mărită, în aceste angrenaje abaterile de execuţie şi
montaj se compensează, iar funcţionarea este silenţioasă. Materialele nemetalice sunt sensibile la
umiditate, iar temperatura limită de funcţionare este în jur de 100°C.
Oţeluri utilizate în construcţia roţilor dinţate
Roţile dinţate se execută dintr-o gamă foarte largă de oţeluri, pentru a satisface condiţiile diverse în care
funcţionează. Roţile dinţate utilizate în construcţia reductoarelor de turaţie şi a transmisiilor se execută
numai din oţeluri tratate termic sau termochimic.
Oţelurile utilizate în construcţia roţilor dinţate sunt laminate sau forjate. Din punct de vedere al proprietăţilor
mecanice şi al prelucrabilităţii oţelurile utilizate în construcţia roţilor dinţate se împart în două mari grupe:
 oţeluri moi, cu duritatea superficială HB mai mică de 350;
 oţeluri dure, cu duritatea superficială HB mai mare de 350.
Caracteristic oţelurilor moi este faptul că prelucrarea danturii se face după tratamentul termic, iar în cazul
oţelurilor dure, prelucrarea danturii se face înainte de tratamentul termic sau termochimic, după tratament
efectuându-se doar finisarea danturii prin rectificare.
Caracteristicile mecanice ale oţelurilor utilizate în construcţia roţilor dinţate depind, în mare măsură, de
calitatea şarjei, a semifabricatului şi a tratamentului termic sau termochimic aplicat. Din acest punct de
vedere oţelurile se împart în trei grupe de calitate: ML, MQ, şi ME.
- calitatea ML corespunde unor oţeluri care posedă calităţi reduse;
- calitatea MQ corespunde unor oţeluri care sunt obţinute de producători cu experienţă, cu cheltuieli
semnificative;
-calitatea ME impune cerinţe care trebuie îndeplinite când se cere o mare siguranţă în funcţionare.

8. Montarea si demontarea reductorului 

Montarea reductorului se va face astfel: se montează capacul de vizitare pe capacul
reductorului;
− se monteaza subansamblele arbori–roţi dinţate–rulmenţi, rulmenţii si roţile dinţate fiind
montati pe arbori;
− se montează capacul reductorului impreuna cu şuruburile de asamblare a carcasei;
− se montează capace laterale împreună cu garniturile de etanşare sau plăcuţele
de reglare si se prindcu şuruburi.Demontarea se va face pe subansamble şi repere în
următoarea ordine:
− se deşurubează dopul de golire pentru scurgerea lubrifiantului din baia de ulei
;− se demontează şuruburile capacelor laterale şi se scot aceste capaceîmpreună cu
garniturile de etanşare sau plăcuţele de reglare;
− se demontează şuruburile de asamblare a carcasei şi se separăcapacul reductorului;
− se scot subansamblele arbori–roţi dinţate–rulmenţi, fără a demontaroţile dinţate şi
rulmenţii de pe arbori;
− se demontează capacul de vizitare;
9. Lubrifianti 
La angrenajele cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizează în aceste
angrenaje depinde de: geometria danturii, marimea alunecărilor specifice, sarcina,
rugozitatea si duritatea flancurilor, lubrifiant.Astfel, ungerea poate fi : mixtă, la limită,
elastohidrodinamică sau chiar hidrodinamică. Angrenajele dinreductoare se ung prin
barbotare în baie de ulei. În acest scop câte o roată dintr-un angrenaj este introdusăîn
baia de ulei până la înăltimea unui dinte însă cel putin 10 mm si fără a depăsi de 6 ori
modulul. Perioadade schimbare a uleiului este de 1000 – 5000 ore de functionare. La
reductoare noi, rodate, uleiul seschimbă după 200 – 300 ore de functionare. Într-o cuplă
de frecare lubrifiantul are următoarele functii principale :-reducerea frecării si uzării ;-
protectia suprafetelor cuplei de frecare împotriva oxidării ;-eliminarea din zona de contact
a particulelor desprinse prin uzare ;-evacuarea căldurii din zona de contact ;

10. Indicaţii de montare, exploatare, reglaj, întreţinere

În timpul funcţionării reductorul trebuie fixat de o bază cu ajutorul a patru şuruburi de
fundaţie. Asamblările filetate se for asigura cu şaibe Grower pentru a împiedica
desfacerea piuliţei datorită vibraţiilor din timpul funcţionării. Şuruburile de fundaţie se vor
strange la un cuplu de 40Nm.
Lubrifiantul folosit este de tip TIN 125 EP STAS 10588-76 cu vâscozitatea cinematică de
125-140 mm2/s (cSt)
- Este indicat, ca dispozitivul să fie montat pe suprafeţe cât mai plane şi
orizontale.
- Dispozitivul se va folosi pentru turaţii şi cupluri nu mai mari decât cele
pentru care a fost proiectat.
- Se vor verifica periodic flancurile dinţilor roţilor dinţate, iar în caz că se
constată uzura acestora, se va schimba roata dinţată.
- După terminarea lucrului dispozitivul se va curăţa.
 11. Consideraţii privind protecţia muncii şi mediului
Pentru a evita accidentele, proiectantul a luat următoarele măsuri :
 verificarea tuturor organelor de maşină
componente;
 asigurarea asamblărilor;
 utilizare de materiale corespunzătoare;
 verificarea înaintea livrării.
Măsuri impuse beneficiarului :
 trebuie respectate regulile de protecţie a muncii din
atelierul de producţie ;
 personalul de lucru trebuie să fie instruit
corespunzător;
 reductorul nu se va supune la şocuri;
 la apariţia unei defecţiuni se va retrage dispozitivul
din lucru şi se va înlocui piesa defectă ;
 Angrenajul şi rulmenţii se vor unge cu ule prin barbotare. Se va urmări periodic
nivelul uleiului din baia de ulei.

12. Toleranţe, rugozităţi şi condiţii tehnice impuse

Angrenajul este prelucrat în clasa 8 de precizie prin frezare cu freză melc şi
rectificare, cu rugozitatea flancurilor Ra1,2=0.8, iar pentru zona de racordare Ra1.2=1.6.
Toleranţele s-au stabilit în funcţie de necesităţi şi posibilităţile de prelucrare, astfel:
- Ajustajul între inelul interior al rulmentului şi arbore este HB/n6;
- Ajustajul între inelul exterior al rulmenţilor şi carcasă este K6/hB;
- Ajustajul între ştifturile de centrare şi carcasă este K6/m6;
- Ajustajul între roata de curea şi arborele de intrare este J7/h7;
- Ajustajul între roata dinţată condusă şi arborele de ieşire este J6/h6;
Rugozităţile s-au prescris în funcţie de procedeele tehnologice asupra cărora s-a
optat pentru prelucrarea pieselor componente ale dispozitivului. Astfel, suprafeţele
funcţionale ale carcasei au o rugozitate R a=3.2, în timp de suprafeţele nefuncţionale au o
rugozitate Ra=6.3. în zona lagărelor, suprafaţa de sprijin a rulmenţilor are o rugozitate
Ra=0.8. în ceea ce priveşte arborii, tronsoanele unde se montează rulmenţi au o
rugozitate Ra = 0.8.
Condiţiile tehnice impuse sunt următoarele:
  suprafeţele nefuncţionale se protejează printr-un strat de vopsea;
 toate organele de asamblare filetate se vor asigura conform
indicaţiilor din desen.
 Jocul axial din rulmenţii radial-axiali trebuie să fie de minimum
0.1mm. Reglarea jocului se realizează cu plăcuţele calibrate montate
între capacele de rulment şi carcasă. După reglare cu şuruburile
strânse ale capacelor, arborii trebuie să se rotească liber.
 pe suprafeţele pieselor turnate nu se admit urme de nisip, zgură sau
bravuri provenite din turnare;
 muchiile necotate se vor teşi la 45°

13. Rodajul
Rodajul joacă un rol important în durata de exploatare şi buna funcţionare a orcărui
angrenaj şi transmisie cu roţi dinţate.
Rodajul se poate face pe diferite standuri care se pot grupa în doua categorii
(cu circuit închis şi cu circuit deschis), fiind preferate cele cu circuit deschis având un
consum mai mic de energie. Rodajul se face cu un ulei special de rodaj. Se recomanda
ca rodajul sa se faca in trepte :
1)- A - se rodează angrenajul în gol cu o turaţie de 0.4…0.5 din turaţia de regim timp
de 30…60 minute în ambele sensuri.
B - se verifică în această perioadă dacă funcţionarea cinematică este corectă,
dacă nu se produc încălziri exagerate ale lagarelor, dacă ungerea funcţionează
corect.
2)- se încarcă angrenajul n trepte până la momentul de regim al angrenajului. Durata
de încarcare a fiecarei trepte va fi de cel puţin 30 min., iar numărul acestora va fi 3..5
trepte de încarcare egale.Turaţia de încărcare este de 0.5 din turaţia de regim.
A - Trecerea de la o treaptă de încărcare la cealată se face fără şocuri. La trecerea de la o
treapta de încîăcare nominală, se va mări turaţia până la valoarea turaţiei de regim şi se va
efectua rodajul cel puţin o ora, rodajul având loc în ambele sensuri.
B - Dacă nu se constată defecte se trece la etapa 3.
3)- se încarcă la momentul 1.4M şi turaţia n timp de 20 minute.
B - se încarcă cu dublul momentului de torsiune timp de 3 minute la turaţia 0.5
din cea de regim.
 Temperatura uleiului se controlează din ora în oră la fiecare fază a rodajului.
După rodajul angrenajelor reductorul se curăţă de ulei şi de praful metalic rezultat în
urma rodajului. Se vor verifica cu atenţie roţile dinţate ale reductorului şi lagărele acestuia
uramărindu-se dacă a apărut uzura.
Se trece apoi la efectuarea unor încercări de control la turaţia de regim.

14. Norme de tehnica securitatii muncii

Pentru siguranţa desfăşurării procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie să se respecte
urătoarele reguli de protecţie a muncii :
 Trebuie respectate regulile de protecţie a muncii din atelierul de producţie;
 La apariţia unei defecţiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi se va înlocui piesa defectă;
 Trebuie respectate întocmai regulile de întreţinere a dispozitivului;
 Este de preferat ca muchile şi colţurile să fie teşite pentru a diminua riscul unor accidente;
 Este preferat ca elementele mecanisului să se vopsească pentru a nu ruginii;
 În timpul manipulării reductorului se va evita staţionarea sub sarcină;
 Zonele în care există organe de rotaţie în mişcare se vor proteja cu ajutorul unor apărători;
 Nu se va deschide capacul de vizitare în timpul lucrului;
 Înainte de începerea lucrului se verifică nivelul de ulei al reductorului.
 Ridicarea şi transportul reductorului se face cu mijloace de ridicat şi transport adecvate;
 La aşezarea reductorului în vederea fixării cu ajutorul instalaţiilor de ridicat, elementele de legare de
cârlig se vor desface numai după ce piesa a fost fixată într-o pozitie favorabilă;
 Dacă în perioada de rodaj are vibraţii sau zgomote mari, reductorul se va scoate din funcţiune şi se
vor căuta cauzele care au dus la aceste neajunsuri;
 Reductorul nu are voie să funcţioneze decât dacă are toate accesoriile montate;
 Se interzice reglarea jocului din rulmenţi în timpul funcţionării reductorului, apărând posibilitatea de
distrugere a angrenajelor;
 Capacul reductorului nu se va desface în timpul funcţionării pentru a împiedica stropirea cu ulei sau
eventualele accidente;
Se va evita pătrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare
 BREVIERUL DE CALCUL

1. Calculul angrenajului

Date de intrare:
Pm  3.5 kW n m  1600 rot/min i tot  4.5

Considerăm i tc  1.25 Se adoptă: ψa  0.3 [Anexa 27]

i tot
i 12  i 12  3.6
i tc

Se adoptă: i 12STAS  3.55 STAS 6012-82 [Anexa 2]

u 12teoretic  i 12STAS u 12teoretic  3.55

Materiale: pinion 41MoCr11 HB = 3000 MPa

roată 40Cr10 HB = 2700 MPa [Anexa 33]

Se adoptă: z1  21 z2  z1u 12teoretic

z2  74.55

Adoptăm: z2  75

z2
u 12  u 12  3.571
z1

u 12teoretic  u 12
Verificare: ε u12  100
u 12teoretic ε u12  0.604 % este în intervalul -2,5%....2,5%

Recalculăm raportul de transmitere a transmisiei cu curele trapezoidale:

Calculul turaţiilor:

nm 3
n 1  n 1  1.28  10 rot/min
i tc

nm
n 2  n 2  355.556 rot/min
i tot
 Se adoptă: η c  0.97 ηtc  0.95 ηrul  0.993 [Anexa 1]

P1  Pmη tcη rul P1  3.302 kW

 
P2 2 Pmη tcη c ηrul 2
P  3.18 kW

Calculul momentelor de torsiune:

7
3 1 0  P 1 4
T1  T1  2.463  10 N*mm
πn 1
7
3 1 0  P 2 4
T2  T2  8.541  10 N*mm
πn 2

Predimensionarea angrenajului
Se alege β=10o – unghiul de înclinare a danturii pe cilindrul de divizare.
Se alege Ψa=0.3 – coeficient de lăţime a roţii dinţate
Profilul cremalierei generatoare este:
αn=20o – unghiul de presiune în planul normal;
h*an=1 – coeficientul înălţimii capului de referinţă;
c*n= 0.25 – coeficientul jocului la capul dintelui de referinţă.
Se foloseste pentru pinion urmatorul material 40Cr10,iar pentru roata dintata 41Cr4

20 π
αn  αn  0.3490659 h as  1 cns  0.25
180
σFlim1  580 MPa
σHlim1  760 MPa
[Anexa 25]
σFlim2  560 MPa
σHlim2  720 MPa

Calculul lui z 1 critic

ZE  189.8

8π
β  Zβ  cos(β) Zβ  0.995
180
Zw  1
ZH  2.49Zβ
ZH  2.478
Numărul de cicluri de solicitare:
Lh1  8000 ore Lh2  8000 ore

χ1  1 χ2  1
8 rezultă
NL1  60n 1Lh1χ1 NL1  6.144  10 ZN1  1 YN1  1
[Anexa 9]
8 ZN2  1 YN2  1
NL2  60n 2L h2χ2 NL2  1.707  10 rezultă
 Tensiunile admisibile:

σHP1  0.87σHlim1 ZN1Zw

σHP1  661.2 MPa

σHP2  0.87σHlim2 ZN2Zw σHP2  626.4 MPa

σHP  σHP1 if σHP1  σHP2

σHP2 otherwise σHP  626.4 MPa

σHP  530

σ021  800 MPa σ022  750 MPa

z1 z2
zn1  zn1  21.625 zn2  zn2  77.233
3 3
(cos(β)) cos(β)

YSa1  1.59 YSa2  1.79 [Anexa 19] pentru x1 = 0 si x2 = 0

Yδ1  0.997 Yδ2  1 [Anexa 8]

σFP1  0.8σFlim1YN1Yδ1 σFP1  462.608 MPa

σFP2  0.8σFlim2YN2Yδ2 σFP2  448 MPa

σFP  σFP1 if σFP1  σFP2

σFP2 otherwise σFP  448 MPa

2 σFP1 u 12 1
 1.25  ZE Zβ ZH 
1
F
z1cr
  Fz1cr  582.808
2 u 12 cos(β)
σHP

Deoarece din Anexa 26 rezultă ca z 1critic este foarte mare este clar că solicitarea
principală este presiunea de contact.

ε t  1.671
1
Zε   0.774
εt

3
2 2 2 2
T1 CF ZH  ZE  Zε  Zβ
awnec   u 12teoretic  1   awnec  100.856 mm
2
2ψau 12teoreticσHP
 2awneccos(β)
mnnec  mnnec  2.081 mm z1
 z2

Din STAS 822-82 [Anexa 4] se alege: mn  2.5 mm

mn  z1  z2
a  a  121.179 mm
2cos(β)

Se alege din STAS 6055-82 [Anexa 3] aw  125 mm

aw  a
 1.528 b  ψaaw b  37.5 mm
mn

 tanαn  180
αt  atan  αt  0.352 αtgrade  αt αtgrade  20.181
 cos(β)  π

  a cos α  180
αwt  acos   t αwt  0.428 αwtgrade  αwt αwtgrade  24.506
 aw 
π
invαwt  tan αwt  αwt invαwt  0.02814134

invαt  tan αt  αt invαt  0.01532644

invαwt  invαt
x sn
x sn    z1  z2 x sn  1.674 x st  x st  1.69
2tan αt cos(β)

x sn  x sn  log u 12
x n1    0.5  
2  2   z1z2  xn1  0.685
log  
6
 100(cos(β)) 
x n2  x st  x n1 x n2  1.005

Coeficienţii deplasărilor de profil trebuie sa fie mai mari sau egali decât valorile minime
14  zn1
x n1min  x n1min  0.449 x n1  x n1min  1.133
17

14  zn2
x n2min  x n2min  3.72 x n2  x n2min  4.725
17

x t1  x n1cos(β) x t1  0.678 x t2  x n2cos(β) x t2  0.996

Diametrele cercurilor de divizare:
mnz1 z2
d 1  d 1  53.016 mm d 2  mn d 2  189.343 mm
cos(β) cos(β)

Diametrele
cercurilor de bază:
d mm d b2
d

b1 b d b2
177.
  719
mm
d d 2c

1 os α
c t 
o

s

αt

Diametrele
cercurilor de
rostogolire:

cos 54
.6
d 87 m
 m c
d
o
s
αt


 d
 d2  561 2. 0
d  3 3mm a 198. mm 64
w 195. 1 w2 1
1 2 inv
i
cosα  d1 1 5
α α1 
w2
1 α π
t1 atan n 4
c
a
c ac t
o
oo 
11
v 2
s
  1
8 gαat1 α
α  da1s 0
r

d2 
a
  d
inv a
e2  t
w
1 α
wt tan
wt 1
t 
2
Se  3αat2
verifică:  125
d w1  d w2
 4

 .
2 8
 4
1 0
Diametrele cercurilor de
α α
picior: .
ct2
 z1
d 
 o 0
d f1  50.19 mm ac
f1
 2  so 8

m
n h as 
  da2α 7

9
cns
t
  9
x n1
 cos(β)  1
 
4
 z2
d 
 6
d f2  188.12
f2 mm
 2 

m
n h as
 i

cns n

v
x n2
 cos(β) α

a

Diametrele cercurilor de t
cap:
m 2
d n z1  d a1  60.63
co mm
2  h as 
s( x  
β) n1
Δyn co
s(β)
0
m x n2 
.
d n z2 
Δyn cos(β)
co
2  h as 
0
s(
3
β)
6
 sn1  5.173 mm sn2  5.757 mm
sn1   0.5π  2x n1tan αn mn
sn2   0.5π  2x n2tan αn mn

 0.5π  2x n1tan αt mn

st1  5.236
mm cos(β)

 0.5π  2x n2tan αt mn

st2  5.832
mm cos(β)
 da1 
βa1  tan
1
βa1  βa1grade8 βa1grade 
atan (β) 0.159  βa1 0 9.131
 d1  362
 π
 da2
 1
8
0
βa2  tan βa2 βa2gra βa2grade 
atan (β)  de  8.384
 d2
 0.14 βa2
 633 π

cos
 mn 
sat1   invαt  z
1 st1   t
 α sat1  1.582 mm
invαat1  cos(
 

cos
β)
 sat2  2.007
α 
mm
 s  at1
sat2   invαt  mn t2
z2
invαat2  cos
 cos(  αt
β)

cos
αat2

san1 
san1  1.562 mm
sat1cos βa
san2  1.986 mm
1
san2 

sat2cos βa

2

grosimea dintelui pe cercul de cap trebuie sa fie san >=

coef * m n , unde coef = 0.25 pentru danturi
imbunatatite si coef = 0.4 pentru danturi cementate.
san2  0.25mn  1.361
s 
a 0.25m
0.9
n 37
n
1

 2d 2
d 2
d 2  2a sin α 
 a w  α  
d a1 2 ε  1.31
w
b1 t
c

o

s
(
β
)
ε
α 2  π m  cos α 
 n
t 
Gradul de acoperire frontal
trebuie sa fie mai mare decat
1.1...1.3
3
ε α  1.3  9.81 
10

b

s
i
n
(

β
)
ε β  ε β  0.665
π

m
n
ε ε γ  1.974
γ

εα

ε
β
  d b1 tan(β) 180
βb  atan  βb  0.131156 βbgrade  βb βbgrade  7.515
 d1  π
 1
d w1 β π
β w
w

at
a


d1
β  d n1 m d n α e racordare. [Anexa
w  m n 2 w 29]
d an1 m d Cl
m 2 Tip lubrifiant: TIN 125
 m a  sin α a
n1
d n1 n   s EP STAS 10588-76
avand vascozitatea
Elementele  d 2 d a
wn cinematica 125-140
angrenajului d bn1 m d a1 a  aε wn d
n mm2 /s (cSt) [Anexa
echivalent n e
  d pr 34]
2 2 2
ε αn m
2 cos
 1.335 e
z
d n1 π α  

0
1 n ci
1
zn1  . zi
co 
zn1  21.575 d 8 e:
 b
αn  n 5 8
2 6 Dime ;
c m
 nsion d
o m a
d area
s d nt
şi ur
 n a
2 verific ar
e
β 2  area pr
 angre in
d
 c 2
najulu fr

 i e
2 o z
ar
s  π
v 1  m/s e
 co v1  c
 3.665
c s u
o α fr
α e
s n z
wt
a
(
  m
β co el
c,
) s
R
βb a1
z
2  ,2
zn2  =
zn2  77.055 α c
0 0.
 b  w
1
π
8
p
c n e
o c nt
 o
ru
s  c
fl
 a
a
β n
c c
o si
 s R

 
a1
2 ,2
=
1.
6
c  p
2 a
w
o n e
 nt
s 

(  ru
z
β o
n
) a
d
Zβ  cos(β) Zβ  0.995
Yβmin   1  0.25εβ if ε β  1
Yβmin  0.834
3 β Y Y 0.75
π otherwise
β
β



1


εβ


2

Y Yi
β βf Yβ  0.956
 m
 i
n
Yβ otherwise

2
o 2.292
β
ZH 
αwt αwt H

sin

cos

Z

Y Y ( x z x )
Fa F zn n n n [A
1 a 1 1 2 2 ne
 2    xa

2. 0 7 1 18
2
53  . 7 . ]
1.
 5 6 . 0
7 8 0 0
2 5 5 5 5
. 5
4

YS Y [Anexa 19]
a1

1.6
3

Y Y [Anexa 8]
1

0.9
86

Zε 
4 K
i ψd v ψd  εβ
3 d 0.707
f
1

1ε KHβ K
F
o
εt 1.1 β
α
 
0 Yε 
Y.  2
ε
0.250.8 1
αn 12 .
1
7
v
t
r [Ane
1
e xa
0 a 24]
p F
t
t
a 
d
e 
p
r F
e t
c 
i
z 9
i 2
e 9
8
[ .
A 2
n 3
e 5
x
a N
2 d1
8
]

K
1.06


KK

b
  fpbr  4 
q α  4  0.1 

 q α  2.821
Ft


b 

 1  2  q  0.5 
 1
αK  KHα  2.102
Hα
 2 
 Zε
1


KFα KFα  3.695

q αε
α

ZL  [Anexa 10]
1.05

Pentru
flancuri
R a2  0.8
R a1

0.8

R 
z1 a1 R z1  3.544
4.4R
0.97

R 
z2 a2 R z2  3.544
4.4R
0.97

R z1  1
R z10 R z2 R z100  3.17
 0
0 
2
0
a
w

ZR [Anexa 11]

0.97

Pentru razele de racordare

R a1 R a2  1.6

1.6

R 
z1 a1 R z1  6.941
4.4R
0.97

R 
z2 a2 R z2  6.941
4.4R
0.97
 YR1 Y [Anexa
11]

v1  Z [Anexa
13]
Zx 
Yx1 [Anexa
Y
14]
x

SHmin SFmin  1.25

1.15

σσ MPa
1H
SHmin

 σHlim2 ZN2ZLZRZv ZwZx
σHP2  σHP2  593.033 MPa
SHmin
σHP σi
 
593.033
 a MPa M 4 MPa
4 9
σ P 4 σFP
σHP2 otherwise σ i σ σFP2 otherwise
H
F F
P
449.6 P
σ P
2 Recalcularea lăţimii:
σ  σ 49 
SFmin 3
σ 466. 
SFmin  z2 
654
 
2 1 2
 T1 KA K  cos αt 
 v KHβ K
Hα  ZE
ZH  Z ε Z
β
ψ 
a

0.
3
a
3
2 z2 w 
2σHP  cos αwt


a
z1

b  b Ad b 1  38
ψaa op
ta
m
:
b2

34

Recalcularea gradului de
acoperire axial şi total:

b
2

s
i
n
(
β
)
ε β  εβ
 0.602
π

m
n
ε γ  ε γ  1.912
εα 
εβ

Verificarea la solicitarea de
încovoiere
2
 z2  A Fβ Fα ε
1 K
1
T K  Y 
 YβYKK
Fa1 Sa1
Y
2
 z  1 
 cos αt 
σ σ
 F1
F
1 185
.23
3
 2
2b a 1 w 

b 1 YY
σ M
F2FY  MP
a P
a
σS a
2 σ4
F
Y 4
b2 9
F
a .
1 6
4
9

Elementel
e de
control
  z1cos αt  180
αWt1  acos  αWt1  0.491 αWt1grade  αWt1 αWt1grade  28.153
 z1

2x n
1co
s(β)

π

 z
0
α 
W
t
2

a
c
o
s

 m W2
α 1
 2
p  WNn1
m N
t 7
ρ
W
 N  1
 .
ρ ρWt2 
 2N
27.758 W Wt
41.311
z f WNn2 
9 2

mm
fi W 9
2 lo  0.
N lf Nn2 8
 2x n2 5
or 
 o 1
N W
2
o  mnsi 81.
91
m
Nt
r N n αn 3
m N 2

  m  ρ
αwt 
x 2p A
N mnco m
ro t1 0.5d b
n
s αn 
1

v
W

p
2 N
t2   1tan
  N2
r
 a
αat1
o
1
c v  8 w
o 2 
ot 0.5  .
s
 he π 6
s
i
(
β
flo r
z2inv 2 n
or αt 3 
) w
N1pr WNn1 α
 is m
ov  w

π  1
e

t

othe W 
0
2 m N
z  rwis .
N  N1pr Nn
 5
1 1
x ov 
e
3.88 z 
p n 1
r  1
7 2 ρ 1
d
z   
b
N 
o 1
t t N2 W
2
v
 a x  t
2p2 prov 2 
a n ro n  0
a
 10. .
0n 
v 2
 t 68 x n1 i n
5
t 4
5 n
. α
0. a m n  
α 5a n W α
  n
 ns v N at
t1 2
 in
W α
t
n
α

1
α
 αn t
ρ
 W

 t
E
 mn
t
π 2
co
 2
 
 s 
( π
αn 
c
 (c
o os(

a
s β)) 
( 2 w
N1
z2 
β

s
)
 0.5
) i
2 fo i  n
N lr f
z
 o π 
ρ 68
At mm
1
 ρEt2 
7. 34.529
5 mm

ρa ρat1 
t1 17.319
 mm
0.
5 ρat2 
da
44.28
1 mm
si
n
α
at

1
ρa
t2

0.
5
da
2
si
n
α
at

2
Pentru măsurarea cotei peste dinţi trebuie să fie îndeplinite condiţiile:
diferenţele de mai jos trebuie să fie pozitive
cond1  b 1  WNn1sin βb  5 cond1  29.37

cond2  b 2  WNn2sin βb  5 cond2  18.287

cond3  ρWt1  ρAt1 cond3  6.431

cond4  ρat1  ρWt1 cond4  3.32

cond5  ρWt2  ρEt2 cond5  6.782

cond6  ρat2  ρWt2 cond6  2.968

Coarda constantă şi înalţimea la coarda constantă:

scn1  mn 0.5π  cos αn  x n1sin 2αn

2
scn1  4.568 mm

scn2  mn 0.5π  cos αn  x n2sin 2αn

2
scn2  5.083 mm

cos( β)
sct1  scn1 sct1  4.602 mm
2
cos βb
cos( β)
sct2  scn2 sct2  5.122 mm
2
cos βb
h cn1  0.5  d a1  d 1  scn1tan αn h cn1  2.976 mm

h cn2  0.5  d a2  d 2  scn2tan αn h cn2  3.684 mm

h ct1  0.5  d a1  d 1  sct1tan αt h ct1  2.961 mm

h ct2  0.5  d a2  d 2  sct2tan αt h ct2  3.668 mm

Stabilirea ungerii
Vitezele roţii conduse:
πd 2n 2
v 2  v 2  3.525 m/s
60000

Distantele de la suprafata liberă a uleiului la axa roţilor:

k  3 if v 2  2
k 6
6 otherwise

k  2 d a2
Hmin   Hmin  132.374 mm
3 2
 d f2
Hmax  0.95 Hmax  89.357 mm
2

Calculul arborilor

1.1. Dimensionarea arborilor

arbore intrare

T T  1.361  104
1
1
c 1.
a 81
l
c



Rezulta un diametru d 1  28

d 12  d 1  2  30
d 2  d 12  5  35

d 4  d 2  35
arbore iesire

k  1.72

T2 4
T2calc   4.966  10
k

Rezulta un diametru d 8  38

d 78  d 8  2  40 d 7
 d 78  5  45 d 6
 d 7  5  50
d 56  d 6  16  66

.
Calculul curelei de transmisie

Puterea de calcul la arborele principal

Pm  3.5 kW

Turatia rotii de curea conducatoare

3 rot
n m  1.6  10
min
Turatia rotii de curea conduse

rot3
n 1  round  n 1  1.28  10
min

Raportul de transmisie
nm
i   1.25
n1

Tipul curelei

conform STAS 7192 - 76 SPZ

Diametrul primitiv al rotii mici conform STAS 1162-77

Dp1  100 mm

Diametrul rpmitiv al rotii mari

Dp2  round  iDp1  125 mm

Diametrul mediu al rotilor de curea

Dp1  Dp2
Dpm   112.5 mm
2
Distanta dintre axe

0.7  Dp1  Dp2  157.5

2  Dp1  Dp2  450

164  A  466
 A  300 mm

Unghiul dintre ramurile curelei

γ  2asin
 Dp2  Dp1   4.776°
 2A 

Unghiul de infasurare pe roata mica de curea

β1  180°  γ  175.224°

Lungimea primitiva a curelei

Dp2  Dp1 2
Lp  2A  πDpm   953.95 mm
4A

Distanta dintre axe (calcul de definitivare)

p  0.25Lp  0.393  Dp1  Dp2  248.313

q  0.125  Dp2  Dp1

2
 78.125

2
A  p  p  q  496.468 mm

Viteza periferica a curelei

Dp1n 1 m
v   6.702
19100 s

Coeficientul de functionare

C f  1.2

Coeficientul de lungime

C L  0.88

Coeficientul de infasurare

C β  0.99

Puterea nominala transmisa de o curea

P0  2.42 kW
 Numarul de curele
Cf Pm
z0   0.979
C L  C β  P0

Coeficientul numarului de curele

C z  0.95

Numarul de curele (definitiv)

z0
z   1.031
Cz

z  1

Forta periferica transmisa

2 m
3 Pm P
F  10   522.266 v N F2  10   52.227 DaN
v

Forta de intindere a curelei

3
S a1  2F  1.045  10 N
Sa2  2F2  104.453 DaN

Cote de modificare a distantei dintre axe

0.03Lp  28.619 x  32 mm
0.015Lp  14.309 y  16 mm

3
S  S a1  1.045  10
Roata pentru curea

e  12
f  9 n min  3
l p  8.5
B  2f  18 α  35°
r  0.5 mmin  9
 Dp  134

2T1
Ft1   900.833
d w1

Ft2  Ft1  900.833

Fr1  Ft1tan βw  130.596

Fr2  Fr1  130.596

Fa1  Ft1tan αwn  406.394

Fa2  Fa1  406.394

3
S  1.045  10 N

Calculul fortelor in plan orizontal pe arborele de intrare

l'1  80 mm

l'2  35 mm
d w1 4
M 1  Fa1  1.111  10
2

ΣM A  0
S l'1 M 1 Fr1 l'2 3
R BH   1.287  10
2l'2

ΣM B  0

R AH  
 S l'1 2  l'2Fr1 l'2 M1 3
  2.462  10
 2l'2 

intervalul 1-2

x  0

M 12h  Sx  0

x  l'1  80
 4
M 12h  Sx  8.356  10

intervalul 2-3
x  l'1  80

4
M 23h  Sx  R AH  x  l'1  8.356  10

x  l'1  l'2  115

4
M 23h  Sx  R AH  x  l'1  3.394  10

intervalul 4-3

x  0

M 43h  R BHx  0

x  l'2  35

4
M 43h  R BHx  4.505  10

Calculul fortelor in plan vertical pe arborele de intrare

Ft1l'2
R BV   900.833
l'2

Ft1l'2
R AV   450.416
2l'2

intervalul 4-3
x  0

M 34v  R BVx  0
x  l'2  35

M 43v  R BVx  3.153  10 4

intervalul 3-2
x  l'2  35

M 32v  R BVx  Fa1  x  l'2  3.153  10

4

x  l'2  l'2  70

M 32v  R BVx  Fa1  x  l'2  4.883  10

4
Calculul fortelor in plan orizontal pe arborele de iesire
l'3  35 mm
d w2 4
M 2  Fa2  3.969  10
2

ΣM A  0

Fr2l'3  M 2
R BH2   501.658
2l'2

ΣM B  0

R AH2  
 Fr2l'3  M2 
  632.253
 2l'3 
intervalul 1-2

x  0

M 12h2  RAH2x  0

x  l'3  35

4
M 12h2  R AH2x  2.213  10

intervalul 2-3

x  l'3  35

4
M 23h2  RAH2x  Fr2  x  l'3  2.213  10

x  l'3  l'3  70

4
M 23h2  RAH2x  Fr2  x  l'3  3.969  10

Calculul fortelor in plan vertical pe arborele de iesire

ΣM A  0

Ft2l'3
R BV2   450.416
2l'3

ΣM B  0
Ft2l'3
R AV2   450.416
2l'3

intervalul 1-2

x  0
 M 12v2  RAV2x  0

x  l'3  35

4
M 12v2  R AV2x  1.576  10

intervalul 2-3

x  l'3  35

M 23v2  RAV2x  Fa2  x  l'3  1.576  10

4

x  l'3  l'3  70

M 23v2  RAV2x  Fa2  x  l'3  4.575  10

4

Verificarea la solicitari compuse

α  1
4
M 1max  M 12h 8.356  10

d 2  35

4
M 2max  M 23h2  3.969  10

d 7  45

Arbore intrare
Fa1
σ1c   0.422 MPa
 π d 2 2 
 
 4 
32M 1max
σ1i   19.852 MPa
3
πd 2

T1
τ1t   2.926 MPa
 π d 3 
 2 
 16 
 4 ατ  21.102
σech1   σ1i  σ1c 2  1t 
2

Arbore iesire
 Fa2
σ2c   0.256
 2 π d 7
 
 4 
32M 2ma
σ2i x  4.436

3
πd 7

T2
τ2t   4.774
 π 3d 7
 

16  4 ατ  10.638
 2 2
 

σ
h2ec   σ2i  σ2c 2t
Calculul penelor:

pt roata de curea:
pana A 8x7x28

b pcurea  8

h pcurea  7

l pcurea  28
4T1
σscurea   17.953  45
d 1h pcurea l pcurea

2T1
τfcurea   8.977  40
d 1h pcurea l pcurea

pt roata dintata condusa:

pana A 12x8x40

b proata  12

h proata  8

l proata  40
4T2
σsroata   21.353  45
d 6h proatal proata

2T2
τfroata   10.677  40
d 6h proatal proata

pt capat arbore de iesire:

pana A 8x7x70
b pcapat  8

h pcapat  7

l pcapat  70

4T2
σscapat   18.349  45
d 8h pcapatl pcapat

2T2
τfcapat   9.174  40
d 8h pcapatl pcapat
 KA  1.3

KV  1.15

KHα  1

KHβ  1.35

CF  KAKVKHαKHβ  2.018

ZH  2.478
 mn
mt   2.525
cos(β)
 aw  a
yn   1.528
mn

Δyn  x st  yn  0.162