.

I
~
·J,
~ "'
el i "'~Y.tl 'Ei
'
"'X "' ,~
" :B ~
Q.
~

" NOfilBllG]atma obiBGIBlBr

Q
13"
"X
"
-"'
" ~~ '
·O

""'X
~
·-" ,.
~~
,.
~

"'"'
ci
z " "o ~'" "
E-<
~
o o
~

o""'
L.
E-<
I B. I L. I B. 'l
"'.,:
L. I B.
E-< -
! L. I B.. i
I REGULAlVIENT
pentru
Taxe pentr_u intrarea !
în orit§îu. Constructiuni si alinieri în orasiul Buouresci
17 Pentru 0 vită înhăma- Votat de Consiliul comunal si aprobat de :Ministerul de Interne la 4__ Fe-
tă saii fnjugată la o
trăsură incă.rcat.ă cu
Ţ bniarii1 1881 ('). ·
a>,;::i
orl-ce povară (adaos lct
5 bani ta;x;a · acfoalct).
18 Pentru o vită fnhăma-
- 5 - 5 - - - 10!
X·~
...,""' ~ l
{
CAP. I.
I) "'o Impărţirea oraşului.
tă sait înjugată, fără ~"
,,,.~
povara . . . . . .
19 Pentru o vită mure de
- - - - - 5 - 5 I· "'"
"~ f Ad. 1. Capitala Bncnresd se împarte în ceea cc privescc CQn-
~ri-ce specie, liJJeră- ~ '"O,,,_s
"k diţirinele· constrncţinnilor, .În tre1 circnmscripţfi sau oc61e adică:
seii călărită .
20 Pentru o vită măruntă.
-- -
- -
-
-
-- - 5 -
-
5 ~{ l- Ocolul I. limitat prin stradele·; Fontâne1, Diaconeselor, Stir-
21 Pentru· .o vită inhămâ- - I I r gJ '3 i be1-Vo~ă, Brezoianu, Bel-vedere, Podul de la stabilimentul Jontâni-
J~_s lor, ·m;atca Dâmboviţe1, Bazaca, Moşilor, Pescari1-vechY, Sfinţilor, Po-
t~. la· ort-ce.trăsură pe
arcu1·l
22· De la ca.;ul ·sefi c ăr~ ţ;
încărcată cu fructe,
(pepenl, struguri, var-
0
- - - - - 20. - 20
.
Ig~
~i
f
l
lonă, S.caunele, Minervei, Clemente!, Pitar-Mosu, Dreptă, Herăstrău('*),
Mogoş6ia, (**) FontâneL • •
Ştr~dele limite fac parte din acest ocol cu ambele lor latur'i'..
ză , afară de - zarza-
v:iturl) . :
23 De la carul seti că.ruta
încărcată cu cartofi~.
.

24 De_ la orr-ce alt car în-

cărcat cu alte obiecte
. . . -
-
-

-
-
-
-
-
l
2 -
- I
2
-I-, li
Osebit de acestea fac parte din acest ocol căile urmilt6re :
a). Calea l\fogoş6e1, din centru pînă la barieră.
b). Calea Mo§ilor, din centru pînă la strada Mântulesa. ·
.·
c). Calea Şerban-Vodă, din centru pînă în strada Principatele-Unite::
d). Calea Craiove1(**), pînă în strada JustiţieL
de orr-ce natură (a-
fară de acelea carl
-I e). Calea Filaret.u(**), din calea Craiove1 pînă în strada Pdncipa-
sunt faxate seii seu-
tite special, adică:
cm·ul c-u lemne, eaYa~
' 1 tele-Unite. " l .,
'fJ. Calea Bel-vedere, din Mogoş6ia plnă în strada Prog·r,esnlul'.
·

i
midr.<,, ffa, pate, 01·z1
ove;ţ, che1"estele si vi-
1w1'i) (*). .
25 De la căruta cu un cal
orr de unde ar veni
încărcată (afara, ele
nisip) . . • . . •
• , • .
I
-

- ' - -
- -.

- -
I

50
-

-
l -

50
I
g). Calea Tergoviştc1(**), din Mogoşo'a pînă în strada BerzeL
h). Calea Herăstrău, din ·Mogoş6i~ pînă· în strada Romană.
OJJolul II-Iea din limitele circumscripţiunafîpînăîn stradele:
·.

(*) Pr.in acest regulame1Jt s'a rJ,esfiintat cel anterior, afirtt în.p,·i1nul vo-
lum al acestor Codice1 pag. 761. · .
I :, (**) .A se vecli -îi pt•imul volum al Codicelor comimale pag. 714, inSi'iinta-

(*) .ţ se vedea î1i p1·imul volwn al ac2stm· cocUce,-pctg. 521:. si 525 ţaa;:~lţ
•·i rea, Pt•imarii No. 16,008 din 1878, J;)ft1ttru schimbat•ea nmnirei a 10-Straile
între ca?·i _si acestea1 dupa aproba1·ea clata p'rin Inaltt-1,l Dec'l·et cu No. 22J,1
impuse asu-1n-a menUoncr._telm· a1·ttcole, l din acel cm.
/
'.
 . 26 ':~~i;,.,~. ·s. .
Verde, Sfinţi1-Voivog1, -C'himistulur, Popa-Ta:tu; -Seliifo-Măgurennu,
i~iit :1.t{t.ii,f:~r~JJ~î~,m .·
.1c-i · - ·---• · · ·
D_e)-~ede!'e, Sf., ll_ie,. Jsvorul, SfinţilApostoH, Baterielor, Lupea, Jus- 4 ·acelea-§lâprobăd -ca şLpfoiectele. de• ajiniere, 2i vor. dev_eni'asemec ·
trţ1e1, Filaret, Prnic1patele-Unite, Şerban-Vodă., -Radu-Vodă, Pitagora, ,. __,_'",--: nea obligatorie:_: -- · 0

r.ac~resc
u ! L b· ·
!
R
a ymtu, . om11 Ius,
M , - •
ântu1esac Moşi, Armenescă,--Ita-_ . - ;_ -_'f_..·_--- -
u
- - ., · . . · · -__
Art. -4. Conform a_rt.'•8 · şi 9 din -Regulamentul organic, ~J.-oi-'i'.-
. cine va \mpreJ·mui sau clădi _despre rîul Dâmbovi•a, trcbuc -a se
, -' :

han a, Cnnuhn, Rotanlor, Polona, Romana, Clopotaru, Verde, . -· l ~

. 't c
Stra de1e 11m1 -t b -- retrage cu şepte-spre-,j,ece.meţ1·i· din axa rîulu1, al cărui plan cu -
e iac pai• e cu am e1e ·1or latur1 din acest ocol.· __ t 1 - 1·· 1 -·1
:;,r~ area axei, se va supune•c,_,a -ace1ea-ş1 apro an ca ş1 p anun e,
._-_fi•-_· u u u •
Osebit fac parte din acest ocol: · -
) C 1.ea BeI-vedere, d~ Ja stra da progresnl pîllă- în calea Co,_
troaeenil~ _--·_ J _- stradelor: _ - . _ .
,In caş de a se· pnne în aplicare -proiectul de adâncire şi, regu0 .
b ). Calea Tîrgoviste'î, de la strada Berze'i'. pînă la finele strade'i'. _ -î' .lare a Dâmboyiţe'i'. şi planurile respective de aliniere, Primăria îş'i'. ,-
d 1 • --. - mantine dreptul de a expropria fără despăgubire, pe zona de-,17
care con noe a gară. · · -J -· metri de o parte si de alta a axulu'i'. actualulu'i'. curs al gârle'i'.. _
c). Calea Herăstreu, de la strada Romană pînă la barieră. -? '
d). Calea Mo§ilor, de la. strada Mântulesa •pînă_ la barieră. ţ· Art. 5. Pentru şoselele din jurul ora§uln , se Vf\ păstra lărgi- . -
1
) St a ş d 1 raea de trei-deci metri, adică 15 metri din · axa şosele'i'., . acesta
e. ra a erban-Vodă, e a strada Principatele-Unite pînă la _--1,_., , fără despăg.uli'ire,- conform lege'i'. drumurilor(**),-·afară dacă seva face
strada Cuza-Vodă. _
· f). Calea Filaret, de la strada Principatele-Unite pîpă la g·ară. L anume planud 1e aliniere pe o lărgime ma'i'. mică. _ _ __
g). Calea Craio_ve'i'., de la strada Justiţie'i'. pînă la S b. " Art. 6. Stradele înfundate, saii cele prea. apropiate, saii cai-l'.
_ r"'T şoseaua a ic pentru alte motive s'ar găsi tnutile, ·se pot suprima pentru sig·uranţa
şi salubritatea publică, conform art. 6 din Regulamentul organic.şi se
Ocolul IIIalea, de la limitele ocoluln'i'. II-iea pînă la margi- vor j.vinde la proprietarfi mărginaş'i'. în folosul ,case'i'. comunale, ,
nea. Capitale'i'..
_ feele ce mi se vor putea suprima, se vor _alinia, lărgimea mi- -
nim)lm fiind de trer inetri şi aceş,ţa numa'i'. pentru trecerea cu,. pi-
OA.P.·II ciorul.
Alinierea şi lărgirea stradelor. Art. 7. Spre a aplica o aliniere devenită-obligatorie, comuna
va putea, când,.va fi de desfiinţat numa'i'. împrejriiuir'i'., să ceră îndată
Art. 2. Planurile de aliniere şi rectificarea stradelor se vor terenul ce''i'. revine (retragerea legiuită)'. conform 1trt. 2 de maI sus, \ --
face de corpul technic, se vor aproba de Consiliul comunal şi vor saii chiar întregul teren ti:.eliuinc10s pentru regularea definitivă a:--
fi decretate de Domn. aliniere'i'., plătind despăgubire pentru suprafaţa luată în ma'i'. înult
. Lărgimea stradelor, conform prevederilor Reg-ulamentulu'i'. org-a- peste cea legiuită şi pentru strămutarea giselor împrejmuir'i'., când
mc (art. 7 *) menţinut prin Constituţiune, va fi de cel pittin 12 ele se vor .afla îu bună. stare . .In eas când aceste împrejmuirl nu
, metri; aforă,-de ea.sud speciale, unde -constructiunile existente n 'ar vor fi în stare bună, proprietarul va li dator a le. a§e1;; cu a .sa
p_riimi _alinierea pe acestă lărgime de cât cu espropried f6rte con-
0

cheltuelă şi conform cu- acest regulament, pe aliniere, şese luni- ..

s1derab1le. Comuna nu va avea drept a lua fără indemnisare o su- maximum după avisul ce i-se va înainta de către comună. ,· ,
prafa\ă ma'i'. mare de cât si1prafaţa ce resultă din lungimea 'totală ,.Art. 8. Nimen1 nu'ş'i'. p6te vinde terenul în lâtur1, formând. 6__ '
a faţade'i'. pe o lărgime de 1·rn., 20c. · · înfundătură {eul-de-sac) între propdetăţ'i'.. - _ :
~ ~rt. 3.. De. odată cu studiul răţ-ele'i'. de canale se vor face şi Art. 9 .. Proprietarul este dator a a§ega edificiul în t6tă_ întin-
proiectele de mvelare a stra.delor. Aceste proiecte vor fi supu~e Ja - derea faţade'i'. pe aliniere
. -
saii paralel
,._
.cu alinierea, afară _de ,_
casul.
-

*\A· se ~eaea acest articol tn pi'ii1ml volu_in al Codicelot• con/un ale, pag;_ 50 *) .Ase vedea r,ceste:articole tnprinml volum ai <Jodicelor cvmunale,pag.- {SO._
("*) Idem, legea drumurilor, iclem, pag. 179, ·
 28

când constructiunea ar fi retrasă de fa f~ta a!idierer C)l llla'i'. mult .· _ .Ar.t. ·11•. D_upe t_ermlnarea Jie-căre'i Iucrăr'i'. §i recep~iune~ eY ne . -
către .Coinună, întretiuei:ea stradeî' va privi· pe comrină, iar proprh\0 .
0

de 6 metri. · •

tari! .intră cu pi:opi:ietăţile lor în drepturile şi îndatorfrilil proprie~-

CAP. III
l)escI1iderea de strade sau ·pasagie.
Art. 10, Cel co voesce a deschide o stradă nouă· sau. un' pa-
-ss~i12 iJC proprietatea sa, este. dator a anexa la ,cerere; în îndoit
esemplar, planul de situaFe al terenului seu cu stradele vecine •
pe acest plan va fi indicată strada ce voesce a deschide..
Când Consiliul comunal va găsi, după avisul .ingînerulu! '§ef ce-
rerea. utilă pentru p~blic, voia s~ ~cordă :cu 0ur~ăt6rele conditi~n!:
a)- Propmta_:·ul sa accepte alimerea ş1 larg1mea de stradă im-
pusa de- comuna.
"b ) Să paveze cel mult ţii timp de do1:1 a_n! de la dat~ apro-
0
tarilor din cele-I-alte strade: ·· _· ·
.Art. 12, hoprietaril. §i cumperători! locurilor după o stradă·
nouă, vor fi obligaţ! a construi în ce'i d'ânteiu cine'!, ani de la
· data autorisăreî de deschidere. .A cesta va fi una din clausele con-
tractulu! de vengare, cunoscend. că ne~conformându-se, proprietarul
va fi resp11ngetor şr va plăti case1 comunale pînă· la înfiintarea- •·
clădirei pe flă-care loc, câte 5 la sută pe an din val6rea loculu'i, -
' după preţuirea Primăriel. şi în plus de cele-I~alte_ taxe. .· .
A.rtl 13. ·stradele diu nou deschise ma! scurte de cât una sută .
\s1
met:·i, pe_care C_onsiliiil comm;al ar_ recun6s_ce, după a}isul corpului
. techw, ca circulaţrnnea n'are sa dev10 prra importanta, vor put.ea fi
de g:ecemetri1arg'l.-T6te cele-I-alte vor fi cel puţin de dou)i-spre-g:ece. •
· Art. 14. Iu cas de deschidere din noii a une! strade de cătie
Comună, proprietarii mărginaş1 .sunt dator! a construi sau recon°

.baTe1, strada ce deschide §1 trotoarcle e1, 1n modul ce i se va

prescrie de comună. . strui casele existente, în condiţiunile aci indicate, în termen de tre'i
c). Să hotărască provis.oriii alinierea pe ambele părt! JJrin :îm- au! de la darea în circulaţiune, în cas contrariii, vor plăti cinci
prejmuid cu scândur'î dato la rindea şi văpsite. · . . . la sută. pe an din val6rea JJr?prietăti!or, în plus de cele-I-alte taxe_.
. d). Să instaleze c~ cheltuela sa iluminatul strade!, precum i se ·
va rnd1~a do comuna, cel mult într'un_ an după aprobare. • Pasagie.
e): Sa execut~ un ca_n~l ?onfo1:m. planurilor co~une1, pe totă
lungimea strade1 deschisa dm nou; rn termen maxunmn de dou'i, Art. 15. Pentru pasagie, ]iermisiunile se cer şi se obţin ca şi
· · an'i,, dacă a§emenea canal există în vre-u!l;, din stradele din ex- pentru strade §i cu .mmăt6rele condij;iun1 :
tremitate. · a). A lăsa parngiul în lărgime de cel puţin cine'!, meţri..
fJ. Pentru .strictll îndeplinire a -acestor condiţiun!, proprieta- . b). A'! pava cu lespeg1, asfălt, sau .cu od-ce alt mod admis
ru_!· va depune la casa comunală o garanţie în ban'! saJi efecte pu- pentru trotoarele stradelor §i p1'iimit de Comună, după propune-
blwe, de val6rea lucrărilor ce se obligă a executa sau o ipotecă rea. proprietarulu'i §i avisul corpului technic.
de una §i jumetate val6rea acestor lucrărl; _ gar;nţia· în ban'! sau c). A înfiinţa luminatul cu cheltl!ia!a sa, după prescripţiunile .şi.
efecte se va restitui treptat după înaintarea lucrărilor; la cas de a modul indicat de către Comună.. · . ' ·
nu le executa la epocile fixate, Primăria le va executa_ în comptul_ · dJ. A construi cu cheltuiala. sa §ic conform planurilor date de
gar!;rnfjr,!i'. , Comună, un canal în t6tă lungimea pasagiulu'i, dacă una sau _am•
g'). Lucrările a-retate la aliniatele b, c, d, e, f, se vor face 'sub
0

-beie diu stradele din extremităţ'i'. sunt canalisate; în cas contrariu, ·

supra-vegherea corpulu1 technic al Comune'!; în cas când prourie-
ta~ul n]l se va. supune la Pl;scripţiu1:ile date de către inginer-şef,·
Pnmarul este rn drept, <lupa prealab1lul seu avis,-a popri lucrările
·}-ncepute §i a le f~c"e se" se exec~te în regie sau în :lntreprÎl1dere,
rn comptul garanţ101 mai sus aretate. · .I
proprietarul remâne dator a înfiinţa .acest canal imediat după ca 0
nalisared uneia din stradele din extremităt!. ·
'el. St~-u~tur11 învelit6rer .pasagiulul. _trebuesce a fi metalică...··
.fJ. Lucrările· specificate la alin. b, c, d, e, trebuesc a fi• execu-
tate în termen de dou'i ani de la darea autorisatie!.
. . ,
- . ',,

so ·
-

>R9g.Bl~lll:el1Lpenţrn
. -~e=.---,---~~~~-,-----::~~~
f ,~·F:1:~~iţ1ifJtlii!it:(!}J,?r, ,;it~ 2 ··
o'). Pe~tru_ stricta îndepl:i.nire a ac~~t<_Jr co~~ili1;n1, proprie;?ul ·
va depune la casa comuria,lă. o gar~ntrn 1~ :bam s~u -·~fecţe ;;ru . ice, .
O
A.c~ste planmY~:Or .fi d(p,use )~1 d~b1u exemplar, unul ~are s;b: ·_-r . .
egală ~u. a cincea parte :din.. y_a16rea :lucranlor::?e se _obliga-a .e;.e: semiiat de oatchi_te.ct va .:fi înapoiat _proprietarnlu1,· cel·:alt· co_µie-- '-'
t
,cuaiv sau iuotecă eg·ală ·c-11 a trma parte dm -valorea acestor
1
·· esact~ după original,•pe châ1•tie;'pân~ă: şi sub-semnat de prop,iea., :·.
.tar, va remânea •îJî aruhivele corpuluL technic. . _ · · . _.
lucran. . " · · · -t t ·t d "
.Acestă garanFe în ban\'. sau efecte, se va _rest1tu1 · rep a . upa ' Prbprietai-ul este obligat a primi modificările ce s'ar putea face · · •
înaintarea· lucrărilor. ·- . 6t t de corpul techni_c, în interesul §~lubrităţe1, siguranţe1 . publice _sau .
0
•

La casele a. nu le face la. epocele fixate, Pnmana le p e execu a · al aliniere'i'.. . · · . .

îndată în comptul .garantie'i'.. • · .- f · b · Pentl'n ocolul III, cererea de construcţiun1 va- coprinde descrie-
h). -1,rnrările aretate la a.liniatul b, c, d, e, .se -vor ace ,su . rea desluşită, esactă şi complectă a fie-căre1 lucrăd de făcutec§i . · -,c
su ravegherea corpulu'i'. tehn. jc comunal. . . . . suprafaţa (lungi11;1ea _şi _lărgimea) a fie-căre'i'. clă_did ce propi'ietai:ul
1n cas câl)d proprietarul :nu se va, supune la ~re~cr1pţ1_umle,~at~ _
.-voesce a constrm::
de către iug·inerul"şef, Primarul e_ste m drett, dupa pi_eal~b1lul s_eu a. . ·.rn cas. când un proprietar va .construi fără .bilet· ,de. voe, saii-va,
vis a
popri lucrăi-ile începu.t;" ş1 _a face se ~e. execute_ rn regie sau construi pe o suprafaţă ma1 mare de •cât cea hretată în ·cei:erea
0

sa, -va plăti o taxă de .construcţiune îndoită, fără prejudiciu de .a- ·

îri intreprindere în comptul .3~u §': al_ g~-a!1t181 eepl:~e. h lt _
i). A. lumina, curăţi, paz1,_ §I mtretme paHg1ul cu.oe u men~ile mar jos specificate. .•.
iala sa. Art,· 18. In ocolul I şi al Ii-lea, proprietarul este dator a pre~"
· senta planur1 atât pentru c)ădh-ea principală, cât şi pantru clădirile
CAP IV. secundare ( dependiiiţe, grajd ud, şopr6ne, etc ), din interiorul_ curţiL
Pentru aceste din urmă însă, nu este dator a presenta de cât.
Despre oonstructiuni. planul pentru ne-care cat §i temelie (daca va face pivnită), şi o tăere· • ,,.
generală, trecend prin pivniţă, hasnale, etc. ·
SECŢIA. I. Asemenea este dator a presen ta elevaţia împrejmuireI ce -voesce ' -
· a esecuta. ·
-- A.u. torisaţiun'f.
·Art. Ul. Nimen'i'. nu p6te construi, ·reconstrui sau repara ·cons-
Art. 16, Inainte de a se proiecta 01·1-~e !ncrare ~entru ocolurile truc\iun1 sau împrejmuir1, fără_ a obţine voe de la Primârie. . · ·
I-iu II-lea, Bule-vard şi cheiurile Dâm~ovite~, propn_etar_ul est~ da-· Acestă voe se -va· da priu .bile.t sub-scris de architectulaş•f divi-
tor 'a c.ere la Primărie alini e_rea propnetaţe1 SJle §1 Divelemeµtul sion,ar[ el fixeză )inia _pe care trebue -a se aşega constructiuµea ·.
stradeL - Pentru ocolurile la1n . " §1. al · II•1ea, -Bul eva1· ·du.l ,si che• sau Îifiprejn_:uirea, conform ~li~ie~·e1 adoptată, şi indică pivelemen-
Art, 17, tul strade1 rn dreptul propnetaţe1. . · "· .. · . . .
iurile Dâmbo-vite'i'. în general~ proprietarul va presenta: a· t -d· · In biletul de voe se va coprinde detaliat alinierea prin·.distanţe: ·
1. --- PlanuÎgeneraJ al terehuluţ cu _par~e~ ~oresyon 1~ ~ .· ''.1 luate la puncte -fixe vecine; alinierea ya fi tot-d'a-uua indicată· pe · _
strada .sau straclele -vecine, a.;retâ_nd s1tuaţ1a clad(re1 sau a cladmlor. _planul de situaţie al teienulu1 ce proprietarul este dator a înainta. ; · .
2. - Un plan de_ pivµiţă,· cn aretarea temehelor. Arţ. 20, 'Orî'.-ce ~roprietar, architect. şi maestru, ar începe cons- .
3. - Un plan pentru fie-care CJt; " · . · . . " tr'.1cţiun1 sau reparaţiun1_ supuse tax~!, făJ-ă . bilet de autotisarea. - ·
4. - Uă tăetură generală a clad!re1 §1 faţada despre strnga. Pnmărie1, sau afară din condiţiunile stabilite în acest bilet, său în
. . Scara pentru .aceste planun treb_uesce a ~ metrul,_ §1 s~ reeulamentul general, va fi supus la penalităţile previîdute. în -cos ·( ·.
recomandă scara de 0,005 pentru un metru, pentiu planul gene dul penal, şi în plus : .· · 0
- • •

ral, şi Om,, 02 pentru cele-1-alte. a), Daca constrncţiunea ese din aliniere, se vor desfiinţa lu:crări]e
 -_- Reg'alament pentru

. b) Daca co11~trucţipn:,a- _esteP: alini&re, dai: în contrn acestul'.· .:__ b!foe,'pentri:t-îildestnlarea oritşulu'î cu obiecte de alimentare · şi unde·
1egul~111ent, _sau ,cond1ţrnmlcr stipulate în biletul de autorisatiune · · ·- nu se· îritrebuinteză:foc. _
Se va tolera în ocolul al -ID-lea magazii de lemn, învelişul 'a- ·
0

pr~pnetaruJ v.a ii -d~t.or .a s.e .conforma pentru celo esecutate cu a~.

0

c~,t~ reguh §1 cond1ţrnm, §1 m cas de imposibilitate a di,truo•e coperit cu metal şi suportat de stâlpi de lemn, sitnate la cel pu-
parţi le esccutate. · ' 0 -
. ţin de şese metri de stradă şi patru metri de od-ce altă construc-
Ar,t. 21: 'I'oH. a~cnti! comm2aff şi poliţienesc\'. sunt obligaţ1 să ţiune. - 't"a •mt·m· derea .capi'tal e1 acopenşu1 case1or es t e
veg~ege~ la mdephmrea rn tocma1 a c~ndiţi~nilor specificate aci.
0
· A1·t.(*17 „I
i:. • n ,o
O •

_ .Er .au drept:il a. cere ~a, h se presmte biletele de. voe, spre a se poprit a se face de lemn. · '
as1gma de stnct~ rndeplunre_ a clauselor lor.-. · . Art. -28 . .Intrările saii ferestrele grajdurilor, şopr6nelor, - nu
I!'- cas de a_ se constrni fitră bilet de voe, ror popri lucrarea- în- sunt tolerate în fata ·stradeL
. chemd prescnpt-ve'.·ba) co1:form lege\'. şi vor referi; în .cas -d~. a-- Art. 29, Pereţii coşurilor vor fi în grosime minimă de 'uâ
. ~atern d? h ,co,nd1ţrnlJJle stipulate î;t bilet sau în regulament, vor jnmiîtate cărămidă, iar fata lor esteri6xă va fi depărtată de Om:,
rnpo~ta imediat, .s1;r~ ?, se constata aoaterea la faţa loculu1 de cătie 16 c. de od-ce lemn de învelitore, duşumea, sau paiantă.
architectul-şef dmsrnnar.
---- · -Coşurile în totă lungimea lor trebuesc a fi bine tencuite pe· din ·,
afară si în întru, ma'î cu semă în trecerea lor prin podu1 şi "nu
SECŢIA II. vor avea ll§l în pod. . ..
Fief care sobă sau focar ore-care, trebuesce a avea co1:nl seu
par-
~odul de eonstrucţiune. ticular în totă înălţimea clădirer. - ·
Ooş~rile nu vor putea devia din verticală cu ma1 mult de: 30_0
. -~rt.. 22. Tn .ocolul 1, -toto constructiunile atât Ia stradă cât şi f· (¾ dintr'un unghiii drept). · ·
m mtenorul curti1 VOI'" fi de zid. - Art. 80. lu ocolul I-iii nu se p6te face împrejmuid de ~ât de
~~ strade~e ~aiÎ pie(elc.de aou_,e-rj,ect metri lărgime, sau ma, mult, fier pe soclu de zid sau petră, sau ·ele lemn pe parapet -de zid.
afa~a de ll§l §l de ferestrr, on-ce altă lemnărie este oprită la fa. -· lmprejmuirile cu totul de lemn nu sunt permise de cât în oco-
Jiada; su portele, traversele nu pot fi de cât de cărămidă, petră sau lul al Il-lea şi a] III-lea şi în ocolnl I-iu pe următorele strnde :-'
metal (fer, fontă, etc).
Bel-vedere din Bre_zoiann în s•1s, Botenu, Brâncovenu, Brezoiann,
_~rţ. 2~. ln ocol_~] II, construcţiunile atât în fata stradel'. cât Craiovei din Bibescu-Vodă la strada· Justitiel, Diaconeselor, Dreptă,
§1 ,n mtenorul curţn trebuesc a fi de zid. · Filaret, Glorie\'., Herăstrău de la strada Dreptă la strada Romană, -_
. Ar_t; ~4. In. ocolu) Ill, construcJiiunile sunt folerate a se face Sf. fonică, Minerve1, Polonă, Renascerel, Scaunele, Tergovişte1, Te- -
rn paianta, lemnele fiind complect în°Topak când ele lusă nu trec trulm, Şerban;Vodă, Văme1, Zorilor, şi tote stradele înfundate sau
peste cind metri înălţime.
0
- ' ·
ma1 puţin larg\'. de cat 8 metri.
"Art. 25. _Od-ce clădire aşegată pe linia despărtitore de veci- Imprejmuirile de scândnr1 în ocolul I-iii, pe stradele unde sunt
n~tate, tre~uesce ~ fi consti;uită cu. calcan despre acea vecină fa te,
0

permise şi în ocolul II-iea, trebuiesc să fie făcute cu scândur'i'. date

d!n}ce)a,ş1 matenal c~:11 sa permrn construcţiunea pere\ilor este- la rindea, egale şi văpsite. _ , _
non ; m casul contranu trebues_ce a se retrage cu un metru ·de Imprejmuirile între. :,vecin\'. în od-ce o_col, pot fi de scând11r1.
la linia -vecinătăteL · · ·
Art. 31. In -ocolul I-iiî, când o casă pe aliniere va remânea
A1·t •. 26> Cons!rucţiui:Ue de lemn sunt poprite în t6tă întinde- cu una sau ambele faţade laterale visibile pe linia <lespărJiitore de
r~a cap1tale1c afara de c~wşcurl'., pavili6ne aşegate-prin grădin 1 , ·ale
ca50!· pl~rnm "vor tr_ebm ense să fie ânteiii supuse ,aprobărel'. Pri-
---manel, §1 afara de construcţiunile făcute de Primărie pe pieţele 'pu-
i) A se i•eJ.ea la fi,nele acestui 1•egîtlament nota 1_n·i-oit61·e la_ a4.aogfna
1mui aUn.iat lu c1,c.est a.rticol„
) : \
3
 34 Regulqment .pentru
vecinetate, ·proprietarul este dator a le ornamenta;. făcend deschi-
der! falşe, despărtind caturile, etc., în acelaş\'. · stil g·eneral, ca
pentru fotada principală.
SEC'_!'IA III.
Inălţin11.
Arţ. "82_. Inăltimea _caselor a_~egate la uliţă, socotită de Ia tro-
t?a1~p1?a ~ ~supra cormşelor, aticelor, sau a tuturor altor construc-
ţmm, rn }m:e cu faţa~~• "se ~letermină precum urmeză :. pe stra-
dele cu larg1mea defimt1va _pina la 8 metri inclusiv, casele vor fi
cu un s,1'!:g,'.r cat, cu maxnnum de înălţime de 6 metrt. Pe stra-
dele cu lar~nnea de la 8 metri pînă la 11 metri inclusiv casele
vor PJtea avea doue cat,ir'i, cu înălţimea maximă de 14 'metri.
•i Numai pentru s!raclel_e !n~recend 20 ynetri lărgime, se va tolera
c~se c:1 "4 ~aturi ele malţ1mo maxima de 17 metri, însă pe calea
yICtorm dm strada Carol pînă la capul căie1 Victoria, tote casele
m ~enere ce s.e }m· coust~ui_ la" faţa strade1, _Yo~ ayea doue etage
mrn1'?nlll, cu rnalţnnea vnnima de 10 metri şr maximă de ·11
metri (rez-de-chaussee se socotesce ca etagiii).
Asemenea reg·ulă se aplică. şi pentru stradele: Carol Şerban­
Vodă dm Carol pînă în Principatele-Unite, Patria Rahove1 din
Car_o] p~nă Î1:" strada Justiţie\'., Şelari'i'., Siµârdan (Germană), 11
Ium~, ~rnz~ru, Stavropole,os, S-tul Dimitrie, Covac'i'., Gabroven'i'.,
Moşu arn piaţa S-tul Anton pînă în strada Mântulesa Brâncovenu
l-;, piuă ţn_, ch,e(~l pâmb3Yiţel0 ~ipscani, pomne1, Colţea, 'Bis. Eni, A-
cademm, Ştube1-Yoda pma 1n Calvrna, Luterană Calvină Plevnei:
drn "ca.l:a" Vjctorie1 pînă la biserica S-tu Ilie, dJăraşi din Yăciî-
1·esc1 pma rn strada Romulus, Fontâne1 din Victoria pînă în strada -
---.JJ"iaconeselor, Rîurenu, Măgurenu, Mihaiii, Vodă din calea Victorie1
până în _cheiul D~~bovile'i'., lilanea Brutaru, Griviţa de la ]'Iiniste-
ru! de frna~ce prna la _antre,nl" g,ăre'i'.,. Cle,menta, Dionisîe pînă ,în
str~da p1Jp~a, Doroban~1lor pma m strada Romană,Roll!ană din Vie-
tona prna. m .strada ~JrobanţJl?r, Polonă din strada Sfinţi'i'. până în
strad~ !ta}1ana, Sfinţn, ~escan~ Veche, Scaunele, Batiştea din Col-
ţea pma lll strada Polona, Pensionatul, Petrascu-Vodă S-tul Ge01·-
g~-I:,~?, Basarab(lor, Blănarii, Văcăresei pînă în strad~ Labirintu],
Baraxia, Franclm, Posta-veche, Episcopii, Mercur, Pitar-Moşu, Vie-
..· · Con:structiunf, ~i almierî'.
.,, <> , • 35
ctoria din strada Episcopii pînă in sti"ada Dorobanţilor, strada-
Jlrătiann din fata PalatuluL
Pentru casele· care se coustruesc în interiorul curţilor. ele nu pot fi
'IDa'i'. apropiate de linia. de aliniere de cât.cu 6 metri lungime, şi para-
lel cu alinierea, în care cas, casele se pot· construi şi cu un eta-
.giă, avend însă sub-sol sau mansarde, avend, înălţilllea de la faţa
11ămentulu1 în sus pentru etagiii şi suli-so-1 il'e 9 ll!. liniar'i, ia!· eta-
,giul cui ll!ansardă 8· m. 1., iar pentru sub-sol, etagiii şi mansarde,
ll
înăltimea totală va fi lllinill!um de 10 11i. 1. Se adaogă că or1-ce
proprieţar, peste distant~, de 6 m. 1. de fa linia de aliniere, este
1iber a aşega casa cum ya · voi, însă tot cu înălţilllile arătate mal
sus, şi în ambele casud este obligat a face g-rădină sau planta-
ţiune pe. locul dintre case şi alinierea strade1. · .
Tote construcţiunile ce se vor face pe bulevardul proiectat deja,
adică din strada Colţor pînă unde întâlnesce cheiul Dâmboyiţel,
11u vor putea ayea de cât minimuni trei etcigie, cu înăltilllea mi-
illimă de 14 metri liniari
0
,
Construcţiunile dnpă cheiul Dâll!boYiţe'i'., partea coprinsă între
podul de fier din calea Şerban-Vodă, numit Dedu, şi pînă nude se
întâlnesc cheiurile cu bulevardul, nu vor putea avea ll!a1 puţin de
doue etagie cu înălţimea minill!ă de 11 m. l., iar restul cheiuri-
lor pînă 1~ limitele oraşului, vor putea fi şi cu un singur eta.giu
-0u înălţimea minill!ă de 7 m. 1, bine înţeles că tote construcţiu­
nile după întregul cheiu, vor fi de zid şi supuse la tote regulile
prevegute pentru ocolul 1-iu. . .
Penkn cpnstructiunile din interiorul curtil făcute pe bulevard si
d1eimile Damboviţe1, ele vor fi supuse la regulele pnrvegute pentru
tonstrucţiun'i'. în întru] curţff din ocolul Iaiiî. ·
. Casele care fac coltul a doue strade de inegală lărgime, vor pu-
tea ayea înălţimea permisă pentru cea ma'i'. largă. ·
Beciurile şi mansa1·dele nn intră iu socotela caturilor.
Când\ casa este retrasă în curte de la alinierea stradei, înălti­
:mea e'i'. 'rnu va putea întrece pe cea permisă pentru stradele care ·ar
avea dr~pt lărgillle, lărgimea aliniere\'. plus retragerea casel'.
t. Inălţimea în tavanud a· od-ce oda.e, fie beciu sat, mansardă, nu
·va putea fi mai mică de 2 m. 70. La mansai-de, acestă Î!iăltime
,se mes6ră la partea cea mai ridicat[ a tavanulu1 povârnit. ·
0
 •· .... · ~.( .··:·
'·. $egulalÎ\îmt
,..
' ,,,
pentill
" . .

SEOTIA.JV. j .- •. , '

','. , .&;rt. 43., Sul) streşinele caselor situate la <!iltl> stradelor, p!'o-
Scosnri sau.
eşituri. ,· ·11ri~taril'. sunt datorl'. să pună sghiaburl'. âe metal întărite cu ~fr-
.
. Art. 33. Este poprit d'a purni". în stradă cu trotoar, ap~~ător'î,
·. Jige de ii.ei·. ., · ..
• · Urloiele de scurgere vor fi .. ele metal colorate, intărite cu bră-
la colturile sau .d'alnngul,;.caselor; în stradelo #lră ·trotoare aceşţt _ţăr'i'. de fier bă.tnte în,• zid. · .
st\lp1 °nu pot eşi din aliniere ma1 mult de doiie-{led centimetri,. · · • Ele se vor Cobori pînă Ja niveluL pavag-inlul'., fără cot la extre-
~i . acesta pînă când se vor _face tr~toare. . · . . .. ~ . 'Il!Îtate ~i vor a-i-ea câte o petră tare, scobită sub gura de scurgere .. ·
Art. 34. Nu sunt Ptrm1se banc1le„ scările, treptele §I mei 0° •
0

l:ri sradele· U)lde sunt trotoare, gura de scurg-ere a urloiulnl'. va

altă esîre, în stradă, din linia fata de1. · ·
Art. (16. Jncadramentele de Îa U§l şi ferestre spre stradă, _rin,
V()r. putea fi ma1 eşite · de cât :
a), Pentru cele d'ânteiu cel mult doui-spre-g,ece ·ceiitimetri.
b). Şese-spi·e-dece centimetri pentru cele .de al douilea.
.Art. 36. Ciubucele de cărămidă cu eşire ma'i'. mare de .cât
doiie-deci şi doui centimetri se vor susţine prin grătare de fier
sau în casnl contrariii, se vor face de piatră, metal sau lemn.
Art. 37. Eşiturile (moiilurce) de decoraţiune la faţade, la ca• ·
tul de jos, nu pot e§i .din aliniere cu ma'i'. mult de_ opt centime.tri,
iar soclurile trebuesc a fi pe aliniere.. . .
Art. 38. Colonele isolate, colonele angajate, pilaspn, urlorn de,
scurg.ere, devanture de mag-asine (galantare) cu od-cP,fel de orpa-
mente, etc., nu pot eşi din linia de aliniere. cu ma1 mult de şese-
-~i sub 'trotoar într'un mic can'al ele fontă, conform modelor prese
crise de Tvlunicipalitate; care. să dea în sghiabul pavagiulu'L •.
In ocolul lI şi III, se toleră în stradele cu .trotoare, a -se pune .
:numa1 pietre tar1, scobite sub gura de scurg-ere, acesta pe cât
-timp numal'., trotoarul ·~ste pavat cu piet~~ d~ '.·î~. "
.... Art. 44. Este popnt a pune pe pereţn cladmlor despre strada, .
._:-table sau obiecte ele or'i'.cce fol, care arată natura comerţulul'., cu e- •
' .· §itura. mal'. marc Om; 20c. §i a2egate în partea inferioră la o.. î1i-_
năltime de 3 m. de la trotoar. •
· .Â.rt. 45. Umbrele de pân~ă la ·magazi'i'. sunt tolerate într'o.
formă plăcută,, a căror margine inferioră sau suport, vor fi în înăl­
. iime ·de dou'I, •metri şi doueaefec'i, centimetri minimum de la su-
praJaţa. trQtoarulu'i'., iar lăţimea, lor n;1 _va trece peste _a tr~toaru1u;.
· Jn stradele tinde nu sunt trotoare, laţnnea lor socotita dm faţada,
0

spre-dece centimetri. c . · illU va trece peste peste un metru cinci-?Jec'I, centimet?-i (lm,.50).
. Când pilastril, colonele, vor avea o proiectură ma'i'. mare, par- Alrt. 46. Este espres oprit d'a s.e pune sau atârna obiecte
tea ce trece peste Om.16 c. va trebui aşegată în întru! aljniere'i'.; •~'Illob/le sau ·fixe, !& faţade, :d'a masca sau acoperi tablele cu insc
proprietăţel'.; ast-fer ca faţa zidulu1 să fie ,·etrasiî, din' aliniere,, ·cu. · -eripiliunile numelu'i'.. strade'i'. sau numerotaţie'i'. cas.elor, sau numero- ·
cât face acel excedent. . • .. ta.ţie'i'. lampelor, d'a spoi-sau ~ăpsi peste table, sau de a le.dete-
Art. 3 9. Pentru stradele de o lăi:g-ime de doiie-?Jec'i, metri:_ ;riora în orl'.-ce' ·m1}d, · .. ··
sau ma'i'. mult, proiecturile tolerate prin articolele _37 şi 38 se pot.
mări cu ţece cmtimetri. . ~ECfrA V..
Art. 40. E§iturile prescrise în art. 38, pot fi mrnşorate sau
chia1· refusate cu totul, când din .causa. puţine'i'. lărgiml'. a strade1,. R e p ,a r a: ţ i u 11 i.
ele ar înipedica circulaţiunea. , .. ~ . ".
> Art. 47. Pentru reconstru~ţinn'i'. sau prefacerl'. şi reparaţiunhle •.
0 0
Art. 41. Balc6nele se pot mfimţa numai de fier, z1dana. s~}' ·
petră, Ia caturile snperiore, socotindu-se. de la rez,de-chaussee I'fl · 'liliidirl'. sai1 împrejmuid, proprietarul este dator · a cere .bilet de
sus, cu -o eşire din. faţa clădirel'. de maximum noue-?Jec'i, centi-: · .. -;voe de la Primărie, arătând cu d'am~i;,untul tot.e hicrările ce ..'§i
·metri. .j,ropune aiace. r
Art .. 42. La faţade pe aliniere nu este permis a se scote coşurL ·_. In cas de reconstrucţiul11 sau prefacer'î complecte în ocolurile.I
::si IT, va anexa pe lingă
,-- ,
cerere planurile caturilor,. faţade desprn

.. Î

stradă şi ~ t_ăer~ gQµerală .a. clădit-e1, în- dublu esemplar, din care-
unul pe hartie-panzâ sub 0 semnat de p,-oprietar.
Art. 48( Jn cas de reconstrucţhme sai1 prefacere.totală, proprie-
tarul este dator a observa întru t&te prescriptiunile acestu1 re&ulament.
Art. 49. Pentru constructiunile esiLe tl.in-. aliniere si ţlabe saii
în paiantă? . 1~iC1 ? reparaţiu11e n_u. este permisă ele cât° Cll retra- .
gerea stab1hta prrn. planul de almiere.
Art. 50. Nic1 o împrejmuire ne-aliniată nu se pote repara.
Art. ?l· .Pentru construcţiunile e§ite din aliniere, care sunt de,,
tot ele zid §I sunt recunoscute de solide, voile. de. reparatiuul'. ce-.
se. pot acorda, sunt: • Şerban-Vodă pînă la Dedu, Patria, Rahova pînă în strada 1l Iu-
a). A schimba lemnăria uşilor si ferestrelor fără a atinge cor-
pul zidăriei câtus1 de putin. • '
b). A repara tencuiala pe alocurea, fără a atiiwe
0
câtus1 de pu--
ţin corpul zidăriel'.. 0
"
,c). A, r~pa1:a pe alocurea învelitorea fără a atinge câtu-şl'. de
pu1m capnorela.
Reparaţfo~ile la casele învelite ~u fier, supuse retrageril, se vot~
11enmte drrpa cum e statormc1t prm regulament • iar reparatiunile'
)a asemenea ?ase învelite cu şindrilă, fie supuse' retragerH sâu nµ,
11_1 oc_olul I §I II, să nu se ma1_ permită. Reparaţill11ile la ferestre-
§! uşile caselor supuse retrag·en1, se vor permite cu restrictiunea.
de 8, nu se· ma1 mări sau micşora cleschii[eturile. Devanturefe de
lemn sau fier, să nu se ma1 permită în general.
0
0d-~e re~araţie radicală este poprită la casele, supuse retrage-
_re1, Lchiar canel .ar fi _recun~scute. de solide şi în perfectă stare, şi
aces,a. nu nmn,a1 la zidul dm faţa, dar şi· la întreg-a· clădire aflată.
suh un acela-şi acoperement. · prietarul este 'dator, î~ 1m_na prescriptulu1-}erb!l . închei~t d_~ i1;-.
Ca reparaţie radicală se consideră or'i-ce reparatie interioră sa11
exteri6ră, menită a consolida clădirea, a întări temeliele a trans-•
• forma destinaţia 01, a o înfrumuseta, 8, înălta tavanurile sau zi--
durile, ~ mă(·i s3:,u micşqra deschii[~turile, a· preschimba felul exis-•
~ent al •lllY~ht6re1,, într'un cuvent a fa_ce reparaţi1 destinate, nu a ·
rntreţme
l .
clad1rea rn starea e1 actuală ' c1 a spori dm-ata si
~~ F
valorea el'..
• JLrt. o~. aţadele caselor pe aliniere trebuiesc tot-d'a-una a .fi,,
o
rn bună stare §i curate. . _~--te suprafaţa a.retată. ]a. art .• 2.
Casele _vo~ avea o culore imitând diferite culqrl'. 'de petră. il€>c-
. In, cas de a nu. fi urniator,-sau claca propnet.arul nu va ,.fi presrn-
construcţrnm; ·
_39
Art. 53. In -totă întinderea ora§nlnl'. deschider.ea gropiloi,'de ·
nisip ·este poprită ; cele acum în activitate se vor .popri Îll(lată, §i.
fi!ră nicl'. ·o acordare de amânare. ·
In gropile de nisip părăsite, sau în apropiere de marginele lor
piuă ·ra şese metri distanţă, nu se pote acorda voe de a se cons-
trui case înainte de umplerea lor cu p~.milut sănetos. .
Asemenea case axistente, vor fi oprite d'a se ma'i'. repara· sau
reclădi. ·
Simigii §i brutarfi nu vor fi permişl'. a înfiinţa cuptorele lor, în
stradele urmet6re: Pe cheiurl'., Bulevard, în strada Victorie1, Carol,
niiî, Şelarfi, Smârdan, Pânzarfi; Stavropoleos, Moşi'i'. pînă în strada
SfinţÎJ, Brâncovenu pînă în cheiu, Lipscani\'., D6mne1, Colţea, Bis. •r.
Eni, Academia, Ştirbe'i'.-Vodă pînă în Luterană, Calvină pîuă-în Lu-
terapă, Mihal'.-Vodă pînă în cheiu, Fontâne1 pînă în Luterană, Griviţa
piuă la gară., Clemenţa pînă· la şc6la comunală, 11 luniii,. Doro\..
bantil'. piuă în Romană şi Pensionatul. · .
irt. 54. In cas când proprietarul va fi dovedit că a executat
alte lucrărl'. de reparaţiunl'. de cât cele specificate în biletul de vo e,
sau autorisate prin acest regulament, sa1'î că a făcut aceste repa,-_
Tatiun'i'. fără bil.et devoe, şi acesta cu scop ele a consolida clădi 0
roâ va fi poprit imediat, clădirea va fi distrusă pe t6tă întinde-
rea' eşită dln. aliniere, şi proprietarul .silit o pune pe aliniere, fără
nic1 o despăgubire; fie pentru casă, fie pentru teren.
Asemenea se va dtirîma od-ce constructie ce se va face contra
regulamentelor. • . _
Art. 55 . .Când o casă ameninţă cădere parţială sau totală, ,pro-
ginerul-şef al Comunei, asistat de_ unul sau doi dm arlntecţn d1-
visionarl în presenţa proprietarulul'. sau în lipsa sa, îns,ă acesta ·
:numa1 î~ urma une1 somaFunl'. .comunicată prin poliţia comunală:
a). A o repara sau reco'nstriii, conform acestul'. regulament
<iacă este pe aliniere. ·
b). A o reconstrui pe aliniere, claca va fi supusă retragere1, şi
ace.st.a fără altă despăgubire de cât pentru terenul ce·· prisosesce
• ·• • •
0
tlit Primărie1 contestaţhmea sa în terinen de trel'. \\ile, -în coutra
'i
 :Reguţament penil'u -·-

somaţiune1, Primăria va fi îu _drept a o_ dărîma în comptul pro•

prietarulul, şi iupă o a- doua somaţiune. _ CAP. Vl.
CAP. V. Disposiţi~ni divei·se.
Disposiţff transitorii. Art. 83. Pentru stabilimentele insalubre sa~ sup~răt,6re, _latri-
·:ne, -scurgerile· apelor ·menagei;e; se vor, lua d1spos1ţmm _prm re- ·
Art. 58. Construcţiunile de lemn contrari1 art. 26, nu se vor ,_gulamente speciale, · · -
mal'. putea repara îu ocolele l şi JI; ele vor trebui a fi desfiinţate Art. 84, Dispos~ţiunile regulamentelo_r, ~rd,onanţel~r şi altţ acte
cu desăvilrşire, în termen de un an în ocoluL I, şi· de duo1 anl'. îu '<lontraril presentulm regulament, sunt ş1 reman desfimţate.
ocolul aI II, socotiţ1 de la dat~ aprobărel'. acestur regulament.
- - ~ Se excepteză construcţiunile de asemenea natură, care· V<>r fi fost ---
executate Îără voea Primăriel, şi care vor fi• desfiinţate imediat.
Art. 57, Proprietari1 sunt dator\'. a împrejmui locurile lor vi- NO:rL - După decisiunea Consiliului conrunal de 1a_
- rane existente la date aprobărel'. acestul'. regulament, în termen de - ·i) Ianuariii l:882, aprobată de Ministerul de Intern!) -
şese lunl'. în ocolul I şi II şi un an în ocolul llI; la expirarea 1a 1~ Iannariii acest an, se adaogă la, regnlame:4tnl
termeuulu1, imprejmuirea se va face ex-of-ficio de către Comună, în --0.e faciă nrmetorul ali.niat: - ·
comptul _lor. _ Asemenea sunt absolut oprite în ocolul I şi II-lea, qric
Aceste împrejmuid provisori1 se toleră şi în ocolul l a fi de -<;c% construcţiun.'f, de scân.a:uri, pen.trii circ-ur'i, expo_siţiun.'i de
scândud. -<an.imale, mitsee istorice, pan.arame şi pen.t-rii alte obiecte de
· Art. 58. Invelitorile acum existente, contrari\'. -art. 27, nu se · •<distracţii.n.e. ·
vor mat putea r,para în- ocolul I şi II, vor trebui a fi. desfiinţate
_•J.
în termen de trei[, atii: în ocolul I, şese an1 în ocolul II; iar în
_ocolul III, ele vor putea fi reparate în cel d'ântiliii trei: an.'i,, şi vor
trebui a fi desfiinţate în termen de gece an1 de la aprobarea a-
cestur regulament. ·
Acest articol nu se aplică de cât la casele nesupuse retragere'i'..
Art, .59. Imprejmuirile actuale existente contrari'( art. 30, nu
se vor mar putea repara, §i vor trebui a fi desfiî,1ţate în termen
de tref ani în ocolul I, patru an.'i în ocolul II şi şese an.'i în
ocolul III, de la data aprobăre'i'. acestul'. regulament.
Art, 60, Coşurile existente, contrarii art. 45, se vor desfiinţa . ; '

în termen de un an de Ia data aprobăre1 acestui regulament. .<(;

Art. 61. Stâlpii, băncile, scările, treptele etc., aşegate contra-
riu art. 36 şi 37, se vor desfiinţa în termen de un. an de la data
----,,.probăre1 acestui regulament. · · _
Art. 82. ·Pentru clădirile existente acum, proprietarir se vor
conforma art. 46, în ceea ce privesce sgheburile, url6iele şi scur-
gerea apelor de plo1 hi strade; în tennen .de un an în ocolul I,
în dou'i'. an1 în ocolul II şi patru anl'. în ocolul li!.

===-=-,.__...:._~ · ~
- -
~=- - .,, __ ~----> ----
- - -
-- d