Tema de proiect:

Sa se proiecteze o freza melc-modul pentru prelucrarea roţilor cilindrice cu

dinţi drepţi si inclinati, daca se cunosc: modulul m = 8mm si  = 20o.

1.Determinarea elementelor frezei melc-modul

a) Diametrul exterior al frezei melc-modul, D

Este determinat pe baza următoarelor considerente:
-calitatea danturii (degroşare sau finisare);
-durabilitatea sculei aşchietoare si costul ei.
h

c
H

k
r

Cf

D
d

Din tabelul 2.12/pag.105 (C. Minciu, „Proiectarea si tehnologia sculelor pentru

danturare”), se aleg:
D = 140mm; D - diametrul frezei;
d = 40mm; d - diametrul dornului.

b) Numărul de dinţi ai frezei melc-modul, zs

200
zs = D
+ z’
z’ = 7 - pentru freze de degroşare.
200
zs= 140
+7 = 8.428  9 dinţi.
 c) Lungimea frezei melc-modul, L
Lungimea utila este:
L’  13*mN, unde:
mN - reprezintă modulul in secţiunea normala a rotii de prelucrat;
mN = 4mm  L’  13*8  L’ = 104mm.
Lungimea totala a frezei este:
L = L’ + 2*lg, unde:
lg - reprezintă lungimea umerilor (gulerelor) de centrare;
lg = 4…6 mm  Se alege lg = 5mm
L = 104 + 2*5 = 114mm.
Diametrul gulerelor:
Dg = 1.5*d = 1.5*40  Dg = 60mm.

d) Numărul de începuturi, i
Se recomanda i = 1.

e) Pasul danturii melcului in secţiune normala, pN

Se utilizează relaţia:
pN = *mN*i = *8*1 = 25.132mm.

f) Elementele geometrice ale dintelui pieptenelui frezei

pn

sn
n
af

hf
r2

bf

Inaltimea capului dintelui:

af = b = (f+c)*mN, unde:
f,c – sunt date prin desenul de execuţie al rotii de prelucrat.
 Inaltimea piciorului dintelui:
bf = a + j + ( f+c1)*mN, unde:
c1 – reprezintă coeficientul de joc la fundul dintelui frezei;
uzual: c1 = 0.25.
Inaltimea utila a dintelui:
hf = af+bf = (2*f+c+c1)*mN
af = (1+0.25)*8= 10mm
bf = (1+0.25)*8 = 10mm
 hf = 10+10 = 20mm.
Grosimea dintelui:
 * mN
sn =  2* j  2*a , unde:
2
j – reprezintă jocul pe un flanc ce revine rotii prelucrate;
j = 0.05mm;
a – reprezintă adaosul de prelucrare pe un flanc;
2*a = 0.2…0.8mm  s-a ales: 2*a = 0.2mm
 *8
 sn = 2
 2 * 0.5  0.2 = 13.366mm.
g) Geometria constructiva a parţii active
Este data de unghiurile constructive la vârful dintelui cv si cv.
cv = 0;
cv = 10o.
Unghiul de aşezare:
tg l = tg cv*sin  0 = tg 10o*sin 20o  l = 2o03’(2o…4o)  se verifica.
*

h) Mărimea detalonării, k
Se calculează cu relaţia:
 *D  *140
k= * tg cv  * tg10  8.616 mm.
zs 9

i) Diametrul de calcul al cilindrilor de divizare, Dds si Dd

Se determina cu relaţiile:
k   8.616 
Dds = D-  2  2 *  f  c  * m  140    2 * 1.25 * 8  115 .692 mm
   2 
Dd = D-2*(f+c)*m = 140-2*1.25*8 = 120mm.

j) Unghiul de înclinare a elicei melcului,  ds

 m *i 8 *1
sin ds = D  115.692  ds = 2.040o = 2o04’08’’.
N

ds

k) Unghiul de înclinare a canalului de evacuare a aşchiei,  ms

ms = ds = 2.040o = 2o04’08’’.

l) Pasul elicoidului canalelor de evacuare a aşchiilor, PE

Pasul elicoidului canalelor de evacuare a aşchiilor, P E, corespunzător
unghiului de înclinare ms, este:
 *D  * 115 .692
PE = tg  tg 2.040  8203.803 mm.
ds

ms

m)Unghiul de înclinare a canalului,  m

Unghiul de înclinare a canalului, m, pe cilindrul de divizare de pe fata de
degajare neascutita este:
Dd 120
tg m = * tg ms  * tg 2.040  m = 0.036o = 0o02’13’’.
Dds 115.692

n) Pasul axial al danturii melcului, pA

p  *m *i  * 8 *1
pA = cos   cos   cos 2.040  25.148 mm.
N N

ds ds

o) Inaltimea totala a dintelui, H

Se determina cu relaţia:
H = hf+k+r, unde:
r – reprezintă raza de racordare la fundul dintelui;
r = 1…3mm  s-a ales: r = 1mm
 H = 20+8.616+1 = 29.616mm.

p) Grosimea dintelui, C
C = (0.8…1)*H = 23.692mm.

r) Razele de rotunjire, r1 si r2
Razele de rotunjire de la fundul cremalierei, r1, si de la vârful cremalierei, r2,
se aleg constructiv:
r1 = r2 = (0.2…0.3)*mN = 0.25*8  2mm.

s) Forma canalelor de evacuare a aşchiilor

 Este data de unghiul de profil  si de raza de racordare r.
Unghiul  corespunde frezei cu care se vor executa canalele si are valori
standardizate.
 = (18o;20o;30o)  se adopta:  = 30o.
t) Canalul de pana
Este dimensionat conform penei longitudinale sau transversale a arborelui
maşinii de frezat.

2.Parametrii regimului de aşchiere si

verificarea de rezistenta

Din tabelul 4.144 (Vlase A., „Tehnologii de prelucrare pe maşini de frezat”),

pentru rugozitatea Ra = 1.6m a suprafeţei de prelucrat si de modulul danturii se
alege avansul s = 0.8mm/rot.
Din tabelul 4.145, in funcţie de diametrul sculei, D = 100mm, avansul s =
0.8mm/rot si modulul danturii m = 4mm se aleg:
- viteza de aşchiere: v = 27.9m/min;
1000 * v 1000 * 27.9
- turaţia de aşchiere: n =  * D   *140  63.434 rot/min;

- forta principala de aşchiere: Ft = 636.2daN;

- puterea de aşchiere: P = 3.48 kW.
Dornul frezei este solicitat la torsiune:
Mt
ef = Wp  a = 100 N/mm2
D 140
Ft * 636.2 *
2 2
ef =  * d 3   * 40 3  35.439 N/mm2  a = 100 N/mm2.
16 16

3.Stabilirea regimului de ascuţire

In cazul frezelor melc se utilizează pentru ascuţire maşini si dispozitive

speciale, la care mişcarea elicoidala se obţine printr-o rigla de copiere sau roti de
schimb.
Ascuţirea se face cu partea conica a discului abraziv.
 4.Parametrii regimului de ascuţire

F
Material abraziv: electrocorindon nobil En.
Granulaţia: 25…40.
Liant: ceramic C.
Duritate: K,L.
Structura: 5…8.
Lichid de aşchiere: 5% soluţie emulsie in apa.
Debit: 6…8l/min.
Viteza periferica a discului abraziv: 18…20m/s.
Avansul transversal: 0.03 mm/cd.
Avansul longitudinal: 1.5mm/min.