componente: 0 parte numita de degro!

jar~ ~i 0 parte de
finisare. Aceasta face ca parteaactiva a:bro~ei sa fie com-
pusa dintr-o parte de degro~are~i 0 parte de finisare. Din""'
tii de finisare sint caracterizati printr-o suprainaltare mai
mica declt ai celor de degro~are. In felul acesta, ei sint
mai'putin S<5licitati,se vor uza mai putin ~i, dupa reascu-
tiri repetate ale bro~ei, cind aceasta se 'decalibreaza, ei
vor deveni dinti de degro~are.Partea de finisare este for-
illata din zaf=4 . . . 8 dinti de finisare. ,
Impartirea adaosului radial A,. in, c~le doua compo:-
nente, de degro~areAn ~i de finisare Art, se face in doua
moduri:
- fie alegind suprainaltarea pe dintele de finisare
azf ~i numarul de dinti de finisare Zaf,calculind adaosul de
-
finisare Arj=(zar-l)a,.f, iar A,.d=A"..-Arf;
fie, dupa unii autori, se impart~ in proportiile
7 1 . ,
Ard= -Ar ~i Arj= - Ar. ; '.. ''
8 8 .

b) Suprainaltarea pe dinteaz (fig. 2.17), in functie de

schema de bro~are, corespunde avansul~igenerator saU
director masurat pe un dinte al bro~ei. Marimea ei este
determinata
dimensiunile in functie ce
suprafetei desematerialul
prelucreaza.pie,sei, ' de tipul ~i
Marimea suprainaltarii a,. este aleasa pe criterii de
rezistenta ~i pe criterii de c~litate a suprafetei de prelu:'
crat. Criteriile de rezistenti:i se refera la limitarea for::-
telor de aF,chiere la 0 valoare admisibila de rezistenta la
rupere a bro~ei, deoarece, cu cre~terea suprainaltarii, cresc
fortele de aF,chiere. De asemenea, valoarea fortelor de
a~chiere este limitata ~i de posibilitatile ma~inii de
br~at.
Criteriul de calitate se refera la dependenta ce exista
intre marimea suprainaltarii az ~i marimea rugozitatii su-
prafetei bro~ate, crescind az cre~te proportional ~i rugozi-
tatea, iar, in unele cazuri (de material~ tenac~), apare
chiar pericolul smulgerii materialului, craterul produs ne-
maiputind fi indepartat de dintii de finisare.~
Utilizarea unor suprainaltari cu valori la limit."\ su-
perioara duce la lungimi mici de bro~e, ~e~a ce inseamna
.44
economie de manopera :~i de material, ctl avantaje privind'
~i productivitatea bro~arii.
Un ultim parametru de care depinde marimea supra-
inaltcirii il constituie schema de bro~are. In cazul sche-
..,
melor de br:o!?aredupa profil ~i prin generare, deoarece-
.1atimeaa~chiei este mare, suprainaltarea pe dinte este
relativ mica (de ordinul 0,015.. . 0,15) mill, in timp ce in
cazul schemei de bro~are progresiva, deoarecelatimea ~-
chiei este relativ mica, suprainal~areape dinte estEb relativ
ina~ (de ordinul 0,2 . . . 0,4 mill}.
Pe baza cercetarilor experimentale !?i a practicii cu-
rente, literatura de specialitate indica valori privind su-
prainaltatea pe dinte az radiala, valori care sint sistema-
tizate, pe tipuri de bto~are, schemede bro~are ~i material ;;
de prelucrat,in tabelul 2.12.
Valorile recomandate in tabelul 2.12 aucaracter ge-
neral !?i orientativ, in capitolul urmator, in funct;ie ~i de
dimensiunile suprafe~ei,se VOr da indica~ii pentru fiecare
tip de suprafata in parte.
In tabelul 2.12, suprainaltarea este masurata, in ca-
zul prelucrarii alezajelor, pe raza; pe diametru, valoarea
se va dubla,-
Nu se folosesc pentru az valori sub cele recomandate
(valori sub 0,01 mm pe ram), pentru a nu apare riscul
tasfirii materialului in loc de a fi a~chiat.
In cazul in care se folosesc ~i dinti de finisare, pen-
tru cei 4... 8 dinti, suprainal~area. pe dinte scade de la
dinte la dinte, catre sfir~itul par~ii a!?chietoare, cu 0,01 .. .
0,02 mm pe diametru.
Pentru din~ii de finisare, suprainaltarea poate fi de-
terminata ~i in modul urmator: primul dinte va avea su-
prainal~area 0,8X az, al doilea 0,5X az, al treilea ~i urma-
torii 0,3X Qz,in care az este suprainal~areadintilor de de-
gro~are.
La stabilirea marimii suprainal~arii Qz, la 0 proiec-
tare de calitate, se ~ine seama ~i ,dealte elemente, 'cum
sint: numarul de piese prelucrate, durabilitatea b:ro~ei,vi-
teza de a~chiere!?i tipul de a~chie care rezultaJa bro~are
(de ruperfj?,articulata, segmentataSail de curgere).
45
~~~~- . ."'"""
..,
C\I ! '

--
.-;
;!
N~
=S
~~~...
~"c; 0.0
IN IN
IQ...
0.0
I t
c()N
0.0
I~I
co... ~N
0.0 0."'.
:f!, 0 0 0 0 00 ~
c:I ..:,.
E... M
~ 101) I o'
';,.,~
= 'Q. N
I~ N.I I~ IC() I ~I
""
-<I: 0'"0 .0
0 ...
00
IQ 0 ~ 0
O'O'OO~~' N ~
.0.0
..-
""
0 0 0 00 ~O
~
~
, c E-o ...

.-,
.m
.oJ
]:s
~.~
S - 0
I
~...
O'
.0
0
I
~...
O'
.0.0
rC()
IQO
O'
0
10
O'
0
I ~
CON~...~...
O'
.0.0.0
0
O'
0
I

s
s
g-
~.~
~ ~ 1C() I IC() 10 I IC()
Qj ~ =
., MO
0'0'0' "1'... "1'0 CON
0.0'0" CON MO
~
CO ~ ~.O.O.O.O.O.O ~
ti)o" 0 0 0 0 0 0 ~ d
0 ~ ..:,.
..
.~

... "0
,Q ~ ..
I ~N I
1 "1' I 0 I I "1'
N ~
-CO " CU;;-' C()
0 ~~ CU'
0 '--'
'Q =S A ...0 NO NO ~... M... No,Sl:;:.
~ - CU S 0.0 0.0 0.0' 0.0 0.0' 0.0' ~... .=
'=
..
.~
.E
=z
CU 101)
.~
0 0 0 0 0 0
.,
=0' 'Q
.,
'0
CO ~- otU
'Q I E-o -"1'
~.
~ ~-- 0 I I I r 1 0
CU -. C() ~~ CO ~ N N ~ ",

-I:
.~
Qj ~ 0
2?-,," \V NO
0 0'
0
.
"1'0
0 0'
0
.
MO0 '
0
0
.
~...
0 0'
0
.
M 0'
0
0
..
NO
0 0'
0
S:-N.
~
~O
'0
Qj
.,
~
g. . ~
.,.. ~N
r~ 1 CO I ~
I N
I N
I ~
~
.,
.~ .~ /\...0 MO MO ~... M... NO
>,S. "a 1.\ 0.0 0.0 0.0 0.0' 0.0 0.0 ~a
-
>CO ~ ..
~s '"---'--
0 0 0 0 0 0 ~
. C()
~
=
I: CU O.~
'; 'ins ~ I I ~O ...
.. '~z"" ~M ~ cO I CO I I ~ I CO 'Q. I g.
§'
T"
~
= 'Q 0
I ~O.
0.0
0.0.
0 0
"1'0.
0. 0
~ C'!
0. 0
~"'.
0.0
M 0.
0.0
~::g
., . tn
0 -- ~ 0 0 0 0 0 CO

".
v",
~... 0:--'
~ ~
~

~ IN lco 1~ '~IN I~
0 ~O MO ~...~ NO
0 0'0'0' 0.0'0.
.0.0.0 ~O.O.O
0 0 0 0 0 0
,
-.,s
' . '

.~
'~' a> ~ , ' ~= .,
= ~ ~ ,
,;~~
.". 0 ~
.,.,~ =., ~
~ - ~
~
~
~
...
101)
0 "'...
~ ...~
'0 '~'."
..."'~ ~ 0 0
S ""
:Q"~ ~ :u ~~., ~ = ~
"'., OJ "'p 'C"= '0 8 0
p_'O
~ ~
"0 -s.~
~ -::;.s~., ~~ ~ g.
,~ ~
.So 's =" 101) ., E'O"a ... e .. ~~
~~ ~ 5= =~? I: ~ 0 E. o?
,~ ..., ~U)., ~ ::s ... ~ ""ib
U U U U\ tn ~ "-' ~

46
 Spre exemplu, bro~area otelurilor carbon cu continut
0,25 . . . 0,4% C, sau a otelurilor slab aliate cu Cr (1 . ..
1,20jitCr), suprainaltarea are valori spre limita superioara.
In timp ce otelurile austenitice, cele cu concentratie mica
de C sau a celor bogat aliate cu Cr, Ni, W, se bro:;;eaza
~'
~
~
'<: :J
'"

2
1 .
~O4 1J,f/§I' /1,06 /1,07 O,tl8 /1,09 S(oz
[171m]
Fig. 2.21.
,
~u grosimi mici de a~chie. Suprainaltari radiale cu valori
mici (in medie 0,015 mm ~i mai rutin) sint admise in ca-
zul unor prelucrari de inalta calitate.
Trebuie aratat ca, la cre~terea suprainaltarii az, cre~te
'i;i inaltimea asperitatilor suprafetei prelucrate, in jig. 2.21
fiind aratata diagraina de variatie a rugozitatii cu varia¥a
suprainaltarii.
c) Numarul de dinti a~chietori Za ai bro$ei depinde
de marimea adaosului de prelucrare ~i de marimea supra-
inaltarii pe dinte. Cu cit brO11aare mai multi dinti, cu atit
ea va rezulta mai IUriga" ceea ce inseamna dezavantaje
de executie, de exploatare ~i deintretinere.
La stabilirea numarului de dinti a~chietOri Za ai bro-
'i;ei, se mai tine seama ~i de cali tate a suprafetei initiale
ce urmeaza a se bro~a.
In general, se considera ca, daca suprafata initiala este
doar degro~ata, cum este cazul alezajelor rezultate din
burghiere, primul dinte nu are suprainaltare (adica dia-
metrul lui este egal cu cel nominal al alez~jului burghiat),
caz in care numarul de dinti a~chietOri Zava fi: ;
Za= -'A +1.
"a. .:
47
 Daca suprafata initiala este rezultata dintr-o operat:e
de semifinisare, cum este cazul gaurilor alezate, primul
dinte are ~i el suprainal~are (fa~a de diametrul gaurii ini-
tiale), ceeace face ca
Z --.Ar
a-.a,
m cazul in care adaosul radial a fast impartit in adaos
de degrol?are Ard ~i de finisare A.f, partea a~chietoare va
avea doua feluri de din~i: de degro~are Zd ~i de finisare Zt,
in care:
- 1
Zd= Ar4 + ; Zt= -;
Art ..
Za=Zd + Zt,
a.. a'l
cu observatia ca 1 se adaoga la prima grupa in conditia
in care primul dinte nu are suprainal~are.
Numarul din~ilor de finisare se poate alege ~i con-
structiv Zt=4... 8 din~i ~i alegindu-se suprainal~area Uzt
corespunzator calita~ii acestor din~i, rezulta adaosul de
finisare Arl.
Unii autori [22] recomanda ca, din motive de exploa-
tare indelungata a bro~ei, la numarul de din~i Za deter-
minati ca mai gUS, sa se adaoge 2... 4 din~i tara supra-
inal~are (nu dinti de calibrare), cu dimensiunile egale cu
ale ultimului dinte de finisare, dinti care, au ~i rolul de
a proteja p~rtea de calibrare, dupa reascu~irile repetate
ale bro~ei.. cind ea se .va decalibra, vor deveni dinti a~-
chietori.
In cazul in care adaosul radial Ar este impartit pe
zone (tum este cazul bro~arii poligonale), numarul de dinti
pe zone va.fi:
Zal= - + 1;
Arl Za2= - ...
Art Zan= -
Ar. +(2 . . . 4) ,
a'l ar2 a."
tinind seama de opser'va,tiile de mai sus privind 1 de la
prima grupa ~i (2 . . . 4) de la ultima grupa.

.. d) Elementele geometrice ale dintilor partli a~chie-

toare se refera la stabilirea dimensiunilor, geometriei con-
structive ~i a formei dintelui ~i golului dintre din~i (fig.
2.17), jar in continuare se vor da indica~iile generale pri-

48
vind toate aceste elemente de constructie a dintilor a!;l-
chietori.
Determinarea lor este facuta pe baze teoretico-expe-
rimentale, tinindu-se seama de criterii functionale (numa-
rul de dinti simultan aflati in a!;lchiere pentru ca functio-
narea sa fie uniforma ~i pentru asigurarea unor forte de
a!;lchiere admisibile; un1plerea corespunzatoare a golului
dintre dinti; infa~urarea a!;lch~ei in golul dintre dinti) !;Ii
criterii tehnico-economi~ (realizarea unor bro!;le de lun-
gimi mici, ieftin de executat, de exploatat ~i de' intre-
tinut).
d1) pasul dintilor p (fig. 2.17) este un element prin-
cipal !?i de referinta al danturii bro~ei.
La alegerea valorii sale se pune conditia ca numarul
de dinti aflati simultan in a!;lchiere Z,iln sa aiba valori in
limitele
2~Zsim~6,
!;Ii cum valoarea minima a lui Z,imeste

Z.\im= ~ (iar valoarea maxima Z,I.n=~+ 1)'

se poate stabili 0 valoare ini~iala pentru pastil p.

Prima restrictie (Zsim~2 dinti) arata ca in a!?chiere
trebuie sa se gaseasca eel putin doi dinti, in caz contrar,
bro!;la nefiind prinsa rigid in dispozitivul de antrenare,
exista riscul ca piesa sa "cada" intre
dintii bro!?ei. Aceasta conditie trebuie
indeplinita ~i pentru realizarea unei uni- I .
formizari relative a ,iortelor de a!;lchiere
(deoarece bro!?area, ca !;Ii frezarea, este
un procedeu de generare discontinuu),
Problema se complica putin cind supra-
lata de prelucrat este discontinua (in- Fig. 2,22.
trerupta), cum este aratat in fig. 2.22.
In acest caz, numarul maxim de dinti simultan aflati
in a!;lchiere este determinat c~ relatia:
Z"im= (-
lp +l) - -.I ,'"to.,
'..

P P' ,,11.1

4 - Bro~area.vol. I. 49
 Cea de a doua restric~ie (Z9i...~6 din~i) este impusa de
criterii de rezisten~a mecanica a bro!jei !;;i a ma!jinii de
bro~at. Cu cit cre!;;te numarul de din~i simultan afla~i in
a!?chiere, propor~ional cre!;;te !ji for~a de bro!?are. In cazuri
particulare de piese cu lungimi de bro!jat mari (lv=80 . . .
160 rom), se admite z9i...=6 . . . 9 dinti, pentru marimi ale
pasului:
p=14 20mm.
Limitat de cele aratate mai gUS,in functie !?i de sche-
mele de bro!jare, marimea pasului se po ate determina cu
relatiile: j

- pentru schemele dupa profil sail prill generare:

p=(1,25 . . . 1,5)\I'i;;
- pentru schema de bro!jare progresiva, datorita su-
prainaltarilor radiale relativ mari:
p=(1,45 . . . 1,9)V4;
mergind, pentru cazul suprafetelor plane, la valoarea [10]:
p=(2 . . .4)V4.
Valoarea calculata cu una din aceste relatii se rotun-
je!jte pilla la 0 valoare nominala acceptabila tehnologic.
Existcii recomandarea, chiar daca intervin dificultati
la executia ~i la ascutirea bro!;;ei, ca pastil p sa fie varia-
bil de la dinte la dinte. Aceasta recomandare este necesar~
pentru eliminarea posibilitatilor de aparitia a vibratiilor
fortate (bro!jarea este un procedeu de generare discontinuu
!;;i, datorita unor neuniformitati in materialul piesei sail
la suprafata de prelucrat, pot rezulta vibratii intre~inute)
~i pentru realizarea un or supra fete de cali tate superioara
(fara ondulatii). Variatia pasului este de ordinul 0,2 ...
0,5 rom, pentru p~ 8 rom, !;;i de ordinul 0.5 . . . 1 rom, pen-
tru p>8 rom. Variatia se distribuie pe grupe de 3...6
dinti in jurul valorii nominale a pasului ce a fast deter-
minata cu relatiile de mai sus.
d2) Inaltimea dintelui h se determina pe baza unui
criteriu functional.

50
...
 Se pune conditia ca suprafata sectiunii golului Sg din-
tre doi dinti yecini, in care se inmagazineaza a~chia, sa
fie mai mare decit aria sectiunii longitudinale a a~chiei
Sia. Raportul dintre cele doua arii "se nume~te coeficient
de umplere k ~i consti-
tuie un element carac~ p
teristic la proiectarea
unei bro~e.
Aria Sg a golului,
calculata cu oarecare -c:::

aproximatie, este
') 1th2
Sg=1tT-= 4' Fig. 2.23.

jar aria sectiunii longitudinale va fi Sia=lp.az. Cu aceste

valori, coeficientul de umplere k va rezulta

k= ~=~,
Sj8 4/pa.
de unde inaltimea h a dintelui (fig. 2.23) se va determina
cu relatia

h=V~~1,13V~.
Coeficientul d.eumplere k are rolul unui coeficient de
sigurant{l: prin valoarea sa mult supraunitara (3. . . 5), se
asigura ca volumul a~chiei degajate este mult mai mic de-
cit volumul golului dintre doi dinti. In caz contrar, a~chia
ar umple golul ~i ar bloca bro~a in piesa, urmind intreru-
perea procesului de bro~are sau ruperea bro~ei.
Valoarea coeficientului de umplere k se alege in func-
tie de materialul de prelucrat (caracterizat prin tipul de
a~chie: a~chii de rupere sau de alunecare) ~i de marimea
suprainaltarii az.
In functie de aceste elemente, din tabelul 2.13 re-
zulta valorile recomandate pentru cc;>eficientul de um-
plere k.
Alegind corespunzator coeficientul k, se calculeaza inal-
timea h a dintelui, valoarea calculata rotunjindu-se la 0
marime acceptabila tehnologic.
4* 51
 .lllllrl---L~ -. Tabelul 2.13
Valori recomandate pentru coeficientul de umplere, k

r. Materialul piesei
3 Aliaje de
Suprainilltarea pe' Otel, (1.. (daN/mm] aluminiu

dinte a. [mm]' Font!; ~i

I I bronz .
<40 40-70 <70 magneZlu;

. . . . alamlt

<0,03 3 2,5 3 2.5 3

0,03-0,07 4 3 3.5 2.5 3,5

<0,07 4,5 3,5 4 2 4

In unele cazuri, pe baza relatiei stabilitil mai gUS,

alegindu-se apriori inaltimea h, se calculeaza valoarea li-
mita a suprainalf;arii pe dinte a:, prill care sa se asigure
un qAUmit coeficient de umplere k

a~~~o
N ~ kl
p

~ J" In unele cazuri, din

~ motive tehnologice, pen-
tru dinti cu profil com-
o r '-C: plex, inal,imea h este
~ variabila: fundul dinte-
h ~ lui este neparalel cu

~-- - ~ ,,- - ~
2.24).Pe aceste
unghiul por,iuni,y
de degajare
f' variaza, mic~orindu-se
cu mic~orarea inal,imii. [
b ~,,'-C:
Valoarea nominata a un-
Fig. 2.24.
ghiului y este determi-
nata la inal,imea maxi-
ma. Pentru ca a~chierea sa se produca in bulle conditii,
unghiul de degajare nu trebuie sa scada sub valoarea li-
mita de 5°. Din aceastacauza, adincimea canalului nu tre-
52
'.-
bUie sa coboare su,b 0 anum ita valoare care se determina
cu relatia[22}:
hll.ll'~>Yma%+r[l+sin(y-:-5°)},
in care Ymaxeste deplasarea maxima a muchiei, fa~a de
valoarea nominala (fig. 2.24);
r- raza de racbrdare de la fundul dintelui;
y - unghiui de degajare de la virful dintelui ales la
inaltimeanominala a dintelui.
Daca nu se respecta aceasta conditie, fie' se mare~te
unghiul de degajare y, fie se mic~oreaza raza r, dar nu
sub 0,4 h, sail se face canalul de inal~ime constanta.
Mai trebuie facuta observatia ca in cazul bro~elor la
care suprainaltarea este variabila pe trepte de bro~are
(CUm este cazul prelucrarii alezajel(jr poligonale) ~i malti-
mea h a dintelui va fi diferita de la treapta la tteapta in
func~ie de marimea suprainaltarii corespunzatoare fiecarei
trepte. "
d3) FoTm{1 dintelui este reprezentata de profilul aces-
tuia intr-o sectiurie normalape directoareasa. .
La stabilirea formei dintelui se tine ~eama d~ natura
materialului de prelucrat, care inter..:rine prill tipul a~chiei
(de rupere sail de alunecare), de marimea suprainaltarii
~i chiar de directoarea suprafetei prelucrate (daca este

n.
scurta sau lunga, daca este continua sau intrerupta).
A~chiile de alunecare relativ lupgi (de alunecare seg-
mentate sau de curgere), rezultate la prelucrarea oteluri-
lor tenace, se infa~oara in golul dintre dinti ca in fig. 2.25,
0, ceea ce impune ca profilul golul~i sa fie format din
p p

~a~ 18 0 b
Fig. 2.25.
c

linii racordate, in timp ce a~chiile de rupere sail de alu-

necare scurte, rezultate la prelucrarea fontelor, alamelor,
otelurilor fragile, se a~aza in golul dintre dinti schematic
reprezentat in fig. 2.25, b, ceea ce face ca profilul golu-
53
I lui sa nu .necesite racordari speciale. Intre cele doua va-
riante, tehnologic cea de a doua este mai simpla.
In cazul bro~arii suprafe~elor intrerupte (fig. 2.25, c).
se folose~te un profil de dinte cu pas rharit, la care golul
este supradimensionat, necesar pentru a acumula a~chiile
intrerupte ce se degajaza. Aceea~i constructie de profil cu
pas ~i gal marit se folose~te ~i in cazul. lungimilor mari
de bro~at (pentru a inmagazina volumul de a~chii dega-
jate ~i pentru a rezulta un numar de din~i afla~i simultan
in a~chiere demarime acceptabila).
rinind seama de aceste caracteristici, in practica teh-
nologica s-au impus citeva variante de forme de din~i re-
prezentate in fig. 2.26.
Din punct de vedere al profilului, sint doua variante:
cu spatele dintelui curbiliniu (fig. 2.26, a, b) ~i cu spatele
dintelui rectiliniu (fig. 2.26, c, d).
Din punct de vedere al lungimii golului, acestea pot
fi cu gal normal (fig. 2.26, a, c) ~i cu gal marit (fig. 2.26,
b, d).
Din punct de vedere al adincimii golului, acestea pot
fi cu adincime mica, adincime normala ~i adincime ma-
rita. Canalele cu adin-
& t I cime mica se folosesc
a & pentru cazurile in care

~ ,- ~. , grosimea a~chiei . este

~
-o::c . .'"> ~, I "" mIca v (1a sch erne I e de

a b bro!1are dupa profil

pringenerare), sau
iar cana-
t' t lele cu adincime mare
9 C{ se folosesc pentru bro-
~ (- oJ::: ,. ~ele care a~chiaza cu

. :U(_.:~~~~)
~ /) ~~ grosimi mari de a!1chie

, (progresive, pentru su-

t-p G-Yr d prafe~e plane, pentru ca-
g-s g ~;1 Dale de pan a !1.a.).
C Mai rar, din cauza
Fig. 2.26. dificultatilor de exe-
cutie !1i apoi ale ce-
lor de reascu~ire, pentru 0 buna fragmentare a a!1chii-
lor in vederea umplerii complete a golului cu a!1chii ~i,
deci, folosirea unui coeficient de umplere k de valori mici
54: ..
(cu avantaje privind lungimea bro~ei), se poate folosi un
gal cu prag de rupere a a~chiei ca in fig. 2.27.
S<>lutia este relativ veche ~i nu s-a impus datorita
dezavantajelor aratate.
fu final, mai este de remarcat ~
~CW5;:
ca dintii de degro!;iare ~i cei de fi- V/////////////A
nisare au acela!;ii profil ~i acelea!;ii
dimensiuni. Fig. 2.27.
d4) Celelalte dimensiuni ale din-
tilor bro$ei (fig. 2.26) se determina (valoare rotunjita) in
functie de marimea pasului, folosindu-se urmatoarele
relatii:
- grosimea dintelui, s=(O,3 . . . 0,35)p;
- grosimea golului, g=(0,65 . . . O,7)p;
- raza de racordare, R=(0,65 . . . 0,7)p;
- raza de racordare de la fundul dintelui, r=0,2p;
r=0,5 h;
- unghiul spatelui dintelui, 1)=30° . . . 45°.
In functie de aceste recomandari ~i de forma dintilor
reprezentata in fig. 2.26, in tabelul 2.14 sint date valori
recomandate pentru dimensiunile dintilor bro!;iei [22]. -
Cotele au semnificatiile rezultate din fig. 2.26. De fa-
cut observatia ca dimensiunea gl este egala. <;u grosimea
golului g, numai in cazul solutiilor cu grosimea normala,
jar in cazul dintilor cu grosime marita, gl <g.
d5) Geometria constructiva a tai~ului dintilor a!?Chie-
tori ai bro!;iei se refera la marimile unghiurilor de dega-
jare, de a~ezare!;iide inclinare. La stabilirea valorilor aces-
tor unghiuri, se tine seama de urmatoarele caracteristici:
in primul rind de natura materialului de prelucrat !;ii apoi
de calitatea suprafetei prelucrate, de materialul partii ac-
tive a bro~ei, de uniformizarea fortelor de a~chiere ~.a.
Unghiul de degajare Ya se alege in functie de n~tura
materialului de prelucrat. Fata de degajare poate fi exe-
cutata (cel mai des) fara fateta (fig. 2.28, a) sau cu fateta
(fig. 2.28, b). Cea de a doua solutie este aplicata in special
pentru dintii de finisare. In general, ~i dintii de degro~are
55
~ -,:,-.,'t",t"t'I"fl;jj~I'~r"'loorr-.Ir-.lco
~ ~~ 111\11. 1 I ~ I'" I '" 100 1r-.1r-.1 co

§"... ,I I
II I,:,
Im
I...".:;
l "' I "'
..."
1
C'1 N
1 "' 1 "'
N
1 11')

j~ 1111.l.1,1;:IC'1",rC'1t"'1M,t"'l~
"" Iv : ..
~i .,1. j t",J / ,;1 f:
r~ ~I i '" I '"

~
-::-
-
1..,~ r [.1 ,.I. ) ~
,
~ ~ ,,~ .ii. ~ '" I «>

§
'--'
~'0 - c:: lll:t j 'i(
I ';J,",:~,,?Q
. 1
I ~ I ~ l oo

-~
QI
.:
..
E
...
.".
0
~
,-
.-
,Q ;;
..-.: '"
~

=-,
0

.-
I: . ~
pC
~
:=
,
t=)
I:
=
.~
= "'
QI ,~ c::

~E ,~
.:
.,
.a ... "

;g
..."..." C'1 N ci M c.; c.; 'of' ~ '"
. . ".
~ lb
..."
l ~
.:;...'
I It> I ~1'Q.I' _1
.:; J, ..; I C'1 ~.
l
:N
-n ll'" ""' I
c.;
'tO
c.;
-, .
, OJ
" ...
... " or) -
~ :s ..,. ..;' .. (.. ~ 0'

::; ;§~ " '..

::--'--
~ OJ

~ a
8 01:' .. " 0 '... N
'OJ) ... .. ...
~'" . -

56
00 I ~

00 I ~

'.:}! <c

to I "i' ." '" ..c <c r-. <c r-. 00 (X) 0) (X) s: ~

." I ~ I ~ I ~ I a- I a- I ~ I ~ I ~

(~ (X) r "" l C'l j C'l 1 <c / (X) f (X)

(~ o l o l j / C'I / C'I' C'I <C ~ I ~ I (X) I (X)

'" I ",." ... ... ,~'" -

coi '" '" M- M- "i' "i' "i'j..;I"i'-I", I.." I",

"=' CO '" col~ a-/(X)lo.ls:Is:Is:

~-1",1.,,1001001...1r-.1~1~1(X) 0'10's:1s:1s:
ool(X)I~Is:Is:Is:Is:I::::I::::I::::I~j~I~I~I~
00 100 I CX)Is: I s: I s: I~ I:::: I:::: I;: I~ r~ I~ I~ I~

: I C'I j C'I I '.:} I'.:} I M 1M I~r~I~ 1-1' 1-1'l~ I ~I;

onl ~I~I~I ~1~1CX)1~10'10'1CX)10'1s:1s:1~
'1'1"""'.:IQ~ ",<c1:1r-.1r--1CX)1~1a-10'10'

° ° '1' "1
C'I

"'... ... '"

... 00 to-
... ~O' o57
~i rei de finisare, din motive de executie ~i de ascutire,
se realizeazacu rata de degajare fara fateta. Fateta f y , ori-

~
entata sub unghiul de degajare Yl (fig. 2.28, b), este de
ordinul a 0,5 . 0. 1 mm.
~ ~
' .

~ : I

.- ~~'

'/
t ~~-, .

a b
Fig. 2.28.
Tabelul 2.15 Din tabelul 2.15 re-
Valoci recomandatepentru unghiul zulta valorile recoman-
de degajace date pentru unghiul de
I ° I ° d.:gajareal.dintilor par- .
I" 11 tIl de a~chlere a bro-
~elar.
Otel,0".<70 12-15 Se face observatia
ca, in cazul bro~elor cu
Otel, 0",>70 "- 10 diametrul sub 20 mm
5 -. care pre~ucreaza otel,
Otel turnat 8-10 indiferent de calitatea
acestuia, din motive
Fonta cenU~le
. 5-10 -5
tehnologice, unghiul de
degajare Ya=8° 0 0 0 10°.

0 Unghiul d~ a$ezare
Fonta maleablla 7-10 5 (Xa (fig. 2.17) se alege in

functie de felul !?i cali-

Ah~~iniu ~i 15-30 15-30 tatea suprafetelor ce se
ahajele sale b v
ro~eaza.
B ronz, aI aI""
_x 0 - 5 - 10 Pentru prelucrarea
. .
suprafetelor mterloare
Co .. sau profilate, caz in care
mpozlpe de
lagare 15-20 15-20 bro~a este 0 scula de
- forma, pentru ca in
58 ...
urma reascutirilor repetate aceasta sa nu se decalibreze,
unghiul de a~ezarepentru dintii a~chietori are valori miti
\, ,oc(S=2°.. .4°,
spre limita inferioara a domeniului in cazul unor bro~ari
de calitate, spre limita superioara in cazul tinor prelucrari
mai putin pretentioase..
In cazul bto~el6r pentru canale de palla ~f pentiu su-
prafete plane, unghiul de ~ezare se poate mari la valori
<Xa=4°.. . 5°, iar daca exista ~i posibilitatea reglflr~i lacota
dura reascutiri, atunci a.a=8°. . . 12°.
Se face observatia ca dintii a~chietori de degro~are
ca ~i cei de finisare au acela~iunghide a~ezare::c:,
Fateta fa de pe fata de a~ezare a dintilor a~chietori
(fig. 2.17) este 0 £ateta de ascutire ~i nu trebuie sa"fie m~i
mare de 0,05 rom.
Unghiul de inclinare A este caracteristic bro~elorplane
~i rar bro~elor cilindrice (fig. 2.29). . "

Are rolul de a uniformiza procesul de generare~i de

a orienta a~chiile "ce se degaja intr-o directie conVenabila
(fig. 2.29, b). Existenta lui duce la aparitia unei compo-

'-
-1

1r(J)jiY111f1!1.,
a
--'"\

~ b
-,

Fig. 2.29.

nente a fortei de brb~are perpendiculare pe directia mi~-

carii principal e."
Valoarea lui se alege constructiv in limitele A=10° . . .
20°, atit pentru dintii de degro~are, cit ~i pentru cei de
finisare.
59
 La proiectarea bro!i'elor cu dinti inclinati, deci cu )";:0.
trebuie tinut seamaca toate elementele de constructie sta-
bilite pilla acum (p, S, 9, j' a, CXa)sint determinate (masu-
rate) intr-o sec~iunenormala pe directoarea dintelui. m-
tr-o sec~iuneaxiala, care poate fi folosita ca sec~iunede
control, dimensiunile se vor modifica corespunzator:
p:=Pax cos),; S=S~ cas ),; 9=9ax COg),; tg j'a ox=tg j'a cos),;
tgcxa ax=tg CXa
cas ),.
De remarcat ca dimensiunile dintelui pe 1nal~ime ra-
mill nemodificate de existen~a unghiului de inclinare ),.
e) Canalele pentru fragmentarea a~chiilor. Pentru
miC!i'orara la~imii a!i'chiei, in special la prelucrarea profi-
lelor curbilinii, dintii a!i'chietori au muchia intrerupta de
canale de fragmentare a a!i'chiilor (fig. 2.30).
In figura 2.30 este reprezentat dintele unei bro!i'e cu
canale de fragmentare !i'i un detaliu cu constructia unui
astfel de canal. Adincimea hi este mai mare decit supra-

60.~9(Jo

j,..!
Fig. 2.30.

inal~area pe dinte Gz,hi> Gz, jar dispunerea lor pe contu-

rul dintelui se face in !i'icana de la dinte la dinte.
--. La~imea P continua a a!;;chieilasata intre doua canale
b=4. . . 6mm, iar numarul canalelor se determina cores-
punzator acestei marimi.

60
 Se justifica prezenta acestor canale prill urmatoarele:
- mic~orarea eforturilor de a~chiere prill reducerea
lucrului mecanic de deformare suplimentara a a~chiei la
infa~urarea ei in golul dintre dinti;
- mic~orarea latimii a~chiei duce la reducerea ampli-
tudinilor autovibratiilor ~i deci la eliminarea pericolului
de instabilitate dinamica.
Alti autori considera ca aceste avantaje sint foarte
mici ~i folosirea canalelor de fragmentare a a~chiilor este
nejustificata.
Xn fig. 2.31, a sint reprezentate 0 a~chie rectilinie ~i
una curbilinie deta~ate de un dinte tara canal de fragmen-
tare, jar in fig. 2.31, b, acelea~i a~chii eliminate de dinti
cu canale de fragmentare. Se remarca in al doilea caz exis-
tenta unei nervuri de inaltime egala cu suprainaltarea Uz
~i care se va gasi pe intreaga lungime a ~chiei.
Se justifica neutilizarea canalelor de fragmentare prin
urmatoarele:
- conditii de a~chiere nefavorabile pe tai~urile late-
rale ale dintilor formate de canalele de fragmentare, in
special datorita unghiurilor de a~ezare laterale foarte mici
sau chiar nule;
- rigidizarea a~chiei prill existenta nervurii lasate
de dintele din rata (fig. 2.31);

W4~4 ~=~~~
!.
~2~t~t
a
t=:;~~~~~
't~~~
~
-
Fig. 2.31.

- umplerea nejustificata a golului dintre dinti prin

existenta aceleea~i nervuri, care, in cazul a~chiilor lungi
(articulate sau de curgere), duce la dublarea sectiunii lon-
gitudiniiSIa a a~chiei;
-:- cre~terea costului bro~ei printr-o manopera supli-
mentara;
61
 - pericolul de interferenta a a~chiilor in golul din-
ire dinti.
Personal, consideram ca existenta lor este nejustifi-
cata la prelucrarea materialelor care dati a~chii de rupere
(fontele), sau in cazul bro~elor plane de latimi mici (cum
sint cele pentru canale de palla). Singura justificare este
legata de reducerea amplitudinii autovibratiilor, jar folo-
sirea 10r sa se faca cu atentie la alegerea coeiicientului de
umplere k, in special in cazul materialelor tenace (care dati
a~chii de alunecare relativ lungi).

f) Lungimea parpi de a~chiere lQ.1(fig. 2.4) se deter-

mina in functie de pastil dintilor, p ~i numarul de dinti
Za. Daca partea activa are numai dint! de degro~are:
lQ.1=pza;
daca este formata dinh'-o parte de degro~are ld $i 0 parte
de finisare 4, atunci: - i

..

lQ.1=l.,+ 4=P(Zd+ Zf).

2.2.3. P ARTEA DE CALIBRARE-

, 'I '
PI Parteade calibrare, de
.£ lungime l, (fig. 2.4), este
C formata din Zt = 3 . . . 8
dinti tara suprainaltare, al
caror profil este reprezen-
tat in fig. 2.32.
Dimensiunile ' trans-
versale ale dintiIbr de ca-
librare sint acelea~icu di-
mensiunile maxi me ale
alezajului prelucrat, la
care se tine seama de even-
19. . . tualele deformatii ale ma-
terialului piesei.
In general, la prelucrarea pieselor rigide (cu pereti
relativ gro~i), la bro~are apare 0 largire a alezajului pre-
lucrat, astfel ca se recomanda ca dimensiunile transver-
sale ale dintilor decalibrare sa fie:
62
 -
=- (s'..~
.in cazul bro~elor cilindrice:
dc=Do ma~--,--(0,005 . . . 0,015), sail d,=Do
1 1
) Tv,
in care Do mar este diametrul alezajului final calculat la
abaterea maxima, iar Tv - toleranta alezajului final;
- in cazul. bro!?elor poligonale, diametrul cercului cir-
cumscris poligonului la fel ca in cazul gaurilor cilindrice,
tar deschiderea Sc dintre laturile poligonului:

,,'i'li 80=So=-(-}. ~ .+)Ts,

in care So= este deschidereapoligonului final calculat la

abaterea maxima, iar Ts este toleranta la aceasta dimen-
siune;
- in cazul bro~elor plane sail pentru canale de pana:
Hc=Ho max-(0,005. . . 0,015),
in care Ho= este inaltimea maxima a bro~ei pentru ca-
zul in care se executa canalul la adincimea maxima to-
lerata.
Se recomanda ca, in carol bro!?arii unor alezaje de
precizie ridicata sail in cazul unor productii de serie foarte
mare sail de masii, diametrul dintilor de calibrare sa se
stabileasca experimental dupa citeva incercari repetate.
Pentru inceput, dintii de calibrare se suprainalta fata de
cel de finis are cu 0,01. . . 0,03 mm ~i, dupa ce se masoara
alezajul executat, dintii de calibrare se aduc, prill citeva
incercari, la cota necesara.
0 alta observatie este legata de bro~area alezajelor
pi~selor cu pereti subtiri (piese elastice). in aceste cazuri,
diametrul dintllor de calibrare se ia mai mare decit dia-
metrul alezajului cu acelea!?i valori recomandate mai stis
(adica, in
semnul relatiile de ;sus,
plus). . in lac de semnul minus se ia
Dintii de calibrare servesc pentru calibrarea suprafe-
tei prelucrate, dar ei reprezinta !?i dinti de rezerva; dupa
reascutirile repetate pe care Ie sufera. bro~a se decali-
breaza, iar ace~ti din~i devin din~i a~chietori.
Unghiul de degajare I'c (fig. 2.32) se alege ca ~i pen-
tru partea a~chietoare.Tinind seamade calitatea lor :;;idin
63
 acela~i motiv al decalibrarii dupa reascu~iri, unghiul de
a~ezare IXcare valori foarte mici 1X.,=0030'. . . 2° (in func~ie
~i de forma ~i calitatea suprafe~ei 'prelucrate: mai mic
pentru alezaje ~i pentru prelucrari de calitate).
Din fig. 2.32, rezulta ca din~ii de calibrare au 0 fa-
~eta fc pe fa~a de a~ezare, fa~eta orientata sub un unghi
de a!?ezarenul. Fa~eta fc are valori fc=0.2 . . . 0,8 mm, cres-
catoare de la dinte la dinte catre partea finala a bro!?ei.
Profilul din~ilor de calibrare este asemanator cu cel
al din~ilor a~chietori. Be face observatia ca, din motive de
economie de o~el de scule, pasul din~ilor de calibrare Pc;
se alege mai mic decit pasul din~ilor a!?chietori p, Pc< p,
mai ales pentru valori ale pasului p>8 . . . 10 mm (vezi ~i
" tab. 2.14). In aceste cazuri, justificat ca din~ii de calibrare
nu a~chiaza decit atunci cind poate vor deveni din~i de
finisare, pasul p., se alege p.,=(0,6 . . . 0,7)p, corespunzator
caruia ~i celelalte elemente (fig. 2.32) se vor reduce cores-
punzator (sc, g." hc, T.,). Din punctul de vedere tehnologic
~i al ascu~irii, solu~ia constructiva cu p.,<p este nereco-
;c"
",'~
mandabila.
~:" Be mai face observa~ia ca, in cazul unui set de bro~e,
numai ultima bro~a din set are din~i de calibrare.
In unele cazuri, cind se impune suprafe~ei prelucrate
0 rugozitate foarte mica ~i 0 ecruisare superficiala, dupa I
din~li de calibrare, bro~a se continua cu z,=4 . . . 10 din~i
de netezire (de tasare).
Ace~ti din~i nu sint a~chietori, avind un unghi de de-
gajare puternic negativ, ei vor tasa suprafata deja fini-
sata ~i calibrata.
Be folosesc doua forme constructive, ca in fig. 2.33,
in care elementele dimensionale au valorile [10]:
R=(0,15 . . . 0,25)pt; St=(0,8 . . . 1) yp;;
ht=(0,15.. . 0,25)Pt; T=O,05 p,; "(~-85°, iar pasul
pt=5 . . . 20 mm, sail se calculeaza p,=(1 . . . 1,2) Vi;.
Datorita deforma~iilor elastice ale piesei ~i ale defor-
ma~iilor elastice superficiale, din~ii de netezire (tasare) au
diametrul mai mare decit cota finala cu valori stabilite
experimental dupa natura materialului de prelucrat ~i care
64 J
~,
.,Zi:'
- "":I: ;}
sint recomandate in tabelul 2.16 [10]. Nu se recomanda
folosirea dintilor de netezire la prelucrarea materialelor
fragile: fonte !;;i aliaje de aluminiu.
Folosirea dintilor de tasare impune ca diametrul do
al dintilor de calibrare, care-i
. preced,
. sa aiba valoarea do=

Pt 1 Pt~ ~I
I-' ~

"0..' , Fig. 2.33, b

~Do max-31 in care Do maxeste diametrul ma4iQ! al aleza~

jului, iar ~1 sa aiba valorile: ~1=0,005. .0,15 rom, pen- .
tru otel; 31=0,01 . . . 0,03 rom, pentru alurpipiu, brpnz,
compozitie de lagare.
Tabelul 2.16
Cre~terea diametrala a din1ilor de netezire [mm]

DiametruII n~;;Ji! I atel cali! 1 Bronz I Alama

10-20 0,025-0,04 0,005-0,01 0,035-0,045 0,03 -0,35

20-30 0,04 -0,05 0~007-:-0,015 0,045-0,06 0,035-0,04
30-45 0,05-0,06 0,01 -.,0,02 0,06 -0,075 0,04-0,06
45-':60 - - 0,075-0,08 -
60-75 - - - -

Se face observatia finala ca se pot realiza bro!;;ein

intregime formate numai din dinti de netezire. In acest
caz, viteza de a!;;chiere:este mai mare decit in oazul bro!;;e-
lor combinate, la care bro!;;ade tasare este ata!;;atapartii
5 - Bro~area,
vol. 1. 65
de calibrare (vGf=8... 25 millin, in functie de materialul .
de prelucrat).
Lungimea le a partii de calibrare depinde de pastil Pc
al dintilor de calibrare .c;;ide numarul de dinti de cali-
brare.
In cazul cind sint numai dinti de calibrare:
lc=pcZc,
iar daca exista .c;;iZt dinti de tasare cu pastil Pt, atunci:
lc=p.zc + PtZt.

2.2.4.PARTEA DE GHIDARE POSTERIOARA

Partea de ghidare posterioara (din spate), de lungime

l6 (fig. 2.4), are rolul de ghidare pentru ultimii dinti ai
bro.c;;ei.Forma ~i dimensiunile sectiunii transversale ale
partii de ghidare din spate corespund formei .c;;idimensiu-
nilor transversale ale suprafetei bro.c;;ate.
In cazul suprafetelor cilindrice, diametrul dG al partii
de ghidare va fi:
d6=Do min,
tolerat corespunzator unui ajustaj alunecator in clasa a
doua de precizie, in care Domineste diametrul alezajului
calculat la abaterea minima.
Se mai poate calcula d6=Do-0,01.
La fel se determina diametrul cercului circumscris
poligonului d6 .c;;ideschiderea poligonului 86 pentru gau-
rile poligonaIe, tinindu-se seama de dimensiunile alezaju-
lui poligonal bro~at determinate la abaterea minima.
In cazul bro~elor pentru canale de pana, partea de
ghidare din spate se formeaza din prelungirea ultimului
dinte de calibrare.
Lungimea l6 a partii posterioare de ghidare se alege
constructiv:
- pentru bro~ele care prelucreaza alezaje cilindrice,
canelate, poligonale, l6=(0,7 . . . 1) lv;
- pentru bro~eleplane sail canale de pana l6=(1,5 .. .
2) p.
66