Echipamente de Fabricare 2 2016-2017

Curs 1
Noiuni generale privind construcia i clasificarea dispozitivelor
EF.1.1.Elemente definitorii

Dispozitivul (utilizat in cadrul proceselor tehnologice de fabricare) - este un sistem

tehnic, constituind o unitate de sine stttoare, din punct de vedere tehnologic, constructiv si
funcional, care stabilete si menine orientarea si fixarea (prinderea) semifabricatelor sau a
sculelor, i care poate prelua i funcii ale operatorului sau ale mainii unelte.

EF.1.2.Clasificarea dispozitivelor de orientare i fixare ale piesei

Dispozitivele utilizate n tehnologia construciilor de maini se pot clasifica dup

locul unde sunt utilizate n tehnologie, gradul de universalitate, felul acionrii, gradul de
automatizare, etc.
Dup locul unde sunt utilizate n tehnologie (dup tipul activitilor de fabricare),
dispozitivele se pot clasifica astfel:
-dispozitive de orientare i fixare a semifabricatelor la prelucrare dispozitive pentru maini-
unelte;
-dispozitive de orientare i fixare a sculelor portscule;
-dispozitive de orientare a pieselor sau subansamblurilor la asamblare dispozitive de
asamblare;
-dispozitive de control, etc.
Dispozitivele de orientare i fixare a semifabricatelor la prelucrarea pe maini-unelte
au de obicei, denumirea prelucrrii care se execut pe semifabricat n dispozitivul respectiv.
Astfel se deosebesc dispozitive de frezat, strunjit, gurit, alezat, gurit i alezat, gurit i
filetat, danturat, mortezat, etc.
Dispozitivele de orientare i fixare a sculelor primesc denumiri dup tipul sculei, inct
se ntlnesc sub denumirile portcuite, porttarozi, mandrine i dornuri pentru freze, etc.
Dispozitivele de orientare i fixare a pieselor la asamblare primesc denumirea
operaiilor care se execut, astfel sunt dispozitive de nituit, de sudat, de presat, etc.
Dispozitivele de control primesc denumiri dup parametrul pe care l controleaz,
astfel se deosebesc dispozitive de control a paralelismului, coaxialitii, planeitii,
etaneitii,etc.
Dup gradul de universalitate se deosebesc dispozitive:
-universale;
-specializate;
-speciale;
-modulare.
Dispozitivele universale se caracterizeaz prin aceea c permit orientarea i fixarea unor
semifabricate i piese cu dimensiuni i forme foarte variate, motiv pentru care se utilizeaz
pentru producia de serie mic i unicate. Acestea rezolv integral orientarea i fixarea
semifabricatelor numai pentru forme simple ale pieselor, motiv pentru care necesit timp
mare pentru orientarea corect a acestora. Din aceast categorie de dispozitive fac parte unele
mandrine cu flci, menghinele i alte elemente simple de dispozitive care au uneori rol numai
de fixare sau numai de orientare.
Dispozitivele specializate se caracterizeaz prin aceea c permit orientarea i fixarea unor
piese i semifabricate cu dimensiuni i forme geometrice apropiate, permind o utilizare
raional n cadrul tehnologiilor de grup. Aceste dispozitve au n construcia lor elemente
reglabile sau schimbabile care s permit trecerea la orientarea i fixarea pieselor de forme i

1
 Echipamente de Fabricare 2 2016-2017

dimensiuni diferite. Se utilizeaz la producia de serie mic, numai n acest caz fiind
economic utilizarea lor.
Dispozitivele speciale sunt construite pentru orientarea i fixarea unor piese sau semifabricate
cu forme i dimensiuni foarte apropiate, la o singur operaie. Aceste dispozitive permit
orientarea i fixarea rapid a semifabricatelor sau pieselor prezentnd condiii pentru
realizarea unor precizii i productiviti ridicate i se utilizeaz la produciile de serie
mijlocie, de serie mare i de mas.
Dispozitivele modulare sunt construite din elemente modulare cu grad ridicat de
universalitate i sunt obinute prin asamblarea unor module, dup necesitate, urmnd ca dup
utilizarea dispozitivului, modulele s fie demontate i s rentregeasc setul de elemente
modulare din care fac parte. Aceste dispozitive sunt utilizate, de obieci la prelucrrile prin
gurire, frezare, alezare i la control, mai rar pentru alte operaii i numai n cazul produciilor
de serie mic i cu repetabilitate incert ca n cazul fabricilor de sculrii sau de piese de
schimb.
Pentru timpul uilizrii dispozitivului se pltete o cot de amortizare, nu costul n ntregime al
modulelor utilizate, fapt ce conduce ca piesele prelucrate cu dispozitiv modular s aib un
cost sczut. Un dispozitiv modular se asambleaz, de obicei, fr nici o pregtire tehnologic,
n 6-8 ore, direct dup desenul piesei i fia tehnologic, de ctre un muncitor cu nalt
calificare.
Dup felul acionrii dispozitivelor, adic dup sursa de energie utilizat pentru realizarea
lucrului mecanic necesar aplicrii forei de fixare a semifabricatului n dispozitiv se
deosebesc
-dispozitive acionate manual, la care lucrul mecanic necesar strangerii semifabricatului se
realizeaz folosind energia muscular a operatorului
-dispozitive acionate mecanic, la care lucrul mecanic necesar fixrii semifabricatului se
realizeaz folosind energia electric, magnetic, a unui fluid sub presiune, vacuumul, etc.
Dispozitivele acionate manual se utilizeaz la serii mici de fabricaie, deoarece sunt mai
simple dect cele acionate mecanic ce sunt neeconomice pentru aceste serii de fabricaie.
Dup gradul de automatizare dispozitivele sunt:
-dispozitive automate, la care orientarea i fixarea semifabricatelor se face fr intervenia
muncitorului i se ntlnesc, n general, n liniile automate i la mainile automate
-dispozitive mecanizate, la care orientarea i comanda fixrii se face de ctre muncitor, iar
lucrul mecanic necesar fixrii se realizeaz mecanic
-dispozitive manuale, la care att orientarea i fixarea se face folosind energia muscular a
muncitorului.
-Dup schema de achiere:
dispozitiv staionar
dispozitiv rotitor
dispozitiv in micare de translaie
dispozitiv cu micri complexe.
-Dup natura energiei utilizate pentru acionare:
cu energie umana
cu energie mecanic
cu energie hidraulic
cu energie pneumatic
cu energie electric
cu energie magnetic, etc.
-Dup tipul mainii-unelte:
pentru maini-unelte universale
pentru maini-unelte agregat

2
 Echipamente de Fabricare 2 2016-2017

pentru maini-unelte cu comand numeric

pentru centre de prelucrare

Structura organologic a unui dispozitiv de prindere a piesei

GO1-Elementele de orientare (Reazeme) {EO};

GO2-Elementele de fixare {EF};
GO3-Elementele de orientare i fixare {EOF} SAC (Sisteme Autocentrante);
GO4-Elemente de poziionare sau poziionare i ghidare a sculelor achietoare {EPGS};
GO5-Elemente de legtur intern {ELI} (corpurile echipamentului de fabricare i elementele
de asamblare);
GO6-Elemente de legtur cu maina unealt {ELMU};
GO7-Elemente speciale {ES}.

Condiii impuse dispozitivelor de orientare i fixare a piesei

1. Condiiile tehnice:
precizia orientrii
precizia fixrii
precizia instalrii pe maina-unealta
precizia reglrii la cota
fiabilitatea.
2. Condiia de protecie a operatorului si a mediului:
efortul in procesul de orientare,de fixare;
efortul in procesul de reglare la cota, sigurana in funcionare;
gradul in care afecteaz mediul nconjurtor in funcionare.
3. Condiiile economice:
costul executrii dispozitivului;
costul exploatrii dispozitivului;
costul ntreinerii dispozitivului.

Clasificarea elementelor de orientare folosite la orientarea semifabricatelor n

dispozitivele de fabricare sau direct n mainile de fabricare:

I. n funcie de tipul de grade de libertate pe care le preiau:

a. Reazeme principale, care preiau grade de libertate impuse de condiiile
prescrise suprafeelor fabricate;
b. Reazeme secundare sau auxiliare, care preiau grade de libertate neimpuse de
condiiile prescrise suprafeelor fabricate;
c. Reaxeme suplimentare, care nu preiau grade de libertate, ci sunt stabilite pentru
realizarea unor scheme de orientare stabile.
II. Din punct de vedere al numrului de suprafee tehnologice cu care vin n contact
sau cu care sunt asociate pentru preluarea gradelor:
a. Reazeme singulare, care vin n contact cu o singur suprafa tehnologic a
semifabricatului;
b. Reazeme asociate, care vin n contact cu mai multe suprafee tehnologice ale
semifabricatelor.
III. n funcie de poziia sau de micrile realizate de reazeme pentru a prelua
gradele de libertate ale pieselor:
a. Reazeme fixe, care din punct de vedere al posibilitii de reglare pot fi

3
 Echipamente de Fabricare 2 2016-2017

Reazeme fixe reglabile;

Reazeme fixe nereglabile.
b. Reazeme mobile, care din punct de vedere al modalitii de a lua contact cu
suprafeele semifabricatelor pot fi
Reazeme mobile cu autoaezare;
Reazeme mobile cu aezare ulterioar.
IV. Din punct de vedere al timpului de rmnere n cadrul schemei sau al tipului de
contact cu suprafeele semifabricatelor:
a. Reazeme permanente, care rmn n contact cu semifabricatele n tot timpul
realizrii operaiei tehnologice;
b. Reazeme flotante, care dup realizarea orientrii sunt ndeprtate din cadrul
schemei.
V. n funcie de posibilitatea materializrii autocentrrii sau a unei baze de tip
element geometric de simetrie i al coincidenei acesteia cu baza suprafeei piesei:
a. Reazeme autocentrante, ale cror baze sunt elemente geometrice de simetrie,
de tip punct, dreapt sau plan i care realizeaz coincidena acestora cu bazele
suprafeelor semifabricatelor cu care vin n contact;
b. Reazeme neautocentrante, care nu realizeaz cele dou condiii.
VI. Din p.d.v. al tipului, poziiei i lungimii suprafeelor tehnologice ale produselor,
suprafee ale semifabricatelor care se pot alege pentru a fi de contact cu reazemele:
a. Reazeme pentru suprafee plane-interioare sau exterioare, lungi sau scurte;
b. Reazeme pentru suprafee cilindrice-interioare sau exterioare, lungi sau
scurte;
c. Reazeme pentru suprafee conice-interioare sau exterioare, lungi sau scurte;
d. Reazeme pentru suprafee sferice, interioare sau exterioare;
e. Reazeme pentru suprafee cilindrice canelate-interioare sau exterioare, lungi
sau scurte;
f. Reazeme pentru suprafee conice canelate-interioare sau exterioare, lungi sau
scurte;
g. Reazeme pentru suprafee cilindrice filetate-interioare sau exterioare, lungi
sau scurte;
h. Reazeme pentru suprafee conice filetate-interioare sau exterioare, lungi sau
scurte;

Simbolizarea reazemelor. n funcie de aceste criterii, reazemele se pot simboliza cu

simboluri prin care se pot transmite o serie de informaii utile nelegerii schemelor de
orientare i fixare, n concordan cu criteriile de clasificare, precum:
Tipul, poziia i numrul suprafeelor active ale reazemului;
Tipul, poziia i numrul suprafeelor tehnologice cu care se asociaz.
Tipul, numrul i felul gradelor de libertate preluate semifabricatului;
Mobilitatea, reglabilitatea sau aezabilitatea reazemului;
Permanena reazemului n cadrul schemei;
Autocentrabilitatea reazemului.

Avantajele utilizrii dispozitivelor i unele aspecte economice

ale utilizrii lor

Utilizarea unor dispozitive in general de tipul celor speciale aduce avantaje la prelucrarea
unei piese din mai multe puncte de vedere:

4
 Echipamente de Fabricare 2 2016-2017

1-creste productivitatea muncii prin scderea timpului pe operaie (timpii consumai cu

orientarea i fixarea semifabricatelor sunt mici, ca urmare a faptului c orientarea corect a
semifabricatului fa de scula reglat la cot se realizeaz prin simpla aezare a acestuia n
contact cu elementele de orientare din dispozitiv, iar fixarea semifabricatului se face cu
elemente care necesit timpi mici pentru manevrare, se elimin n acest caz timpii necesari
poziionrii dup trasaj sau controlului poziiei semifabricatului, precum i reglarea sculei la
cote pentru fiecare semifabricat.
2-permit obinerea cert a preciziei de prelucrare impuse piesei, ca urmare a faptului c se
lucreaz cu scule reglate la cot i toate semifabricatele au aceeai poziie fa de scul,
ntruct sunt orientate pe elemente de orientare ale dispozitivului.
3-necesit o calificare mai sczut a muncitorului dect la prelucrarea fr dispozitive,
deoarece activitile desfurate de muncitori la prelucrarea cu dispozitive sunt mult mai
simple, constnd n simpla aezare a semifabricatelor pe elementele de orientare i strngerea
acestuia prin manevrarea unui singur mecanism de fixare.
4-reduc efortul fizic al muncitorilor i mbuntesc condiiile de munc ale acestora, mai ales
n cazul acionrilor mecanice, caz n care muncitorul nu mai consum energie pentru
realizarea lucrului mecanic necesar strngerii.
5-mbuntesc esenial condiiile de protecia muncii, prin eliminarea riscului de desprindere
a semifabricatului de pe maina-unealt la prelucrare.
Aceste avantaje sunt realizate integral de dispozitivele speciale i n mai mic msur de cele
specializate i mai ales de cele universale.
Utilizarea unui dispozitiv la prelucrare, asamblare sau control, precum i gradul de
complexitate al acestuia sunt determinate de seria de fabricaie a semifabricatelor de prelucrat
i respectiv a pieselor de asamblat sau controlat. Cu ct aceast serie de fabricaie este mai
mare cu att se pot utiliza dispozitive mai complexe cu grad mai ridicat de mecanizare,
ntruct costul lor se amortizeaz pe un numr mare de piese i utilizarea lor devine
economic. Oportunitatea utilizrii unui dispozitiv, precum i gradul de complexitate al
acestuia se stabilete n urma unui calcul economic innd seama de seria de fabricaie i de
ali factori.

Scderea timpului pe operaie consta in introducerea piesei in dispozitiv care consta in

orientare (poziionare).
Fixarea piesei in dispozitiv se realizeaz prin aplicarea unei forte de strngere asupra
semifabricatului. Urmeaz prelucrarea piesei, apoi desfacerea piesei si apoi ndeprtarea
piesei.
Timpul scade conducnd la un numr de operaii pe ora mare.
Timpul pe operaie scade deoarece orientarea piesei consta in simpla rezemare a piesei care
dureaz intre 3-4 secunde. De asemenea fixarea piesei se face in timp scazut.
t orientare + t fixarea +t desfacere+t indepartare = mic conduce la o cretere a productivitii.
Cnd nu avem dispozitiv, orientarea piesei se realizeaz prin alte mijloace, iar timpul necesar
orientrii este foarte mare si se realizeaz
1-fie prin trasare, adic aezare dup trasaj si sunt necesare nite mijloace de control
2-asezare cu control de poziie.
Dezavantajul este ca la fiecare piesa se intervine pentru orientare, iar timpul de fixare este
foarte mare.

5
 Echipamente de Fabricare 2 2016-2017

Fig.1.
Ex. Pe o maina FU aezam o piesa pe masa o orientam (poziionam) si o fixam cu bride si
urub, iar timpul de orientare si fixare este foarte mare.
Precizia de prelucrare creste, in cazul utilizrii de dispozitive speciale si se utilizeaz in cazul
produciei de serie mijlocie in sus. Acest lucru se datoreaz faptului ca prelucrarea nu mai
depinde de manevrele muncitorului.
Precizia de prelucrare este sczuta, in cazul produciei de serie mica si unicate.
In cazul utilizrii de dispozitive speciale, muncitorul aeaz piesa pe reazeme, garantndu-se
cotele. Este o operaie simpla ce nu poate fi efectuata greit.
Sigurana tehnic creste prin creterea siguranei de exploatare att in ceea ce privete
muncitorul cat si aparatura tehnic, aceasta prin faptul ca piesele in dispozitivele tehnice sunt
fixate sigur fr nici un risc de a se desprinde sau a se deplasa in timpul lucrului.
In cazul produciei de serie mic i unicate cnd nu se folosete dispozitiv special, sigurana
tehnica nu exista pentru ca att poziionarea piesei cat si fixarea ei rmn ca element la bunul
simt al muncitorului.
In cazul in care se produce in timpul lucrului o mica deplasare, piesa va fi rebut pentru ca se
afecteaz prelucrarea, este periculoasa pentru celelalte elemente scula, maina, dar si pentru
muncitor.
In cazul folosirii dispozitivelor speciale, aceste probleme sunt diminuate, deoarece sunt luate
in considerare nc din faza de prelucrare a dispozitivului. Fata de aceste avantaje
dispozitivele speciale au limite de utilizare care sunt de natura economica si este legata de
faptul ca proiectarea si realizarea unui dispozitiv nseamn cheltuieli ce trebuie amortizate,
nct pana la urma decizia folosirii unui dispozitiv precum si stabilirea gradului sau de
complexitate sunt date de aspectul economic al prelucrrii, urmrind ca, costul prelucrrii sau
operaiei respective sa fie minim.
Pentru a putea stabili daca folosim dispozitiv sau nu si atunci cand il folosim ce nivel de
complexitate are, trebuie sa avem in vedere aceste costuri.
Variante aprute
1) Nu folosim dispozitiv (este impropriu spus) deoarece se folosesc in cazul productiei
de serie mica , unicate dispozitive universale sau elemente de dispozitive universale.
Aceste dispozitive universale se afla in dotarea mainilor-unelte si nu necesita
cheltuieli suplimentare.
Costul pe operaie in varianta 1

6
 Echipamente de Fabricare 2 2016-2017

top1 timp pe operaia1

to timp de orientare a semifabricatului in dispozitiv
tf- timp de fixare a semifabricatului in dispozitiv
tpr- timpul de prelucrare al semifabricatului
td- timpul de desfacere al semifabricatului din dispozitiv
t timpul de ndeprtare al semifabricatului
RS regia de secie (are valori intre 100% i 200%)
sm salariul muncitorului.
2) In cazul produciei de serie mijlocie pana la seria mare, folosim dispozitiv special ce
poate fi construit pe scara foarte larga in funcie de necesitai
Pentru un dispozitiv simplu

Apar nite costuri impuse de dispozitiv

Fig.2
In varianta 1se considera ca o investiie nou
Cd costul dispozitivului (materiale,)
Costul dispozitivului se recupereaz intr-un numr de ani prin amortizare.
Numrul de ani pentru dispozitiv de amortizare na=2-4 ani.

Cd se considera la momentul actual. Trebuie sa luam in considerare rata dobnzii dac am fi

introdus costul dispozitivului in banca. Rata dobnzii nseamn pierderi prin imobilizare a
banilor.

Fig.3

7
 Echipamente de Fabricare 2 2016-2017

Metoda investiiei medii

q-rata dobnzii
pentru 5% anual, rezulta q=0.05
Costul total al prelucrrii pe an

Cheltuieli cu manopera [lei/an]

Cheltuieli cu dispozitivul [lei/an]

Cheltuielile cu dispozitivul sunt o valoare constanta. Cheltuielile cu manopera sunt o

variabila din cauza productivitii anuale n [buc/an].

Fig.4
Dac egalm CT1=CT2 obinem no:
- Cnd n<n0 rezult varianta V1
- Cnd n>n0 rezult varianta V2
Dispozitivele speciale se utilizeaz cnd n>no, pentru producia de serie.
Pentru dispozitiv complicat:
Cd2 dispozitiv simplu top2 (acionat manual)
Cd3 dispozitiv complicat top3 (acionat pneumatic aduce un spor de productivitate)

8
 Echipamente de Fabricare 2 2016-2017

Fig.5.

ntotdeauna:
top3 < top2, dar Cd3 > Cd2.

Decizia la alegerea dispozitivului depinde de costuri.

La inlocuirea unui dispozitiv vechi, la un timp unitar t1 s-a optat pentru varianta V2 de
dispozitiv simplu, dupa care il inlocuim cu varianta V3 dispozitiv complex. Toti banii ce nu
s-au recuperat prin varianta V2 se recupereaza prin varianta V3, adica

Deci apare un cost mai mare.

De ex., n loc ca CV3=10 000 lei, cost 15 000 de lei, deoarece 5 000 de lei provin de la C V2
cel vechi nerecuperai ( ).

Orientarea pieselor la prelucrarea n dispozitive

A orienta o piesa nseamn a-i determina poziia la prelucrare astfel nct suprafaa de
prelucrat s se suprapun cu traiectoria tiului principal al sculei. Orientarea este realizat de
dispozitive i reprezint una din funciile de baz ale dispozitivelor. Principiile de baz n
stabilirea orientrii unei piese n dispozitiv sunt:
Orientarea este cea care determin poziia la prelucrare a semifabricatului, prin aceasta se
determin precizia de prelucrare a pieselor. Pentru a obine o precizie ct mai ridicat la
prelucrare trebuie s se respecte 4 principii:
1- Alegerea bazelor de orientare
2- Numrul gradelor de libertate care se leag piesei prin elementele de reazem
3- Ordinea de materializare a bazelor sau a numrului de grade de libertate care se
leag pe fiecare baz sau suprafa a piesei.
4- Mrimea ntinderii suprafeei de contact dintre reazem i suprafaa de orientare a
piesei.