II.1.

Asamnlări filetate
II.1.1. Probleme rezolvate

II.1. Să se determine forţa necesară strângerii şuruburilor M10x1,5, de la carcasa

unui reductor (fig.II.1), ştiind că lungimea cheii este L  150 mm . Se cunosc: forţa axială
necesară pe şurub Fo  2000 N , coeficientul de frecare dintre spirele filetului şi

coeficientul de frecare al materialului, pentru capul şurubului pe piesa de strâns

   1  0 ,16 , diametrul mediu al filetului d 2  9 mm , diametrul capului şurubului pe
care se presupune că are loc frecarea Dm  1,4d , (pasul filetului p  1,5 mm ).
Dm L
d
Mf

Fig.II.1

Rezolvare:
- Momentul total de strângere la cheie:
M tot  M t surub  M f piulita

d D d D 
M tot  H 2  F f m  Fo  2 tg   '    1 m 
2 2  2 2 
unde:
p 1,5
tg  ,   arctg  0 ,053 sau   3 o 2' 1"  3 o
d 2  9
 0 ,16
tg'   1   0 ,184 sau '  10 o 28' 2"  10 o
 '  arctg
,
cos 60
2 cos
2
9
2
  14 
M tot  2000  tg 3 o  10 o  0 ,16   4317 ,8 Nmm
2
- Forţa la cheie:
 M tot
Q
L
4317 ,8
Q  28 ,78 N
150

II.2. Să se determine în care ipoteză de asamblare – şuruburi montate cu joc

(fig.II.2.a) sau şuruburi păsuite (fig.II.2.b) – se obţine cel mai mic diametru al
şuruburilor de fixare ale semicuplelor unui cuplaj cu flanşe. Se cunosc: diametrul de
dispunere al şuruburilor Do  70 mm , coeficientul de frecare   0 ,18 , tensiunea

admisibilă la tracţiune a şurubului  at  0 ,6 c , tensiunea admisibilă la forfecare

 af  0 ,25 c , tensiunea admisibilă la curgere pentru OL37 este  c  240 N / mm 2 ,

momentul de torsiune transmis de cuplaj M t cuplaj  14 Nm .

do
d1
Do

Do

a b
Fig.II.2

Rezolvare:
Cazul I - şuruburi montate cu joc
Solicitarea şuruburilor este de tracţiune şi torsiune. Se poate neglija torsiunea dacă
în relaţia tracţiunii se introduce coeficientul   1,3 .
 F1s
t    at
As

Do D
M t cuplaj  F f i s  F1s i s o
2 2
   2 M t cuplaj
t    at
d 12I
i s Do
4
8M t cuplaj
d 12I 
 i s Do  at
Cazul II - şuruburi montate păsuit
Solicitarea şuruburilor este de forfecare pentru diametrul d o :

F' 1s
f    af
Af

M t cuplaj
f    af
2
Do d 0
is
2 4
8 M t cuplaj
d o2 
i s Do  af

8M t cuplaj
d 12I  i s Do at   0 ,25
 
d o2 8 M t cuplaj   0 ,6
i s Do af

d 12I 1,3  0 ,25

 3
d o2 0 ,18  0 ,6

Cum d 1I  1,73d o se constată că cel mai mic diametru se obţine în cazul

şuruburilor păsuite.

II.3. Să se determine înălţimea piuliţei unui dispozitiv de filetat dacă filetul

utilizat este Tr36x6 , cu d 1  33mm , d 2  29 mm , forţa axială necesară strîngerii este
Fa  12kN , presiunea admisibilă de contact pentru cuplul oţel/bronz

p a  10...13 N / mm 2 .

Rezolvare:
 Înălţimea piuluiţei
m  zp
Se determină numărul de spire din condiţia de strivire a spirelor filetului piuliţei.
Fa
s   pa
zAs

Fa
z
 ( d 2  d 12 )
pa
4
4  12000
z  7 ,38 spire
 ( 36 2  33 2 )  10

Se adopta z  8 spire
m  6x8  48mm

II.4. Arborele de intrare al unei transmisii mecanice primeşte mişcarea de la o

roată de curea, printr-o asamblare pe con (fig.II.3). Cunoscând că roata este împinsă pe
suprafaţa conică cu o forţă Fa  20000 N , necesară strîngerii piuliţei M20x2,5

( d 1  17,294mm , d 2  18,376 mm ), coeficientul de frecare   0 ,15 , tensiunea

admisibilă a materialului arborelui  a  125 N / mm 2 , să se verifice la solicitarea

compusă capătul filetat al arborelui.

Rezolvare:
- Solicitarea de tracţiune
Fa 4 Fa
t  
A d 2
1
 4  20000
t   85 ,14 N / mm 2
2
  17 ,294
- Solicitarea de torsiune
d
Fa 2 tg   ' 
M 2 Fa
t  t 
Wp d 13
16
unde:
p 2 ,5
tg  ,   arctg  0 ,043
d 2  18 ,376
Fig.II.3

sau   2 o 28' 46"


tg'  1 

cos
2
0 ,15
'  arctg  0 ,173
60
cos
2

sau '  9 o 49' 35"

20000
18 ,376
2
 
tg 2 o 28' 46" 9 o 49' 35"
t   39 ,47 N / mm 2
3
 17 ,294
16
Cum şurubul este solicitat atât la tracţiune cât şi la torsiune, tensiunea echivalentă
va fi:

 ech   t2  4 t2   a

 ech  85 ,412  4  39 ,47 2  116 ,10 N / mm 2   a

II.5. Asupra sistemului de întindere al unei ancore, acţionează o forţă de întindere

F  3000 N . Să se dimensioneze din condiția de tracțiune (coeficientul care ține seama
de torsiune   1,3 ) și să se verifice la solicitarea compusă tija șurubului şi lungimea
(înălţimea) necesară piuliţelor. Se cunoaşte materialul şurubului OL50 cu tensiunea
admisibilă la tracţiune  at  60 N / mm 2 , materialul piuliţei este OL37 cu presiunea

admisibilă p a  7 N / mm 2 , coeficientul de frecare pentru cupla OL50/OL37 dintre şurub

şi piuliţă este   0 ,1 . Se dă extrasul din STAS 2113 pentru filet de mişcare trapezoidal.
Mărimea d 1 [mm] d 2  D2 [mm] d [mm]
14 x 2 11,5 13 14,5
14 x |3| 10,5 12,5 14,5

Rezolvare:
Se dimensionează tija filetată din condiţia de tracţiune:

Fig.II.4

F F
t     at
A d 12
4
4F 4  1,3  3000
d1    9 ,1mm
 at   60
Se adoptă filetul trapezoidal Tr 14 x3 .
Se verifică şurubul la solcitarea compusă

 ech   t2  4 t2   a
- Solicitarea de tracţiune
F 4F 4  3000
t     34 ,6 N / mm 2
A d 12   10 ,5

- Solicitarea de torsiune
 d
F 2 tg   ' 
M 2
t  t 
Wp d 13
16
unde:
p
tg 
d 2
3
  arctg  4 ,36858  4 o 22'7"
  12 ,5

tg'  1 

cos
2
0,1
 '  arctg  5,9106  5 o 54'38"
60
cos
2

3000
12 ,5
2
 
tg 4 o 22'7" 5 o 54' 38"
t   14 ,84 N / mm 2
3
  10 ,5
16

 ech  34 ,6 2  4  14 ,84 2  45 ,58 N / mm 2   at

Inălţimea piuliţei se determină calculând numărul de spire din condiţia de strivire:
m  z p
Fa
s   pa
zAs

F
z
 (d 2  d12 )
pa
4
4  3000
z  2,9 spire
 (14,5 2  10,5 2 )  70
Se adoptă z  3 spire, iar în acest caz înălţimea piuliţei va fi:
m  3  3  9mm
 II.6. Să se dimensioneze şi să se aleagă şuruburile capacului unui recipient strânse
sub sarcină (fig.II.4), sub presiunea p  1 N/mm 2 , ştiind că sunt i s  6 suruburi , rezerva

de prestrângere Fo'  0,4F (F – forţa de exploatare constantă), diametrul interior al

recipientului D  300 mm , tensiunea admisibilă la tracţiune a materialului şurubului

 at  90 N / mm 2 . Se dă extrasul din SR ISO 724.
Diametrul nominal al Dimensiuni nominale
Pasul p
filetului d d d2 d1
1,5 17,000 16,026 15,376
17
1 16,350 15,917
1 17,350 16,917
18,0 0,75 18,000 17,513 17,188
0,5 17,675 17,459

Rezolvare:
Forţa care acţionează asupra şuruburilor:

Fs  F  Fo'  F  0 ,4 F  1,4 F

D 2
F  p A p p
4 D=300mm
  300 2
F  1  70685 ,8 N / mm 2 Fig.II.4
4
Forţa pe un şurub:
F 1,4 F
Fis  s 
is is

1,4  70685 ,8
Fis   16493,36 N
6
Din solicitarea de tracţiune la care se ţine seama şi de torsiunea şuruburilor în urma
strângerii, se determină diametrul d1, de la fundul filetului:
 F1s  F1s
t     at
As d 12
4

1,3  16493 ,36  4

d1   17 ,41mm
  90
 Se alege şurub M18x0,75 .
II.7. Sistemul de etanşare al unui recipient (fig.II.6) trebuie precomprimat cu o
forţă F  50000 N , cu ajutorul a i s  4 şuruburi M 16 x 2 cu caracteristicile

d 1  13 ,835 mm , d 2  14 ,7 mm , d  16 mm . Raza medie de frecare dintre piuliţă şi

suprafaţa de sprijin este Rm  0 ,7 d , iar coeficientul de frecare este   0 ,15 . Să se
determine momentul necesar de strângere a piuliţei şi să se verifice la solicitarea
compusă, dacă se cunoaşte tensiunea admisibilă a materialul şurubului

 a  140 N / mm 2 .

Rezolvare:
Momentul total de strangere la cheie:

Rm
M tot  M t surub  M f piulita
d
M tot  H 2  F f Rm
2
d 
M tot  F1  2 tg   '   Rm 
 2  Fig.II.6
F 50000
unde: F1    12500 N
is 4

F f  F1  0 ,15  12500  187 ,5 N

p 2
tg  ,   arctg  2 ,479  2 o 28' 47"
d 2   14 ,7

tg'  1 

cos
2
0 ,15
'  arctg  9 ,826  9 o 49' 35"
60
cos
2
 14 ,7
M tot  12500 
 2
  
tg 2 o 30' 9 o 48"  187 ,5  11,2  1785 ,86 Nmm

Se verifică şurubul la solcitarea compusă:
  ech   t2  4 t2   a

F1 4 F1 4  12500
t     83,58 N / mm 2
2
A d 1   13 ,835 2

d
F1 2 tg   ' 
M 2
t  t 
Wp d 13
16
12500
14 ,7
2

tg 2 o 30' 9 o 48" 
t   38 ,54 N / mm 2
3
  13,835
16

 ech  83 ,58 2  4  38 ,54 2  113,70 N / mm 2   a

II.8. Roata melcată a unui reductor de turaţie (fig.II.8) poate transmite un moment
de torsiune M t  6 kNm . Coroana roţii melcate este montată pe butucul acesteia prin
intermediul unor şuruburi, fără joc, de dimensiune M12. Să se determine numărul de
şuruburi necesar montării coroanei pe butuc şi să se verifice. Sunt cunoscute
caracteristicile materialului şurubului: tensiunea admisibilă de forfecare  af  60 N / mm 2

şi tensiunea admisibilă la strivire  as  70...130 N / mm 2 .

Rezolvare:
Numărul de şuruburi se determină din
condiţia de forfecare:
dt=O13
F F
 af     af
n A d t2
D=O300

n ls=6
4
F Mt
is  
d t2 D d t2 Fig.II.8
 af  af
4 2 4

8  6  10 6
is   5 ,02 şuruburi
300    13 2  60
Se adoptă i s  6 şuruburi.
Se verifică şuruburile la strivire pentru cea mai mică lungime de contact:
F M
s  
is  A D
 is  l s d t
2
2  6  10 6
s   85 ,47 N / mm 2
300  6  6  13

II.9. Filetul şurubului unei prese (fig.II.7) Rm=160mm

este Tr 40 x7 ( d 1  32 mm , d 2  36 ,5 mm , unghiul

de înclinare al flancurilor filetului   30 o ) şi

poate suporta o forţă F  40 kN . Să se verifice
presiunea de contact dintre spirele şurubului şi
piuliţei dacă presiunea admisibilă la strivire pentru
L=1000mm
cupla oţel-fontă antifricţiune este
p a  10...13 N / mm 2 . Să se determine
randamentul şurubului şi să se verifice condiţia de Tr40x6
autofrânare. Să se determine forţa necesară de
acţionare a manivelei presei dacă braţul este

m=60mm
L  1000 mm iar diametrul mediu de frecarea
dintre șurub și cupă este Dm  32 mm . Se cunoaşte
coeficientul de frecare dintre cupă şi capul
şurubului şi din cupla elicoidală    1  0 ,1 .

Fig.II.7
Rezolvare:
Presiunea de contact:
F F
pc    pa
zA  ( d 2  d 12 )
z
4
Se determină numărul de spire:
 m
z
p
60
z  8 ,5 spire
7
Se adopta z  9 spire
4  40000
pc   9 ,82 N / mm 2
9   ( 40 2  32 2 )

Se remarcă că presiunea de contact este mai mică decât cea admisibilă ( p a ).

Randamentul presei:
tg

tg (    )
p
tg 
d 2
6
tg   0 ,051644
  37

  arctg 0 ,05164  2 o 57' 22"


tg 
cos  / 2
0 ,1
tg   0 ,10352
cos 15 o

  arctg 0 ,10352  5 o 54' 38"

tg 2 o 57' 22"
  0 ,33
tg ( 2 o 57' 22" 5 o 54' 38" )
Randamentul presei este 33%.
Condiţia de autofrânare    este îndeplinită.
Forţa de acţionare la manetă:
d 
F  2 tg       a Rm 
M Mt  M f 2
Q  tot    
L L L
  37 
40000  tg ( 2 o 57' 22" 5 o 54' 38" )  0 ,1  16 
Q 2   179 ,43 N
1000

II.10. Să se determine forța maximă pe care o poate prelua șurubul de dimensiune

Tr 38 x7 ( d 1  30 mm , d 2  36 ,5 mm ) al unui cric (fig II.7). Materialul șurubului este OL

50 cu limita de curgere  c  290 N / mm 2 și coeficientul de siguranță specific condițiilor

de lucru ale cricului c  2 . Piulița este din bronz și are un număr de z  8 spire.
Diametrul mediu de frecare dintre șurub și cupă Dm  32mm , coeficientul de frecare

pentru cuplul de materiale oțel/bronz este   0 ,1 , presiunea admisibilă suportată de

materialelel cuplei este p a  10...13 N / mm 2 . Efortul unitar echivalent se calculează

conform teoriei efortului tangențial maxim (  ech   2  4 2 ).

Rezolvare:
Solicitările tijei șurubului sunt:
- tracțiunea
F 4F
t  
A d 12
- tosiunea cu luarea în considerare a frecării dintre șurub și cupă
d2
F tg    '   F  D m
M tot 2
t  
Wp  d 13
16
Tensiunea echivalentă va fii:
2
 d2 
2 F tg   '   FDm 
 4F 
 ech   2  4  2    c
 d 1   d 13  ac
c
 
 16 
Din această relație se stabilește forța necesară:
  ac
F
2
 d2 
2  tg   '   Dm 
 4 
 2   4 2 
 d 1   d 13 
 
 16 
p
tg 
d 2
7
tg 
  36 ,5
7
  arctg  3 o 26' 52"
  36 ,5

tg' 
cos  / 2
0 ,1
tg' 
cos 15 o
0 ,1
'  arctg o
 5 o 42' 38"
cos 15
145
F  65702 ,8 N / mm 2
2
 36 ,5 
 4 
 2  
tg 3 o 26' 52" 5 o 42' 38"  0 ,1  32 
 2 
 4 2 
   30     30 3 
 
 16 
Dar această forță trebuie să fie suportată și de spirele dintre șurub și piuliță
(solicitarea la presiunea de contact):
F F
p   pa
zA  ( d 2  d 12 )
z
4
atunci:
 ( d 2  d 12 )
Fz pa
4
 ( 38 2  30 2 )
F  8  10  34163 N
4
 Se va considera că pentru a rezista șurubul ceicului valoarea forței acceptată este
cea cu valoare mai mică F  34163 N

II.1.2. Probleme nerezolvate

N.II.1. Să se verifice la solicitarea compusă capătul filetat al unui arbore

cunoscând că forţa axială necesară strângerii piuliţei este Fa=18100 N, filetul este
M27x3 cu diametrele d 1  23,752 mm , d 2  25,032 mm , coeficientul de frecare

=1=0,16, tensiunea admisibilă a materialului arborelui at=80 N/mm2.

N.II.2. Capătul filetat al unui arbore este M10x1,5 ( d 1  7,4 mm , d 2  8,7 mm ).

Cunoscînd forţa axială necesară strângerii este Fa  1500 N , coeficientul de frecare

   1  0 ,16 , tensiunea admisibilă a materialului arborelui  as  80 N/mm 2 , să se

verifice capătul filetat al arborelui la solicitarea compusă.

N.II.3. Să se determine diametrul şuruburilor montate cu joc pentru fixarea

semicuplelor unui cuplaj cu flanşe. Se cunosc: diametrul de dispunere al şuruburilor
Do  100 mm , coeficientul de frecare   0 ,15 , numărul de şuruburi i s  4 , tensiunea

admisibilă la tracţiune a şurubului  at  70 N / mm 2 , pentru OL37, momentul de torsiune

transmis de cuplaj M t cuplaj  120 Nm , coeficientul care ţine seama de efectul torsiunii

  1,3 . Să se comenteze rezultatul.

II.1.3. Testul II.1

1. Prin care dintre afirmaţiile de mai jos sunt caracterizate asamblările demontabile?
a) desfacerea asamblării se poate realiza prin mijloace tehnice speciale;
b) aceste asamblări nu pot fi demontate decât o singură dată prin mijloace tehnice
obişnuite;
c) desfacerea asamblării este posibilă numai prin distrugerea totală sau parţială a
elementelor îmbinării.
2. Strângerea piuliţei pe un şurub şi creerea unei forţe în tija acestuia:
a) reprezintă teoretic deplasarea unei greutăţi în sus pe planul înclinat;
b) reprezintă teoretic deplasarea unei greutăţi în jos pe planul înclinat;
c) este echivalentă cu o deformare a spirelor de contact.
3. Ce reprezintă pentru un filet notaţia M20 x 1:
a) filet metric cu diametrul 20 mm şi lungimea 1mm;
b) filet metric cu diametrul exterior 20 mm şi pas fin/mare 1mm;
c) filet metric cu lăţimea piuliţei 20 mm şi pas normal 1mm.
4. Ce reprezintă pentru un filet notaţia Tr20 x 1:
a) filet trapezoidal cu diametrul 20 mm şi lungimea 1mm;
b) filet trapezoidal cu diametrul exterior 20 mm şi pas fin/mare 1mm;
c) filet trapezoidal cu lăţimea piuliţei 20 mm şi pas normal 1mm;
5. Pentru două cuple şurub-piuliţă dacă se cunosc randamentele 0 ,15 şi 0 ,35 , care dintre
afirmaţii este valabilă:
a) valoarea mare ( 0 ,35 ) corespunde unui şurub de mişcare iar valoarea mică ( 0 ,15 )
corespunde unui şurub de fixare;
b) valoarea mare ( 0 ,35 ) corespunde unui şurub de fixare iar valoarea mică ( 0 ,15 )
corespunde unui şurub de mişcare;
c) noţiunea de randament nu are sens.
6. Care este diferenţa dintre un filet metric şi unul în ţoli (inch):

a) filetul metric are unghiul la vârf   60 o , iar filetul în ţoli are unghiul la vârf

  55 o ;

b) filetul metric are unghiul la vârf   55 o , iar filetul în ţoli are unghiul la vârf

  60 o ;

c) ambele au unghiul   30 o .
7. Pentru şurubul de mişcare al unui cric se pot utiliza următoarele variante de filet: pătrat
(randament  1 ), profil trapezoidal (randament  2 ), profil triunghiular (randament  3 ).
Cunoscând că şurubul are aceleaşi dimensiuni şi cuplă de materiale, care din afirmaţiile
următoare este adevărată:
a)  1   2   3 b)  1   2   3 c)  3   2   1 d)  2   1   3
8. Momentul de strângere a şuruburilor, aplicat la cheie este:
a) suma dintre momentul de frecare al cuplei şurub-piuliţă (Mt1) şi momentul de frecare
dintre piuliţă şi suprafaţa de reazem (Mt2);
b) efectul cumulat al deformaţiilor elastice ale pieselor cuplei;
c) nici una dintre definiţii nu este valabilă.
9. Condiţia de autofrânare a unui şurub este îndeplinită dacă:
a) 2  ; b) 2 ≥ ; c) 2 = 
10. Coeficientul de frecare  într-o asamblare filetată depinde de:
a) forma suprafeţei, natura materialelor, calitatea şi starea de ungere a suprafeţelor;
b) modul de aplicare al forţei şi a mijloacelor de asigurare contra autodesfacerii;
c) rolul funcţional al şurubului.
11. Pentru realizarea unei prese pentru vinificaţie este de dorit ca profilul filetului să fie
de formă:
a) triunghiulară;
b) pătrată;
c) dinte de fierastrău.
12. Şuruburile autofiletante pentru tablă prezintă canale elicoidale pe suprafaţă în scopul
realizării muchiilor tăietoare şi a evacuării aşchiilor. Ce relaţie există între duritatea
şurubului HBs şi a piesei strânse HB p .

a) HBs  HB p b) HBs  HB p c) HBs  HB p

13. Asigurarea şuruburilor prin forţă urmăreşte crearea de forţe suplimentare de frecare
între elementele asamblării, pe principiul:
a) realizării unor tensiuni suplimentare în organele asamblării, datorită deformaţiei
elastice a unui element intercalat;
b) majorării coeficientului de frecare dintre spirele şurubului şi piuliţei, printr-o
prelucrare grosolană;
c) realizării la montaj a unei strângeri majore a şurubului, utilizând o cheie de lungime
dublă.
14. Şaibele plate (rondelele) sunt discuri metalice găurite plasate între piuliţă şi suprafaţa
de strângere. Care dintre afirmaţiile următoare este adevărată:
a) menţin piuliţa distanţată de piesă;
b) la strângerea piuliţei din oţel pe piese de aluminiu sau plastic împiedică imprimarea
piuliţei pe acestea;
c) realizează o suprafaţă de contact mai mare, micşorează şi uniformizează presiunea de
contact piesă-piuliţă.
15. Pentru strângerea controlată şi egală a şuruburilor la montaj se utilizează cheia
dinamometrică. Care este valabilă:
a) asigură o strângere cu consum minim de energie;
b) evită strângerea exagerată la montaj, care poate genera o solicitare suplimentară a
şurubului în afara domeniului elastic;
c) necesită o forţă manuală minimă aplicată la cheie.
16. Forma de distrugere prin uzare a flancurilor filetului este caracteristică pentru:
a) şuruburile de mişcare;
b) şuruburile de fixare în sistem metric sau inch;
c) nu constituie o formă de distrugere a şuruburilor.
17. Cunoscând că forţa nu se distribuie uniform pe cele z spire ale piuliţei (ultima spiră
preluând cca. 13% din forţă), se limitează numărul maxim de spire ale piuliţei la:
a) 4-5 spire; b) 9-10 spire; c) 10-13 spire
18. O soluţie tehnologică uzuală pentru realizarea unei cuple şurub-piuliţă de mişcare
utilizează şurubul din oţel iar piuliţa din bronz sau fontă. Explicaţia acestei soluţii este:
a) fonta şi bronzul se pot prelucra mai uşor decât oţelul;
b) cupla oţel/bronz/fontă este o cuplă tribologică de tip antifricţiune, cu coeficient de
frecare mic şi rezistenţă la uzare mare;
c) preţul de cost al materialului piuliţelor din fontă sau bronz este mai scăzut decât al
celor din oţel.
19) Piuliţele şuruburilor metrice de fixare, executate din oţel au o lăţime standardizată la:
a) 0 ,8 d b) d c) 1,2d
20) Asigurarea suplimentară a asamblărilor prin şuruburi este necesară datorită unui
proces lent de autodesfacere în timp, datorită unor factori perturbatori. Specificaţi care ar
putea fi cauza acestui fenomen:
a) dimensionarea greşită a asamblării;
b) existenţa unor şocuri şi vibraţii în funcţionare;
c) strângerea insuficientă a şuruburilor la montaj;
d) proiectarea necorespunzătoare a asamblării.
21) Care dintre şuruburile 1 sau 2 este mai indicat a fi utilizat atunci când forţa este
variabilă în timp?
a) nu are importanţă forţa constructivă;
b) şurubul 1 deoarece este mai rigid şi se deformează mai puţin;
c) şurubul 2 deoarece este mai elastic şi se deformează mai mult;
d) nici unul dintre şuruburi nu este potrivit pentru cazul dat.
1 2

22. Asigurarea şuruburilor cu şplinturi şi şaibe de siguranţă profilate se bazează pe

principiul:
a) majorării coeficientului de frecare dintre spirele şurubului şi piuliţei;
b) realizării de tensiuni exterioare suplimentare în organele asamblării;
c) realizării unei strângeri suplimentare în asamblare ca urmare a deformaţiei elastice a
şurubului şi piuliţei;
d) utilizării de materiale elastice pentru elementele de asigurare.
23. Şuruburile cu bile utilizate la anumite maşini unelte şi nu numai au un randament
ridicat ( 95% ). Care este explicaţia acestui lucru:
a) deformaţiile suprafeţelor în contact sunt mult mai mici;
b) datorită recirculării bilelor;
c) înlocuirii frecării de alunecare cu cea de rostogolire.
 II.2. Asamblări cu pene
II.2.1. Probleme rezolvate

II.10. Să se aleagă şi să se verifice pana paralelă de tip A, cu care se montează o

roată de curea avand lătimea butucului 82 mm , pe un arbore de diametru d  60 mm .
Momentul de torsiune transmis de roată este M t  900 Nm , materialul penei OL 60

STAS 500/2-80, cu tensiunea admisibilă la strivire  as  100 N  / mm  şi cea la forfecare

 af  60  / mm  . Se dă extrasul din STAS 1004-81.

d 58 - 65 65 - 75
bxh 18 x 11 20 x 12
l 58, 60, 64, 68, 72, 78, 80, 84, 90, 100, 110

Rezolvare:
Se alege pana corespunzătoare unui diametru d  60 mm la care se tine seama de
lungimea butucului. Conform extrasului din standard dimensiunile alese vor fi
bxhxl  18x11x80 . Se verifică la:
- strivire:
4Mt
s 
h  d  lc

4  900000
s   87 ,97 N / mm 2   as
11  60  62
unde lungimea de calcul este: l c  l - 2b/2  62 mm
- forfecare:
2M t
f 
bd l
2  900000
f   20 ,83 N / mm 2   af
18  60  80

II.11. Să se verifice pana paralelă de tip C cu dimensiunile bxhxl  20x12x60 ,

folosită la montajul unui cuplaj cu flanşe pe arborele de intrare al unui reductor,
cunoscând momentul de torsiune transmis de acesta M t  120 Nm şi diametrul de

d  65 mm , pana este din OL60 STAS 500/2-80, cu tensiunea admisibilă la strivire

 as  100 / mm  şi cel la forfecare  af  60 / mm  .

Rezolvare:
4Mt
s 
h  d  lc
4  120000
s   12 ,30 N / mm 2   as
12  65  50
unde lungimea de calcul este:
l c  l - b/2  50 mm
Se verifică pana la forfecare:
2M t
f 
bd l
2  120000
f   3 ,69 / mm 2   af
20  65  60

II.12. Să se dimensioneze asamblarea cu pană paralelă tip A dintre roata condusă

a unui reductor într-o treaptă şi arborele respectiv, care poate să transmită un moment de
torsiune de M t  135 Nm . Se cunosc materialul arborelui OL50 cu tensiunea admisibilă

la torsiune  at  30 N / mm 2 , materialul penei este OL 60 cu tensiunea admisibilă la

strivire  as  100 N / mm 2 şi la forfecare  af  85 N / mm 2 , lungimea butucului roţii este

B  26 mm . Se dă extrasul din STAS 1007.

d [mm] 17-22 22-30 30-38

bxh 6x6 8x7 10x8
l 22, 25, 28, 32, 36, 40, 45, 50, 56, 63, 70, 80, 90, 100

Rezolvare:
Se calculează diametrul arborelui, din condiţia de torsiune:
 M t 16 M t
t     at
Wp d 3

16  135000
d 3  28 ,40 mm
  30
Funcţie de diametrul arborelui se alege pana bxh  8 x7 . Lungimea acesteia se
calculează din condiţia de strivire:
4M t
s    as
d  h  lc
4  135000
lc   27 ,71mm
30  7  100
Lungimea totală a penei:
l  l c  b  27 ,71  8  35 ,71mm

Datorită lungimii butucului B  26 mm , se vor alege două pene l  18 mm , care

se vor monta la un unghi de 120 o sau 180 o .
Se verifică la forfecare:
2M t
f    at
d bl
2  135000
f   31,25 N / mm 2   at  85 N / mm 2
30  8  36

II.13. Să se calculeze lungimea penei paralele de forma A: bxhxl=25x14xl, STAS

1004-81, pentru asigurarea asamblării unei roţi dinţate cu un arbore al cărui moment de
torsiune este Mt=2400 Nm şi diametru d=95 mm. Tensiunea admisibilă la strivire
 as  100 N / mm 2 şi cea la forfecare  af  60  / mm  , lungimile standardizate

l STAS  63,70, 80, 90, 100, 110 mm .

Rezolvare:
Lungimea penei se determină din condiţia de strivire
4  Mt
s    as
h  d  lc
 4 Mt
lc 
h  d   as
4  2400000
lc   72 ,18 mm
14  95  100
Se calculeată lungimea penei care se standardizează
b
l  lc  2  72 ,18  25  97 ,18
2
Se adoptă l STAS  100 mm

Se verifică pana la forfecare:

2M t
f 
bd l
2  2400000
f   20 ,21N / mm 2   af
25  95  100

II.14. Se consideră asambarea cu pană transversală ce uneşte două bare coaxiale

ale unei transmisii mecanice (fig.II.9), la care se cunosc: diametrul barei d  48 mm ,
lăţimea penei b  14 mm , tensiunea admisibilă la strivire şi la forfecare a materialului
penei  as  140 N / mm 2 respectiv  af  110 N / mm 2 , tesiunea admisibilă a materialului

barei  ' a  80 N / mm 2 şi presiunea exercitată pe manşon p a  280 N / mm 2 . Se cere să

se determine celelalte elemente dimensionale ale asamblării în condiţia de egală

rezistenţă a tuturor elementelor îmbinării.
h2 h h1
d1

D
d

F
F
b

F F

Fig.II.9
 Rezolvare:
Se determină forţa capabilă pe care o poate suporta diametrul barei din condiţia de
tracţiune:
F
t   'a
A

d 2
F  A ' a  'a
4

  48 2
F 80  144764 ,59 N
4
Se determină lăţimea penei din condiţia de forfecare
F F
 af     af
2 A 2b  h
F 144764 ,59
h   47 mm
2b   af 2  14  110

Se determină diametrul capului barei din condiţia de strivire (între pană şi capătul
din stânga al barei):
F
p  pa
b  d1
F
d1 
b  pa
144764 ,59
d1   36 ,92 mm
14  280
Se adoptă d 1  37 mm
Diametrul manşonului se determină din condiţia presiunii de contact dintre pană
şi manşon:
F
p'   pa
b  ( D  d1 )
F
D  d1 
b  pa
144764 ,59
D  37   73 ,92mm
14  280
Se adoptă D  74 mm
 II.2.2. Probleme nerezolvate

N.II.4. Să se calculeze lungimea penei paralelă de tip A cu dimensiunile 22x14xl ,

ce asamblează o roată de curea cu arborele de ieşire al unui reductor, de diametru
d  80 mm . Se cunosc tensiunea admisibilă la strivire  as  100 N / mm 2 şi la forfecare

 af  40 N / mm 2 , lungimile standardizate lSTAS  63,70, 80, 90, 100, 110 mm conform

STAS1004-81, puterea transmisă de arbore P  40 kW şi turaţia n  250 rot/min .

N.II.5. Să se calculeze lungimea penei paralele de forma C: bxhxl  25x14xl ,

STAS 1004-81, pentru asigurarea asamblării unei roţi dinţate cu un arbore al cărui
moment de torsiune este M t  2200 Nm şi diametrul d  95 mm . Tensiunea admisibilă

la strivire  as  100 N / mm 2 şi cea la forfecare  af  60 N / mm 2 , lungimile

standardizate ale penei l STAS  63,70,80,90,100, 110,120 mm .

N.II.6. Să se aleagă şi să se verifice pana paralelă tip A necesară montajului unei

roţi dinţate pe arbore dacă se cunosc diametrul arborelui d  45 mm , lăţimea butucului
roţii este lb  73 mm , tensiunea admisibil la strivire  as  100 N / mm 2 şi cel la forfecare

 af  60 N / mm 2 , momentul de torsiune transmis de arbore M t  470 Nm . Se dă

extrasul din STAS 1004-81.

d 38 - 44 44 - 50 50 – 58
bxh 12 x 8 14 x 9 16 x 10
l 22, 25, 28, 32, 36, 40, 45, 50, 56, 63, 70, 80, 90, 100

III.2.3. Testul II.2

1. Asamblările între arbori şi butuci sunt utilizate în scopul:

a) realizării unui proces tehnologic de montaj simplificat;
b) fixării roţilor dinţate şi a altor piese pe arbore în scopul transmiterii de momente de
torsiune şi/sau forţe axiale;
c) asigurării împotriva deplasărilor relative unghiulare şi axiale şi ca element de siguranţă
la suprasarcini accidentale;
2. În legătură cu clasificarea asamblărilor de tip arbore-butuc, care dintre afirmaţiile de
mai jos sunt adevărate:
a) asamblările prin formă (pene, caneluri, ştifturi, bolţuri) la suprasarcini permit patinări
între elementele asamblării;
b) asamblările prin frecare (pe con, inele tronconice), la suprasarcini permit patinări între
elementele asamblării, protejând elementele asamblate;
c) asamblările presate sau fretate, la suprasarcini permit patinări între elementele
asamblării;
3. Care dintre afirmaţiile de mai jos exprimă corect rolul penelor utilizate la asamblarea
de tip arbore butuc?
a) sunt organe de maşini utilizate pentru fixarea butucilor pe arbori, permiţând deplasări
axiale şi unghiulare limitate;
b) sunt asamblări demontabile utilizate la fixarea arborilor pe butuci în scopul asigurării
împotriva deplasărilor radiale şi axiale;
c) sunt asamblări demontabile utilizate la fixarea arborilor pe butuci în scopul transmiterii
mişcării şi momentelor de torsiune, concomitent cu asigurarea împotriva deplasărilor
unghiulare, precum şi ca element de siguranţă la suprasarcini;
d) sunt elemente de strângere a butucilor pe arbori în scopul transmiterii mişcării.
4. Dimensiunile penelor se aleg în funcţie de .............................
5. Elementele dimensionale ale penelor sunt ..............................
6. Solicitările principale ale penelor paralele sunt....................................
7. Când nu este cunoscută, lungimea unei pene, se determină din condiţia de
.......................
8. Pentru un diametru al arborelui de d  54 mm pana paralelă are dimeniunile ........
d 38 - 44 44 - 50 50 – 58
bxh 12 x 8 14 x 9 16 x 10
9. Care dintre definiţiile de mai jos este adevărată?
a) pana longitudinală este dispusă paralel cu axa arborelui iar pana transversală
perpendicular pe axa arborelui;
b) pana transversală este dispusă paralel sau puţin înclinată faţă de axa arborelui;
c) pana longitudinală este dispusă perpendicular sau puţin înclinată faţă de axa arborelui.
10. Penele transversale sunt solicitate la:
a) încovoiere şi presiune de contact;
b) rasucire şi forfecare;
c) răsucire şi încovoiere.
11. Penele disc se montează pe arbori conici deoarece capetele acestora sunt solicitate
mai puţin la:
a) încovoiere;
b) răsucire.
12. Penele transversale preiau şi transmit forţe:
a) paralele cu axa geometrică a arborelui;
b) perpendiculară cu axa geometrică a arborelui.
13. Ce materiale se utilizează în general pentru pene?
a) aluminiu pentru că are densitatea mai mică decât a oţelului şi se prelucrează mai uşor;
b) oţeluri carbon obişnuite OL37, OL42;
c) oţeluri de bună calitate cu rezistenţa la rupere minim 600MPa: OL50, OL60, OLC35,
OLC45;
d) fonte de înaltă rezistenţă deoarece sunt mai ieftine decât oţelurile.
 II.3. Asamblări cu caneluri
II.3.1. Probleme rezolvate

II.15. Să se verifice asamblarea canelată dintre butucul unei roţi de curea şi

arborele unei transmisii mecanice, ştiind că sunt caneluri dreptunghiulare cu dimensiunile
zxdxD  6x21x26 mm , teşitura canelurii c  g  0,5 mm , lungimea de contact
L  40 mm , coeficientul repartiţiei sarcinii pe cele z caneluri k  0,75 şi tensiunea

admisibilă de contact  as  40 N / mm 2 . Momentul de torsiune transmis de caneluri

M t  37000 Nmm .

Rezolvare:
Asamblarea canelată se verifică la presiunea de contact (strivire)
2M t
s    as
Dd Dd 
  2  c  z  k  L
2  2 
2  37000
s   11,66 N / mm 2   as
26  21  26  21 
  2  0 ,5   6  0 ,75  40
2  2 

II.16. Roata dinţată a unei transmisii mecanice este asamblată cu un arbore, prin
caneluri având dimensiunile zxdxD  6x16x22 mm , teşitura canelurii c  g  0,5 mm ,
coeficientul repartiţiei sarcinii pe cele z caneluri k=0,75 şi tensiunea admisibilă de
contact  as  15 N / mm 2 , momentul de torsiune transmis de caneluri M t  80000 Nmm .
Să se determine lungimea de contact (L), necesară transmiterii fluxului de forţă.

Rezolvare:
Lungimea portantă a canelurii se determină din condiţia de strivire:
2M t
s    as
Dd Dd 
  2  c  z  k  L
2  2 
 2M t
L
Dd Dd 
  2  c   z  k  s
2  2 
2  80000
L  62 ,37 mm
22  16  22  16 
  2  0 ,5   6  0 ,75  15
2  2 
Se adoptă L  70 mm .

II.17. Ce putere poate transmite un arbore canelat seria grea de dimensiuni

16 x52 x60 (STAS 1770), teşitura canelurii c  g  0 ,5 mm , la o turaţie de

n  440 rot / min . Se cunosc tensiunea admisibilă la strivire  as  60 N / mm 2 şi la

torsiune  at  30 N / mm 2 . Să se determine lungimea necesară canelurii dacă lungimea

butucului roţii montate pe ea este lb  40 mm .

Rezolvare:
Se determină momentul de torsiune, cunoscând diametrul arborelui d  52 mm :
M t 16 M t
t     at
Wp d 3

  52 3
M t  30   828249 ,49 Nmm
16
Puterea necesară transmiterii fluxului de forţă:
30 P
Mt 
 n
828249 ,49  10 3    440
P  38143,62W  38 kW
30
Lungimea canelurii se determină din condiţia de strivire sau din condiţia partanţei
egale:
Mt 1

S Dm / 2  as 2  828249 ,49
L    8 ,21mm
s Dd  56  3  16  0 ,75  100
  2 g   z  0 ,75
 2 
 Cum lungimea canelurii rezultată din calcul este mai mică decât lungimea
butucului roţii se adoptă Lmin  lb .

II.3.2. Probleme nerezolvate

N.II.7. Să se aleagă şi să se determine lungimea asamblării canelate dintre butucul

unei roţi de curea şi arborele unui reductor, dacă diametrul arborelui din predimensionare
este d  20 mm , teşitura canelurii c  g  0,5 mm , coeficientul repartiţiei sarcinii pe cele

z caneluri k  0,75 şi tensiunea admisibilă de contact  as  40 N / mm 2 , momentul de

torsiune transmis de caneluri M t  57000 Nmm .

zxdxD 6x16x22 6x21x26 8x32x38

N.II.8. Semicupla unui cuplaj cardanic este asamblată pe capătul unui arbore prin
caneluri. Să se verifice canelura dacă se cunosc dimensiunile zxdxD  8x32x38 , teşitura
canelurii c  g  0,5 mm , coeficientul repartiţiei sarcinii pe cele z caneluri k  0,75 şi

tensiunea admisibilă de contact  as  40 N / mm 2 , momentul de torsiune transmis de

caneluri M t  196000 Nmm , lungimea de contact a canelurii L  26 mm .

N.II.9. Roata dinţată a unei transmisii mecanice este asamblată cu un arbore al

unui reductor, prin caneluri având dimensiunile zxdxD  6x21x26 mm , teşitura canelurii
c  g  0,5 mm , coeficientul repartiţiei sarcinii pe cele z caneluri k  0,75 şi tensiunea

admisibilă de contact  as  45 N / mm 2 , momentul de torsiune transmis de caneluri

M t  120000 Nmm . Să se determine lungimea de contact (L), necesară transmiterii

fluxului de forţă.

II.3.3. Testul II.3

1. Arborii canelaţi pot fi consideraţi ca arbori cu pene longitudinale multiple la periferie.

Realizarea lor în practică urmăreşte:
a) necesitatea transmiterii de momente de torsiune mai mari, la un diametru de arbore mai
mic;
b) realizarea unei dispuneri simetrice a penelor la circumferinţa arborelui;
c) obţinerea unei strângeri puternice între arbore şi butuc printr-o suprafaţă de contact
mai mare.
2. Solicitarea principală a canelurilor este ......................
3. Semnificaţia coeficientului k  0,75 din relaţia de calcul a canelurii este acela că:
a) ţine seama de faptul că nu toate canelurile participă la transmiterea momentului de
torsiune;
b) este un coeficient de suprasarcină;
c) este un coeficient de siguranţă.
 II.4. Asamblări cu bolţuri şi ştifturi
II.4.1. Probleme rezolvate

II.18. Articulaţia unei tije de tracţiune este realizată cu ajutorul unui bolţ
(fig.II.10). Cunoscând că asupra tijei acţionează o forţă F  12 kN , elementele
dimensionale ale asamblării a  10 mm şi l  40 mm , materialul bolţului este OLC45 cu
tensiunea admisibilă la forfecare  af  90 N / mm 2 , presiunea admisibilă la strivire

p a  13 N / mm 2 , materialul tijei şi furcii este OL37 cu tensiunea admisibilă la strivire

 as  150 N / mm 2 şi cea de încovoiere  ai  140 N / mm 2 , să se dimensioneze şi să se

verifice bolţul. Se dă extrasul din STAS 5753, se consideră l1  min( 8  9 )mm .
d [mm] 22 24 27
40, 45, 50, 55, 60, 65, 45, 50, 55, 60, 65, 70, 50, 55, 60, 65, 70,
l [mm]
70, 75, 80, 85, 90, 95 75, 80, 85, 90, 95, 100 75, 80, 85, 90, 95, 100
Rezolvare:
Se dimensionează bolţul la stirivire (bolţ-tijă):
F F
p   pa
A d l
atunci diametrul este:
F F
d
l  pa
a a
12000
d  23 ,07 mm
40  13
d

Se aleg dimensiunile conform STAS:

l
l1
dxl  24 x80 .
Se verifică la: F
- forfecare: Fig.II.10
F 2F
f   2
2 A d
2  12000
f   13,26 N / mm 2   af
  24 2

- strivire bolţ – furcă:

 F F
s  
2 A 2ad
12000
s   25 N / mm 2   as
2  10  24
- strivire bolţ – tirant:
F F
s    pa
A dl
12000
s   12 ,5 N / mm 2  p a  13 N / mm 2
24  40
- încovoiere bolţ (reacţiunea este F / 2 ):
Fl a
  
Mi 2 2 2
i     ai
Wi d 3
32
6000  25  32
i   110 ,58 N / mm 2   ai  140 N / mm 2
  24 3

II.19. Un ştift cilindric dispus înclinat faţă de arbore, fixează o

roată de lanţ (fig.II.11). Cunoscând dimensiunile butucului D  42 mm
şi arborelui d  26 mm , să se determine dimensiunile ştiftului, ştiind că
trebuie să transmită un moment de torsiune M t  380000 Nmm . d1

Tensiunea admisibilă la forfecare a materialului ştiftului este

D

d
 af  90 N / mm 2 iar tensiunea admisibilă la strivire a manşonului şi

arborelui  as  100 N / mm 2 . Fig.II.11

Rezolvare:
Se dimensionează ştiftul din condiţia de forfecare
F Mt
f     af
2 A d d 12
2
2 4

4M t
d1 
d   af
 4  380000
d1   14 ,38 mm
26    90
Se adoptă d 1  16 mm .
Se verifică strivirea dintre ştift-arbore:
F 2M t
s     as
A d 1d 2

2  380000
s   70 ,26 N / mm 2   as  120 N / mm 2
16  26 2

Se verifică strivirea dintre ştift manşon:

F 4M t
s  
A d1( D 2  d 2 )
4  380000
s   87 ,31N / mm 2   as  120 N / mm 2
16  ( 42 2  26 2 )

II.4.2. Probleme nerezolvate

N.II.10. Un ştift cilindric care fixează o roată de curea, trebuie să transmită un

moment de torsiune de M t  120000 Nmm . Cunoscând dimensiunile manşonului roţii

d  30 mm şi D  60 mm , materialul bolţului este OLC45 cu tensiunea admisibilă la

forfecare  af  90 N / mm 2 , tensiunea admisibilă la strivire a manşonului

 as  150 N / mm 2 , să se dimensioneze şi să se verifice asamblarea.

N.II.11. Sistemul de comandă al unui cuplaj comandat, realizat prin intermediul

unei articulaţii cu bolţ de legătură de diametru d  16 mm , poate prelua o forţă
F  10000 N .Cunoscând dimensiunile l  15 mm , a  8 mm , tensiunea admisibilă la
strivire  as  120 N / mm 2 , tensiunea admisibilă la forfecare şi încovoiere a bolţului

 af  90 N / mm 2 ,  ai  160 N / mm 2 , să se verifice asamblarea.

 II.4.3. Testul II.4

1. Bolţurile sunt organe de maşini care înlocuiesc:

a) penele longitudinale şi transversale;
b) penele disc;
c) penele cu nas.
2. Ştifturile sunt organe de maşini care au dimensiuni:
a) mai mici decât bolţurile;
b) mai mari decât bolţurile.
3. Asamblările cu ştift transversal pătruns sunt solicitate la:
a) încovoiere şi forfecare;
b) forfecare şi strivire;
c) răsucire şi forfecare.
4. La ştifturile cilindrice longitudinale pentru montarea lor este necesară executarea unui
locaş:
a) atât în arbore cât şi în butuc;
b) numai în butuc;
c) numai în arbore.
5. Poziţionarea precisă a două piese prin ştifturi de centrare se realizează corect în
următoarele variante:
a) cu un ştift montat într-o poziţie convenabilă; furca tija
b

b) cu două ştifturi montate la o distanţă cât mai mare

l

unul de altul; F F
c) cu trei ştifturi montate simetric pentru a se realiza o
b

centrare cât mai bună. bolt d

6. Asamblările cu ştifturi şi bolţuri utilizate pentru transmiterea momentelor de torsiune

mici, au ca rol funcţional:
a) asigurarea unei mişcări relative de translaţie între arbore şi butuc;
b) asigurarea precisă a poziţiei relative dintre două piese, realizarea unei articulaţii şi ca
element de protecţie împotriva suprasarcinilor accidentale;
c) patinarea la suprasarcini exterioare.
7. Valoarea tensiunii de forfecare a bolţului este exprimată de relaţia:
2F 4F F
a)  f  b)  f  c)  f 
d 2
d 2
2d 2
8. Valoarea tensiunii de strivire dintre bolţ şi furcă este exprimată de relaţia:
2F F 4F
a)  b  f  b)  b  f  c)  b  f 
bd 2bd bd 2
 II.5. Asamblări cu profile poligonale
II.5.1. Probleme rezolvate

II.20. Să se determine care dintre asamblările cu profil poligonal (triunghiular,

pătrat, hexagonal) de latură a  20 mm şi lungime l  24 mm , poate transmite un moment
de torsiune de M t  400 Nm , tensiunea admisibilă la strivire a materialului

 as  85 N / mm 2 .

Rezolvare:
Forţa nominală transmisă pe fiecare latură, funcţie de forma profilului este:
Mt
Fn 
a
n
3
Tensiunea admisibilă la strivire funcţie de profil:
Fn Fn
s  
A 1a 
 l
22 
- profil triunghiular:
400000
F3   20000 N
20
3
3
F3
s    as
A
20000
s   166 ,6 N / mm 2   as
1  20 
 24 
2 2 
- profil pătrat:
400000
F4   15000 N
20
4
3
F4
s    as
A
 15000
s   125 N / mm 2   as
1  20 
 24 
2 2 
- profil hexagonal:
400000
F6   10000 N
20
6
3
F6
s    as
A
20000
s   83,33 N / mm 2   as
1  20 
 24 
2 2 
Dintre cele trei profile doar cel hexagonal poate transmite momentul de torsiune,
deci este corect dimensionat.

II.21. O asamblare pe contur pătrat de dimensiuni a  16 mm şi l  10 mm ,

trebuie să transmită un moment de torsiune de M t  80 kN . Să se verifice asamblareaşi

să se interpreteze rezultatul. Tensiunea admisibilă a materialului la strivire

 as  85 N / mm 2 .

Rezolvare:
Tensiunea admisibilă la strivire :
F4 Mt 12  M t
s      as
A a 1  a  4  a2  l
n   l
3 22 
12  80000
s  2
 93,75 N / mm 2   as  85 N / mm 2
4  16  10
Asamblarea cu profil pătrat nu rezistă la transmiterea momentului impus. Se va
adopta o variantă cu profil hexagonal.
Exemplu:
 F6 Mt
s  
A a 1a 
n   l
3 22 
12  M t
s    as
6  a2  l
12  80000
s   62 ,5 N / mm 2   as  85 N / mm 2
2
6  16  10

II.22. Levierul de comandă al unui arc bară de torsiune este montat pe capătul
arcului printr-o asamblare pe contur poligonal de secţiune pătrat (fig.II.12). Cunoscând
forţa de la capătul levierului F  4000 N , lungimea levierului L  220 mm , latura
pătratului a  34 mm , tensiunea admisibilă la strivire  as  85 N / mm 2 , să se calculeze
lungimea necesară de contact.

Rezolvare: l
Tensiunea admisibilă la strivire :

a
F4 Mt
s  
A a 1 a 
n   l 
3 2 2 
12  FL
L

s    as
4  a2  l
Lungimea necesară asamblării: F F

12  FL
l Fig.II.12
4  a 2   as
12  4000  220
l  26 ,86 mm
4  34 2  85
Se adoptă l  27 mm .

II.5.2. Probleme nerezolvate

N.II.12. Roata de strângere/deschidere a robinetului de închidere al unei conducte

de circulaţie a fluidului este montată printr-o asamblare pe contur poligonal de secţiune
pătrat. Cunoscând raza roţii R  120 mm , latura pătratului a  34 mm , tensiunea
admisibilă la strivire  as  85 N / mm 2 , lungimea necesară de contact l  40 mm , să se
determine forţa necesară închiderii robinetului.
II.5.3. Testul II.5

1. Solicitarea asamblărilor poligonale este de:

a) torsiune;
b) tracţiune;
c) strivire.
2. Sarcina se transmite pe:
a) feţele laterale ale profilului poligonal;
b) în lungul axei profilului.
3. Dintre profilele triunghiular, pătrat sau hexagonal, profilul care poate transmite o forţă
(moment) mai mare este profilul ............
4. Considerând exemplul prezentat în figură specificaţi care este F
sensul corect al momentului de torsiune transmis de arbore:
Mt
a) M t ; F
Mt1
b) M t 1
a/3
c) nu are importanţă sensul. F a
 II.6 Asamblări prin strângere pe con
II.6.1. Probleme rezolvate

II.23. O roată de curea este asamblată pe arborele de intrare într-un reductor,

printr-o asamblare cu o pereche de inele tronconice. Cunoscând forţa de apăsare pe inele
F  8000 N , diametrul arborelui pe care se montează d  28 mm , unghiul de înclinare al

inelelor   17 o , lungimea inelelor l  30 mm , coeficientul de frecare dintre arbore şi

inele   0 ,15 pentru o cuplă OL/OL, coeficientul de siguranţă   1,5 , materialul

arborelui are tensiunea admisibilă la strivire  as  90 N / mm 2 . Să se determine

momentul de torsiune pe care poate să-l transmită asamblarea.

Rezolvare:
Condiţia de funcţionare a asamblării este:
M t  M f
unde momentul de frecare este:
d
M f  F1
2
iar forţa radială este:
F
F1 
tg      
8000
F1   12746 ,59 N
tg 25 ,53  0 ,15

tg   deci   arctg  8 ,53  8 o 31' 48"

Momentul de frecare va fi:
M f  12746 ,59  0 ,15  14  26767 ,85 Nmm

Momentul de torsiune va fi:

Mf
Mt 

26767 ,85
Mt   17845 ,23 Nmm
1,5
Se verifică asamblarea la strivire:
 F1 F1
s     as
A dl
12746 ,59
s   4 ,83 N / mm 2   as  85 N / mm 2
  28  30

II.24. Să se determine lungimea necesară de contract, a asamblării prin strângere

pe con, dintre un arbore şi o roată de curea (fig.II.13) ştiind că momentul de torsiune care
trebuie transmis este Mt=480 Nm, coeficientul de frecare dintre roată şi arbore =0,15,
diametrul mediu al suprafeţei de contact dm=23 mm, coeficientul de suprasarcină =1,2,
tensiunea admisibilă la strivire a materialului este  as  60 N / mm 2 .

Rezolvare:
Din condiţia de funcţionare a asamblării filetate
M f  M t °

dm
dm
pd m l   M t
2
Mt
Se determină presiunea exercitată pe suprafaţa lc
conică:
Fig.III.13
2 M t
ps    as
d m2  l
Lungimea de contact necesară
2 M t
l nec 
d m2  as
2  1,2  480000
l nec   77 ,02mm
0 ,15    23 2  60
Lungimea necesară de contact l=78 mm
 II.25. Să se verifice asamblarea prin strângere pe
con dintre un arbore şi o roată de curea trapezoidală
(fig.II.14). Se cunosc momentul de torsiune care trebuie
Fn Ff
transmis M t  400000 Nmm , forţa axială necesară
°
strângerii Fa  62000 N , lungimea de contact l  50 mm ,

dm
coeficientul de frecare   0 ,2 , coeficientul de
suprasarcină   1,2 , diametrul mediu al suprafeţei de
Mt lc
contact d m  28 mm, tensiunea admisibilă la strivire

 as  50 N/mm 2 , semiunghiul de înclinare al conului

  6o . Fig.II.14

Rezolvare:
Din relaţia forţei axiale necesare strângerii la montaj se determină forţa normală
pe suprafaţa conică:
Fa  Fn (sin    cos  )

Fa
Fn 
(sin    cos  )
62000
Fn   204328 N
sin 6  0 ,2 cos 6 o
o

Se verifică asamblarea la solicitarea de strivire:

Fn
s    as
d m l
204328
s   46 ,45 N / mm 2   as
  28  50
Se verifică condiţia de funcţionare a asamblării:
M f  M t

dm
M f  Fn
2
28
M f  0 ,2  204328  1,2  400000  480000 Nmm
2
 II.26. Două roţi dinţate monobloc se asamblează pe arborele unui reductor de
turaţie prin intermediul unor perechi de inele tronconice (fig.II.15). Asamblarea trebuie să
transmită un moment de torsiune M t  160 Nm , lungimea unui inel l  7 mm , unghiul de

înclinare al inelelor   17 o , coeficientul de siguranţă   1,5 , coeficientul de frecare

dintre elementele asamblării   0 ,15 , tensiunea admisibilă la strivire a materialului este

 as  85 N / mm 2 , diametrul arborelui pe care se montează inelele d  45 mm . Să se

verifice asamblarea şi să se determine forţa axială de împingere (se cunoaşte
M f tot  1,875 M f 1 ).

Rezolvare:
Se verifică la strivire suprafaţa de contact dintre primul inel şi arbore:
F1
s    as
dl
Forţa radială de apăsare, corespunzătoare primei perechi de inele se determină din
condiţia de funcţionare:
M t  M ftot
dar cum momentul total de frecare este:
M f tot  1,875 M f 1

atunci pentru prima pereche va fi: l

d=d1

D1
d
M f 1  F1  1,875
2 Fig.II.15
unde forţa radială este:
2 M t
F1 
d  1,875
2  1,5  160000
F1   37926 N
0 ,15  45  1,875
Tensiunea la strivire va fi:
37926
s   38 ,32 N / mm 2   as
  45  7
 Forţa axială de împingere
Fa1  F1 ( tg  2  )
Fa1  37926( tg 17 o  2  0 ,15 )  22972 ,9 N

II.27. O roată baladoare a unei cutii de viteză, formată din două bucăţi (similar cu
figura II.15), este asamblată pe arbore prin intermediul unei asamblări cu inele tronconice
cu dimensiunile d 1  d  40 mm şi D1  46 mm . Momentul de torsiune transmis de
prima pereche de inelele este M t 1  0 ,25 kNm , coeficientul de siguranţă la patinare

  1,5 , coeficientul de frecare între arbore şi inele   0 ,15 , unghul de înclinare al

inelelor   17 o . Să se determine numărul de şuruburi de dimensiune M10 necesare
realizării strângerii dacă sunt realizate din oţel cu  at  130 N / mm 2 , (se cunoaşte

momentul total de frecare transmis M f tot  1,875 M f 1 )..

Rezolvare:
Condiţia de funcţionare este ca:
M ftot  M t

Momentul de frecare transmis de prima pereche de inele tronconice:

M t
M f1 
1,875
1,5  0 ,25
M f1   0 ,2 kNm  0 ,2  10 6 Nmm
1,875
Forţa radială de apăsare a primei perechi:
2M f 1
F1 
 d
2  0 ,2  10 6
F1   66666 ,667 N
0 ,15  40
Forţa axială totală de împingere:
3
 tg  ( tg )3
Fa  Fn ( 2   tg )  F1   ( 2   tg )  F1
 2   tg  ( 2   tg )2
 ( tg 17 o )
Fa  66666 ,6  33648 ,69 N
( 2  0 ,15  tg 17 o )
Numărul de şuruburi se determină din condiţia de tracţiune
1,3 Fa
t    at
nA
1,3 Fa 4  1,3  33648 ,69
n   4 ,28 şuruburi
d 12   10 2  130
 at
4
Se adoptă 5 şuruburi.

II.6.2. Probleme nerezolvate

N.II.13. Să se determine lungimea necesară de contact care poate fi transmisă de o

roată dinţată asamblată prin strângere pe con, astfel încât asamblarea să reziste la
solicitarea de strivire, tensiunea admisibilă a materialului arborelui, la strivire
 as  80 N / mm 2 . Se cunosc momentul de torsiune ce trebuie transmis M t  1320 Nm ,
coeficientul de frecare   0 ,2 , coeficientul de suprasarcină   1,3 , diametrul mediu al
suprafeţei de contact d m  46 mm . Să se determine forţa axială necesară la montaj dacă

semiunghiul de înclinare al conului este   6 o .

N.II.14. Să se verifice presiunea de contact a unei asamblări prin strângere pe con,

dintre un arbore şi o roată de curea trapezoidală. Se cunosc momentul de torsiune care
trebuie transmis M t  108000 Nmm, lungimea de contact l  24 mm , coeficientul de

frecare   0 ,15 , coeficientul de suprasarcină   1,2 , diametrul mediu al suprafeţei de

contact d m  26 mm , tensiunea unitară admisibilă la strivire  as  40 N / mm 2 ,

semiunghiul de înclinare al conului   6 o .

II.6.3. Testul II.6

1. Condiţia de funcţionare a unei asamblări pe con este

a) M f  M t b) M f  M t c) M f  M t

2. Cum este forţa axială necesară la montare faţă de forţa necesară în funcţionare a unei
asmblări pe con:
a) mai mare la montaj decât în funcţionare;
b) mai mare în funcţionare decât la montaj;
c) sunt egale.
3. La asamblările prin strângere pe con transmiterea momentului de frecare este realizată
prin:
a) montarea unei pene longitudinale conice între arbore şi butuc;
b) realizarea de zimţi pe suprafeţele conice;
c) exercitarea unei forţe axiale prin strângerea asamblării cu o piuliţă aflată pe capătul
filetat al arborelui.
4) Verificarea unei asamblări pe con se face la:
a) solicitarea de strivire;
b) solicitarea de tracţiune;
c) solicitarea de răsucire.
5. La asamblările cu inelele tronconice datorită strângerii inelelor pe arbore i-au naştere:
a) presiuni puternice asupra suprafeţei arborelui;
b) solicitări de incovoiere puternice asupra arborelui;
c) solicitări de tracţiune asupra arborelui.
6. La asamblările cu inele tronconice forţa necesară transmiterii momentului de torsiune
fără patinare se obţine prin:
a) efectul de întrepătrundere a microasperităţilor suprafeţelor inelelor;
b) deformarea elastică a inelelor în sens radial, fapt ce face să apară presiuni puternice
asupra suprafeţelor de contact cu arborele şi butucul;
c) efectul de dilatare termică datorită patinării în funcţionare.
7. Care dintre materialele de mai jos sunt indicate a fi utilizate pentru construcţia inelelor
tronconice?
a) aliaje de aluminiu deoarece sunt mai uşor de prelucrat;
b) pulberi sinterizate cu grafit ce prezintă un efect de autolubrifiere;
c) oţeluri de arc de tip OLC 45A, OLC 55A deoarece permite deformaţii elastice mari.
8: Pentru transmiterea unor momente de torsiune mari este necesară utilizarea mai multor
perechi de inele. Numărul acestora:
a) nu trebuie să fie mai mare de 4 inele;
b) minim 6 inele;
c) nu are importanţă numărul lor;
 II.7 Arcuri
II.7.1. Probleme rezolvate

II.28. Un arc lamelar drept, încastrat la unul din capete este solicitat la celălalt capăt de o
forţă F  1N (fig.II.17). Se cunosc caracteristicile materialului (bandă de bronz cu beriliu)
modulul de elasticitate longitudinal E  12  10 4 N / mm 2 , tensiunea admisibilă la încovoiere
 ai  260Nmm  , lungimea arcului l  42mm şi săgeata realizată la forţa dată f  7 mm . Să se
determine dimensiunile secţiunii dreptunghiulare a arcului, lăţimea” b” şi grosimea “h”.

Rezolvare:
Pentru secţiune dreptunghiulară săgeata arcului este: F

Fl 3 Fl  l 2 Mi l2 2l 2
f      ai
h
3 EI bh 3 bh 2 h 3 Eh l
3E 3E
12 6 2
2l 2   ai 2  42 2  260 F
h   0 ,364 mm b
3 fE 3  7  12  10 4
Se adoptă h  0 ,37 mm . Fig.II.17

Din condiţia de încovoiere:

Mi FL
i   2   ai
Wi bh
6
6 Fl
b
h   ai
2

6  1  42
b  7 ,07 mm
0 ,37 2  260
Se adoptă b  7 ,1mm

II.29. Să se dimensioneze arcul elicoidal (d, Dm, l) care realizează forţa de apăsare
Fa  1500 N (prin fricţiune) asupra butucului unei roţi de lanţ. Indicele arcului elicoidal i  5 ,

14
constanta arcului k  1  1,6/i , rigiditatea arcului c  250 N/mm , tensiunea admisibilă la torsiune

a materialului arcului  at  750 N / mm 2 , modulul de elasticitate transversal G  8x10 4 N/mm 2 .

Rezolvare:
Se calculează diametrul din solicitarea de torsiune:
D
Fa  m k
Mt 2 8F  k  i
t    a   at
Wp d 3 d 2
16

8 Fa  k  i
d
 at

8  1500  1,32  5
d  5 ,79 mm
  750
se adoptă d  6 mm .
Dm
cum i  , diametrul mediu de înfăşurare a sârmei arcului
d
Dm  id

Dm  5  6  30 mm
Lungimea sârmei
l s  Dm  nt
unde numărul total de spire n este dat de numărul de spire active na şi numărul de spire de reazem
nr=1,5
nt  n a  n r
Din condiţia de rigiditate se determină numărul de spire active
F F F F Gd4
c    
f Dm Dm M t l Dm3  na 8 Dm3  na
 8 4 F
2 2 GI p d G

Gd 4
na 
8 Dm3  c

15
 8  10 4  6 4
na   1,92 spire
8  30 3  250
se adoptă n a  2 spire .

Lungimea sârmei va fi
l s    30  3,5  329 ,8 mm

II.30. Să se calculeze diametrul sârmei din care trebuie executat un arc cilindric elicoidal
al unei pompe cu piston, admiţând materialul arcului OLC55A, cu tensiunea admisibilă la
torsiune  at  650 N / mm 2 , indicele arcului elicoidal i  Dm /d  4 , constanta arcului

k  1  1,6/i , iar forţa necesară apăsării arcului Fa  20000 N .

Rezolvare:
Se calculează diametrul din solicitarea de torsiune:
D
Fa  m k
Mt 2 8F  k  i
t    a   at
Wp d 3 d 2
16
8 Fa  k  i
d
 at

8  20000  1,4  4
d  20 ,94 mm
  650
se adoptă d  21mm .
Diametrul mediu de înfăşurare a sârmei arcului se calculează cu ajutorul indicelui
arcului:
Dm
i atunci Dm  id
d
Dm  4  21  84 mm

II.31. Releul pentru controlul presiunii uleiului unui motor are în componenţă un arc
cilindric de compresiune, cu secţiune circulară. Să se proiecteze arcul cunoscând: cursa de
16
funcţionare a arcului f  2 ,5mm , forţa maximă de lucru Fmax  75 N , forţa de montaj

F1  40 N , indicele arcului i  6 . Materialul arcului este OLC65 cu tensiunea admisibilă la

torsiune  at  650 N / mm 2 iar Fmax / Fb optim  0 ,9 . Să se realizeze desenul de execuţie cu

caracteristicile arcului.

Rezolvare:
Pentru proiectarea unui arc se parcurg următoarele etape:
Calculul de rezistenţă
- se determină diametrul sârmei arcului, din solicitarea de torsiune:
D
Fmax  m k
M 2 8F  k  i
t  t   a   at
Wp d 3 d 2
16
1,6
k  1  1  1,6 / 6  1,27
i
8 Fmax  k  i
d
 at

8  75  1,27  6
d  1,494 mm
  650
Se adoptă d  1,5mm
Calculul la deformaţii
- rigiditatea arcului:
F  F1
c  max
f
75  40
c  14 N / mm
2 ,5
- numărul de spire active:

Gd 4
na 
3
8 Dm c

Dm  id  6  1,5  9 mm
17
 8  10 4  1,5 4
na   5 ,27 spire
8  9 3  14
Se adoptă na  6 spire

- săgeata maximă a arcului:

3
8 Fmax  Dm
f max   na
Gd4

8  75  9 3
f max   6  6 ,09 mm
8 ,5  10 4  1,5 4
- săgeata de montaj a arcului
F
f 1  f max
Fmax
40
f 1  6 ,09  3,2mm
75
Elementele geometrice ale arcului.
- numărul total de spire
nt  na  nr

unde bunărul spirelor de reazem este: nr  1,5

nt  6  1,5  7 ,5
- lungimea arcului blocat:
H b  nt  d

H b  7 ,5  1,5  11,25 mm
- pasul arcului în stare liberă: Desenul de exectie al arcului cu caracteristicile
f lui:
t  d  max  
n
unde   0 ,1d  0 ,15
6 ,09
t  1,5   0 ,15  2 ,36 mm
6
- lungimea arcului în stare liberă
H o  H b  na ( t  d )

18
 H o  11,25  6( 2 ,36  1,5 )  16 ,41mm t

- lungimea arcului montat

H 1  H o  f1

Di
Dm
D
d
H 1  16 ,41  3 ,2  13 ,21mm
- lungimea arcului la sarcină maximă

H m  H o  f max H1
Hm f f
H m  16 ,41  6 ,09  10 ,32mm

Fb

Fmax

F1
f max

Hb fb
Ho

- diametrul exterior al arcului

D  Dm  d
D  9  1,5  10 ,5 mm
- diametrul interior al arcului
D  Dm  d
D  9  1,5  7 ,5 mm
- unghiul de înclinare a spirei în stare liberă
t
  arctg
Dm
2 ,36
  arctg  4 ,77
 9
  4 o 46' 16"
- lungimea sârmei:
l s  Dm  nt

l s    9  7 ,5  212 ,05mm
- săgeata de blocare:
f b  f max  na 

19
 f b  6 ,09  6  0 ,15  6 ,99 mm
- forţa de blocare:
fb
Fb  Fmax
f max
6 ,99
Fb  75  86 ,08 N
6 ,09
Se verifică blocarea arcului:
Fmax 75 F 
  0 ,87 N   max 
Fb 86 ,09  Fb  optim

II.32. Un arc bară de torsiune, de secţiune rotundă – montat într-o cheie dinamometrică,
pentru măsurarea forţelor – este solicitat de un moment de torsiune M t  100000 Nmm . Acul

indicator al cheii indică la această solicitare o deformaţie unghiulară de   22 o , indicele arcului

i  4 . Arcul este executat din oţel de arc ARC3 cu tensiunea admisibilă la torsiune
 at  600 N / mm 2 şi modulul de elasticitate transversal G  8,5x10 4 N/mm 2 . Să se determine
elementele dimensionale ale arcului (d, Dm, l) şi rigiditatea acestuia.

Rezolvare:
Din solicitarea de torsiune se determină diametrul sârmei arcului:
Mt Mt
t     at
W p d 3
16

16  100000
d 3  9 ,46 mm
  600
se adoptă d=10mm
Diametrul mediu de înfăşurare a sârmei arcului
Dm  id

Dm  4  10  40 mm
Lungimea necesară arcului se determină plecând de la deformaţia unghiulară:

20
 Mtl  tW p  l
 rad  
G  I p G W p  d / 2

 G d
l  rad
2 at
 
 rad   o   22 o   0 ,383
180 180
0 ,383  8 ,5  10 4  10
l  271,29 mm
2  600
se adoptă l  272mm
Rigiditatea arcului
Mt
c' 

100000
c'   261096 Nmm / rad
0 ,383

II.33. Supapa unei pompe cu piston este acţionată prin intermediul a două arcuri
concentrice elicoidale (fig.II.16) executate din oţel de arc (ARC3) cu tensiunea admisibilă la
torsiune  at  300 N / mm 2 şi modulul de elasticitate transversal G  8,5x10 4 N/mm 2 .

Caracteristicile dimensionale ale arcurilor sunt: arcul exterior d 1  5 mm , Dm1  60 mm ,

lungimea în stare liberă H 01  100 mm , numărul de spire n1  8 , arcul interior d 2  4 mm ,

Dm1  40 mm , lungimea în stare liberă H 02  90 mm , numărul de spire n2  6 , indicele arcurilor

i  Dm /d  5 , constanta lor k  1  1,6/i . Arcurile sunt pretensionate la montaj cu

H 1  H 1  80 mm . În funcţionare supapa se deschide şi arcurile sunt comprimate suplimentar

până la lungimea H n1  H n 2  70 mm . Să se determine: forţa cu care sunt precomprimate

arcurile, când supapa este închisă, forţa când supapa este deschisă şi să se verifice ştiind
tensiunea admisibilă la torsiune  at  600 N / mm 2 .

21
 Dm2

1
2

f f 1,2
d1

f n1,2
F1(F2)

fb
Fn1(Fn2)

H1,2
d2

Hn1,2

Ho1,2
Fb

Hb
Dm1
Fig.II.16 Fig.II.16.1
Rezolvare:
Pentru stabilirea caracteristicilor arcului şi reprezentarea acestuia trebuie cunoscute:
F1 , F2 - sarcina iniţială la montare;
f - cursa arcului;
f 1,2 - săgeata la montaj;

f n1,2 - săgeata sub sarcina de lucru;

f b - săgeata la blocare;

H 1,2 - înălţimea în stare montată;

H b - înălţimea de blocare;

H o - înălţimea în stare liberă;

H n1,2 - înălţimea sub acţiunea sarcinii de lucru;

Modul de comportare şi variaţia înălţimii unui arc cilindric elicoidal de compresiune, cu
pretensionare este prezentat în figura II.16.1. Când arcul este nemontat, în stare liberă, înălţimea
lui este H o . La montare, sub acţiunea forţei de precomprimare F1 ( F2 ) înălţimea lui se

micşorează cu săgeata f 1 ( f 2 ) , ajungând la înălţimea H 1 ( H 2 ) . În funcţionare, sub sarcina de

lucru Fn1 ( Fn 2 ) , săgeata provocată arcului este f n1 ( f n 2 ) , reducându-se inălţimea arcului la

H n1 ( H n 2 ) .
a) Caz supapă închisă

22
Se calculează forţa care acţionează asupra arcurilor când supapa este închisă:
f 1,2  G  d 14
F1,2 
8 n1,2 Dm3 1,2

Săgeţile celor două arcuri sunt:

f 1,2  H 01,2  H 1,2

f 1  100  80  20 mm
f 2  90  80  10 mm
Forţele de precomprimare vor fi:
20  8 ,5  10 4  5 4
F1   76 ,85 N
8  8  60 3

10  8 ,5  10 4  4 4
F2   70 ,8 N
8  6  40 3

Forţa totală care solicită arcurile, când supapa este închisă:

F  F1  F2  76 ,85  70 ,8  147 ,65 N
Rigiditatea arcurilor:
F1,2
c1,2 
f 1,2

76 ,85
c1   3,84 N / mm
20
70 ,8
c2   7 ,08 N / mm
10
b) Caz supapă deschisă
Se calculează forţa care acţionează asupra arcurilor când supapa este deschisă:
Fn1,2  c1,2  f 1,2
Săgeţile celor două arcuri sunt:
f n1,2  H 01,2  H n1,2

f n1  100  70  30 mm

f n 2  90  70  20 mm

23
 Forţele când supapa este deschisă vor fi:
Fn1  3,84  30  115 ,2 N

Fn 2  7 ,08  20  141,6 N
Pentru verificare se calculează tensiunea la torsiunea:
8  k 1,2  i1,2  Fn1,2
 1,2 
  d 12,2
1,6
k 1,2  1 
i1,2

1,6
k1  1   1,13
60
5
1,6
k2  1   1,16
40
4
8  1,13  1,2  114 ,2
1   157 ,7 N / mm 2
 5 2

8  1,16  1  141,6
2   259 ,2 N / mm 2
 4 2

II.7.2. Probleme nerezolvate

N.II.15. Să se calculeze diametrul sârmei din care trebuie executat un arc cilindric
elicoidal necesar strângerii unei roţi de curea admiţând materialul arcului OLC55A, cu tensiunea
admisibilă la torsiune  at  650 N / mm 2 , constanta arcului k  1,4 , inicele arcului

i  Dm /d  4 , forţa necesară apăsării arcului Fa  19500 N .

N.II.16. Un arc bară de torsiune, de secţiune rotundă este solicitat de un moment de

torsiune M t  180000 Nmm . Arcul este executat din oţel de arc ARC3 cu tensiunea admisibilă la

torsiune  at  600 N / mm 2 şi modulul de elasticitate transversal G  8,5x10 4 N/mm 2 . Să se

24
determine elementele dimensionale ale arcului (d, Dm, l), indicele arcului i  5 , deformaţia
unghiulară   22 o .

N.II.17. Să se determine lungimea desfăşurată a arcului cunoscând diametrul sârmei

arcului d  14mm , indicele arcului elicoidal i  4 , constanta arcului k  1  1,6/i , rigiditatea

arcului c  700 N/mm , tensiunea admisibilă la torsiune a materialului arcului  at  750 N / mm 2 ,

numărul de spire de reazem nr  1,5 spire , modulul de elasticitate transversal

G  8,5x10 4 N/mm 2 .

II.7.3. Testul II.7

1. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată: arcul este un organ de maşină care realizează
o legătură:
a) elastică
b) rigidă
între părţile sau piesele unei maşini, mecanism sau dispozitiv?
2. Caracteristica arcului este curba care exprimă dependenţa dintre:
a) forţa şi deformaţia elastică liniară;
b) moment şi deformaţia elastică unghiulară;
c) între forţă şi moment;
d) între forţă şi unghiul de înfăşurare al elicei.
3. Rigitatea arcului este o mărime:
a) adimensională;
b) care se exprimă în N/mm;
c) care se exprimă în N/mm2.
4. Arcurile elicoidale cilindrice în ansamblu sunt solicitate la:
a) torsiune;
b) tracţiune sau compresiune.
5. Spira arcului elicolidal este solicitată la:
a) incovoiere;
25
b) tracţiune;
c) torsiune.
6. Arcurile în foi sunt solicitate în principal la:
a) tracţiune;
b) răsucire;
c) încovoiere.
8 Fa  k  i
7. În relaţia verificării arcurilor cilindrice la torsiune  t    at
d 2
a) i este indicele arcului;
b) i reprezintă numărul de spire ale arcului
8. Arcurile monolamelare (formate dintr-o singură lamelă) sunt întrebuinţate ca:
a) arcuri de apăsare (a diferitelor aparate de măsură, mecanisme şi dispozitive etc.);
b) arcuri de torsiune (la osiile vagoanelor).
9. Capacitatea de amortizare a arcurilor din cauciuc se datorează:
a) frecării interne;
b) frecării cu organele de maşină cu care se asambleză.
10. La acelaşi volum de material, arcul de cauciu amortizează o cantitate de energie:
a) superioară celei corespunzătoare arcului din oţel;
b) inferioară celei corespunzătoare arcului din oţel.
11. Caracteristicile mecanice ale arcului sunt funcţie de:
a) compoziţia şi proprietăţile materialului din care se realizează;
b) de forţa sau momentul la care sunt solicitate arcurile.

26