§ij1

t:CI!-q-.E ~
u
-
---=
!!IE
L~9Ll
'~-

Serghei Nikolaevici Lazarev

Descrierea CIP a Bibliotecii NafOnale a Romaniei
~V,~RGIDN~O~~C
Diagnosticarea karmei: Privire in viitor / Serghei Nikolaevici
Lazarev; trad.: Viorica Odainic ~i Dorin Onofrei.
DIAGNOSTICAREA KARMEI
- Bucure~ti: Dharana,
2000
320 p.; 20 cm. - (Diagnosticarea karmei; 4)
ISBN 973-85007-2-9
1.Odainic, Viorica(trad.)
II. Onofrei, Dorin (trad.)
159.951
PRIVIRE
"'-
JIA3APEBC.H.
):tlo1arHOCTIo1KaKaPMbl. KHlo1raYeTBepTa~.
IN
np"KOCHOBeH"e K6YAYllleMY
CaHKT-TIe-rep6ypr, 1999
.f VIITOR r

Copyright renewed @ 1998 by S.N. Lazarev

Copyright C 2000 ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romania ~i Republica Moldova.
Multiplicarea ~i/sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente Traducere din limba rusa
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa B.ra VIORICA ODAINIC ~l DORIN ONOFREI
1
acceptul scris ROVIMED TRADING S.R.L.

EdituraDHARANA
Tel.: 021 3372424
Fax: 021644 6377
e-mail: busuioc@pcnetro
Redactor: Dorin Onofrei
Coperta coJectiei: Mihai Marinescu .
IJustratie coperta I: Andrei Rubliov, Mdntuitoru/(1420)
Tehnoredactare: Marian Irimia
Unic distribuitor: Societatea de Distributie a CArtii Pro-No; I
DHARANA
Bucure~ti, str. Ing. Pandele Taru~anu, nr. 13
~
(~
TeUfax: (01) 222.69.35, 222.69.38
e-mail: procomenzi@yahoo.com I ,
Imprimat la Tipografia Centralil. Comanda nr. 1368
Bucure!'}ti

/51tJ2~
 u
-"/-1
~~;
a)E-E-..<::i u~
-
--=
~

----
--
~

-, L
U9Ll

h'J. 9 I!""

fi G9.40Z(~'1 -z:a3
. \,
I
I
(e);
CATRE CITITORI

Cea de-a treia carte ar fi trehuit sa se numeasca "Cazuri din

practicif'. Eu socoteam ca, prin cele doua carti anterioare,
r
sistemul a fost incheiat. iar in cea de-a treia aveam de gand sa
adue explicatii, precizari, completari in legatura cu sistemul.
Au aparut insa noi euno~tinte, ~i acestea s-au dovedit a fi
intr-atat de importante, ineat a trehuit sa scriu urgent a treia
carte. In decursul acestu1 timp, multe persoane rni-au adresat
intrehari ~i eu Ie-am promis ca voi raspunde la ele in paginile
unei dicti. Le cer scuze eelor care au asistat la conferintele
mele din Vladivostok. Eu Ie-am promis ca voi raspunde la
biletele ~i voi inregistra raspunsurile pe casete video. Oar n-am
reu~it. Atunei am prom is ca in cartea a patra voi da raspunsuri
la intrebari, insa ~i de aceasta data s-au acumulat informatii
noi, tara de care, din cate imi dau eu seama, cercetarile mele
n-ar fi putut sa fie complete ~i incheiate. Aeum sistemul este
mai mult sau mai 'putin definitivat. Oar, 0 data ce a~a s-au
intamplat luerurile, eu voi da intr-o carte separata raspunsuri la
intrebari, explie~tii ~icompletari. Cred ca cea de-a cincea carte

7
 u
---~"""-i
~§~; ~ --
>Cf-Q-1:: u
=-
~ n9ll
-"
.,...

:va aparea In t03mlla anului 1998. Inca () data, iI rag pe cititor

sa Inteleaga: ell IlU dau nici un fel de sfaturi ~; nu Indcmn la
nimic. Eu imi imparta~esc experienta in domeniul aJuti'irii oa-
mCililor, rezlIltatele cercetarilor mele, nazuinta de Clllloa~tere J INTRODUCERE
lumii Inconjuratoarc. Sper ca accasta carte sa-I ajute pe cel
care 0 va citi.

Cu respect,
Autorul
in primavara anului 1996, dupa ee aparuse de slib tipar
cartea a treia, eu consideram ca sistemul Illeu este, in prin-
cipill, incheiat. intalneam tot mai des oameni care spllilcau ca
lectura eelor trei carti le-a schimbat earaeterul ~i eonceptia .-
despre lume. Numeroase disfunctii dispareau tara urma, dadi.
olllul analiza cu atentie lucrurile despre care se vorbea in carti.
Ce-i drept, au existat situatii dind eUllo~tintele Illele. experienta
~i intuitia mea se dovedeau neputincioase in fata bolii. Atunci
imi venea sa abandonez toate cercetarile ~i sa ma ocup de altceva.
Mai frecvente Insa erau cazurile de insanato$ire frapanta.
Acest 11Icrllma obliga sa merg mai departe. a mare importanta
a avut faptul ca am izbutit sa cOlllprim 0 cantitate uria$ZLde
informatii in cateva adevaruri simple ~i accesibile. Opiniile ell
privire la cartile scrise erall diametral opuse. Unii spuneau ca
sistemul este prea simplu. Altii ca este prea complicat ~i
-

putin aecesibil. Unii spuncau ca cea mai tare este prima carte.
"Cea mai tare este cartea a trcia'" ~ spuneau altii. ,.Cea mai
tare cste totu$i a dOlla", - socoteall lInii ~i demonstrall lucrul
acesta eu argumente.

i~
 r-
---'.
'
~........
'''''''--1

~..
1:Cf-F-<..<::
g.
~ --=
u

H91Z
-
-
=-=

I"'"

Atunci am inteles ca oamenii percep informatia in mod

Eu studiam fondul de profunzime la nivel subtil .i Inlii.
diferit ~i ca, asupra fiediruia, cartea exercita 0 actiune parti-
turam programele agresive prin rugaciuni ~i pocaint3, adica
culara. De actiunea cartii m-am cOllvins pc propria-mi pie Ie,
"purificam" textul din punet de vedere energetic.
atullci cand am inceput sa recitesc manuscrisul primului
Peste doua zile ii inmanam aceleia~i persoane aeela~i text,
volum.
tara niei 0 modificare. Omul citea ~i se entuziasma.
Peste cateva minute dupa ce incepusem lectura lnanl1scri- ~ Se vede indata ca s-a f3cut 0 buna redaetare, textul poate
sului, la nivel subtil, a urmat deodata un ~oc atat de puternic,
fi citit eu u~urint3
~i totul devine limpede imediat.
indit il1veli~urile fine ale biocampului meu au inceput sa se
Am inteles ca, in oriee text, luerul eel mai important este
desfaca in bUditi.
canalul profund, info-senzorial. ~i ill pictura, ~i in poezie, ~i in
Apoi eoconul strueturii biodimpului mClI a inceput sa cantec, incarcatura invizibila ce se ascunde 111spatele oricarui
"llInece" lent de pc inveli~ul fizic. Mai multi clarvazatori au text, nota sau forma este fundamentala. Texte aparent asema-
observat: atullei dind aura dispare, ornul rnoare in scurt timp.
natoarc pot avea grade de profunzime absolut inegale. Aici se
Ell mi-am dat seama ea sitllatia este grava ~i am incereat sa deschide calea pentru 0 infinitaperfeetionare. Cu cat mai
descopar sursa ataeului. multa iubire contine informatia, eu atat mai mare cste densita-
Rezultatlll a fost ell totul nea~teptat. Aeeasta sursa s-a tea ei ~i mai putemica actiunea. De fapt, cunoa~terea rationala
Jovedit a fi propriul meu manuseris. a lumii nu funqioneaza atunci eand lipse~te cea senzoriala. lar
Pentru prima oani in viata mea, citeam un text care exereita profunzimea cunoa~teriisenzoriale este determinata de canti-
0 actiune energetiea, adica viteza de transformare a infonnatiei tatea de iubire falii de Dumnezeu, acumulata in suflet.
in cnergie era [oarte marc. Mi-am imaginat ce se putea Multi dintre cei care eitisera cartea a doua spuneau ca
intfllnpla ell cititorii dirtii me Ie ~i In-au trecut fiori. Am ajuns lectura ei te poate aduce la disperare. Cea mai mica gre~ealA
la concluzia ca, dupa stratul exterior al informatiei cuprinse in este urmata de pedeapsa - pentru pacateleparintilor ~i ale
cal1e, lIrma un fond interior mult mai puternic ~i, daca aeesta bunicilor, din cine §tie ce motive, plate~te nepotul, apare sen-
era nearmonios, informatia expusa in carte nu putea fi zatia ca nu exista nici 0 ie~ire. Eu Ii lini~team.De~i informatia
perceputa. Noi am efeetllat experimente interesante. Eu ii este prelucrata in carti la maximum, totu~i aeesta este un
dadeam unci persoanedoua - trei foi de manuscris ~i 0 rugam reportaj despre calea pe care am strabatut-o in cunoa~terea
sa Ie citeasca ~j"sa-~i spuna parerea. lumii ~i a Iegilor care 0 guverneaza. "Omul nu plate~te pentru
~ Scuz.<1-ma - zicea omul - dar este imposibil de citit, gandurile agresive - Ie explicam eu pacientilor
- daca acestea
textul este sofisticat, putin inteligibil, practic n-am inteles nu sunt sprijinite de sentimente agresive, ele nu riizbat in
nimic. interior. Daca omul face zarva, se agitii ~i striga, in exterior, iar

10
11
 "--'-1
QU
/
'D~~~ ~
---
!!!§
1 H91Z

,...

in interior pastreaza iubirea. lucrlll acesta nu va avea reper- imi amintesc cum 0 femeie, venind in viziHi la mille, a j
cusiuni negative asupra sanaUitii lui". Mai departe, emotiile, SpllS: "Ell pot deja sa merg:;oi sa vorbesc".
faptele reprobabile ale stramo~ilor nO~lri patrund ~i raffian in - Ce sa inteleg? - m-am mirat eu. Adica, dumneavoastra
biocampul nostru in cazul III care sunt identice eu struetura nu mergcati ~i nu puteati vorbi?
l10astra spirituala. adica, daca 111vietile anterioare eu n-am fast Chipul ei mi s-a parut cunoSCLlt, insa I1lI-mi puteam aminti
gelos, gclozia parintilor mei Ill! va piitrunde 'ill adallcul Linde 0 vazusem.
sLitletului meu. lar daca eu am 0 orientare corecta, va disparea - Sunt deja la a treia ~edinta eu dumneavoastra - zfunbi
chiar ~i "noroiul" superficial capatat de la stramo~i. Karma femeia. La prima ~edinta sotul mel! m-a adLis in brate. Pe
personala corespullde celei a parintilor ~i, daca 'in trei vieti atullci eu nl! mai puteam nici sa merg, nici sa vorbesc, boala
anterioare eu i-am dispretllit pe oameni, socotindu-ma mai mea era consideraHi inclirabilii. Treptat, mu~chii se atrofiaza ~i
de~tept dedit altiL in viata aceasta eu primesc un tata, un bunk omul, la incepllt, nu mai merge, apoi IlU mai vorbe~te, apoi I1ll
~i tin strabuilic din aceea~i categoric. De aceea, atunei cand mai respira. Un chirurg academician a SpliS di nu ma va opera.
omul incepe sa lucreze aSLIpra sa §i se 'intoaree spre "Ai sa mori oricLim pe masa de operatii - a zis el - :;oanscle tale
Dlimnezeu, plltem considera ca elml are 0 karma familiala, ci de supravietuire nu sunt nici de 10%". Mi-am dat seama ca el "
doar una persona Iii. $L cu dit mai puternica este aspiratia ditre IlU vrea sa-~i strice statisticile. Intr-un euvant, m-au trim is sa
Dumnezeu ~i catre iubire, Cll atat mai putin depinde omul de mol' acasa. DlIlllneavoastra mi-ati explicat ca ell sunt stapanita
cnergetica lumii inconjlldHoare, de experienta negativa a stra- deopotriva de gelozie :;oi de trufie. De fapt, eu nu aveam
1l10~ilor sai ~i a vietilor sale anterioare. Atullci dilld scriam absoilit nici 0 idee care este sensul vietii, pentrll ce traiesc eu ~i
cmiea a treia, aveam momellte de deruta: inlaturi ata~area de 0 cum trebuie sa m3 comport ca sa fiu tericita. Mi-am revazut
valoare umana, apare alta. Procesul parea sa fie nest8r~it, de intreaga viata ~i am Inteles multe lueruri. $i, cu dit mai multa
accca incercam sa generalizez la maximum notiunea de caldura simteam in suflet, Cll atat mai repede ma parasea
"valoare umana". $i, In eele din urrna, au ramas de fapt doua boala. Pentru mine. iubirea de Dumnezell fusese intotdeauni.l 0
Ilotiuni cardinale - "gelozia" ~i "trufia". notillne abstracta. AClIm insa, pur :;oisimplll, 0 simt.
Unele grupuri de boli ~i nenorociri erall legate de tema intalnirea Cll astfel de pacienti imi adllcea bLicurie.
relatiilor, iar alte grupuri - de tema aptitudinilor, intelectului, In ultimlll timp am incepLit sa resimt oboseala in urma
perfectiunii. maratonului de :;oaseani, care a incepllt in anul 1990.
Gelozia provoca unele afectillni, trufia - altele, iar combi- imi parea bine ca sistemul fUllctiona tara participarea mea.
narea geloziei cu trufia provoea, de regula, afectiuni grave ~i Inforlllatia aeeasta putea ajuta milioane de oallleni. Pan a
adesea incurabile. a-mi etectua investigatiile, citC31ll peste tot unul ~i accla~i

/2 /3
 ::IU
lucru: "S081ia nu poate fi schimbata. de soarta nu te poti feri",
Practic. este imposibil sa schimbi caracterul ornlilui. Eu nu
putearn nici macar sa-mi imaginez ca soarta, sanatatea ~i ca-
racterlll copillllui pot fi schimbate pana la na~terea ~i chiar
pana la zamislirea Illi. Nu ~tiall1 pentru ce a aparllt ol11ulpe
acest Pall1fmt.
Care este sensul vietii? Pentru ee traim. daca oriellll1
imbatranim, pierzand totul. ~i apoi murill1? Ell nici ll1acar nu
banuiam ca purtarea ullui 0111se poate sehimba radical in
cateva ore.
Imi amintesc cum a venit la mine 0 doarnna:
- Dupa ~edillta cu durnneavoastra. - poveste~teea - eu
m-am pomit spre casa. Ajung acasa, sun la lI~a, u~a se des.
chide. in prag sta fiiea mea ~i, deodata. fetita ma intreaba
uimita: ,.Mama, ce ti s-a intamplat? Nu ~tiu de ce rni-a pierit
tot cheful sa ma port urat cu tine".
S-a dovedit di este de ajuns ca omul sa-~i schimbe concep.
tifl des pre Illme. sa simta cat de real este sentimentul de iubire
fata de Dumnezeu ~i cat de iluzorii ~j neesentiale sunt toate
celelalte ~i. indatii Incep sa se schimbe nu numai caraeterul,
sanatatea ~i sOflrta lui, ci ~i oamenii din preajrna ~i. in general~
lumea din jurul acestui om. Mie niei prin gand nu-mi putea
treee di in felul acesta poate fi salvat nu numai un singur om.
ci un grup de oameni ~i chiar un ora~, un popor sau 0 tarn
intreaga. Oar. cu cat inaintam mai mult, Cll atat rnai limpede
Imi dadeam searna cat de irnportanta este, P':'!ltru insanato~irea
~i salvarea atat a unui singur om, cat ~i a unor mari grupuri de
oameni. 0 conceptie corecta despre lume ~i efortul de
autoperfectionare.
]4
--'--:.r--I
§e~..
trI~~.E ~
u
-
~
Ll9ll
~---
-- ,.....
Pe atunci era greu sa-mi imaginez ca cea mai mare forta in
Univers este iubirea. ~i, chiar daea multe inca nu Ie inte-
legeam, totu~i ma puteam deja orienta in lumea inconjuratoare.
Una dintre lacunele din cercemrile mele 0 reprezentau filo-
zofia indiana ~i cea chineza. De ce trebuie sa renunti la toate
dorintele, ca sA fii fericit? De ce filozofia indiana considera
toata lumea inconjuratoare drept 0 iluzie? De ce gandirea
umana este declarata principalul du~man, cand tocmai
con~tiinta evoluata il face pe om sa fie cu adevarat om? Sa
zicem ea mie imi puteam eumva explica lucrurile acestea,
sistemul mell insa nu Ie putea explica. Din studiile me Ie
lipseau notiuni ca: "viata", "dorinta", "con~tiinta omului". Eu
nu ~tiam daea ele vcr aparea. inteJegeam ca toate valorile
,
umane trebuie concentrate intr-un singur grup, insa nu I
reu~eam acest lucru. A~adar, existau doua notiuni clare ~i I
bine definite: "gelozia" ~i "trufia". Exista intelegerea modului I
in care acestea pot fi invinse, iar bolile generate de ele, inla- I
turate.
Au mai aparut doua notiuni, destlll de vagi. Prima era
moralitatea, iubirea fatAde oamenL
A dOlla notiune era contactul eu viitorul, care se realiza prin
intermediul scopurilor, visurilor ~i idealurilor. Trebuie sa fiu
cinstit: eu n-am izbutit sa vad relatia reciprodi dintre ele. in
cartea a treia am incercat sa inlantui totul intr-un sistem un ie,
lucrul aeesta insa nu mi-a reu~it, Ultimii ~ase ani am muncit la
limita posibilitatilor mele. Sistemul nu era incheiat, dar
functiona. Ma convingearn de aceasta cu fiecare zi. Nu ma
gandeam ca ar putea aparea vreo noua directie pentru
investigare. in orice caz, eram sigur ca, in urmatorii cativa ani,
]5
 --~---"""---[
~...~!
.. !::
~ -
!!!!IE!

1
LISll
t L
-,"",'0->-
~~

~ ,....

IHI se va produce 0 noua bre~a care sa permita cercetarilor

Illele sa avanscze.
~i, pe Illastlra ce eartea a trcia inainta spre sfiir.'?it, ell
priveam tot mai des
"'pre panzele curate din atelierul meu. La
unna urmei, sunt pictor sau nu?
"Oatoria fata de oameni mi-alll faclIt-o, aCLIm pot sa ma
reJaxcz -?isa traiesc 0 viata normala". Astfel gandeam eu la
illceplltuJ primavcrii lui 1996. Aveam un
diidea pace - tema timpuJui. "ghimpe" care nu-mi
Simteam insa ca e peste puterile
mele, de aceea m-am Jasat paguba~.
vreull an ~j jumatate, apoi mai vedem" -"Am sa ma eu.
am hotarat odihnesc
Timp
de vreo Juna, am trecut U~or Cll vederea tot ce era legat de
cerceUiriJe mele. Apoi s-au declan~at acele evenimente care
m-au facut sa tresar agitat .'?isa uit de pJanurile
Informa~ia nOlla vine adesea sub forma mortii sau .'?ivisuri/e
a unu; me Ie.
.'?irde
ncnorociri. Am Inceput sa primesc aceasta informatie noUa In
primavara al1l1Jui J996.
Eu Imi scriam cartile ca sa Ill! Ie repet pacicntiJor de fiecare
data unul .'?iacela~i lucru. 0 informatie foarte simpJa, la prima
vedere, era adesea asimiJat<'i eu multa greutate. La Inceput am
vrut pur ~i simplu sa dactilografiez un articol, pentru a-I
IIl/11an3 pacielltiJor mei. C<ind am Inteles ca toti au nevoie de
aceasta informatie, a/11decis ca e timpul sa tipMesc 0 carte .'?i,
peste catva timp,
s-a ivit aceasta ocazie. Apoi am V.1zut ca
infonnatia expllsa in carte este echivalenta cu 0 consultatie.
Trebuia sa precizez doar detaJiile. Atullei am hotarat sa se~iu
In carti cat mai Illult din eeea ce ~tiu. pentru ea pacientii sa se
lecuiasca singuri, iar mie sa-mi revina doar cazurile eXlrem de
difi<.:ile.
A~a s-au brodit lucrurile ca eu fie nll luerez deloe, fie
lucrez eu intensitate maxima. Daea nll fac un salt calitativ
inainte, atllnei dind ma ocup de ceva, oeupatia devine neinte-
resallta pentru mine .'?i0 abandollez. Munea III ritmul eel mai
rapid eu putintii mobiJizeaza toate fortele organismuilli ~i per-
mite aseensiunea la noi niveluri calitative. Eu am lucrat cativa
ani ca pietor decorator. Imi amintesc cum, Intr-o institutie
oarecare, 0 doamna administrator Ill-a anuntat solemn:
Pictorlll dinaillte ramallea la servieill dite eineisprezece
ore, " dar IlU reu~ea Intotdeauna sa Indeplineasea sarcinile cc-i
erau Inercdintate. Pe mine nll ma intereseaza eatll~i de putin
cat timp yeti petreee la loelll de munca, eu am nevoie de
rezlIltate". Peste dOlla saptamani, ea mi-a cerut sa raman la
Icelll de l11unca trei - patru ore.
- Oar ell fae tot ce Imi Incredintati.
- DUl11neavoastra Insa petreceti la loelll de mundi nu mai
mult de 0 ora.
- Totll~i eu 0 scot la eapat eu tot luerul.
- Eu insist ca dumlleavoastra sa ramaneti pe loc pana la
pranz - i.Ispus ea.
- Adresati-i, va rog, aeeasta eerinta eelui care va veni III
locul meu, - am raspul1s eu .'?iapoi mi-am dat demisia.
Ei bine, acest stil de luCfu s-a dovedit a fi extrem de
Ilecesar.'?i util, atullci dind am Illeeput sa luerez Ja cartile mcle.
Informatia expusa in prima carte a~ II plltut-o expune in cateva
tomuri mari, dar am izbutit s-o cOlllprim palla la di!nc!i'iunile
unei bro-?uri. De aceea, perceperea imediata a cartilor mele
poate II dificilii. in schimb pot avea loe trallsformari impor-
tante ~i, aClll11,cand l11isc spLine di dupa lectura eartiJor me Ie

16

~ \
~
"GH. ASACH'"
 u
---'''--:>~I
~"ii g.
<:CE-E-..o:: ~
-
-=
I!!!!!!!!!I!I
~

1
-
-)..'...~"';' -~ J..
HSll

"..

caracterul se schimba in mod radical. ell nu ma mai mir. Nu Trecutul este material. Viitorul este spiritual. Ceea ce
ma mir di mlilte boli trec. Acum ma mira mai mult daca ele nll nlll11im materic este una dintre forl11ele timpului. Aceasta for-
trec. Dupa aparitia cartii a treia. eu socoteam ea la mine la ma se nUl11c-?te"treeut". Ceea ce numim ,.spirit", "bioeamp",
consultatie trebuie sa vina oameni, practie, sanato~i. "spatiu" este de asemenea 0 forma a timpului, care se numqtc
Intr-adevar, la consultatie au inceput sa vina oameni ale ,.viitor". Viitoml este spiritu~1. Trecutul este material. Prezen-
caror caractere, sanatate ~i soarta se sehimbasera. Ei vroiau sa tul este !?i material ~i spiritual. lubirea da na~tere spiritului.
se convlllga ca actioneaza coreet ~i sa-~i satisfaca dorinta de a Spiritul da na!?tere materieL Materia tinde sa se contopeaserl Cli
ellnoa~te. lata insa ea, putin cate putin, au inecput sa apara spiritul !?isa se intoarca la iubire ~i la DUl11nezeu.
paeienti la care totul era curat, din punctul de vedere al
cercetarilor me Ie anterioare, dar se ivea ceva nou. ~i acest nou De la ce incepe viata? De la ceea ee numim "homeostaz;l".
s-a dovedit a fi mult mai gray ~i mai periculos decat ancorarea Regimurile spatial, material ~i energetic se modifica. in in.
In relatii, din care rezulta gelozia, ~i decM ata~area de teriorul eelulei insa schimbarile decurg potrivit unei scheme
aptitudini, intelect, perfectiune. In clasificarea mea, acest feno- complet diferite. Interactiunea materiei. spatiului !?ienergiei in
men purta numele de "ata~are de viitor". lar eu, din cine ~tie ce celliia sc deosebe~te de proeesele analog ice din exterior. Adica r

motive, nu puteam s-o Inlatur. Ma intorceam iar ~i iar la procesele temporale din eelula se deosebesc de procesele tem-
aeeasta tema. Pentru a nu ne ata~a de viitor, este necesar sa nu porale din mcdiul inconjllriitor. Pentru ca celula sa supravie-
ne fixam pe visuri ~iplanurLTrebuie sa intelegemca totul este tuiasea In mediul inconjurator, ea trebuie sa controleze starea
determinat de vointa divina, iar vointa noastra este eeva materiei, spatilllui ~i energiei Injurul sau!
seculldar. Eu tot intreprindeam noi ~i noi incercari de a invinge Sa ne intoareem din nOli la seria initiala. lubirea da na~tere
viitorul. Insa Oll-mi izbutea nimic. Cu dit mai multa iubire ~i structurilor informationale ale biocampului, adica spatiale.
euno~tinte oferi. ell atat mai multe iti vin. De aceea, tocmai in Informatia. transformandll-se in materie, da na!?tere energiei.
timpul conversatiilor -?iconferintelor, mi se dezvaluia, mai Energia se transforma in materie, materia tinde spre acumll-
freevent deeM oricalld, 0 noua percepere a problemei. ~i iata larea energiei .}i a informatiei. Controlul !?i interaetiunea ell
ca. la 0 cOllferintatinuta in una din CaseIe de cliitura, eu structurile materia Ie ~i spirituale inseamna detinerea valorilor
explic: materiale !?ispirituale. Cu cat este mai 1nalt gradul de evolutie
- Filozofia indiana spune ca timpul se atla la baza lumii al organismului, cu aHlt mai inalt este gmdul de control asupm
inconjuriitoare, timpul na~te totul. Timpul se imparte in treclIt, timpului ambiant, adica asupra spatiului ~i materieL Dar
prezent ~i viitor. valorile spirituale -?imateriale sunt remcute dill nou, 111fiecare
fraqiunc de secunda, de sentimentul iubirii. Atullci c3nd scara

IR ]9
 QU
r-I
§:!h]'. ~ --
j::Q!-!-1:: U ~
- L - UIILl
-.o ;.»~"- ............ - --
"...

valori/or materia/e $i spirituale depa$e.'?terezervele de iubire.

acest proees, eu atat apare 0 mai mare cantitate de materie, cu
ineep sa apara ce/e pe care Ie numim bolile, nenorocirile orga-
atat mai mll]te interconexiuni se formcaza in interiorul ci ~i eu
nisll1ului. Atunci survine oprirea acumularii de valori mate-
atat mai intcligenta devine materia. Animatul se deosebe~te de
riaIe $i spirituale $i activarea orientarii spre acumularea iubirii.
inanimat printr-o mull mai mare densitate a timpului, prin
Cand valorile Illateriale $i spirituale ating anumite proportii,
concentratia acestuia. Oar aceasta densitate cre~te nu datorita
rezcrvele de iubire trebuie sa depa.'?easca 0 anumita limita.
sporirii expansillnii spatiullli $i a cantitatii de mater ie, ci
Atunci spatiul ;;i materia se comprima intr-un sillgur punct.
datorita eonexiunilor informationale, adica datorita amplifi-
treclltul, prezentul $i viitorul de asemenea. TotuJ se transforma
dirii aspectlllui rational. Pe masura ee evo]ueaza, Universul
intr-un timp primordial ;;i revine la cauza primara. Cu dit omul
trebuie sa devina tot mai rational, iar eon~tiinta individuala,
poseda 0 cantitate mai mare de valori materiale;;i spiritllale. eu
unindu-se treptat in forme de con$tiinta eo]ectiva, Illand treptat
atat mai considerabil este controlul lui aSlipra treeutului $i
amploare, trebuie sa atinga proportiile UniverslI]ui.
viitorului. a data ce exista anllmite limite ale materiei ;;i
Intrueat Universu] a aparut ca 0 entitate unitara. con~tiillta
spatiullii $i dimensiuni maxime ale lor, rezuJta di exista 0
colectiva ~i cea individuala aJcatuiau, ]a 'inceput. un tot unitaL
dimensiune maxima a timpului. Atunci cand timpul personal al
Pe Illaslira ce Universu] evo]ueaza, diferenta de potential
unei fiinte vii ajunge egaJ cu timpuJ-limitii, cielul evolutiei se
dilltre con~tiinta co]ectiva ~i eea individuala ere~te. Oar, Cli dit
incheie.
mai depm1e inainteaza procesul, cu atat mai mult Incearca eu-I
individual sa concentreze in sine lumea inconjuriitoare .-;i eu
Universlil a aparut Ja inceput ea un tot unitar, un organism
atat mai mlilte selTIne de con.-;tiinta eoleetiva Incepe el sa
lInic. Aceasta lInitate se mai pastreaza la !liveJ subtil. Fiinte vii
manifeste. Universul, continuand sa se diJate, incepe sa se
.'?iobieete inanimate, care aparent sunt absoJut diferite. aJca-
com prime. Atunci eand con~tiinta individuala a tiecarei fiinte
tuiesc, Ja nivel subtil, un tot unital'. De aceea, orice obiect sau
vii ajunge la proportii]e intreguilli Univers. con~tiinta indivi-
fiinti'i dill LJnivers constituie 0 unitate absoJuta ell acesta in
duala ~i cea eolectiva se transforma intr-un tot unitar ~i ciclul
plan subtil. Cu aJte clIvinte, oriee unitate material-spatialii,
se incheie. Insu~i proeesuJ evolutiei Universu]ui reprezinta un
indiferent de dimensiunile ei, contine 0 informatie eompletii
proees ell il11pulsliri $i oscilatii de la material la spiritual ~i
desprc tot Universul. De aceea se poate afirrna ea Universul
invers. Con$tiinta reprezinta sUllla aspectelor material $i spi-
este structurat pe principiu] hologramei. Universlil a luat fiilltii
ritual, avand ca baza aspectul senzorial. Evolutia eon$tiintei
ca un illlpuls info-senzoriaL ea eeva ineoll$tient. EI poate
cuprinde .3clape:
revelli la eauza prilllara, transformandu-se in contrariul sall.
Primu] impuls - amplificarea scntimentului iubirii.
Spiritul di'i na$tere materiei. Cu cat mai departe evoJueaza
AI doilea impu]s - aceentuarea aspectului spiritual.

20
21
I
I
;,;;r --~.:
\
;Jh].
1%:l1-1-.E
t:
~
--=
-~
w
=
,"-
> -.,...
- -.-
~- LUlll

"..

II, AI treilea impuls - a:-;pectul

1 material logic. Pentru a intelege ceva, trebuie sa l1e intarim intuitia. Pentru a
1 Cli alte clivinte, mai intai iubirea, apc; intuifia ~i pc urma
logica. NOlla conceptie distruge vechile strllcturi logice. ne intari intuitia, trebuie sa ne intarim iubirea fata de lumea
dar. distrugerea structurilor spirifuale, A~a- inconjuriitoare. lar pentru a He intari iubirea fata de lume, tre-
destabilizarea lor este de buie sa ne intarim iubirea fata de Dumnezeu!
a~el11enea 0 forma de percepere a Iloului. Prin urmare, ~i
dlstrugerea, destabilizarea
scntirnentului de iubire fata de lumea
inconjuratoare reprezinta 0 conditie necesara a cunoa~terii. Cu in cartea a treia, eu am incercat sa clasific toate valori Ie
cat mai mare este saltul pc calea cunoa~terii predestinat 1IIlui umane in trei categorii: valori materiale, valori spirituale, care
0111,ell atat rna; profunda este prabll~irea tuturor terneiurilor, cuprindeau relatiile, aptitudinile .'?iintelectul, .'?ia treia cate-
pc care el trebuie 5-0 suporte. ~i. ell dtt mai puternica este in gorie, pe care eu 0 numeam "iubirea fata de oameni ~i fata de
aceasta situatie iubirea fata de DUI11I1CZCU,
Cli atat mai neesen- lumea illconjuratoare". Apoi a devenit ciaI' ca iubirea fata de
tiale devin pcntru 0111il1veli~ul sau fizic, material, structurile oameni ~i fata de lumea illconjuratoare reprezillta un strat mai
sale spirituale, poten(ialul sau senzorial, cu atat mai sigur va subtil al valorilor spirituale, care sta la baza atat a relatiilor, dit
accede ella un nou nive/. Fiecare 0111,ca de altfel fiecare fiinta ~i a intelectului .'?iaptitudillilor. Mai tarziu a devenit cIar di
vie, are un model al IUlllii inconjurMoare. tocmai aceasta este forma de contact Uirgit Cll viitorul. in acel
are proportii mai mari, dar ~i mai multa Modelul
inertie. senzori~'
Modelul moment, ell inca nu .'?tiamca aceasta tema este cea mai peri-
ration~1 are proportii mai mici. dar 0 viteza de adaptare ll1ai culoasa ~i ca ata.'?area de contactlll cu viitorul reprezinta cauza
mare. Insa, oricat de perfect ar fi modelul principala a maladiilor psihice grave, a callcerului, sterilitatii ~i
lumii inconjuratoare, el va avea intotdeaunarational-senzorial
limite. A~adar,al a morti i subite.
es~e inevitabila ciocnirea, conflictul cu lumea inconjuratoare,
prill urmare - agresivitatea
~i bolile. Singurul model real al
IUl11iiinconjuratoare
reprezinta cunoa~terea lumii prin
"
intermediul cauzci primare, adidi prin intermediul tubirii fata
de Dumnezeu. Atunci ciind aceastii iubire detine prioritate~,
intr-o situatie critica, con.'?tiinfa, intrand in conflict Cll lumea
inconjuriitoare, nu se prabu.'?e.'?te.
nu moare, ci se restructureaZc1,
ridicandu-se la noi niveluri. in consecinta, boala, necazul,
I~enorocirea sunt semne care arata ca modelul lumii inconju-
ratoare pe care ni I-am creat nu mai corespunde
realitatii.

22
 u
.-r-,
:Hii~
ccq-q-..<:; ~
u ~
-
- LI91.<:
...;..:,.r;:.-
~ ,....
II'
II!
cartile dUITIlleavoastra, ce Ill-a Impiedicat sa m.1 vindec
complet?
I Privesc prin ea ~i ma gandesc, oare cati oameni se afla in
! I,
VI ITO R U L
acest moment In aceea~i situatie? Cei pentru care informatia
11

I expusa in cartile mele constituie poate unica speranta ~i ~ansa

Pacicnta statca in fata mea.
- Pentru inccput am sa va rclatez povcstea mea
ea. in lInna Cll ditiva ani s-a descoperit
-
ca am cancer.
a SpliS
tarzill s-a clarifieat di praceslll de mctastazare inceplIse deja
~i era destuJ de avansat. Tratamcntul n-a dat vreun rczultat
dcosebit. Apoi mi-a eazut In mana prima dllmneavoastra carte,
dupa care ~i cclelaJtc doua. Am avut noroc: ceca ce am
cumparat nu crall Ili!?te falsuri dupa cartile dUllllleavoastra. La
Ncw York ~i ill altc ora~e, falsificarea de carti este tot atat de
r.1spandita ea !?i in Rusia. Dupa ce am citit cartilc
ncavoastra. pc corp mi s-au dcschis rani ~i dill ele a ineeput sa
curga sange !?ipurai. Dupa un timp oarecarc am simtit ca sunt
sanatoasa. AicL la New York, japonezii lucreaza eu aparatura
de diagnosticare cxcclcnta. Ei folosesc eomputereJe ~i des-
eopera destul de rapid eelc mai mici simptome de cancer. Ei
Ill-au examinat ~i mi-au spus di IlU s-a prod us 0 vindecare
completa. Prill urmarc, ceva totu.'?i a l11ai ramas. ~i iata ca am
venit la dUllll1cavoastra pentru a afla; ce l1-am inteles din
de scapare. lar faptlll ca IlU am reu!?it sa illteleg cateva ade-
varuri simple nu Ie va pennitc oamcnilor sa se refaca ~i sa
supravietuiasdi.
- Aveti doar 0 singura cramponare -Ii spun doaml1ci. Doar
0 singura problema IlU a fost rezolvata. Aveti viitorlll inch is pe
Illai Illllit de ] 00%. Cata vreme situatia va ramane l1eschim-
bata, 11-0sa va puteti intrema definitiv.
Mai - Cum adiea viitorlll este Inchis? - intreaba doal11na. Asta
If'
inseamna ca visez prea mult, ca imi fae merell planuri?
- Acest simptom nu este eel mai important - Ii zic - tema
este mult mai compJicatiL
Calm ~i metodic, incep sa-i explic situatia. Peste un timp
oarecare vad cllm biocamplll ei se Illodifica lin, ceea ce in-
seamna ca, de aellm inainte, boala aflata ,.in suspensie", pitita,
va incepe sa ccdeze.
dum-
il11i al11intesc cllm a iC$it la iveala tema viitorului. Totul
ineepe ell senzatia de instabilitate ~i de pierdere a controlului
asupra sitllatiei. NOLia ni se pare ca apreciem totul Cll ajutoruJ
logicii $i al gandirii. insa gandirea IlU este viabiJii tara simtire.
lar dacli simturile nll l1e ofera 0 adaptare minima la lumea
Illconjuratoare, cOIl~tiinta devine nesigura, apare frica. Cand
invatam sa condllc l11a~il1a,aveam 0 teama teribila ~i tnigeam
mereu Cll ochiul Ja instructorul care ~edea aliituri. Oar iata ca,

24
25
 --"'--.1
u ~ i1.e. ....
iJ
...--
i:tIE-E-,E
II!!!!
.~ - 1 H9LZ
_.,,;.-:--.
~ r-

pentru prima data, am urcat In ma~ina de unul singur ~i am

ilogic. veti fi injosit de Ullagent de circulatie. Personal mi-am
demarat. ~i peste un minut a aparut senzatia ca fac aeest lucru
trasat pentru totdeauna 0 regula care se cere respectata dind te
de-o viata. Am apasat pe accelerator ~i, de atunci Incolo, am
a~ezi la volan. Ea este compusa dill patru punete: II
condus mereu cu viteza maxima. Peste un timp oarecare du-
Primul - sa ai cOllsideratiefata de pietoni.
ceam cu ma~illa 0 persoana. Dupa zece minute de mers, acesta
AI doilea - sa ai eonsideratie fata de ~oferii de pe ~osea.
ITI-aIntrebat prudent
AI treilea - sa ai consideratie fata de inspeetorii politiei
- De catii vreme conduceti?
rutiere.
- De douii-trei IlIlli- i-am raspuns.
AI patrulea - sa ai eonsideratie fata de semnele de eirculatie.
EI a tactl!, apoi a adaugat
Am eonstatat dupa aeeasta ea-mi vine mult mai u~or sa
- Probabil, caracterul explicii totul.
!,)ofez.Simteam ca. ill cazul ill care aecidentul totu~i s-ar pro-
duce. pagubele ar fi Cll 111l11t mai mici decat Intr-o situatie
in prim3vara anlilui 1996 au illceput sa mi se Intample
obi~nuita.
lucruri ciudate. Incepuse sa-mi fie frica sa ~ofez. Imi amintesc
Peste un an am fost victima lInui accident de circlilatie ~i
ca, intr-un interval de cateva zile, reu~isem sa creez de trei ori
numai printr-un miracol n-am fast ranit. Mai tarziu am analizat ..
conditiile pentru Ull posibil accident rutier ~i doar din pura
aceasta intamplare. Am Ineeput sa franez la cotiturii, de~i
intamplare ma~il1amea nu a fost lovita. Curios lucru, la nivellil
vedeam nisipul de pe marginea drumului. Cfind vehiculul a
ratiunii vedeam ca situatia este critica, dar asta nu schimba
inceput sa derapeze. a trebuit sa apas pe frana tara sa debreiez,
nimic. Atunci cand simturile nu ofera 0 evaluare corecta a
pentru ca ma~ina sa-~i mentina stabilitatea. ~i atunci am intrat
situatiei, ratiunea te poate salva doar Intr-un singur caz din
eu rotile din stanga intr-o biiltoaca, pe fundul careia era noroi.
patru - cinci.
In astfel de cazuri, ma~ina scapa de sub control. Regula de
Am incercat sa ~ofez cu mai multa grija, insa sentimentul
bazii a fost respectatii, eu toate acestea, accidentul s-a produs.
de sigurantii IlUaparea. Cand am illceput sa conduc ma~ina, am
Am cazut pe ganduri ~i am adaugat un al cincilea punct:
ohservat eit de mult este legata starea afectiva de incidentele "Sa ai
consideratie fata de drumul pe care circuli. indiferent in ce
de pc ~osea. Daca se Intampla sa ganditi urat despre pietonii -
stare se aflii".
care va deranjeaza, lucrurile se pot star~i cu accidentarea unui
Mai tarziu m-am convills de Ilenumarate ori cii laudii-
om pe strada. ~i asta se va intampla tara voia dumneavoastra.
ro~enia ~i inful11urareape ~osea sunt calea cea mai directii spre
Dadi v-ati gandit cu aroganta la Ull agent de circulatie. daca
traumatism ~i sinucidere. Starea noastra afectiva determina, cu
I-ati Injosit in sinea dumneavoastra sau cu yorba. atunei, In
mult timp Illainte, daca se va produce un accident de circulatie.
dccurs de cateva zile !,)i.pe deasupra, absolut nejustifieat ~i
precum ~i gravitatea lui.

26
27
 -t-::::::

~ §~ s-
~
<>. --
C:If E (;
~
H9a
~ r-

Acest precept J11-aajutat In primavara lui ]996, de~i sim-

salvez viata unuia dintre paciciltii Illei. Acesta avea cancer la
team ca ceva Illi e in regula cu viitorulmeu. Pe l1ea~teptate, a
plamani. EI indeplinea tot ce-i spuneam, dar starea lui continua
aparut 0 sllrprinzatoare stare de sfar~eala. Pierdcam din puteri,
sa se inrautateasca. Ceva din caracterul ILiinu-i permitea sa se II
ma clatinam de-a dreptlii. Am cereetat, ca sa vad In legatura eu
schimbe. EI insa constituia doar 0 parte dill problema. Sim-
ce Illi se Intalllpla toate acestea. Rasplinslil care sosea era inva-
team ca-mi scapa ceva, ca ILinee ]a suprafata ]ucrurilor. CLI
riabil: In legatura Cll alte lumi. In mine se producea 0 puternica
toate stradanii]e me Ie. bolnavuL incetul cu incetu], se stingea.
perturbare In raport eu alte lumi. Fiindca veni yorba, ~i vede-
Apoi, el a murit.
rea a Inceput sa-Illi sliibeasca. dar slabea intr-un mod oareculll
Dupa ce a aparut cea de-a treia carte, am tinut 0 eonferinta
ciudat. Periodic. puteam deslu~i chiar ~i cel mai marunt text,
la Moscova. Apoi m-am ocupat de pacienti. 0 doamna mi-a
uneori Insa palla ~i caracterele mari incepeall sa-mi pluteasdi
povestit ca tata] ei a avut cancer pulmollar.
In rata ochilor. Ca gravitate, situatia se asemana Cll cea des- "A inceput sa se
roage, sa-~i bea urina .}i, peste un timp oarecare, boala a
crisa In cartea a doua, dind alll Incepllt sa orbesc. Acul11 !nSa
disparut" - povestea ea. Totul pare simplu, dar de ce unii In
totul se petrecea Illai lent ~i ]a 0 scara mult mai mare. Aveam
situatia data se vindeca. iar altii nu? Exista cazuri cand cineva,
senzatia ca sunt ca 0 Illusca ce se zbate prinsa in piasa.
afland ea are cancer, i~i schimba atitudinea fata de lumea r
Simteam ca nu voi ti in stare sa suport ceea ce venea acum I
Inconjurfitoare. renunta la carne. adopta un regim alimental'
peste mine. In clipe de grea cumpana, omul poate supravietui
drastic ~i se insanato!?e~te. MLilta ]ume ~tie ce este macrobi-
uitand de sine ~i concentnlndu-se la a-i ajuta pe altii.
otica. 0 alimentatie corecta a contribLiit adesea la vindecarea
Cand simtcam ca situatia e tara ie~ire. m.1 l.1sam tot mai
afeqiuni]or canceroase. ClI toate acestea. la New York m-a
mult absorbit de activitatea mea de vindecator, astrel. salvand
vizitat lIllul dintre cei mai ferventi admiratori ai acestui curent,
pe a]tii, 111.1salval1l pe mine. Cand te zbati sa-i ajuti pe altii, ti
~i e] avea diagnosticlll: cancer la laringe. Sotia Llnuia dintre
sc reveleaza acele rezerve interioare care nu funetioneaza
promotorii alimentatiei corecte a murit de callcer, iar tumorile
atunci eand incerci sa te ajuti pe tine. Acum insa aceasta
fiicei acesteia erall tratate eu apa magnetizata ~i alte metode, ~i
strategie Illl-mi era de nici un folos. 1n propria mea viziul1e.
nu Cll ajutorul dietei. Prin urmare. dieta, urinoterapia ~i alte
viata imi era demult asimilata unei partide de ~ah, iar eu 0
metode de tratamcnt creeaza doar Ull cadru care sa eontribuie
urmareal1l pardi dilltr-lln punct exterior. Ins3, de aceasta data.
la restructurarea interioara a olllului. De ce. cand unii o81lleni
simteam ca adversarul l11a depa~e~te Cll mult ca forta. Ca ~i
se adreseaza /ui Dumnezeu, rugaeiunile lor ajullg la destinatie.
altadata. incercalll sa fac ceva. dar vedeam cum intreaga COI1-
iar ei se vinded'i? De ce rugaciunile altora IlU sunt auzite de
structie se naruie cu incetul. Asta se Intalllpla cam pevremea
Dumnezeu? De ee unii o8meni nu sllnt in stare sa sc roage, iar
aparitiei ce/ci de-a treia diqi. In acea perioada ma zbateam sa
altii Illi vor?

2X
2')
 QU
~

!
~~
~E-~.E
0. I<:
;5
-
!!!!a
- 6.-
L~9L~

~
~
"..

Pe atlillci nu ma vedeamin stare sa dau un raspullsclar la f

Intrllcat problema cea mai serioasa este generata de ata-
II
aceste intrebari. Eram con~tient de un singur lucru: esteputin f:
..~ ~area de valorile spirituale, rezulta urmatorlillucru: cu cat m~i
probabil ca cel inrait ~i orgolios sa se vindece adresand ru-
{~ intlexibila este orientarea clliva spre aptitudini, intelect, can-
gaciuni Illi Dlimnezeu. Se intamplii ca in exterior omuJ sa fie $'
deja pregatit pelltru schimbare, insa sutletul Jui sa se impo-
t era, cu atat mai grave vor fi traumatismele suportate de sutlet

triveasca. 111aceI moment, el fie cedeaza acestui sentiment t !;Iiell atat mai rau se va simti persoana
sfant.
respectiva in Jaca~lIl

aparcnt ~i, in acest caz, este putin probabil ca ceva sa-J mai
Una dintre pacientele me Ie mi-a relatat 0 istorie ciudata.
salveze, fie incearca, in dureri ~i chinuri, sa simta in orice f Fiiea ei a absolvit ~eoala eu medalie de aUf. Invata exce-
imprejurare ca vointa sa. con~tiinta ~i eJ insu~i sunt secundari,
lent a fost admisa la faeultate tara vreo dificultate. La univer-
iar iubirca de Dumnezeu - primordia Hi. Un tanar mi-a spus
sita;e era printre studentele cele mai bune. In toata aceasta
odatii dupa conferinta:
perioada, ea nu a mers niciodata la biserica - nu ~tiu cum se
- Cand 3 inceput prelegerea, am simtit cum ceva ma
explica, dar nu reu~ea. lata insa ca, in allul al treilea de faeul-
impinge afara din saULAbia de-am rezistat. lar la sfar~it, dum-
tate, ceva a ineeput s-o atraga intr-acolo. Ea a intrat in biserica,
neavoastra ne-ati propus tuturor sa ne rugall1 in tacere. Pai, iata ...
a zabovit inauntru, tara sa simta 0 schimbare radicala sau vreo
ca IlU am fost in stare sa ma rog, pardi mi se lipise limba de
durere fizica deosebita, A avut doar senzatia de u~oara "plutire".
eerul gurii.
Apoi a intervenit brusc 0 inrautatire a starii psihice. dupa care
- Sufletul dumneavoastra este ata!;lat in mod excesiv de
ea a ajuns la ospiciu.
valorile umane - i-am explicat - aveti prea multe exigente,
- La ora actllala - povestea doamna - fiica mea este prac-
mai ales fata de propria persoalla. Dispretul fata de sine,
tic invalida. Spuneti-mi. ceea ce i s-a intamplat a fost sau nu
nemllltlimirea de sine sunt, ~i ele, forme ale trufiei. Inainte Illl
legat de vizitarea bisericii? - m-a intrebat femeia.
03meni Ii se face rau in biserica. Apoi
intelegeal11 de ce 11111ltor
- A fost. Axarea pe valorile spirituale, pe intelect, pe apti-
l11i-am dat seama: ill laca!;lul smnt are lac umilirea valori/or
tudini !;Iicariera depa!;lea la tanara fata de sute de ori iubirea
1Il11ane,iar in subcon~tient este introdllsa informatia despre
fata de Dumnezeu. Daca eaar fi frecventat laea~ulstant de la 0
caracterul lor secllndar. $i, Cll cat sufletul este mai puternic
va'rsta frageda ~i ar fi fost invatata sa se roage lui Dumnezeu,
ata~at de ele, Cll Mat mai dureros se desta~oara procesul de
atllnci. in mod firesc, i-ar fi fost oprita, de sus, rapida dez-
Ilormalizare. lar daca omul, intrand in Jaca~ul stant, nu este
voltare a inteleetului ~i a aptitudinilor. orientand-o illcetul cu
acordat la 0 stare suprema de seninatate, atllnci agresivitatea,
ineetul spre iubire. Daca ill1pulsul de a face eariera. de a-~i
care izbucne~te in timpul unor astfel de mutatii, se reintoarce
dezvolta aptitudinile s-ar fi dovedit prea puternic, atunci aceste
Ileintarziat aSLIpra lui. dand na!;ltere lInor probleme grave.
aptitudini i-ar ti fost pur ~i simplu blocate, preschimballd-o

30
31
 ~I
~u
Q ~+:::::
E..:..; i:i. ~< -
-"-""""'"
-==-
~~~.E 2i

, - L~9a:
;;...;:;::"-'i;1.,~ ,.. .--I... ""-- -.--
"..

intr-o fiintii saraca cu duhul, pana in clipa in care tanara i~i va

fi cuJtivat 0 justa orientare spirituaJa. Cand trenul a atins viteza pentru Creator Cll cat mai multa fericire va simti, dar, mai
.o;;i

maxima, virajul in direqia eea bumi se poate solda cu 0 catas-
trofli. Fiica dumneavoastra era sortita mOI1ii ~i lipsei urma~ilor
~i, pentru a dobandi ~ansa de a supravietui ~i de a avea eopii,
ea a trebuit sa piarda ceea ce a determinat inceputul distrugerii
sufletului ei. Aceasta cale este oricum inevitabila ~i, eu cat mai
devreme pa~e~ti pe ea, eu atat mai fericit devii in eele din
urma.
Cred ca femeia m-a intcles ~i a simtit cum trebuie sa se
roage, pentru ca fiiea ei sa se vindece. Totul pare foarte sim-
p.'u: o~iee s-ar intampla, pastreaza-ti iubirea de Dumnezeu; fie
~I un smgur strop, incearca sa-I retii in suflet atunci cand incep
necazurile. Nu .o;;tiude ce, dar putini oameni reu~esc acest
lucru.
Abia peste un timp oareeare am inceput, putin cate putin, sa
inteleg despre ce este vorba. Omul, in dnmul lui spre
Dumnezeu, parca ar urca ni~te trepte. EI nu mai depinde de
treapta pe care a lasat-o in urma, ei depinde de cea care .ii sta
in fata. ~i, ea sa uree pe urmatoarea treapta, el trebuie sa
traiasca un timp oareeare eu imaginea ei in suflet, sa 0 simta,
sa vada in ea un seop. Acest proces este inevitabil. Oar, ime-
diat ce 0 vaJorifica, se obi~nuie.o;;teeu ea .o;;iii apare senzatia de
stabilitate pe aeeasta noua treapta, el, jnevitabiJ, cade de pe ea
.o;;iastfel pierde Jegatura cu treapta din fata, nemaifiind totodata
legat de cea pe care a lasat-o deja in urma.
~i iata ca, in acest moment de dezintegrare a existentei, in
ee masurii se va stradui omul sa pastreze sentimentul de iubire
ales, ell dit mai puternic va fj atluxul de iubire in sutletul lui
atunci cand va veni in contact Cll noile valori lImane, eu atat
mai apriga va fi durerea pe care va trebui s-o Indure peste un
timp oarecare pentru a nu se ata~a suflete.o;;te de ele! insa una
sunt suferintele, ~i altceva sunt chinurile. ~i, 111masura In care
omul este pregatit sa apere .o;;isa pastreze sentimentul de iubire,
In aceea.o;;imasura eatastrofa devine 0 competitie in care olTlul
se perfcqioneaza, iar nenorocirea se transforma Il1tr-un exerci-
tiu de Intarire a forte lor.
ClI eat omul este mai puternic, eu cat este mai ridicat
nivellil Illi de con.o;;tiinta, cu atat mai mici sunt ~ansele lui de a
sllpravietui, atullci cand orientarea lui interioara este gre~ita.
Din pacate, parintii se gandese, eel mai adesea, cum sa f'
dezvolte la copiii lor doar ace Ie calitati care sa Ie of ere aees-
tora un succes imediat.
Dupa dit se vcde, pentru ca omul sa-.o;;imentina propriul
statut de fiillta umana, pentru ea el sa devina .o;;il11ai uman, e
nccesar sa i se rcpete cat l11aides ca el este om doar in exterior,
pe cand sutletlillui este Divin, iar acest Divin este alcatuit din
iubire eterna. Precum albina aduna miere, astfel ~i OInul se \
na.o;;tepentru a aClll11ula in suflet acest sentiment. ~i, pe cat de
real va resimti omul sentimentul Divinului in suflet, pe atat va
deveni rnai uman.
Revin la tema timpului .o;;ila tema viitorului.
in aprilie 1996 am fost rugat sa ajllt 0 persoana. Trebuia sa
111adeplasez la aceasta la spital. Cand am atlat ea este yorba de
un om de afaceri ~i inca unul foarte important, am hoHin'it sa

32
33
 u :;JE~]' "
~~~.<:: ~ ~
-
F~~~,
: H9lZ

-- ?-

I1lImerg. De eele !TIai!TIulteori, este inutiJ sa tratezi astfeJ de

oameni. Ei sunt obi~nuiti sa faca orice, CLiexceptia unui - Sine, atunci cate $ans"eam de a supravietui, daca incep
singur /ucru: sa se schimbe ei in~i~i. Mentinandu-se un timp Jucrul asupra mea dupa metoda dumneavoastra.-?
oarecare pe pozitii de lideri ;oi vazand ca vointa, con;otiinta ~i - Cam ~apte procentc. f
intelectul Ie-au permis sa obrina tot ce ;oi-au propus, ei nu-;oi - Oar este foarte putin. r
mai dau seama ca, din clipa in care sentimentul de iubire
- LJneori ~i ~apte procentc inseal11l1afoarte muJt.
inceteazii sa Ie mai alimenteze, ~i Cllaceasta al11incheiat discutia. I
vointa, con;otiinta ;oi intelectul
se transforma intr-un
,~juvaf'. De aceea. dadi 0 astfel de per-
soan a apeleaza totu~i Ja mine, 0 face fiindca vede in mine Cand mi se adreseaza un bolnav de cancer ~ima intreaba
doar un remediu la moda, 0 pastiJa, pe care 0 va intrebuinta daca, dupa consultarea mea, Illai poate merge ~i pe la alti
in paraleJ Cll alte cinci . medici, ell ii raspund di in situatii critice trebuie puse in
~apte tipuri de tratament. Imi am in-
tesc CUIll, odata, am fost rugat sa examinez 0 persoana, care aplicare toate mijJoaceJe, pentru a indrepta lucruriJe. Atat
venise special pentl1J dieta, cat ~i medicamentele, chimioterapia ~i tratamentul
aceasta din Canada. Medicii J-au aver-
tizat ea i-au ramas saptamani c.u
numarate de viatiL Se pare ca raze se pot dovedi absolut ineficicnte atunci cand, concornl- I
avea cancer Ja creier. tent, nu s-au produs schimbari in profunzime. ~i dimpotriva,
,
Cand a SUllat la u~a, i-a deschis ~i I-a I
condus inauntru un cunoScut eficienta lor poate fi mult sporita, saLi ele pot deveni superflue, I
de-almeu, care se intampla sa fie
$i proprietarul apartamentului. atunci dind omul deseopera calea eea buna.
- De ce aveti praf pe lustra? - a fast prima intrebare pe irni amintesc cum, eativa ani In urma, 0 doamna venita sa
care a adresat-o pacienrul. ma consulte imi povestea.
Acest amanunt mi~a fost relatat mai tarziu. Cand a intrat - M-am ImboJnavit de lirnfogranulomatoza.
~

Incepusem 0
insa in camera, I-am privit In ochi ;oiam inteles ca In cazul lui serie de ;oedinte de chimioterapie. Rezultatele analizelor nu
nu se mai poate face nimic. s-au ariitat prea incurajatoare. ~edeam mereLi ell frica In sutlet.
- Ce garantii imi puteti oferi, daca vii platesc pentru trata- Oar iata ea mi s-a intamplat sa-mi indrept atcntia asupra \
ment? - a intrebat. copiilor, care sufereaLi de asemenea de cancer. Ointr-o data ~lli
- Nici una. s-a rncLit nespus de mila de ei ~i am simtit in sutlet atata
- De ee? dragoste, incat iTI-am ru~inat de propriiJe me Ie temeri $i
.de
Fiindca, In primul rand, tatul depinde de nemultumirea fata de IUlllea Inconjuratoare ~i fata de mme
dUllll1eavOastra.
de disponibi/itateape care 0 averi de a lucra insailli. M-am gandit: "Ei, atat de Illicuti, trebuie sa Infrllllte
asupra dumnea-voastra In~iva. moartea, iar ell fae 0 tragedie din ce mi se Intampla mie".
Oupa care anaJizele mi s-au illlbunatatit bruse, iar organismllJ
)4

),;

r...:...::;.
........
a dat subit 0 reaetie alergica la chimioterapie. Medicii S-3U
vazut nevoiti sa anuleze tratamentul, insa ell m-am illsal1ato~it
~i tara acesta.
- Pe omul bUll la sutlet Dumnezeu il paze~te - m-am
gandit.
Imi amintesc CUm mi-a telefonat lIn barbat din lakutial
- Spulleti-mi, e necesar Dare sa reclirg la interventie
chirurgicala? - a Intrebat el ~i mi-a explicat situatia. Toata
viati'i S-3 simtit sanatos, Illsa la un examen medical recent s-a
descoperit ca nl! are un rinichi. Dupa aceasta, medicii au Intre-
prins 0 cercetare detaliata ~i au constatat ca rinichiul exista
totu$i, insa este foarte mic ~i sclerozat ~j, judedind dupa tcate
aparelltele, practic nu fUllqioneaza.
- EI vii Illcurdi - au spus medicii. Este mai bine sa-I
extirpam.
L-all internat ill spital ~i all that data operatiei. Insa, in ziua
respectiva, interventia nl! a aVlIt Joe: chirurgul patise ceva Ja
mana. Au al11£1nat-ocu doua saptam£1ni. In zilla operatieL
chirurglll s-a imbolnavit subit ~i, din nou, totul s-a amanat. La
a treia tentativa s-a intampJat aeela~i Jucru.
- M-all externat ~i aellm nu ~tiu dad} sa ma operez.
- Sa n-o faceti - i-am spus. PatoJogia rinichiului dllm-
neavoastra este rezlIltatul blocarii unlli pllternic program de
autodistrugere. In cazlIJ in care ati fi extirpat rinichilil. blocajul
s-ar ti prodlls prin congestie sau prin pierderea completa a
I
lakutia (Republica Saba) - republica autonoma in Federatia Rusa,
In Siberia Orienta/a, in bazinul tluviu/ui Lena, cu capitala Jakutsk.
Aici se at1a irnportante zacaminte de diamallte.-;;i aur.
16
~- -
~§~B-
CH""q,,,,,..<::
u
-
~ !-!!!!IiI
HBL~
..-!'-
vederii.Un programatat de puternic de autodistrugere este
!
consecinta blamarii ~i a dispretului fata de oameni. societate ~i
It
lumea inconjuratoare. Jar dorinta exagerata de a condal11lla0
aveti pentru ca ati fost invatat de mic copil sa dllcet~ 0 viata i!~
conformitate cu anumite principii ~i scopuri, Cll Ideea LIilUI
viitor luminos, iar, cu 0 atare viziune, dorinta de a-i judeca pe
aJtii, apoi de a ucide. devine tot mai puterniea ~i se cOllver-
te~te, in mod inevitabil, intr-un program de alitodist~lIgere..Cu
toate acestea, sunteti din tire un om bun la sutlet ~I, de~1 v-a
fost deforlllata perceptia psihica a lumii, totu~i v-ati straduit sa
pastrati in sutlet bunatatea, de aceea, pe de 0 parte, vi s-a dat
aceasta Illalfonnatie, iar. pe de alta parte, ati dimas s5-natos;
rinichillJ dumneavoastra atrotiat pardi a strans intr-un nod
vizillnea gre~ita pe care 0 aveati asupra lumii ~i care era
illlprimata in pJanul elllotiilor. De aeeea, dadi rini.c~liul!~uva
creeaza efectiv probleme, nu are rost sa va grab]t! Cll mter-
ventia chirurgicala.
Mi-am adus aminte de aeeasta int3mpJare cand ma depla-
sam eu ma~ina Ja spital, la omul de afaceri pe care am fost
rugat sa-I ajut. M-al1l deeis sa merg la el. c£1nd i-am atlat
diagnosticul. Era yorba de cancer pulmonar. "De curan~, lI:
pacient almeu a decedat, iar eu incere s3-1scot la mal pe asta
- mi-a trecut prin minte.
. ~!.
in saJonuJ spitaluilli am dat cu ochii de un barbat palld
chinuit. Era evident insa ea judecata ~i vointa nu i-au fost
afectate.
- V-ati obi~lluit de mic sa va lasati caHilizit de intelect ~i
aptitudini - i-am spus. Acesl fapt va permitea sa obtineti cele
37
 --.....
-
- -=-
~I
+::::: -"(
\
~u ~§'iB-
ClH-E--.E u~

F~~
- L~9a

~ ..,
---I""'

dOfite, sa va dczvoltati. insa, ell cat mai insistent $i mai aprig

va orientati spre intelect $i aptitudini. cu at.h mai dureros era mai mult. Insa starea lui nu se ameliora. Ramanca 0 singura
pentru dUl11ncavoastra orice C$cc. Cu cat mai importame sunt problema: ata~area de viitor.
pentru 0111aptitudinile $i intelectul. ell atat Illai mult el incear- - Nu construiti planuri, nu visa~i, nu va ganditi la viitor-
efi sa tina sub control orice situ3tie, uitand ea voillta /ui va fi ii spuneam lui ~i sotiei Illi.
intotdeaun3 secundara! - Noi deja IlUne mai galldim la nimie, IlUplanifidim ~i nu
Contlictul eu intreaga Ilime $i Cli Universul se amplifica ne cream sperante de viitor - raspundeau ei.
treptat. Dar, intruciit sentimcntul propriei Insa, ori de cate ori II supuneam testului, constatam ca
primordialitati,
preClIl11.'?idorinfa de a supulle medilll Incolljufator, pornesc de parametrii cramponarii de viitor ramaneau tot atat de amenin-
la con$tiin~a $i de la trupul Ilostru, rezulta ca, pentru inccput, tHtori ~i, In acest punet, ma simteam neputincios. Ceva se
I I II, ne va ti distrllsa COIl$tiinta, jar dupa aceea $i trupul. La inceplit ascundea In spatele acestui fapt, dar ce 3nUl11e,nu puteam Inte-
I 1',
apar c$ccurile, dificultatile nejustificate, lege. Constatandu-mi propria incapacitate, am incercat sa atrag
nedreptatile ~i, daca
omul receptioneaza corect aceste semnale de avertizare, el la solutionarea aeestui eaz alti experti. Una din cuno~tintele
II' reu~e~te sa se echilibreze la timp. Oar, dadi in adancul inimii, mele, 0 bioellergoterapeuta de Inalta clasa, mi-a marturisit eu
I
olnul nu renunta la dorinta de a stapani situatia, ci cauta s-o sineeritate: It'
I
I
,I
accentllcze prin sentimentul de iritare ~i nemultumire Indreptat - Nu inteleg. II eercetez de la distanta, ciimpul ii este
Impotriva IUlllii inconjuriitoare, ell rat, in regula, cu toate acestea, energia i se duce.
atunci ,,~treangul" se strange
mai tare.
I

I''I'
I. - Ar fi bine - Ii zic pacielltuilli Simteam ea suprasolicitarile Incep sa depa;;easdi. limita
- sa va reamintiti toate
'Iii e~ecurile, necazurile ~i sa Ie acceptati ca pe un remcdiu. Sa critica. Cli toate aeestea. imi venea mai ll~or sa mor eu, decat
I
I' inlaturati prin pocainta supararea pe lumea sa-I viid pe el cum se stinge ell incetul. Procesul critic din
I
inco'1iuriitoare, pe
cei apropiati ~i pe propria persoana. 1ar rugacillnea ~I
plamani a fost stopat, apoi a lIrmat 0 ameliorare. Plamanii se 1
"

dumnea-in
voastrfi sa exprime clar ideea ca fericirea suprema 0 vedeti purifieau, insa, bruse, au illcepllt sa functioneze mai
.~rost
iubirca de Dumnezeu. rinichii. Organismul a illeetat sa semai impotriveaseabolil. La
Bolnavul m-a Inteles perfect. A Inceput sa lucreze, illsa sfiir~itul lui iulie, el a decedat. Pe masura ce incere3m eu mai
simteam ca el IlU se sehimba In profunzime. Ceva in sutletul multa Indarjire sa-I salvez, observam ca in propriul meu
Illi /llI-i pennitea sa se puna pe sine pe loelll doL dependent de organism incep procese similare. Imi 3mintesc cum, In urma
voin~a Suprema. Camplil lui se restabilea treptat ~i se purifiea, Cll opt ani, la 0 petrecere la care se aflau ~i eativa bioeller-
iar ata~area de aptitudini, illteleet $i perfeqiune se diminlla tot goterapellti, ne al11uzam cu totii fiic3nd diagnosticari. Unul
dintre ei, adresandu-mi-se, mi-a zis pe nea~teptate:
I ~x
'
39
"
.1.
1

,I,
I
 '5u

- far cauza lTIor~ii dumneavoastra vor fi plall1anii.

$tirea IlU Ill-a slirprins. Cu cafiva ani inainte, intr-un inter-
val de nUll1ai diteva luni, tacusem de trei ori pneumonie. in
prill1ul meu an la ~coala ll1ilitara
"Suvorov"2, mi s-a declan~at
suhit 0 broll~ita aClIta, care nu rasplindea nici lInui tratall1ent.
Medicul $ef de la unitatea sanitara mi-a spus, privindu-ll1a pI in
de compasiune:
- Frafioare, se pare ca te-ai ales cu 0 tuberculoza.
Tubereuloza IlU mi-a fast depistata, dar niei medieamelltele
nu-mi ajutau.
Medieii au de~is sa Ill! ma declare inapt pentru serviciul
militar, ci doar sa ll1a readuca la starea obi$lllIita, cine $tie,
poate organismul 0 Va seoate la capat prill propriile forte. ~i,
intr-adevar, peste Un timp oareeare, boala a treeut de la sine.
Mai tflrziu am analizat ee mi s-a intamplat.

Atllnci eand omul Ii blameaza pc altii sau gande$te unIt

despre eL are de suferit ficatul. Dadi a jigllit pe eineva sall
daca supararile /ui
semallifestacuintermitente.calli$te
explozii, atl/nci este afectata inima. Dadi omul se Sllpara des,
$i nu l1ullIai pe cei apropiati, ci $i pe sine, pe circumstante,
sufera stomacul. SUpan1rile de proportii aetioneaza la nivel
subtiJ, in trall$e insesizabile,
dar permanente. $i, eu car mai
amplu este volulllu!
pretentiilor, ell atat mai mare este peri-
colu!. Ncmultumirea
fata de lumea illeOl~juriitoare,
propria 50311,1, permanenta fata de
inacceptare interioara a situatiei
genereaza cele mai profunde sllparari, care, eel mai adesea,

2
~corile militare "Suvorov" - institutii de invatamant mediu ell
profit militar, treapta pregfititoare pentru.
~colile de ~fi~eri,
40
!I
Ii
II
I'
.1
 .--..--
u
--~T
oe:':i[
~~~~
~
G -
=-=
H9LZ
r.:::.;;.,.,.,.~~
~
r-
frica. Frica aparea doar in clipa ceind trebuia sa riposteze
CUIva. ., ~alorile sale, este secundar, iar sentirnentul iubirii de
pumnezeu - primordial. intrucat -,?ipedagogia. ~i psihologia, ~i
Acest sindrom al vulnerabilitatii imi era atat de cunoscut
medicina s-au dezvoltat din ideea primordialitatii valorilor
de parca ar fi fost yorba despre mine. Aveam ~i eu 0 fric~
, umane. rezulUi ca nici pedagogia, nici psihologia. nici me-
grozava sa ripostez, ~i eu imi riscam, din ceind in ceind viata
'- dicin3 nu au formulat 0 eonc~ptie clara asupra omului, asupra
pel~tru a ma convinge pe mine insumi ca nu sunt I~~. i~;
pcrsonalitatii umane. prin urmare, influenta asupra fiintei
ammtesc cum mi s-a povestit despre un baiat pe care II bateau
, cole g ii, adesea fit - .. . umalle se reduce la 0 suma de metode ~i tehnici, care pot
ra IlICI un motlv, din simplu amuzament.
aduce rezultate aparent pozitive, dar cu lIfmari imprevizibile
Acesta doar i~i acoperea fata cu mainile ~i repeta:
pentru viitor. A-,?adar, la ~coala militara "Suvorov", am sdipat
- Doamne, iarta-i, caci nu ~tiu ce fae! de bron~ita cronica acuta datorita faptului ea, in subcon~tient,
Aici fUllcti~l1a acela~i mecanism. Abia cand am inceput sa
v intelesesem: ori accept lumea a~a cum este ea ~i ineep, putin
I~la ocup de bloenergetica am in!eles ca frica paralizanta din
cate putin, sa ma insellillez ~i sa intellsific rezistenta ~i
tllle.r~te cOllstituie un mecallism de aparare ~i dovede~te 0 buna
actiunile energice in exterior, ori acul11ulez tot mai l11ultii
~c~lhbrare a sistemului nervos. Cand m-am maturizat, mi s-a
insatisfactie fata de lume ~i fata de situatia mea, dupa care ma
II1tampl~t de cateva ori, in accese de manie, sa fill pe pllnctul
imbolllavesc ~i mar.
de a lJclde persoana care ma infuriase. Doar printr-o minune
rell!;leam sa
r:a opresc, mai Cll seama cand realizam ca per- Vorbind la modul general, cancerul este boala intristarii.
soana respectlva a actionat Cll 0 totala lipsa de scrupule. Dadi
ac~asta explozie interioara de agresivitate nll este stavilita , Deprimarea. nemultumirea fata de sine ~i de sOal.ta
eehivaleaza, aproape in toate cazurile, eu aparitia bolilor
prll1tr-o paralizie exterioara, se poate produce 0 anihilare fizica '.'

sau e~lergetica. Orientarea excesiva spre proprilll sau eu ~i spre callceroase. ~i, in primul rfllld, sunt predispuse la cancer
persoanele spiritualizate, fiindca autoflagelarea, rcgretarea tre-
~'aloflle le~ate de acesta genereaza sentimentul exagerat al
eutului, criticarea neajunsurilor. inacceptarea IUlllii inconjura-
Imp0l1antel acestor valori !;Ii a eu-Iui, ~i, respectiv, dorinta
toare se manifesta la ei mult mai pregnant decat la altii. "Celor
exagerata de a Ie apara ~i, in adancul sufletului sau, de a lIri. in
.1 vulgari Ii se da bueuria, celor ginga~i Ii se dii intristarea" -
cazl~' dat, starea de illtepenire salveaza ~i sufletul 1?i viata.
spunea Esellin.1. Vulgar este cel orientat cu predidere spre
Astfe!, co~plexul de inferioritate este rezultanta ullui complex
I'
de normahtate. De aeeea, lucrul eel mai important care trebuie valorile materiale. Cel gillga~ este acela pelltru care esentiale
'!
dezvo.ltat Ill! este eapacitatea de a te apara ~i de a ataca, ci -, Esenin, Serghei I\leksandrovici (1895 1925) - poet rus. Cantaret
~

Ii' capacltatea de a fi bland, de a sil11ti ca eu-I omenesc, cu toate al satului ru;. sensibilIa suferintele ol11ului ~i ale vietuitoarelor,
marcat de ireversibilitatea timpului .'jii de pierderea varstei
/',
paradisiacc.
42
43

I
.. QU

- -
t091Z

.- r--I
-if
,'Ii
., ~

i"
slint valorile spirituale. Daca 1115aomul traie~te exclusiv ClI inteles di gandirea in sine este sterila, ea eele mai elegante $i
valorile spirituale, el devine tot mai fragil ~i mai trist, asta in mai subtile constructii logice sunt de importanta secLindara,pe
.",'
I exterior, pc cand in interior cre~te iritarea. lar consecilltele -<\
cand sentimenlul de iubire, seninatatea 5i bucuria sunl
I,
sunt deplorabile. Pentru ca oillul sa poaHi traj deopotriva Cli ~~. esentiale.
J'
'I valorile spiritllale ~i materiale, el trebuie, pentru Inceput, sa I
tra.iasca in iubire. Impulsul mcu juvenil. care m3 orienta spre in primavara lui 1996 i11S3elipele de bueurie erau rare. A
valorile spirituale, era l11tr-atat de puternic, incat. efectiv, nu
I'I aveam ~allse sa supravietuiesc. Simteam cum sutletul mi se
aparut cea de-a treia carte, Cll toate aeestea. problemele me Ie
S-3U inmultit. Am incereat sa derulez cvenimentele, pentru a
I' acopera de tristete ~i nu m3 vedeam in stare sa ma °PUIl intelege fata de care entitati anume aveau loe din partea mea
II acestui proces. M-au salvat cillci ani de Il1Ul1capc un ~antier de incalcari.
constructii. La Inceput am fast mUl1citor auxiliar, apei dulgher, In primul rand, se produceau illcaleari in raport Cll viit~rul.
,II' sudol', electrician, maistru. Era evident ca nu valorez Ilici deua Apoi. fata de alte lumi $i, in afara de aceasta, fata de tl~p.
II, pm.ale ca muncitor la constructii. Ulleitele Imi lunccau din Incalcarea legilor In raport cu alte lumi Imi provoca slablrea .'
II' maini ~i Imi era incredibil de greu sa lucrez. Cu atat mai mult t,
vederii, pierderea puterilor 5i, nu 5tiu de ee, imi ~imi.nua
I' cu dit Illi consumam bauturi a\coolice din convingere, iar, ca ~. imunitatca etica. Nu-mi pot expliea faptul. lnsa atitudlllea
ulluia sosit de curand din Soci"' (acolo locuisem pan a atul1ci), " celorlaJti oameni fata de mine a inceput sa se Inrautateasea.
i
1,1
imi era adesea peste pllteri sa Ilicrez pe un gel' de minus ~ N-am remarcat imediat acest lucru, insa tendinta respectiva s-a
,
f.
1'1
treizeei de grade. ~i, pentru 3 rezista, intonam mereu cantece. dovedit a fi destul de puterniea.
",1
,

Cll 0 jUl11atate de voce. Imi amilltesc cum ~efull11eu de brigada De ee aeeea$i Incalcare este legata, deopotriva, de
I'I .1

striga III gllra mare atllnci eand dadea Cll ochii de ~eflll .agresivilatea fata de viitor 5i fata de alte IUI.ni?
,I
~
~.

'II ~al1tierului:
II
I "Mihail Semionovici. ia-I pe eOl11pozitor de aieL ca ne baga
in boale". Oar, de vrel11e ee .}cful 5antierului era chiar unchiul
meu, ell Illli continuam Ilicrui. de~i la atingerea mea totul se
prabll~ea,- ardea 5i sarea In aer. ~i tot mai des am Ineeput sa
resimt in suflet accle simple sentil11ente umane, la care privi-
sem ell aroganta $i dispret odinioara. Am simtit $i. trepta!, am
.\
Sod - ora5 in sudul Federatiei Ruse, port la Marea Neagra. Statiune
balneoclimalcridi.
In ee mod stint legate de viitor alte hum? Am meeput Sa-iTIl
aminlesc ca, dupa moarte, sutletul oiTIului ajunge In lumea de
dineolo de 1110rmant,apoi in alte lumi 5i, cu cat mai multe lumi
parcurge eL eu atat mai multa spiritualitate, inteligenta ~i
aptitudini va poseda omul la urmaloarea sa na5tere, a$ada~,
celelalte lumi se atla in legatura Cll palierele superioare ale Spl-
Oaea omul, pana la aparitia sa pe Pamant. a trait il~
ritualitatii.
cele ma~
alte lumi. potentialul sall interior este enorm, de~i, de.
multe ori, el Ilu-$i da seama de acest lucru. sau nu I se of era

45
44
 F~\ --.....-
u 0 E1'8. -~
~~~i1 u -
=-=-

-.----
6.-
H9a
,.....- ,....

posibililalea de ~ ,' ,
. 1 d ezva ' 1III capacltatl " Ie, soarta lui fiind, eel
" " toate plallurile ..,i sperantele 1111se naruiau. se Intampla ca
mal adesea, nefe . . V
rlCIta. D oar .c: "..
JOffa splntulul ~I personalitatea evenimentele sa ia 0 turnura de-a dreptul absurda.
"I ".
le~lta dill camlln J ease esc e totl. cellaltl
. 'I d b d
. . oamcni. Astfel de
ill 03mCl1l devin l1i~
. . .
-'.
~1e par/ntl exee Ient!. Un destlll. rava.<,>it,neca-
.
La Inceputullui decembrie 1995 am hoHirat sa obtin 0 viza
zunle,<;il bailIe ii g)h"I caza- spre 0 VIZlune
d . . corectii aSLIpra IUl1lii
1'1' .
.

'. de intrare 111SUA valabila pc trei ani. Am luat invitatia ~i toate

i I
1"
""1spre lublrea de D lImnezcu. A 5tlcL .c:' CI transmit . capillor.
. pe de actele necesare ..,i Ill-am dus la consulat. Interviul a decurs
I1-
0 parte, cnoflllul ( '.
II'", P0 Ien.la , IIltenor, pe de alta- parte. 0 conceptie bine.
corecta- despre lume.
"

I' '
11,1' - Va rugam sa mergeti la casierie ca sa achitati taxa pen-
I" '1'I',1 trLlviza, iar peste trei ore veniti sa va ridicati pa.}aportLiI- mi
A.adar, celelal l e Itlllll sunt ,111 egatura Cli nlvelurile
" . I " s-a spus.
-
I' " "
"
super/oare ale spi~' A

I'
It ua Itatl!.
-".
Insa. IJ1tr-UIlfel anumc. ele sunt A

,
1
1.,

,
,I legale
.'
.
de viilor
"
'
. A m 0 bservat d emliit ca cel care au darul ,"
Am venit, dar pa!iiaportul nl! mi-a fost eliberat.
, - Nu se !iitie din ce motive au hotarat sa va verifice prill
ii "..
'
I
'I
elarvlzlUll1l folose". e, d e ee Ie mal . multe on,. eontactul la nivel
. Departamentul de Stat. De aceea va rtlgam sa a~teptati cam 0
,I
,'I
subcon.'ltlent cu lul11ed de .IIlCO 0 de mormant.
d 1 ~ Dadi Insa arc saptamana ~i apoi sa veniti dupa pa~aport - mi s-a cOlllllnieat
r
'
loc Ull contact ell c:
.<lte
I"',
III ~
e Ie I I Iuml,
',' atuncl este yorba, mal. degra- ell amabilitate.
ba, de un proroc sa .cA
~

l I un sian. I I11 preVIZIUll1 se gase5c IlU atat Am trecut pe acolo peste 0 saptamana.
I,I'' faptc concrete, cat
'"

informatii strategice. in lumea de dincolo - ~titi. in America aCLIm are loe 0 greva a funetionarilor
,"II de mormant, coor(j .
ona Ie Ie tempora Ie sunt compnmate ~i, de ~i, din aceasta cauza, nu va putem spline cand va sosi raspun-
I aceea , acolo Poate ..
(I Ii contemp at VlltOru!. A
"
[II I III celeJalte Ilimi 1115a sui din Washington. Sunati-ne peste Inca 0 saptamana.
gradul de cuprinde . . ..
re <l Irecutll IUI, prezentulUl, vlltoruJui este
. !. Am sunat din nou, la data stabilita.
II Illult IIIa I mare . Sa.c
(Jorll1u , am
'

- astle/:c pSlhologll
. .. all stabilit ca ~
", - Mai bine sunati dLipa Anul NOLI,- mi-all raspLll1s- poate
"II pro~eslll de con~tientizarc a prezentullii dureaza, In medic,
ca atllnei lucrurile se VOl'elarifica.
dDliasprezece SCCUll .

. . d e. O pt sectln de d ureaza con.}ticlltizarea ~

Am sunat in primele zile ale lui ianuarie.

trccutullil ~I dOlla - pa I'llsecull e, cea a VlltOfllllii.In Ilimea de
I
A

. d " - Greva a luat sfar!iiit, Insa hartiile dumncavoastra nu all

~1Il~olo de 1110rman.t,acest tefillCI1 poate echivala cu dOlla Ilini.
sosit de la Washington. Sunati peste aproximativ zece zile.
mr III celelalte luml
- eu d 01 anI. Respectlv,.}1
',
~ . ~ '. perceptia lumii Am dat un telefon pe la mijlocullui ianuarie.
lI1eonJlIratoare
. este <tlla. D ltem""l . proceslilul. de gandire
'.c - . Ioglca
. - Oeocamdata IlU avem niei 0 informatie referitoare la
Faptul ea Incep sa am necazUfI. egate de vlltor .. I-am simtit
~
I dumneavoastra, - 111l-aU spus - sllnati pe la sfar!iiitul lui
cand am IIlceput sa
~

Iucrez 1a cartea a trela.. E putin spus ca '

,!! Jalluane.

46 ,
47
j r
 u
-- -..Tn! ~--'-'+o:::::
.0 E .. i::i. t:
~;:3o...
Q:lt-t-.<::
""
Co.
iJ
-
=-=z

--
HIliZ

,I

Am~illtel~~ ~a astfel povestea se poate prelungi la nesrar~it. Dupa doua luni ~i jumatate de telefoane permanente, am
Hazulllltregil sltuatii COllsta In faptul ca pa-,?aportul meu rama- Inteles ca trebuie sa-mi retrag pa~aportuJ. Toate planurile mi
sese la cOllsulatul american ~i, III tot acest rastimp, IlUam putut s-au dus de dipa. Pima la urma m-am impacat cu situatia. a
I! pleca Ilicaieri din tara. data ce de sus mi se blocheaza Intr-un mod atat de evident
- ~l!mneavoastra va pllteti lua pa-,?aportul Inapoi oric3nd do- f posibilitatea de a pleca in America, Inseamna ca nu se cuvine
..
ntl, - ml-au raspuns cei de la consulat atunci c3nd m-am interesat. sa ma afiu acolo, am conchis eu .'li m-am lini~tit. ~i iata, dau
Dupa aceste cuvinte am Inteles ca nu mai am Ilici 0 ~allsa un ultim tclefon la consulatul american.
II
sa obtin viza. Am sunat la New York, la 0 cllnoscuta de-a mea. - Actele dumneavoastra au sosit - mi s-a comunicat. insa,
iI: Aceasta mi-a spus ca va lua personal legatura cu cei de la daca vi se vor elibera sau IllI actele, a va decide consulul ame-
h
I,
Departamentul de Stat al SUA ~i va afla de cc Ill! s-a dat nici rican In persoana.
un raspuns. Peste cateva zile , ea a aflat ca te .
! - Spuneti-mi, deseori se Intampla ca Insu~i consulul sa se
~
A

ce va. In vocea el
se simtea nedumerirea. ocupe de eliberarea vizelor? - mi-am manifestat eu interesul.
- Am sllnat-o pe persoana care se ocupa acolo de chesti- La celalalt capat al tirului s-a simtit a ezitare.
onare, acte etc. S-ar parea ca te cUlloa-'?tedestlll de bine din - Este pentru prima oara cand se intampla - mi s-a
a~,zite. Ei bine, s-a constatat ca nici una dintre hartiile tale nu a raspuns.
3JlIns la Dcpartamentul de Stat. - Bine, cum sa ma inscriu in audienta la consul?
I
- incearca sa telefonezi la consulat .'li sa Ie splli celor de - Acum e plecat in concediu, sunati peste doua saptamani.
acolo acela~i Ilicru am rugat-o. Am telefonat peste doua saptiimani.
I i ~

mi
I Ciiteva zile mai tarziu ne sllnam din nOlI. - COllsulullllCa nll a aparut, slillati peste cateva zile
~

- Cum crezi, cc mi-au Sp us la Cons. u/ .Lt ~

s-a comunicat cu amabilitate.
' '-. - m-a Int re b at
')

"
amuzata Cllnoscuta mea. In cele din urma, cOllslllul a venit la serviciu.
- Nu cumva vreo gluma mai nOlia? - Poftiti, va puteti Inscrie pentru audienta ~i veniti peste
- Exact. Mi-aLl spus ca, de tapt, dosarul tall a fost expediat vreo 10 zile - mi s-a spus.
la Moscova. Asta se Intampla deja pc la mijlocul lui martie. Am fost
- Bine - am nlspuns - voi Incerca sa afill clUe ceva prin statu it sa ma prezint cu 0 ora Inainte, ceea ce am ~i tacut Cll
.
eel de la ambasada. cOIl~tiinciozitate.
Cand Illsa persoanele Cll relatii la ambasada din Moscova - Momcntan, cOllsulul este ocupat, mai a~teptati cam 0 ora
au incercat sa clarifice situatia, Ii s-a raspuns ca cei de acolo ~ijumate - Ill-au rugal.
ntl au primit nici 0 infofmatie. - Sigur, sigur. - alll raspuns.

4R 49
I <'!:i"O I 0
-+:::::
E..:..; p..
~~~.E
~
<;:
u«
-
--
-=-=

-:..»_. U9a
,..- 1"'
Peste 0 ora ~i jurnatate m-am apropiat de 0 doml1i~oara ~j
am Intrebat respectuos: -..racterului angajatilor sai. Am descoperit di poti distruge
- imi cer scuze, consuluJ l1-a uitat de existenta mea? ,"108rta ~i caracterul omului, acordandll-i un salariun~meritat de
- Totul e In regula. Nu va faceti probleme, .-
mare. Ei bine, acum pot dezvalui identitatea acelel persoane.
I
solat - dar, tocmai acul1l, consulul a plecat. Mai- a~teptati
am fost con-
inca &am chiar eu. Vroiam sa institui la mine la birou un fel de
I
comunism ~i vroiam ca angajatii mei sa nu duca lipsa de
,
,I I
putin, apoi yeti fi chemat.
II
Am a~teptat tacut Inca trei are cu privirea atintita Inainte. nimic, cu atat mai mult Cll cat colectivul era plltin numeros,
I ,II
II
" "

Pe urma am fost chemat la ghi~eu. ~apte oameni in total. La inceput, am observat ca ang~jatilo~
II
II", - ~titi, in momentul de fata, consulul este ocupat, mei Ii se deformeaza structurile destinului, apoi unora dmtre el
,"nII
I
domni~oara - dar el ~i-a dat acorduJ, a~a ca puteti veni- a spus le~a slabit vederea, ceea ce constituia un semnal extrem de
'I II, dupa
I 'I ora trei sa va ridicati pa~aportlll Cll viza pusa. alarmant. Apoi am remarcat ca se inmultesc nemultumirile
,

,
1'1'
',,'
, ,I
Ceea ce am ~i mcut. surde ale colaboratorilor mei la adresa mea. A inceput sa se
/ II' Abia mai tarziu am incercat sa analizez ~i sa pAtrulld sensu! ';£', constituie 0 adevarata opozitie. Intelegeam ca trebuie sa ma
ill
il celor Intamplate. OJ! abtin Cll orice pret sa-i condamn ~i sa~i dispretuiesc. Daca nll
I
Ih I
voi face fata incercarilor, nu mi se va permite sa inteleg ce s-a
I, Cu cat mai absurda ~i mai umiJitoare este turnura pe care 0 intiimplat. tara a mai vorbi de necazurile ~i bolile care ar fi
,I,
"I' , iau evenimentele din jurul nostru, eu atat acest lueru eonstituie urmat. Cu toate acestea, situatiile care se creau erau adesea
un semnal mai pregnant de pregatire a terenului pentru ceva destul de surprinziitoare.
.:1,
serios. in ace I moment, Imi amintesc cum un cunoscut de-almeu. caruia ii acordam
II1II circumstante!e imi destramau, metodic
~i cu precizie, planurile ~i sperantele de viitor. intelegeam di 0 incredere deplina. imi spunea. privindu~ma in ochi: ,.Asculta
"I' cel mai nelnsemnat sentiment de iritare sau inraire interioara aici. tu mi-ai salvat viata. nu te voi trada niciodata, iar. in ce
1'1 nu-mi va permite sa depa~esc Incercarile care, dupa cat se prive~te banii. fii pe pace, e garantat suta la suta".
"I pare, aVeau sa vina in curand. Putin cate putin, am inceput sa Apoi s-a dovedit di promisiunile lui, ca sa zic a~a, nu
ma impac cu ideea ca orice obiectiv, orice plan se va narui In corespundeau realitatii. La inceputlll verii lui 1996. toate ideile
,I:
mod inevitabil. Nu a fost prea greu. mele despre corectitudine, moralitate, onestitate, nu ~tiu cum,
Mult mai dificil a fost sa accept triidarile ~i nedreptatile de s-au prabu~it dintr-o data. Credeam ca pot accepta Cll lI~lIrillta
care am avut parte in acea primavara. in volumul al treilea am pierderea banilor ~i orice e~ec. iar ruperea relatiilor credeam ca
I scris despre un om de afaceri, aJ ciirui camp incepuse sa se 0 pot suporta fara a clipi din ochi. Ma consideram 0 persoana
deregleze, generand 0 dezorganizare in planul destinuJui ~i al echiJibraU1. S-a dovedit insa ca tradarea ~i purtarea imorala.
pur ~i simplu. In-all dadimat ~i Cllasta nu puteam face nimic.
50
51
 -oJ."", «: ~.....
ClU
"r-I
~ §-t 8-
o::q f-..;;:
l-
s:
«:
u
-
==-=::z

H9a
I

Ii I
.- ."
.!. ._~-

I"""

, 1,'1111

I, ' II I
Nu 1113a~teptam ca sutletul rnel! sa fie atat de dependent de
a~a valeri umane cum sunt idealurile, marala, onestitatea,
sufletului, IlU poate aceepta $i ierta tradarea. Ilecillstea,
tatca, prabu~irea idealurilor, batjocorirea spiritualitiitii,
Iledrep-
aceasta
corectitudinea. ClI ratiunea intelegeam eft purtarea colabora- persoana se Indreapta Ileabatllt catre 0 boala grava ~i ditre
11111
torilor mei ~i a altor oameni fatii de mine a fast generata. in moarte.
I

I
primul rand, de propria mea stare, dar supararea "naboia prin Multe IUlli in ~ir, tot revenilld la acele evenimellte, incetul
ii, ,
toate sparturile" ~i Ill! rell~eam sa-mi stapanesc sentimentele.
eu Illcetul patrundeam sensu I eelor Intamplate atunei.
intelegeam deja, la momelltul cand scriam cartea a treia, di
1",:" La mongoli, pe vremea lui Genghis-Han, cea rnai clImplita spiritualitatea nll echivaleaza cu DlIl11neZeli ~i ca multi oameni.
l'i;'1
p~deapsa se clivenea pentru crima care se numea astfel: rugandll-se Illi DUl1lnezeu, se roaga de fapt valorilor spirituale~
I '
"In;;elarea celui ce $-3 increzut ill tine". Pc de 0 parte, tidilo;;ia vreau sa zie ca, In viziunea mea, spiritualitatea ~i iubirea au
III ;;i tradarea var fl, mai devreme sau mai tarziu, pedepsite, nl!
devenit Ilotiuni absolut distincte. Se pare Illsa ea, pentru mine,
I, intampHitor luda $-3 spanzurat. Dar, pe de aha parte, fiecare moralitatea, ollestitatea, idealurile ~i iubirea fusesera sillollime.
0111este dWiuzit de Dumnezeu, prin urmare, In ochii lui Confundasem moral itatea ell iubirea $i, ca sa fiu ~i mai exact,
Dumnezeu IlU exista villovati. Cu toate acestea, fiecare act de in subeoll~tient considerasel1l Illtotdeauna ca l1loralitatea este
ticalo~ie, de tradare nu este illtamplator. a~adar, el vindeca superioara iubirii, ceea ce Insemlla ca nu poate fi iubit eel ce
sufletul celui ce a fost tradal. Dar 111ce mod allume vindeca el te-a tradat $i te-a of ens at. in aceasta privinta, viata a introdus
sllfletul, acest lucru nu-I Illtelegeam, ~i asta nu permitea sllpa- propriile sale reetifidiri. Mai tarziu am Inteles ~i Ull alt detaliu
rariJor mele sa dispara. COlltinllfmdu-mi cercetarile, am ajulls fundamenlal.
I~ 0 concluzie sllrprillziitoare, care a limpezit lucrurile ~i m-a
aJutat sa sllpravie~uiesc. Cartea mea a avut 0 prea mare importanta pentru 0 multime
i I
de oameni. lar, printr-o viziune gre~ita asupra IUlllii, Ie poate
i Dupa cat se pare, viitorul IlU reprezinta numai scopurile,
diiuna mliitora. Fire$te, acest lucru IlU trebuie admis. Prin ur-
I,
I ~biectivele, principiile $i sperantele. Viitorlll mai Illseamna $i mare, trebuie sa mi se dea posibilitatea de a-mi pastra iubirea,
IdeaJuri, spiritualitate $i nob/ete, el illseamna ~i 1110ralitate, atunci dind In mine va fi distrus tot ce este omenesc, ~i, daea
corectitudiIie, onestitate. Persoana ata$ata de viitor pierde acest voi reu~i sa pastrez iubirea, atunei nu numai ea voi supravietui,
viitor. far pierderea viitorlilui inseamna moarte. ~i, dupa cat se dar, de asemenea, voi putea sa seriu a$a cum se euvine aeeste
pare, afectiunile callceroase apar atunci calld viitorul este
randuri. Daca insa, In momentul prabu~irii valorilor umane, eu
inchis. ill cOllsecillta, persoalla care nu poate accepta pra-
nu voi reu~i sa-mi melltin iubirea de Dumnezeu, atunci, cate-
bu~irea pJanurilor $i sperallteJor sale, persoana care, ill adanclil goric. nu este de dorit sa mai raman in viata, sa fiu sanAtos ~i,

52 53
,I,
 ClU
r-I
~Hi ~ -g
o::I~~.E ~
u
-
"=-=
"'II!!

U9LZ

~"". \ ~

1
ell atat mai mult, sa scriu aceasta carte. Atunci illsa neintele-
. .
gand inca taate acestea, repetam: "Iubesc pc cei ce m-au tra- ~i intelectul. ~i daca orientarea barbatlilui indragostit spr~
dat. lubesc pc cei ce all fast ncdrepti ell mine. lubesc pc cei ce
mi-au calcat in picioare idealmile ~i mi-au distrus sperantele".
i
$r:
relatiile Cll femeia iubita, spre perfectiunea ~i spiritualitatea el
depa~esc limita admisa, atllnci acest barbat va pieri sau se va
Sufletul se impotrivea, ell Insa repetarn de slite de ori aceste ,
#
imbolnavi gray ~i viata lui paate fi salvata, in primul rand,
clivinte ~i II cOllvingeam. printr-un compartament imaral ~i nedrept al femeii. Daca bar-
"Oricate necazuri ~i nenorociri s-ar
illtampla, iubirea mea ciitre Tine, D03mne. nu va descre~te, batlll va pastra iubirea, atunci ata~area de viitor va fi Inlaturata
0 primesc ea-
repetam ell - ~i orice prabll~ire a valorilor UI1131lC ~i, respectiv, se va diminua ata~area de relatii, aptitudini ~i
pc 0 purificare a iubirii catre Tine". Aceasta rugaciune ITI-a intelect.
ajutat ~i ea sa nu m3 inraiesc in momentele critice. Prin urmare, cu cat mai mare este capacitatea noastra de a
Analizand de sute ~i mii de ori intamplarile acestea ~i pc
pastra iubirea ~i de a ierta persaan3 illbitii, care ne-a calcat In
1

I,

cele ce au Ufmat, am infeles mai profund conexiunea ce exista picioare celemaiinalte~inobilesentimente.cllatat mai multe
,
'.11'
I intre evenimente aparent neconcordante. Am infeles de ce pri- relatii armonioase. aptitudini. capacitati intelectuale~~i ceea ce
I noi numirn ,,fericire umana" ne vor fi Ingiiduite. Intelegerea
,I', ma dragoste este. eel mai adesea, tara de noroc. Fiindca eas
I acestor lucruri mi-a permis sa supravietuiesc ~i sa opresc pro-
I reprezinta un simbol al fericirii umane. ~i pastrarea in suflet a
I
III sentimentului iubirii, atunci cand toate coordonatele exterioare
cesul de dezintegrare care incepuse In primavara lui 1996.
ale existentei lui se prabu~esc, ii permite ol11ului sa traiasca Totodata am putut sa-i salvez ~i pe alti oameni. ale caror grave
,II

.1 mai tarziu adevarata dragoste, tara consecinte grave pentru afectiuni erau consecinta neputintei lor de a-~i salva, in
momentele dificile. iubirea.
1
II.
sanatate ~j viatii.
I
'I
Sa ne imaginam 0 alta situatie. Un barbat se illdragoste~te
I'Ii de 0 feme ie, sentimentul este reciproc. ~i. dilltr-o data. profi-
tand de un pretext oarecare de mica importanta, ea adoptii fata
de el un comportament Iledemn, imoral ~i neonest, iar el nu
intelege .ce. se intampla. Dar ~i ea mai tarziu i~i poate explica
anevoie comportamelltul. in realitate, iata cum stau lucrurile.
Ceea ce numim "contactul ell viitorul", adica moralitatea,
spiritualitatea, nobletea, principiile, visurile ~i idealurile funda-
menteaza ~i relafiile spirituale, ~i perfectillnea, ~i aptitudinile,

i
II

II
54

~
 u
NOlLE VALORI
'pierderea controluilli asupra situatiei. Apoi Incercarea de a
Cartea a treia a ie~it de sub tipar. Multi spuneau ca ea le-a
ajutat foal1e mult. Oar, peste diteva luni deja, eu am vazut ca
informatia expusa In ea este depa~ita de acele cllno~tinte pe
care Ie-am dobandit in vara anului 1996. Era cazul sa ma a~ez
sa scriu 0 noua carte. Eu Insa, daca e sa fiu sincer, pUinuiam sa
ma odihnesc, sa ma lil1i~tesc, apoi sa seriu 0 carte, In care sa
raspund la multe intrebari ~i sa explic multe pasaje neclare.
Mi se spunea adesea ca informatia este extrem de com-
primaHi ~i ca a~ fi putut scrie cateva carti, care sa lalllllreasca
esentiallil din ccle scrise mai inainte!
Evenimentele care se petrecllsera m-all fikut sa inteleg ca
sistemulnll este incheiat ~i ca informatiile pe care Ie primesc
ell pot fi dintre cele mai Ilea~teptate, ca trebuie sa depun
eforturi pentru a reu~i sa Ie asimilez. Toamna, eu socoteam ca,
in principiu, toate valorile umane pot fi impartite In trei
categori i.
Prima categorie - relatiile.
A dOlla categorie aptitudinile, intelectul, perfeqiunea.
-
56
u -..
Hllil
r-
r
A treia categorie, care se afla la baza primelor doua - I
contactul cu viitorul.
De orice informatie nOlla, eu luam cuno~tintii In felul
urmator:
La inceput survenea prabu~irea deplina a tuturor lucrurilor,
~
intelege, de a aprecia ceea ce se intampla. Mai departe urma
includerea noului element in sistem. in cele din urma venea
~Iefuirea modeluilli prin punerea lui in practica. adica propria
mea purificare in acest sens, traversarea con~tienta, corecta a
sute ~i sllte de situatii, lucrul Cll pacientii etc. Dupa aceasta,
noua informatie putea fi introdusa in carte. 0 informatie ne-
preluerata putea fi periculoasii pentru cititori, de acest lucru eu
m-am convins cand abia incepllsem sa scriu prima carte.
Sitlla1ia care se crease atunci a fost de-a dreptlll mistica.
Cand incercam sa scriu textul primei dirti, pardi nu ma lasa
s-o fac ceva de sus De obicei, autorul scrie textul cartii, timp
de mai multe luni corecteaza manuscrisui, apoi alearga dupa
redactori, rugandu-i sa-i tipan'asca cartea. Primul meu redactor
m-a cautat ea singura, dupa ce a citit 0 nota informativa din
revista ,,$tiintii ~i Religie"S, ~i tot ea mi-a propus sa scriu 0
carte, iar cand a vazut ca nu sunt in stare sa scriu, a gasit 0
ie~ire din situatie:
- Puteti dicta textul pe banda de magnetofon, - a spus ea -
iar restul se face. Afara de aceasta, 0 cuno~tinta comuna 0
5
"~tiinta ?i Religie" ("Nallka i Religia ") revista lunara, can: ap~r~
-
din septembrie 1959. Contine articole de popularizare a Istonel
religiilor, a ?tiintelor ezoterice, a doctrinelor mistice etc.
57
 u
avertizase ca eu Imi pot pierde rapid interesul fata de carte ~i 0
pot abandona. De aceea, pentru Ull manuscris inca inexistent.
mi-a fast platit un avans banesc substantial, pe care I-am
cheltuit pe loc. lar peste doua IUlli, cand Imi pierise, cu
adevarat, orice dorillta sa ma ocup de scrierea carti i - se
dovedise a fi 0 treaba Impovaratoare ~i dificila - era tarziu sa
mai dau inapoi. Dupa cum m-am convins, tot ce avea vreo
Ii!
legatura cu notiunea de karma. cu informatiile despre ea,
III semana cu un cuib de viespi. La cea mai mica atillgere se star-
nea 0 asemenea agitatie, incat de-abia izbuteai sa te fere~ti. Ca
sa pot dicta textul mai leslle, eu am proplls sa adunam un grup
nu prea mare, caruia, pur ~i simplu, sa-i povestesc despre
': I
~I investigatiile mele. Le-am oferit informatie bruta, tara a-mi
II imagina catu~ide putin ca lucrul acesta ar putea fi periculos.
!
Peste cateva minute, toti au observat, dintr-o data, ca se
intampla ceva ingrozitor. Multi au inceput a se ingalbeni la
fata, s-a instalat a stare de slabiciune acuta, care continua sa se
acutizeze. Biocampul din jurul capetelor intregii asistenfe a
inceput sa se comporte ciudat. Toti au fost u~or atin~i de
panica. Eu insa nu ~tiam deloc ce sa fac. Trebuia totu~i sa fae
ceva.
- Nu trebuia sa primiti informatia pe care v-am
comunicat-o. Din cine ~tie ce motive, ea este foarte
periculoasa pentru voi. Deocamdata, nu ~tiu ce sa fac, doar s-o
iau inapoi?
Deodata m-a fulgerat gandul: intr-adevar, de ce n-a~ lua
Inapoi informatia aceasta?
- Veti uita indata tot ce v-am vorbit pana acum - Ie-am
spus celor de fata. Peste noua secunde, totul se va ~terge.
5X
~~-~--i
~
+~
§-'-" 8-
QH-~.E
~
<;:
(5 -
-""
=-=-:
H9ll
--..-----
"...
Dupa aceea am vazut cum totul a revenit la nonnal ~i ne-8m
continuat convorbirea. Eu am Inteles ca, pentru mine, conec-
tarea directa la diverse surse de informatie poate fi inofensivii,
pentru altii inca este periculoasa.
La Inceput, trebuie sa porti informatia In interiorul tau, 5-0
adaptezi ~i abia apoi 0 poti oferi altora, aqionand ca un fel de
filtru. Cu 0 carte, lucrurile sunt ~i mai serioase. Oricat de im-
portanta ar fi infonnatia dobandita, trece eel putin 0 jumatate
de an pana cand aceasta poate fi inclusa in carte.
A~adar, ciitre toal11na anului 1996. eu socoteam ca este
putin probabil sa poata aparea 0 noua tema. Aceasta Insa a
aparut. f?iInca absolut pe nea~teptate, dind eram In una dintre
deplasarile mele peste hotare. Conducatorul tarii in care ma
aflam atunci a vrut sa discute cu mine. L-am cercetat de la
distanta: alaturi de omul acesta, in biocampul lui, era 0 pata
stralucitoare. ingerul pazitor, unul foarte puternic. ~i omul
insu~i era 0 persoana spiritualizata f?iarmonioasa. Mi-am dat
consimt3.mantulsa ne intalnim. Fiindca veni vorba. omului
acesta ii era proprie ata~area de viitor. Biocampul lui arata ca
el Ii dispretuia pe nemernici f?ipe cei josnici.
l
jI'
- Oar pentru ce sa-i respect? - se mira el mai apoi, In
timpul conversatiei.
- Nu trebuie respectati, dar nici sa-i dispretuim nu se
poate - ii explicam eu.
Acest dispret !,>inemultumirea sporita fata de sine In urma
insucceselor se grupau intr-un program de autodistrugere. care
putea sa ia avant !,>isa creeze mai apoi probleme de sanatate.
59
 ~'-'
H9LZ

---.---
...- r -

deosebiHi, pentru pacientul mell 'insa ea era de 0 importanta

Noaptea m-am trezit bruse din cauza senzatiei de profunda
neincredere ~; de inceput al unei maladii acute. Am flicllt primordiala. Prin urlllare, 111lIna dintre vieti, ell am acumulat
gllturai Intr-o forma foal1e grava. in pills, tema care mi se multa agresiYitate fata de oameni ~i fata de lumea Inconju-
dezvaluia era una noua. Ea nu era legaHi nici de relatii, nici de ritoare din cauza acestei teme. Puterea s-a doyedit a fi situaUi
I
I aptitudini, nici de principii, nici de idealuri. M-am uitat dinco- foarte sus in ierarhia valorilor umane. Dar "puterea" este un I
I concept colectiv. Ea nu inseamna numai controlul aSLIprasitu-
II
I tro vine destabilizarea. S-a dovedit cii programul meu illtrase
in rezonantii cu programul ol11uluipe care trebuia sa-I viid In atiei. Ea reprezinta suma catorva valori umane.
dimincata Ufmatoare. Un program care opera activ In subcon-
Eu fliceam calcule, ana!izam, sondam iar ~i iar, Incercand
~tientulilli a intrat In rezonantii cu almel! ~i In mine a izbucnit
0 agresivitate illterioara, IndreptaHi impotriva intregii lumi, sa inte!eg despre ce este yorba. Programul din sufletul meu
I

I
fusese trezit. Dupa cum am observat, In cea de-a patra viata,
carc s-a tfansformat pe lac l11tr-unprogram de autodistrugere
eu avusesem prea multa putere. Prea multa putere, ~i aYliSesem
~i a fost bloeata de guturai. lar de gllturaiul aeesta eu n-am
putut scapa doua saptamani. imi amintesc cum, dupa 0 vreme 0 atitudine prea incorecta fata de acest fapt. in viata aceasta, eu ..
simteam cum puterea asupra oamenilor, oricat de miea ar fi,
oarecare, Ie explicam paeientilor la consultatii:
I,
ma face arogant, crud ~i despotic. De aceea, viata mea actuala
I - Nemultumirea interioara fata de lumea Ineonjuratoare,
consta, In fond, dintr-un ~ir de umilinte. indata ce aparea 0
blamarea altar oameni se transforma Intr-un program de
posibilitate de a ma afirma ca lider In raport cu altii, eram pe
alltodistrugere ~i este blocata prin dureri de cap, traumatisme
I I craniene, l11eningite,eneefalite, pierderea viizullii sau a auzului. loc "strivit" ca 0 musca. La nivelul subcon~tientlilui, simteam
'I ca faima, celebritatea ~i mai Cll seama 0 pozitie inalta in
Unlll dintre cele mai clemente momente ale blocarii II reprezinta
inflamatia rinofaringelui. Dadi aceasta I1Ureu~e~te sa bloeheze societate nu I1l1l11aica ma vor corupe, ci chiar ma vor ucide; In \
eel mai bun caz, ma vor faee nefericit. Cand am vazut ca a
progral11ulde autodistrugere, lovitura se Indreaptii asllpra sistemu-
lui urogenital. Ei bine, - continuam eu - un gutllrai rebel eons-
f >; Ineeput activarea programllilli, mi-am dat seama ca, daca nll

tituie unul dintre primele semne de activare a autodistrugerii. voi asimila noua valoare umana In deeurs de 0 luna-dolla, mai
apoi, pur ~i simplu, vui fi meut una ell pamantul.
Apoi Imi aminteal11de ochii mei fO-?ii~i de nasul inf1amat -?i I
adaugam: "Vedeti. in momentul de fata eu suport tocmai 0 ast-
IJ ~; iata-ma din nou analizand. Din ce eonsta puterea?
tel de explozie". Apoi, in decursul eatorva saptamani dupa Intal-
nire, eu Inceream sa analizez ee anume Ill-a plltut scutura a~a. Aceasta inseamna a gllverna destinele altor oameni, a~adar,
capacitatea de a guverna propriul destin, prin urmare, nici un
Tema era, In mod evident, nOlla~i era legata de eoneeptul de
potentat_nu trebuie sa aibii eeea ee se nume~te "cramponarea
"plltere". Pentru mine, tema aceasta nu avea vreo Inselllnatate
61
;
60 ,j
 u
-
/
--I
:H..!;.
o:;j
!-<l-..<::
~
u
-
--==

H9lZ
~:~
-- roo-

de un destin fericit". EI trebuie sa-~i pastreze calmlll ~i sangele

lumii inconjuratoare }i tara 0 con$tiinta evoluata. Prin urmare,
rece in fata oricaror necazuri, Ilenorociri, lovituri ale destinu-
impulsul volitiv elevat este rezuItatuI unei atitudini coreete
lui. Mai apoi am verificat de multe ori: intr-adevar, conceptul
fata de lume, al orientarii corecte in cadrul acesteia. lar lucrul
(notiunea) de "destin" este 0 componenta a unui astfel de con-
acesta este posibil atunci cand in suf1et s-a aCl/mulat multa
cept cum e "puterea". Fara 0 puternica intuitie, potentatlll n-ar
iubire fata de Oumnezeu, cand cunoa$terea lumii s-a fiicut de
putea exista, dar 0 intuitie puternica inseamna contact largit cu
viitorul, iar largirea contaetu/ui cu viitorul are loc numai la
pe pozitia iubirii, dind omul a renuntat cu totulla manifestarile I
I
vointei sale, vazand in toate vointa Creatorului. De aceea, un
oamenii Cll 0 mare rezerva de spiritua/itate. insa conceptul de
conducator adevarat poate fi, de regula, eel care a renuntat in
"contact ell viitorul", ca ~i conceptul de "destin", imi era deja
mod con$tient la dorintele omene$ti, la vointa sa, la idealurile,
ClinOSClit.
seopurile ~i sperantele sale, pastrand 0 singura dorinta, un
singur scop ~i 0 singura manifestare de vointa - sa treaca
Mai era 0 componenta, care, pe deasupra, era ~i cea
dincolo de limitele a tot ce este omenesc, pentru a simti unita-
principala. Treptat am dibuit-o - aceasta era vointa. Fara 0
tea cu Dumnezeu. Atunci am inteles de ce, in filozofia indiana,
vointa puternidi, nici un carmuitor n-ar fi in stare sa conduca
renuntarea la dorinte era una dintre conditiiJe esentiale pentru
statuI. E/ poate fi inzestrat, inteligent, spiritual ~i cumsecade,
dobandirea fericirii supreme.
poate avea un destin fericit, !nsa, daca este lipsit de vointa, el
IlUtrebllie sa stea la carma statului, caci II va duce la pieire.
Oamenii ma roaga mereu sa scriu de care inciilcare a legilor
Dar ce este vointa? Dupa cum se vede, este mult mai u~or sa
karmice este legam fiecare boala. Nu exista 0 legatura stricta $i
simti lucrul acesta dedit sa-I con}tientizezi. Eu testam un mo-
nici nu poate exista. Pc (:?.rde individualizat este fiecare om,
del dupa altul, straduindu-ma sa inteleg ce este vointa. Vointa
pe atat de illdividualizata este boala lui. insa, desigur, exista 0
este dorinta care poate dainui 0 zi, 0 IUlla, un an etc. Oorinta
anumita illterdependenta. Pancreasul, de pilda, raspullde de
obi$l1uita apare pentru un timp oarecare, apoi dispare. Oar,
relatiile dintre oameni. Daca aveti adesea pretentii la adresa
atunci cand conditiile de realizare a dorintei au disparut, in
unei persoane apropiate ~i apare dorinta de a rupe relatiile cu
timp ce aceasta a ramas, avem de-a face Cll0 mare dorinta iar
, , ea, i$i poate face aparitia diabetul. Daea nu intentionati sa
atunci cand conditiile se °PUIl dainuirii dorintei este yorba
rupeti relatiile, dar va sllparati mereu, veti avea probleme cu
deja de vointa.
duodenul ~i cu stomacul, iar lucrul acesta, mai apoi, poate da
!;,
complicatii ~i dureri de inima. Daca ganditi aspru ~i lIrat
Omul cu vointa este un om Cll gandire strategica. Oar gan-
despre 0 persoana apropiata, pot avea de suferit ficatul $i
direa strategica nu este posibila tara 0 profunda intelegere a
vezica biliara.

1>2
63
 QU
---~---
o"E1R
~~~.E
;;
j -
-==-=
: -

H9a

,-
r-
I i.

I Sa Illeditalll asupra urlllatoarei intrebari. De ce oare plexul

medicament nll mi-a ajutat, durerile au dimas a~a cum au
II solar, 0 acullllllare de energie Ilervoasa, se afl:! alaturi de loelll
fosf'. "E simplll de toL ai adllnat l11ulta sliparare impotriva
In care glal1dele participa activ la digerarea hranei? Pentru ca
I
I
femeilor". ,,~i ee trebuie sa fae?" - "DlI-te la biseridi, aprinde
in procesul ingurgitarii hranei are loe cunoa~terea lumii ineon-
I 0 IUl11anarepentru sanMatea ta, iarta toate supararile, pune-ti ill
juratoare. Omul digera hrana mai intiLi pe plan informational.
i ordine sufletuL apoi adreseaza-te lui Dumnezeu ~i roaga-te ca
I; Vazul, mirosul, gustlll servesc ea intermediari illtre cele dOlla
toate supararile sa piece din sufletul tau ~i din sufletele
I

I: sisteme informationale: hrana ~i organismul uman. Daca la

url11a~ilor tai j>icere iertare pcntru faptul ca ai purtat suparare'.
ill aeest stadiu informatia nll este asimilata corect, atunci fie va
"'i atunci totul va treeeT' Ell am zambit doar. ,.Binelntclc,-
- ,."1
disparea dorinta de a manca aceasta Ilfana, fie 11-0vor accepta
ca va trecc". .,Daca-i a~a, noi urcam chiar acum in ma:;;ina ~1
stomaelll ~i intestinele - se VR0~;;::b:~~ildiaft:t:a. La cantine ~i
l11ergem la biscrica, ea este in afara ora~ului, cale de-o ora, <Ii
I ja restaurantele ieftine, intoxicatiile all loe, de eele mai mllite
sa admiri natura cu aeest prilej, locllrile pe acolo sunt minu-
I
II ori, Illl dill cauza calitatii I1Hll1carii, ci din eauza stiirii celui
care a gatit-o. Ull buciitar bun inseamlla, inainte de toate,
nate. biserica e de lemn. veche de cateva sute de ani, se afla pc
malul ralllui". ~i iata-ne mergand spre biserica pe un drum de
bUl1atate interioara, lipsa depelldcntei de valorile umane, filulta
padure, printr-un eoridor in gust de brazi ~i pini.
iubire in suflet. 0 cuno!;)tinta mi-a spus odatii: "Mama mea se
Natura meridionala. eu toata frulllusetca ei, este cam
ruga Intotdeaun3 Illaillte sa prepare manearea ~i toti remareau
agitata. Natura nordica are 0 asemenea forta ~i 0 aselllene~
di. ea gate~te minunat". lar bunica mea a Ilicrat ca sora de ca-
maretie, incat sufletul adesea Inmarl11Ure~te dill cauza unel
ritate Intr-ull spital militar ~i a vazut de toate
- ~i tifos, ~i exaltari de nelnteles. lar 0 biserica ce se inaHa deasllpra raului
holera - dar, dilld 0 Intrebam: "Bunieo, tu ai fost bolnava
treze~te un asemenea sentiment de veneratie, incat te rogi tara
vreodata?" - ea Imi raspundea; "Nu, niciodata, (nainte de a
ellvinte, doar privind-o. Ne-am apropiat cu l11a~inade biseridi,
merge la Illunea ma rugam, spullcam: <Doamne, toate sunt
aeolo nll era nimeni. Langa biserica, Intr-o Clll1icidi, un calu-
dupa voia 'fa> - ~i ma dueeamla lucru".
gar spargea lemne. I-am ecrut perl11isiunea sa il:tl~I~1~i elne-_a
eondlls In biserica. Am intrat ~i am pus lumanafl. Deodata.
Dupa asta Illi-am alllintit un cpisod din viata mea. Pe dind
ealugarul s-a apropiat de Iloi. "Atlillci ealld puneti lumallari ~i
de-abia Incepcalll sa-mi elaborez metoda ~i IlU scrisesem inca
va rugati, sa spuneti la srar~it numaidecat: <Doamne, toate
nici 0 carte, s-a Intamplat sa ma aflu Intr-un ora~eI IlU prea
sunt dupa voia 'fa>". Noi i-am l11ultul11it$i el s-a Indepartat.
mare din nord. Am intrat In vorba Cll mediclil ~ef al spitalullii
Am ie~it din biseriea, am cobora.t pe 0 scara de lel11ll. Pe
din localitate. "Ei bine, daca tu afirmi ea toate sunt legate In-
drul11ul de intoarcerc, ell ma gandeam: "Ciudat. atunei cand
tre ele, cxpliea-mi atunci de ee ma doare inima? Nici un
aprind lumanarea, ma rog ~i eel' ceva, este vorba de realil.area

64 6S
I
I
I
Cia
~.o.Ii--
dorintelor mele. voinrei meIe, eu-Iui mell, dar atunci cand
rostesc: <Doamne. faca-se voia Ta>, parca a~ fi gata sa renunt
Ja dorintele mele". Silllteam totll~i di, din cine ~tie ce motive,
fraza aceasta este foarte irnportanta.
Peste cativa ani, studiind structurile spirituale
ale omului,
am Inteles ca fraza aceasta permite sa nl! ne ancoram in do-
rintele noastre. sa nu Ie socotim principalul nostru scop. in caz
COl1trar, fie di ele nu se vor implilli, fie ca implinirea lor ar
putea aduce ell mad nenorociri.
sine
0 CUIlQscutade-a mea mi-a SpLiS odata: "Vrei sa te invat
clim sa-ti ill1plille~ti dorintele? Atunci cand dore~ti ceva.
imagineaza-ti cifra opt. Cu cat mai clar ti-o vei imagina, Cli
afat mai repede ti se vor implini dorintele". M-am uitat ce se
intalllpia atlillci la Ilivel slIbtil. ",$tii eeva, dadl vrei sa-ti rama-
na copiii in viata, Illai bine Ill! te oCLIpanici tu eu aceasta. ,$tii
ce inseamna cifra opt? Mai tii Illinte matematica? Acesta este
semnul infinitului. Atllnci cand ti-o imaginezi, dorintele tale
cresc in subcon~tient de sute ~i mii de ori. Daca dimensiullile
dorintei tale sUnt mici, iar ea cOl1travine legilor Universului,
atunci ea va disparea putin cate putin ~i tu nu vei avea prea
mult de suterit. Daca insa aceasta este de mii de ori mai mare,
atullci ~i reactia va fi pe Illasura. In ee caz dorintele tale vor
merge impotriva Universului? Atunci eand importanta eu-Iui
Hill timan, va fi mai presus de eu-I suprem, Divin. Sufletul,
cramponandu-se de valorile umane, da na~tere unor dorinte eu
genneni de agresivitate. Cu cat mai mare este dependel1ta, de
valorile umane, ell atat mai mare este Ineareatura de agre-
sivitate care Insote~tedorintele. De aceea dorintele 1IIluistant
pot cre~te tara sa adllea vreun prejlldieill deosebit sufletuilli
66
'---I
~if ~
1%If-f--<:: u -
~--
r~ -~--~
U9l~
lui. La un om obi~nuit insa, daca aspiratia la iubire ~i la
I Dumnezell nu rell~e~te sa depa~easdi evolutia dorintelor,
lucrurile se pot termina eu boli, moarte etc. Dadi 0 dorinta de
mari proportii patrunde pana la 0 adancime eonsiderabila ~i, in
J>-
cOllsecinta, se trallsmite urma~ilor, lucrul acesta se poate star~i
cu disparitia intregului neam. De aceea euvintele "Faca-se voia
,
'"
¥-
Ta, D0311111e"inseamna ca dorintele nasellte de un suflet
t imperfect nu trebuie sa se realizeze, dadi aeest fapt se opllne
vointei Celui de sus. Illtr-un asemenea caz, nici chiar 0 ruga-
minte incorecta nll va fi prea periculoasa. Cand omul aecentll-
eaza in rugaciullea sa ea dorinta IlIi, vointa lui, viata IlIi, eu-I
I lui uman sunt secllndare, esentiale tiind iubirea fata de
f
.{
DUl11nezeu ~i vointa Divina, atunei, eu cat mai des repeta el
lucrul acesta, Cll atat mai putin depinde de valorile lImane, ell
/ atat mai mult se purifica sutletul lui ~i Cll atat mai repede i se
,1>'
~ implinese dorintele, aducandu-i nu durere, pierderi ~i suferinte,
+'
1 ci toata armonia fericirii ull1ane".
!
f Importanta celor spuse de dilugar in biserica eu am simtit-o
f pentru ca aveam deja un precedent. Din fire, eu IlU sunt un om
al jUl11atatilor de masura ~i, 0 data ce doresc ceva sau imi
propun un seop, merg pana la capat. in plus, oridit timp ar
treee, dorintele nu mi se diminueaza. Dlipa toate semnele, ell
am fost in vietile anterioare un om destul de armonios ~i
proportiile dorintelor mele au fost l11ari. Am observat inca din
eopilarie ea toate dorintele meIe se implinesc. La ineeput,
lucrul aeesta ma bueura, apoi insa a ineepllt sa ma sperie. Caci
dorilltele me Ie pot aduee rau altar oameni. Atunci am ineeput
sa-mi dezvolt dorillta puternica de a-i ajuta pe oameni sa
eUlloasca IUl11ea.
67
 Q
---~: -+~
~~-t
i:of-f-.E
B-
<0;
t:
G
-
=-

~ ~ ~~fl~
H91l
Jr r-
Destinlll imi diidea lovituri tara crutare .
. ,Jar eu nll puteam era adcsea lIimitor. Atunci, in 1990, dupa ce am vazut pentru
int.e Iege - pen~rll ce? Acum Imi dati seama cn puterea dorin-
prima oara structurile karmicc, cu am inceput sa-mi creez
:~Ior mele, c~nJl[gata Cll 0 COllcePtie incorecta despre lume ma metoda. Ea a luat Ila~tere, in primul rand, ca un sistem de allto-
Ipsea, practlc, de ~ansele de a supravietui M~ '. II
~. a sa Ivau b ollie apfuare. Mi-am dat seam3 ca situatia este foarte serioasa ~i ca,
ne s ftar~r't e, d estrnul absoilit dezorganizat <;:iin r. -
.~
'ir;.
if/.
. 'f
, a ara d e aeeasta J dadi IlU voi invata sa vad cine ataca, de unde vine atacuL
do nn,a t d e Iilecare clipa de a intelege lu d
,mea, e a-i simti ' lucrurile se pot sfar~i prost. La inceput. ell atribuiam orice de~
armonia. f
formari ale campului deochiului sau farmecelor $i incercam,
In "nul 1980 0 gcpa, .
. . .' I" " 'j eu am compus lIn toast: Viata mai Intai, sa resping toate astea, apoi, pur -?i simplu, sa Ie
es.t.eposJbl/ltatea de a iubi, care ne-a fast oferita. Omlll ~~te l;n
distrug,
~TII.I.I~~"pentru iubire. far sensul vietii constii in aculTIularea
Pe maslidi ce cOlltinuam sa lucrez, capacitatea de
Jl.I~!nl . ~lItereadorillteitrcbuie sa corespulldiiarmoniei interi~
patrundcre vizuala mi se amplifica. ~i iata ca, odata, pe cand
OdiC. IlIblrea
~., este Pent I1J un om nearmonios, nl! atat fericire
A incercam, fiira succes, sa-I descopar pc alltorul farmecelor, ell
c~t tor!lIra. (~u cat mai mare este dorinta medicului sall ~
am inceput sa pfltrund in nivclurile subtile ~i am avut de
vrn decatorulul de a I 'ljllta .
- pe paclent, Cll atat mai credincios
<,
sliportat unlll dintre cele mai mari ~ocuri. Nu erau 13 mijloc
tre b'LJlesa- fie el,in interior. Compasiunea este cea care 11face
pe om 0111.Donnta de a-I ajuta pe celalalt de a-I s I nici farmecele, nici deochiul, era 0 pedeapsa de sus. M-au
,a va d ez- trecut fiori, cand am aflat Cll cille Incercasem sa Ilipl. Am
volta cel e mal' .c:IrUllloase calitati Uillane Daca
. c, IIlsa- ultam
'- ca ~

. . vazut ca aceasta "vindecare" nu-i dedit 0 pasuire temporara -?i

bOr/I e, nenorocmle,
suferintele
., imb
_
a .
rallirea ,-
punhca sutletul
-
~

. I ca, in eele din urma, ea Illl va duce la nimic bun. M-am dus la
nOI transformalll-. Izbavirea de
. su fi'ennte rntr-un seop in sine ' ~

biserica. m-am rugal, adresandll-ma lui Duml1ezeu, ~i am cerut

. .
Atullc! .';'1vllldeciitoruL .
~i medicul iall b oa Ia aSlipra Ior. e destuJ sa Ilu-mi fie dat sa-I ajut pe paciellt, daca aceasta va dauna
d oar sa-I - eompiitimeasca pc . ~

paclenl. In acest Caz truplll sufletului Illi. Am Illteles eft oamenii trebuie ajutati, dar lucrul
'.
paclentlllUJ se purifica dar sutletlll
Pentru' medic
~

. -'
se IIlrale$te. acesta trebuie mcut corecL Am inteles de ce durata vietii
sau vrndecator,- cllnoa.';'tcrea
'
( .
y c fa p tuh'I] ca- vOll1ta noastra dorinta medicilor este mai mica dedit a oamcnilor de alte profesii.
Iloastra de a-I c'Ijuta e ce rla a t sunt intotdeallna " seclJlldare ~
iar
,
.
P I Medicul -?ivindecatorul IlU leclIicsc, ei lI$ureaza sllferintelc
VOla IlIl Dumnezeu .
~i iubirea fata. d
-- e EI sunt pnmordla/e, ~
pacientului ~i II ajuta sa se insanato~easca. La lisus Hristos
.' -
reprczmta ..
condltla pelltru 0
..' sanatate buna $i pentru veneau mii de boillavi. el insa ii vindeca numai pc unii, pc cei
sllpravle~ulre.
. care erau pregatiti, adica strabatusera cea mai mare partc a
In "nul 1990,call
Pe d IlIcram Ja cooperativa de I~
. pe anga
- dnnl1ului. ~i l1ulntamplator intreba el daca omul crede. Cu cat
fnstllutul de mcdicina nr] jj , . .
examillam pe paclenti $i efectlll mai pllternidi este nazllinta spre DUlllnezeu, eu atat mai putin
"

6X
69
 CIU
/
-, Q -E..+-:::::-
~r.:~~
<
i:i. I:::
~ -
--.......
--.,

H9Ll
'II ,...
I
1'1

I'I ii dauneaza sufletului orice schimbari cardinale. Caci. de unde

oule?". Eu am SpliS ca ii voi dezvalui secretul. Acest secret
,
11,1 I ~-a luat fr~za: "Nu este prooroc dispretuit dedit in patria lui ~i este legat de propria ei persoana. Trebuie sa fii mai bun, sa
~
;I I~ casa IUI"? Cand a venit in localitatea sa, Hristos n-a putut tinzi spre autoperfeqionare. Unul ~i acela~i medicament, pres-
II
vllldeca pe nimeni. Pentru toti, el era fiul teslarului losif.
I cris de medici diferiti. da efecte diferite, a~adar. tratamentul
I I ~tunci el a plecat de aeolo, rostind fraza eare mai apoi a deve- primar este cel informational.
I I nit cunoscuta tuturor.
Ii Imi amintesc de un caz amuzant, care s-a iotftmplat pc
II Dad! medicul a fost credincios in viata anterioara,
daca
1i. atunci cand de-abia incepeam sa lucrez cu structurile karmice.
I" sufletullui cuprillde multa iubire, dorillta lui sincera de a-I aju-
Ma atlam in Crimeea impreuna Cll prietenii mei. Noi am luat
I'll'
", I
fa pe pacient nu-i dauneaza. EI IlU se autoflageleaza cand n-a
un taxi ~i am plecat spre 0 plaja. Era randul meu sa platesc.
1"1 fast in stare sa ajute, nl! se supara pe pacient cand acesta nu se
dar. in ultima clipa, pard\ m-a imboldit ceva. I-am spus unui
comporta corect. "Atunci cand medicul adevarat intra in salon,
prieten: "Plate~te tu". - ~i am sarit din ma~ina. EI a achitat
lilli, bolnavii se simt mai bine", - spunea Behterev6. Adica, in
calatoria rnra sa spunavreun cllvant, apoi ne-amdus pe plaja.
I primlll rand. medicul lecuie~te cu sufletul sau. EI Ie transmite
care nu era decat 0 ingramadire de bolovani in apropierea ape!.
pacientilor preaplinul iubirii sale ~i capacitatea de a iubi, iar
Ne-am scaldat, ne-am bronzat. Apoi am scos diteva stide de
lucrul acesta reprezintc'i principallil tratament. Nli exista medi- "Madera,,7 ~i gusHiri. Cu "Madera" sunt bune Ilucile ~i ca.}ca-
cina tara personalitatca medicului. Medicul care aspira la Cll-
valul, afara de acestea, noi mai aveam paine, ro~ii, eastraveti.
noa~terea sllfletului ~i simte legatura dintre sutlet ~i trllp se va
Am umplut paharele. am tinllt un toast "Pentru minunata
orienta mai corect in orice boala.
natura a Crimeei .}i pentru AllipkaK". Am mai stat, am admirat
natura. Am umpilit paharele a doua oara. am toastat. am ballt,
Deosebit de semnificativa este personalitatea medicuilli in
apoi am luat 0 gustare.
medicin3 orientala. 0 chinezoaica pe care 0 cllnosc ~i care
Peste cinci minute. prietenul mell a simtit dureri in burta.
practica aCllplinctura mi-a povestit ca 0 doamna cu titlll ~tiin-
Mi se pare di m-am intoxicat" ~ a spus el. Noi am ras ell totii,
tific ~i diploma de acupullctor a sadiit-o vreme indelungata:
~:ltrucat mancaseram acelea.}i bucate. "Peste doua minute, totul
,.Eu infig acele in acelea~i pUllcte ca ~i tine. Explidi-mi de ce
va trece, SliS capul, - ii spuneam noi - hai sa mai bem .}i sa
tu obtii rezlIltate excelente, in timp ce ale mele sunt, practic,
imbucam". Lui insa i se facea tot mai diu. Cateva minute mai ~
(, tarziu, dupa ce s-a culcat, pentru cft ilUmai era in stare sa ~ada~
.B~hlcrc~, ~ladimir Mihailovici (1857-1927) - ncuropalolog.
pSlhratru .~J. pSI~lOJOg. fliS. A adus importallte contributii la studiul 7
"Madera" - varietate de vin dulce, eare-~i are originea in ins.
morfoJoglel.CrelcruJul...Preocuparea lui de capetenie a reprezentat-o Madeira, provincie a Portugalici.
crearea unel an1pJe ~trmte a personaliUitiL care sa serveasci'i drept .. .
K Alupka -ora~ in Ucraina, pe tarmul sudic al penms.ulel Cnmeea, la
bazi'ipentru educarea omului.
17 km spre sud-vest de lalta. Statiune balneoclimatenca.
70 71
 u
;;,.
fata lui a illccput sa capete 0 Iluanta verzuic. Ne-am dat Seal113
II ca sitlla~iaeste grava. Atullci mi-am amintit ca sunt vindeciHor.
L-am privit ca sa In!cleg des pre ce este vorba ~i am hotarat sa
fae un mic experiment. Toti Imi cereal! sa incep imcdiat sa
prescz alllll11ite pUllcte sau sa fac pase ell mainile deasupra
suferindului. ,.Am sa-I pun pc picioare - am zis ell - dar Ill!
inainte de a face un Jucru". M-am apropiat de prietenul meu,
Ill-am aplecat .}i i-am .}optit la ureche:
"Te-ai suparat pc mine
din cauza bani lor de taxi, cere-i iertare lui Dumnezeu", Peste
lIl~ minut, pielea fetei i~a devenit rozli, iar, peste illca cinci
minute, !loi Cli tatii .}cdeam deja .}iInchinam pahare.
Dupa cum se vede, codul informational al hranei poate fi
schimbat ehiar ~i dupa ingurgitarea acesteia. A~adar, poti sa te
rogi lui Dumnezeu IlUnumai inainte, ci :?idupa masa. AtLlnei
dind omu I doar vede ;>i incepe sa guste hrana, are loe un
schimb informational activ, de aceea, daea omul mai inhii
pnve.';'te manearea, mandnca tara graba, procesul asimiliirii se
desfii~oara mai bille, iar de;>eurile illformationale vor fi mai
putine. Din acest motiv, Ull meniu coreet alcatuit, infuziile de
plante pot ajuta in tratamenteJe celor mai diverse afeqiuni.
Dupa ce mancarea 3;junge in stomac, incepe a doua ctapa a
a~imiliirii informationale, iar a treia etapa Incepe cand hrana
aJunge in intestin. Aici are loe proeesul eel mai important.
Daea in prima etapa 0 parte eOllsiderabila din mUnca
inforll1ationalii$i-o asuma glandele salivare, iar in stomae, mai
ell scamii, suprafata peretilor stomacaJi de langa eardie $i de
liinga pilar, la intrarea in intestin aecastii funetie 0 indeplinesc
vezica biliar{!, duodenul $i pancreasul. Ficatul prelucreazii
illfofmatia rcferitoare la aptitudini, inteleet, perfectiullc.
72
-- ~--r--I
alF--~f ~
---
i!iiii
I
L HSU"
r-
Pancreasul ]ucreaza eu tema re]atiilor, iar duodenul - ell al11bele
teme. Starea fiziea ~i el11otionalii a ol11ului depinde de modul in
care sc forl11eaza slrllctura informationala a hranei ee intra in
intestin. De aceea, ]1I-anavariata, de]icatesele rapese toarte multe
puteri $i pot duee la boli, la diminllarea potentialu]lIi spiritual ;>i
creator. Din aceasta cauza, ]ongevivii consuma, de regula, luana
Ilediversificata ~i in cantitati nu prea man.
Hrana difcrcntiata ajuta la tratarea multor afeqiuni. De$i,
I
II
din eand in cand, sunt indicate aUll $oellrile, cat $i eompetitiile.
Mai inainle, ell nl! inte]egcam de ce oamenii pot spline eu
mandrie des pre cineva: "EI poate manca un berbec Intr-o
singura zi". Lacomia e ]acomie, ee-o fi bUll In asta? Apoi am
inteles - ca sa digeri 0 asemenea cantitate de hrana, toate
glandele trcbuie sa mearga ca ccasul. Oar pentru aeeasta
I. trcbllie sa nu fii gelos, aspru, trufa~, adica mandiul trebllie sa
"'.
fie bun la sutlet, altmillteri va muri, pur $i simplu, de indiges-
tie. Dadi omul este gelos ~i suseeptibil, panereasu] ii funeti-
onea:z.1 mai prost $i el este Ilevoit sa manallee mai putine
dulciuri. Jar daca omul are ambitii sporitc, fiealu] lui arc de
suferit ~i el trebllie sa mananee mai putine alil11ente al11are, sa-
rate, pic3ntc. De aceea, atunci cand omul tine un post riguros
sau face foame, ata$area lui cnergetiea de valori]e um3nc sla-
be-?te in mod eonsiderabil. Jar daea el sc ~i roaga In timpu]
I aeesta, rezultatul va ti eu mult mai bun, adica ;>i postul, ~i
~
foamea purifidi, In pril11111rand, slltletul,
iar lucrul acesta ii
I
permite ~itrupului sa sc puritice. Daca insa omlll se supara, se
framanta $i se cearta in pcrioada postului curativ, lIll asemenea
regim de foame ii poate dauna truPUllli. Medicii au remarcat ea
0 cura indclungata de infometare da rezultate mai bune in
n
 u
~---/~!
~~;;.
alf-~.E "
~
uea
-
.--iIi
r-
I
I
conditii de stationare, ~i I1Ude ambulatoriu. in spitale ~i in
pierde vederea sau va pot paraliza pieioarele. Mainile ~i, ll1ai
sanatorii, amul se deconecteaza de la stresuri ~i framantari, iar
ales, pieioarele oal11enilor gelo~i sunt prost irigate eu sange.
efectul, fire~te, este mai accentual. Nu intamplator, ill timpul
Ata~area de relatii ~i de idealuri distruge vedcrea. Ei bine, sall
postului, Hristos se retragea In de-?ert
va sehimbati, incepand demaille.atitudinea fata de lumea
TotLl~i rollil principal, atat in imbolnavire, cat ~i in
ineonjuratoare, sau pregatiti-va de ee este mai rau". II privesc
insanato~ire, II au caracterul ~i conceptia despre fume a
in oehii aselln~i dupa IentileIe ochelarilor. "Trei IlIlli,exact trei
olTIului. lata-mil stand de vorba Cli un tanar care are diabet. Nu
IlIni, IlU reactiollati deloe la Illmea 'inconjuratoare. in dum-
slIntem la prima ~edillta. Ii examinez organele la nivelul bio-
Ileavoastra intra totul, dar nu iese nimic in afara. Scopurile,
campului. Zon3 pancreasului ii este afectata foarte puternic.
principiile, vointa ~i dorintele dUll1neavoastra. etf-! dllmnea-
Pancreasul se leaga prilltr-un Hr informational invizibil de
voastra, tot ce reaetioneaza la Illmea inconjuriitoare trebuie sa
Illoartea sotiei lui in dOlla vieti 3nterioare. Cauza principala a
dispara. a sllprafata neagra eu desavar~ire. E permis sa gan-
l110rtii sotiei 0 reprezinta ata~area lui, in primul rand, de
diti, e interzis sa apreciati situatia. Daea yeti reu~i sa faeeti
vointa, dorinte, in al doilea rand - de principii, idealuri, ~i, in
luerul aeesta, totul se va schimba in bine".
al treilea rand, de relatii. Adica, este yorba de agresivitate,
Mi s-a povestit Cllm un tallar a hotarat sa se abtina de a-i
atunci cand ceva se opune vointei, dorintelor; este yorba de
mai dezaproba pc alti oameni. ~i-a legat la Imina inadins un fir
despotism, aspril11e. principialitate oarbii, atunci cand cineva
de lana, care ii amintea de aeeasta. Tanarul eredea ea va da
nu corespunde idealurilor; este yorba de susceptibilitate,
gre~ de dOlla sau trei ori. dar lueruJ aeesta s-a intamplat de zeei
gelozie. suspicillne in relatii.
de ori. ,.Noi dezaprobal11 de sllte de ori pe zi pe cate eineva - a
"Ell ineere sa Ilierez la dezvoltarea mea persollala, - zice
remareat odata ell uimire un prieten de-almell - apoi ne miram
tallarul - insa maidi-mea ma stinghere~te foarte mult. Merell
di ne imbolnavim". Lucrul eelmai trist este ea asta a devenit 0
nll-mi pune Ilicrurile la loelll lor. Ma eaka pe nervi. Ma
norma !?i. cu un asemenea bagaj, noi ne apueam sa plillem
plietise~te eu tot felul de pretentii".
luerurile la punet ell persoana iubita. iar drept rezultat Ile
"Mall1a dUll1neavoastra va administreaza tin vaecin pelltru
alegem eu diabet.
care Ill! aveti toleranta necesara. Cea mai mica enervare ~i
Odata am intrat ill yorba la sauna ell lIn barbat robust,
agresivitate la adres3 m3111eiamplifica in Sllbcoll~tient agre-
puternie - Iliei Illl mi-ar fi tree lit prin millte ea are diabe~. ,,~a
sivitatea fata de viitoarea dumneavoastra sotie". Ell ridie din
!?titidi ell sunt Ull 0111ell vointii: am tinut un regim sever ~I ml-a
lImeri. ,.in dOlla vieti anterioare a Il1l1rit sotia dUll1lleavoastra,
seazlit zaharul de la douazeei la ~ase-~apte lInitati. Am eitit
iar in aeeasta viata ~i in cea lIrmatoare yeti mllri
eartile dUI1l11eavoastra. De eun1nd all illeeput sa ma doara
dUll1neavoastra. AtM doar ea, inainte de aeeasta, va puteti
degetele de la picioare. Mi-am dat seama ca am terminat ell

74 75
 u
--.~~r

I
~ii ;;.
i:lH-f-..';:: ~
-
~
L HIILl

I !"""'

! ,',.1
lIna, dar a Inceput alta", "DiabetuJ inseamna lIciderea iubirii
'II din C3uza relatiilor" - am zis cu. "intr-adevar, cativa ani in
II1' urma Ill-3m despartit de sotie. aceasta este cauza multOI'
streslIrj". "Vindecati-va sufletul ~i se va insanato~i trupul" - CAZINOUL
I
I' I-am statu it cu.
"Ce diversitate exterioara ~i ce unitate interioara prezillta
IUlllca, - cugetam ell - s-ar parea ca Ill! poatefi nici 0 legatura
II
Intrc crc;;terea llulllarului homosexualilor ~i sporirea cazurilor
de diabet, dar cauza estc aceea~i - gelozia. Pcntru multi 03-
I mcnL diabetulillcepe tara motive vizibile, din senin".
Tocmai acest IlIerll i S-3 Intamplat ulluia dilltre paciciltii
mei din New York. "Nici aculll IlU pot Intelege de ce am mClIt
N-am pLltut sa-mi daLl seama ITIulta vremc, pentru ce se due
diabet, - imi spunea el - ell sunt medic de meserie, un bUll
oamenii la eazinou, eredeam c11doar pentru a ca:;;tiga 0 mare
specialist, mil alimcntez eoreet. N-am illeereat senti mente de
sUll1a de bani sau, dimpotriva. pentru a 0 cheltLli. De fapt
ura sau vreo slIparare deosebita fata de nimeni".
"Ei bille, dar aeesta este doar un fond exterior. Omul merge la cazinou
nelllultu/11ire :;;iiritare permanenta din cauza cuiva?"
"Pe astea pentru a se invala sa depillda mai putin de vaJorile umane. in
Ie-am avut vrcme de mai multi ani tata de propriulmeu fiu".
viata obi;muita, pierclerile se Intillllpia de diteva ori pe an.
"Oar luerul acesta cste :;;imai periculos. Pentru dUl11neavoastra Omul care nll este prcgatit pentru elc i:;;iva intoxica suf1etul cu
au dipatat 0 importanta prea mare vointa :;;iprincipii Ie dlllll-
el110tii negative, apoi vor incepe nenorocirile .',>ibolile. Dadi 0
Ileavoastra, preClI/11 $i idealizarea relatiilor, Pentru lecuirea
purificare deplina prin :;;oc nu estc posibiHi, ol11ul se alege cu 0
slitletlilui dlllllileavoastra vi s-a dat un fill, al dirlli earacter,
boala grea, care ii purifiea slitletul clipa de clipa prin mici
eompOlialllellt .',>iconcepfie despre Iume se °PUIl principiilor,
necazun.
idealurilor, vointei :;;idorin!elor dUlllneavoastra, Puteti intra in
Cazinoul poate Indeplini eu succes aces! rol. In sala de
contlict, dar nu se poate sa renuntati la iubire. Pentru dUlllllca-
jocuri. Intr-o sillgura seara, poti suferi 0 suta dc mici pierderi ~i
voastra illsa principii Ie s-au dovedit a fi Illai importante deeM
0 picrdere-doua mai 111ari.Atitudillca tala de ele estc decisiva
iubirca, Atunci eand OlllllJ renunta la iubire. incearca sa rupa
legaturile interioare ell persoana iLlbiti'Lva avea probleme in
- "se va redresa" o11111lill viitor sau "se va Illeca". Iar. Illtrlldit
cazinoul estc 0 imitatie a vie1ii -UlljOC, cu picrderile de aiei te
mod sigur. Daea dori!i sa titi sanatos, orice s-ar intalllpla, sa
poti i111paca 111ai u.',>ordeeat Cll cele din viata. A$adar, ne
IlU renuntati la persoallele iubite",
alegc111 Illl cu 0 boa la, ci Cll un vaccin. Daca ol11l1lilltelege ca

76 77
 QU
vine la cazinou, In primul nind, pentru a se desavar~i, pentru a
se schimba, pentru a depinde mai putin de senti mente Ie ~i
dorintele sale, atunci fiecare vizita la tripou!! face mai bogat ~i
mai fericit.
Mai bogat devine sutletul, iar aceasta este bogatia prin-
cipala. Daca Insa omul vine la cazinou manat de dorinta neln-
fninata de a se Imbogiiti. practic, nu are ~anse sa di~;ige. lar
ca~tigul. chiar dadi va fi, poate duce la consecinte ~i mai
grave.
Mi s-a povestit iSloria unui american, care vizita deseori
cazinoul ~i pierdea acolo toti banii disponibili. $i iata ca,
odahl, el a ca~tigat vreo ]00 de mii de dolari. Individul a fost
fericit 0 saptfUllana, dar nu se mai putea opri, vroia ~i mai
mult. A revenit ~i iar a Inceput sa joace. A pierdut intreaga
suma. Apoi a pierdut toti banii lichizi pe care Ii avea. Apoi ~i-a
vandllt casa. crezand ca, in felul asta, i~i va putea recupera
banii pierduti. $i-a pierdut ~i casa. Cand nu-i mai ramasese
nimic, ghinionistlll a hotarat sa jefuiasca 0 banca, pentru a
obtine bani sa joace mai departe. A fost arestat ~i bagat la
pu~carie. Dupa ClIlll se ~tie, pu~caria nu are cazinou. Altii 0
sfiir~esc~i mai rau. Dar situatii ca cea de mai sus se ivesc, II~tr-o
forma embrionara, 0 data la cciteva minute, atunci cand practici
jocuri de noroc. Ell am remareat clar ca, dupa ce ai pierdut,
trebllie sa. te opre~ti un timp .}i sa-ti vii In fire. Emotiile
negative izbucnesc, in mod inevitahil. .}i Inabu~a pe'loc
intuitia. Oar, tara intuitie, n-ai ce eauta la jocurile de noroc.
Fiindca veni vorba, la cazinou nu e neaparat sa vii Cll bani
grei. Exista aparate de joc la care jetonul costa 5 centi. Poti sa
vii cu douazeci de dolari In buzunar!li sajoci toata seara.
7K
\1.-
u .-.
HII'-Z
r-
Odata Illergeam cu autocarul care circulii pe traseul New
York - Atlantic City. Toti pasagerii erau pensionari. Autocarul
sose!lte 111Atlantic City seara ~i pleaea dis-de-dimineatft.
Drulllul tine vreo trei ore. La intoarcere, pasagerii all tacut
sehimb de impresii ~i s-a dovedit di cea mai mare pierdere a
fost carn de 40-50 de dolari. imi amintesc cum m-am dus
prima oara la Atlantic City: ballii pe care ii ca~tigasem dand
consultatii pacientilor Imi ajungeau pentru bilete, casa !li masa
!lichiar pentru odihna, din cand in dind.
- Vrei sa te relaxezi complet, sa mergi la cazinou pe toata
noaptea? - m-a Intrebat ellnoseuta care ma invitase la New
York.
- Fire~te - am raspllns eu.
- La New York, joeurile de noroc sunt interzise, sa mer-
gem la Atlantic City, eale de doua ore ~ijumatate de mers eu
ma~lI1a.
~i iata-ne gonind spre sud, la douasprezece noaptea.
Drumul seamana ell pista de decolare a unui aerodrom. Fiecare
banda de circula~ie este mareata cu patratele metal ice, illalte de
un celltimetru, la vreo doi metri unul de altul. in intuneric.
laturile patratelor se transforma in nesffi.r~itelillii intrerupte de-a
lungul drumului. Pe di~iva kilometri inainte se Intind pardi
ghirlande de luminite. La un metru de marginea drumului,
asfaltul aduce eu 0 seandura de spalat ~i, daca adoarllle la
volan, la treeerea pe alta banda, ~oferul va auzi deja un cioea-
nit caracteristic, iar, atullci cand va ie~i pe f3~ia cu nervuri de
la marginea drumuluL zgomotul va fi ea eel prod us de un bat
apasat ell putere pe suprafata unei scanduri de spalat. Afara de
aceasta, de ambele parti ale !loselei se perinda. borne cu dungi
79
 QU
/---!
~
+"=:::
E.:.. ~
aJ~~.E 8- (;
<
-
-'-"
=-=-
§!§!

- -.i- H91.l

~ .....

luminiscente. Astfel, conducatorul auto se orienteaza pe traseu
nu dupa lumina farurilor, ci dupa liniile stralucitoare care
n:archeaza benzile de circulatie ~i dupa punctele ro~ii reflecto-
nzante de am beIe parti ale drumului. Nemaipomenita mizerie
a drumurilor din Peterburg a devenit evidenta pentrll mine du-
pa prima calatorie In SUA. La drept vorbind, Peterburglll este
un ora~ unic. Unul dintre cele mai mari centre ale eulturii
mondiale,. ora~uI arata atat de Illurdar ~i de ural. indit pare ea
I'I I It
nu va mal fr nieie3nd frumos .'?icurat. ~i dirmuitorii ora~ului
't
au fost eu totii de aceea~i teapa. Fiecare a nazuit sa-~i dea
f - lata, de pi Ida, nll demult un indi'lid a inccput sa joaee,
i
" iar, dupa ce cei de acolo au 'lazut cllm joaca, apoi, probabil.
s-au informat cine e, de el s-a apropiat patronul cazinoului .'?L
surazand amabil, I-a anuntat: "Daea veti renunta astazi la joe,
sllntem dispu;;;i sa va pHitim 100 de mii de dolari". Omuln-a
rcnuntat la joc. "Azi sLint binc dispus, vreau sa joe" - a
raspuns el.
, - Bine, dar slima ca.'?tigurilor, - nll ma l:1sameu - care a
fost cea mai mare din 1Iitimui timp?
.y

f. - Nu demult, un tip a ca-'?tigat la black-jack intr-o singura

ob~lul la distrugerea ;;;iparaginirea ora~lIlui. in timp ce imi
amlllteam de Peterbur g ul murdaI' bra~ zdat de ya n.un .
t }I." lIl.csat
t
de nune,
. ' "
ma.'?illa ne purta lin pe minunatele drumuri
Americii. A~ezati in ma~ina, noi diseutam despre distraetia ee
. - A mai fost vrelln caz asemanator?
ne a.'?tepta.
- Putem merge illdata la aparatele de joc sau la ruleta.
- Spuneti-mi, unde sunt eele mai multe }anse de ea.'?tig?
- La bbek-jack. E ca injocul de "douazeei .'?iUIlU",atat ea
asul p.oate avea unsprezeee punete sau un punct, dupa cum
dore.'?tl.
- De ce tocmai black-jack?
- Pentru ea, la ruleta .'?ila aparatele de joc, ceea ce con-
teaza, in fond, este intuitia. Ce-i drept, fiecare automat are 0
ora pe zi la care of era ca~tiguri, profesioni.'?tii cunosc luerul
acesta .'?Iif "mulg" la timpul potri'lit. Dar asta e alta chestie. La
black-jack insa trebuie sa ai nu numai intuitie, ci .'?idexteritate.
Un om care e in pasa buna .'?i,in plus, este un bun profesionist
poate ca.'?tiga intr-o noapte 0 suma bunieica.
- Sunt curios sa .'?tiucarn cat.
I
noapte II milioane de dolari. E drept ca, daca suma ca~tigului
depa~e.$te 0 mie de dolari, ea este impozitata, totu-,?is-a alcs -,?i
ale el cu bani frumo.$i
,..
- Da, a fost. Vnul dintre cele mai mari cazinouri, "Trump
Plaza", care e sitllat chiar la intrarea in Atlantic City, a fost
vizitat de curand de tigani - se spline di era 0 -,?atraintreaga -
ei bine, sllma pe care all ca~tigat-o ci nu este cunoscuta Cli
exactitatc, ceea ce se -'?tiee ca la cazinou nu s-au gasit destui
bani gheata pentru a Ie plati ca~tigul!
Interlocntoarea mea m-a privit cu coada ochiului:
- Ei, asta e deja de competenta ta. Tiganii au 0 intllitie
excelellta, ei ~tiu sa prevada viitorul. Jar atunci cand se aduna
un grup mare, in mod evident, energetica functioneaza ~i Ie
vine mai lI-,?or~i sa-I "clatine" pe crupier.
- Cc inseamna "sa-I clatinc pc erupier'''?
-Ai sajoci-ai sa vezi.
- ~i totu~i, daca oamenii ca~tiga la black-jack, de ce cazi-
noul nll sllprim3 acestjoe?

80 KI
- ~u

~
~.....
1
--r-I
§ 'ij
~!-!-..o::
g. l-
i>:
-<
u
-
HQ'-l
"..

- Ruleta, aparatele de joc .i alte jocuri de noroc aduc un

venit stabil, numai black-jack provoaca pierderi, i"sa, daca ar ~ste mai mare haosul in stat, cu atat este rnai irnportanta figura
1'1
I, II " functionarului ~i ell atat rnai rnulte bunuri detine el. De aeeea
fi suprimat, nimeni n-ar mai merge la cazinou. Totul ar sema-
I I
na cu unjaf la drumul mare, de aceea .i exist. black-jack. Dar, ."~ici un functionar nl! este interesat ea statuI sa prospere, caci
prosperitatea statului inseamna disciplina riguroasa §i control
II crede-ma, ei ~tiu multe procedee sa te faca sa pierzi.
.iil activitatilor functionarului. in timpul puterii sovietiee exista
.'Ii I
- Spune-mimacar unul.
I ,0 diseiplina aspra, legile insa erau absurde ~i nefire~ti, de
Iii - Cu placere. Daca vei avea c~iguri substanfiale~iconstante,
:aceea figura funqionarului a capatat 0 irnportan1ii uria~a.
! pe Ice va fi schimbat crupierul. Cartea nu-ti va mai veni, iar
Aeurn in Rusia nu exista niei diseiplina riguroasa, nici legi
daca tu nu vei intelege ~i nu vei simti imediat lucrul acesta -
bine gandite. Fire~te, tara "se balace~te" in haos. Legile se
SQcoatedi ai ~i pierdut.
adopta in parlarnent, dar opinia publica este cea care Ie
- Ei bine, dar daca omul este un profesionist?
creeaza. Ele sllnt rezuItatuI eforturilor colective ale savantilor,
- Daca e~ti profesionist ~i c~tigi bani mereu, este mai filozofilor, liderilor religio~i, oarnenilor de arta. intrucat In
bine sa nu te ariiti la acela~i cazinou. $i-apoi ~ 20 de mii de
Rusia opinia publica a fost anihilata, parlarnentul a inceput nu
dolari Il1tr-o luna ti se var ierta. Dar, dadi var fi mai multi
numai sa adopte, ci ~i sa elaboreze legi, ~i imediat au ie~it la
aminte~te-ti ca nimeni nu-i poarta de grija ma§inii tale dj~
iveala lipsa de perfectiune -?idefectele multora dintre legile "
parcare, drumul este lung ~i viteza mare. Exista totu§i oameni
adoptate.
care nu lucreaza nicaieri §i 11-0due rau, pariind la curse sau
in Rusia dinaintea perioadei socialisrnului, multi oameni
mergand la cazinou.
traiau cu iluzia ca poate exista 0 societate intemeiata nu pe
iubire, ci pe planuri, principii ~i idealuri. Exista iluzia ca
Eu m-am gandit ca, in Rusia, in eel mai bun caz, cei de la
muncitorul estemaiinteligent.rnaicurnsecade.mainobil
tripou i-ar fi tacut eu degetul unui astfel de om §i i-ar fi zis ea ~
decat bogata-?ul, datorita sirnplului fapt ca el i-?ipetreee toata
este mai bine sa nu mai dea pe la acest cazinou. Jar daea omul
zilla la strung. Exista iluzia ea statui trebuie sa fie condus nu
n-ar fi inteles, peste cateva zile ar fi fost ucis ehiar la u§a easei I

de profesioni-?ti, ci de oarnelli incompetellti. neillstruiti -?i

sale. in general, omului ii este proprie iluzia ca statuI poate fi
saraci. Aceasta ar fi reprezelltat principala garantie a demo-
cumseeade, Ie poarta de grija eetatenilor sai, i~i onoreazii
cratiei -?ia fericirii tarii.
promisiunile tacute acestora. Statui inseamna legile existente
Exista iluzia ca asistenta medicala este gratuita, ea statui
§i functionarii care Ie aplica. Jar eel mai mare du§man al
are grija de cetatenii sai, ca, daca 0 perS031laocupii un post de
statului nu este eetateanul, ci functionarul statului. Cu cat mai
raspundere, e de la sine inteles ea ea este inteligentii,
prost funqioneaza legile, eu cat sunt ele mai absurde, eu cat
cllmsecade. illstruita ~i nobilii. Omlll pliite~te llltotdeauna

82
83
~ !;u

""
-~-~~I
~ 0].
>Q~~.E ~ -
-=-
Hila
r--

scump pentru iluziiJe sale, deoarece iluzia il1seamna idea/uri.

r.,
Ii zambesc, la randulmcu, iau foita cu adresa ~i 1113dau [a 0
s~erante, principii $i scopuri. Jar, atunci cand omul apreciaza
parte, buil11aeit. Apoi 1113uit la ceas ~i Incerc, naue, sa-l~l pun
$1 clIllOa$te lumea mai Illta! prin mijlocirea idealurilor, a spe-
mintea la treaba. Se pare ea nu ell zbor la New York, CI New
rantelor, el devine sclavullor.
Yorkul imi zboara pe langa nas. Privese din nou injur, zapacit,
Spiritualitatea, visurile, idealurile sunt 0 iluzie. iar iubi-
rea este 0 rea/itate. Atlillci calld omul apreciaza lumca de pc ~i deodata imi dau seama ca ma aflu in Rusia, care este tara
neprofcsioni~tilor, fie di este yorba de funqionari sau dc con-
po~iti.ile iubirii, imaginea lumii pc care $i-o construic$te el
ducatori. in Rusia, de obicei, eu Jntreb intotdeauna de trei ori.
comclde Cli cea reala. Nu se poate sa depinzi de iluzii, este
Daca toate cele trci raspunsuri se potrivesc, exista ~anse S3 ml
mult pfea periculos.
se fi spus adevarul. Mai adresez de cateva ori Intrebarca mea
Din acest punet de vedere, cazinoul reprezinta Ull medica-
altar oameni, inclusiv unora de la ghi!;lee. in celc din urma,
ment excelcnt, $i Ill! 1l1lITIaicazinoul.
cineva Imi arata 0 camera mica la vreo 30 de metri de easa [a
Imi amintesc CUIll, odata, la 0 petrecere, se povesteau
. care mi s-a dat primul raspuns. Acolo se aflau reprezentantii
diverse intamplari.
Rusia este 0 tara imprevizibil:i - 3m inceput eu. Nu demult
trebuia sa zbor la New York. Ma due acolo de unde trebuia sa
i~~1biletele, care fusesera deja platite din New York. Ma apro-
j eompaniei aeriene "Cruise Air". 0 doamna, care ~edea la 0
masllta, mi-a z3mbit politicos $i mi-a inl11anatbiletele coman-
date anterior. Care este semnifieatia acestei situatii? Pe 1a noi,
pI! de casa pe care scrie: "Procurarea biletelor pentru ora~ele multi traiese cu iluzia ca funetionarul, 0 data ce detinc un post,
este' competent, insa Ilicrul accsta se Intampla foarte rar, iar
de peste hotare", ~i ii expJic femeii de la ghi~ell: "Biletele mele
all fost deja pJatite, trebuie doar sa Ie ridic, cui m-a~ putea
adresa?"
tf
.'.
mai apoi, e3nd iluziile ~i idea[urile se prabu~esc, omul se
Infurie pe altii, pc [umea ioconjuriHoare ~i se imbolnave~te.
Ii
- Sa ~titi di ati gre~it locul- Jmi expJica ea Cll amabilitate. I

Exista un singur loc in Moscova, am sa va explic cum sa - Crezi ca in America nu int3lne~ti asemenea idiotenie? -
ajllllge~i acolo. m-a intrebat 0 cuno~tinta. Imagineaza-ti lIrmatorul tablou.
Sosesc ell la New Y ork ~i ma opresc in Brooklyn. Am bani in
Am ramas cam descumpanit.
cont la 0 banca din Israel. am mare nevoie de ei ~i vreau sa-i
- Cat timp imi ia sa ajung ac%?
ridic. lata-ma, a~adar, intrand, Cli cartea mea de credit, la
Peste dOlla ore trebuia sa zbor spre New Yark.
filiala unei banei, \a a doua, a treia ~i, In cele din urma, aflu ca
- Ar trebui sa reu~iti - imi raspunde ea cu un zambet
pot scmlte bani gheata doar de \a 0 singura banca din
fermecator. Aveti de facut Cll ma~ina un drum ceva mai lung
Manhattan. Luam, impreuna Cli domni$oara ee facea pe
de 0 ora.
translatoarea, un taxi ~i mergem aeolo. Cand ajungem,

X4
X5
 QU
/ ~;

~.';;'
/:QI-~.E
~ ---=
u

U9LZ
-
-
=

r--
rI
I,
casierita, foarte politieoasa, ne raspunde ca aici putem primi
de dolari, i-am zambit amabil casieritei ~i i-am Intins ceeul. Ea
bani gheata.
m-a'recunoscut, mi-a raspuns la fel de politicos ~i, peste un
- Care este suma maxima pe care 0 pot Incasa dintr-o
minut, eu aveam suma necesara.
data? -ma interesez eu.
Un alt prieten de-almeu, care asistase la diseutie, a remarcat:
- ~apte mii de dolari - imi raspunde casierita ~i zambe~te
cu amabilitate. - Baieti, daca socotiti ca aceasta casierita este din fire 0
searbii. sa ~titi ca gre~iti. ea, pur ~i simplu, i~i face datoria.
Ell cOl11pletez un cec pentru ~apte mii de dolari, II semnez
Noua ni s-au lungit fetele.
~i i-I Illmanez. Ea mi-I Inapoiaza.
- Cum a~a?
- Din pacate, nu va pot plati banii ace~tia - zice ea.
- Deee? - 0 Intreb eu, buimaeit, prin intennediul translatoarei. - Foarte simplu. Ballii pe care nu i-ai putut ridica au ra-
mas In banca IIlCa 0 zi In plus ~i i-au adus bancii venit In
- Llicrul acesta if puteti clarifica la urmatorul Illimar de
timpul acesta. Credeti cumva ca banca se Ingrije~~ed~ intere-
(elefon.
sele clientului? Numai In limitele unei bune-cuvllnte Impuse.
~i ne Intinde prin ghh;;eu 0 foita cu un numar de telefon.
Dar. daca veti eomite vreo gre~eala, credeti-ma, banca nu va
Telefonul e din Israel, IlU avem de unde suna, prin urmare,
trebuie sa ne Intoarcem In Brooklyn cu taxiul
va ierta. Este 0 regula foarte simpla: bancii nu-i convine sa va
- patruzeci de re~titllie banii ~i ea va face totul ca sa nu primiti ace~ti bani -
d<'lari dus, patruzeei de dolari Intors. a jumatate de zi Incer-
eam sa obtinem legatura ell Israelul. In sfar~it. am reu~it ~i am
exista foarte multe metode ~i subterfllgii absolut oficiale. Deci,
explieat cum stau luerurile.
daca aveti iluzia ea, depunand banii la banca, sunteti perfect
aparat, sa ~titi ca va IIl$elati amarnic. Dupa cum ~pune
- Totu/ e foarte simplu - l11is-a spus - suma maxima ce
poate fi plMila dintr-o data constituie ~apte mii de dolari, il1sa,
Lazarev, - amiculmeu a dat din cap. privindu-ma - potl avea
potrivit regulilor baneii. suma maxima nu se plate~te niciodata.
Incredere numai In Dumnezeu ~i eu sunt de aeeea~i parere.
Daca ati fi eerut ~ase mii noua sLite nouazeci ~i cinci de dolari Poti avea Incredere suta la suta In cel care este absolut
co~stant, dar absolut constant nu poate fi nici un om, nici chiar
i-ati fi primit. '
.",' eel mai sfant. Este constant ceea ce e etern ~i nllmai
- Iti poti Inchipui starea mea la auzul acestor cuvinte?
- a Dlimnezeu este etem. De aceea, eand cineva spline di trebllie
SpliS inter/ocutorlll mell. Atat de mult vroiam sa-i spun doua
vorbe jigodiei de la ghi~eu. - a continuat el - dar asta e
sa crezi In oameni, este fie un ticalos, fie un natarau, fie un
J idealist ceea ce, In ultima instanta, e unul ~i acela~i lucru.
America - aici trebuie sa zambe~ti.
Trebui~ sa crezi IlUIn oameni, ci In Dumnezeu. Fiindca veni
A dOlia zi, noi am luat iar lIn taxi ~i ne-am dus In
yorba, daca socotiti ea baneile actioneaza numai pe cai legale,
Manhattan. ELIam completat un eec pentru ~ase mii nOlia slite
va in~elati.

S6
K7

~ ~
11
Aici, in America, un jurist mi-a povcstit 0 intilmplare
clirioasa. a femcie avea Intr-o banca eIvetiana un cont de vreo
doua milioane ~i jumatate de dolari. Ea a hotarM fie sa rctraga
toata aceasta sumiL tie 5-0 transfere in alta bancii. N-a avut
noroe: Ill! avea mO$tenitori. Oar orice band) este foarte bine
informata despre soarta fiedirui dcpullator. Doamna a inde-
pIin it toate formalitatile necesare pcntru
a-.'?i seoate banii $i
trebuia sa mearga a dOl/a zi sa-i primeasca sau sa-i trallsfere
IlU sunt siguf. in orice caz, ea trebuia sa-$i puna Sel11l1atllr~
definitiva in zilla urmfLtoare. IC$ind de Ja banca, ea a mers sa
faeii 0 plimbare prill ora$, apoi a intrat intr-o cafcilea ca sa ia
Illasa de prallZ. Peste 0 ora i s-a mClIt rau, apoi ea a murit
probabil, cafeaua era alterata. A~a ca, fratilor, daca socotiti ca-
funqionarul poate fi obtuz atunci cand are un locu~or ma;10S,
va il1~elati; el poate fi absolut incompetent in meseria lui, in
ceca cc prive~te illdatoririle lui de funqionar, fiindca aici are
de suferit poporuL iar poporul nu are opinie publica ~i legi prin
can: 5<1-1poata influcl1ta pc
functional'. Oar uite, in ceca ce pri-
vc~te mintea, reJatiile, jocurile dill culise, functionarul trebuie
sa fie absolut competent, altfel nu-~i va pastra fotolilll nici 0
saptam<1na.Toti vorbesc despre razboiul din Cecenia<)
pre 0 actiune care geme de incapacitate, stupizenie cu des-
petenta, compromisa de toti, incepand cu pre~edintele~i incom-
tarii $i
tCfminand Cll corpul ofiteresc mediLl, dar oricine cite~te ziarele
i~j poate -da seam a ca toata povestea asta Cll Cecenia nu-i
altceva deeM 0 opera tie de spalare a banilor ~i de pompare a
'J Cecel.,ia (Republica
Cecena Jcikeria)
Fedcra!Ja Rusa. In l10rdul l11unOlor Caucaz. cu republica
-- autonol11a
capita/a Groznji.
HH
-I «: ~......
~
--- +:::::
5a §~ B-
I:IH-f-..;:: ~u -
H9a
r- ~
lor din vistieria statului in buzunarele unor partieulari, stralucit
planitieata ~i executata.
.
0 aha iluzie este di fllnctionarul dintr-lIll post Important
poate fi tampit. Incompetent - da, dar tamp~t - ~lici.odata. '.)ur
lli simplu, noi ineeream sa-i definim logica ~I actlllllile pornll~d
de la idealurile ~i iluziile noastre. IIlIzia majora estc di Rusla
ar reprezenta Ull stat unitar, ell 0 politidi bine elaborata uni~a
~i eu 0 ideologic proprie. A~a ca puteti considera ca 1].1Ceceilia
11-3fost razboi, au fost doar rafuieli matiote. ClI man slime dc
bani ~i un marc numar de victime, fiindca de intcresele Ru~i~i
ea stat. ea tara lInitara. judedind dupa toate selllnele, aiel,
praetic, nu s-a tinllt cont.
Din cine ~tie ce motive. ell mi-am amintit de aeeasta .'
discutie in drllm spre eazinou. Cand omulmerge spre cazinoll,
el inc~pc sa-~i faca illlZii. visuri ~i sperante legate de ea~tigarea
banilor. ~i. Cll cat mai mult "se sealda" in ele, Cll atat mai mult
incepe sa depinda de ele, iar ell cat mai mllit depinde de ele, Cll
atat mai putine ~anse are sa ca~tige ceva. Cel mai mic insllcces
II va face SfH;iipiarda eumpatu[ definitiv. Apropo. lucrul acesta
eu I-am simtit pc propria mea piele. Odata am hotarat sa joe la
eazinou ca ~i cum a~ fi la lucru, tara sperante ~i planuri.
Trebuie sa ma due. sa joe, sa ca~tig 0 mica suma ~i sa plec.
Fiindea veni vorba, principalul indieiu a[ lipsei dependentei de
iluzii este puterea de a plcca, fie ~i Cll un ea~tig mie 'in
.f
buzunar. La ineeput, lucrul acesta nu-mi reu~ea nicideeum.
insa. 'indaHi ce mi-am sehimbat atitudinca fata de joe, am
incepllt sa ca~tig. Anume atunci am aflat ea vocea lalliltric~
in exista cu adevarat ~i am inteles ce rcprezintii aceasta. Dupa
I H9
! t
 u
--~;>--!

~~~t ~
-
&iiI

Hili/:
;-",
,...

c~"n s.e vede. destillLl/ui nostrll ii este uneori perm is ~

, ne d ea '1:- Hm, sa vedem, m-am inciudat eu, oricum, nL!poate fi la fel

sfatLlrl, fapt perceput ca 0 oa A ~a
1II1
. ~ pta.' IIlseslzablla
'- In IIlteriorul i mult de treizeci de ori, ~i am continuat sa mizez periodic
can ~CIIn tel Iloastre, Ce-i d rep,t cea mal", mica izbucnire a
,Cind pe "ro~u", cand pe "negru".
III
'.
paslunl 1or ~I. emo ( iil or lIIn b re~te con~tiinta ~i t4
.."j; Cand a dizut "negru" pentru a patruzecea oara, domni~oara
'

II
,
poate '

I i aJLlI1gela noi deja intr-o forma denaturata sau ~:n~~::::1a

dealer ~i-a desrneut bratele a uimire ~i a spus in engleza:
I:
'I.. In s~araaceea, eu eram absolut calm, Cund intram ,
- Lucru de mirare, astazi iese doar "negru".
"In cazl- ludedind dupa fata ei, vedea a:]a ceva pentru prima eara in
nou, ml-a venit deodahi CLit otLl1 pe nea~teptate urm
. . '. , a" t oarea " viata, Mai departe nu mai putea fi "negru" :]i eu am inceput sa
'
.' <AsCaZI sa- ITIIZeZIpe "negru"> ,am
IIlformatie'
M- ultat
' sa- vad ~
pontez toti banii rama~i pe ,.ro:]u", Cand a cazut "negru" cam a
" mi-o da; era destinul meu.
cme
patruzeci ~i cineea oara, mi s-au terminat banii, Fata mi-a
- Ei bine , dac-a e "negru," "negru" sa fiIe " '
- m-am gandlt zambit compatimitor, eu m-am ridicat ~i m-am indepartat de
eu, Ca sa-mi lau' '"
avant, am Jueat, mai intai, black-' .
, Jack, a~OI masa,
Ill-am plllnbat printre mese ~i, in cele din urma
m-a~n apropJat Dupa aceea, eu am analizat situatia :]i am inteles cauza
de masa ruletei. Acolo se atla doar 0 foata- - dealer.
'
Jueatori nu fenomenului care se produsese. Membrana biodimpului, care
erau A III Iuat loc, am pontat 0 fisa de einci dol'
pe "ro~u ~I.
,

,,~n " reprezinta continuarea corpului nostru, determina intreaga

am pierdut. Atunci am mizat e
,P "negru. BJla s-a invartit serle de evenimente care se petree in exterior. lntrudit noi
indelung ~i, in sfar~it ,Oprlt
s-a pe euloarea Ileagra D e ~apte
. influentam structura biocampului prin emotiile noastre pro-
sat! opt on am mizat constant pe negru"~' '.
I am ca~tlgat. Apoi funde, regretele, reveriile, nemultumirea ~i iritarea schimta.
A

"
mi-a trecut Prin galld ca IlLIpoate cadea n ~

. . ,
"egru " mereu, Am cursul evenimentelor care ni se intampla., Prin urmare, la cazi-
.jucat de CIllCIon " pe ro~u" <;:id ' .
A .. " '( e cmci on am pierdut . A m nou poate ca~t'ga omul care nu este dependent de dorintele ~i
mceput sa I11IZeZpe ne Jru" . . .
"g ~I lar am prins a ca~tiga . Ca nd emotiile sale, Acesta peate fi sau un om echilibrat de la natura,
b"1 -
I a a cazut pe "negru" t ad -
Ol lazecea oara, m-am gandit sau unul care merge la cazinou cum ar merge la serviciu. sau
ca, din PUIlCtde veder~:~ruore t IC.
.
, ucrul aeesta nu
. poate sa cel caruia nu-i pasa de ca~tig, sau cel care i~i poate deconecta
dureze ~I al11 inceput sa mizez pe ro<;:u", i ,

. '( n c IIpa aceea 0 pentru 0 vreme emotiile ori interesul personal. La masa de
dur ere VIO~enta mi-a strabcitut tamplel " i . ' ,

e. 1111venea 0 IJ1formafie black-jack, dealernl este intotdeauna calm suf1ete~te. Dupa

de care nu Illa puteam descot OroSI.. ~I pe care trebuia s-o accept
A . cum se vede, atunci cand el face cartile, ele se distribuie deja
tara 111arzlere. Cel care mi-o diidea era.
tA
-' .
lara~l. destlJ1ul meu, in a~a fel, incat mana cea mai buna ii vine jucatorului mai
.
Textul era SCLIrt,I I el t ez i'::.- .
lara l11odlficari:
~
'
lini~tit, iar cea mai proasta celui mai iritat. Daca, dintr-un
~

- Prostule, mizeaza pe "negru".

motiv oarecare, dealerul i~i pierde calmul ~i are emotii,

90 91
 Ciu
--
/
: c--+:::::
~ §-i;.e.
O::H-f-<;:
::.
0:
(] -
=-==

H9LZ

jucatorii ineep sa ca~tige. Astfel de dealeri sunt concediati
rapid. Sunt coneediati dcalerii foarte slabi ~i eei foarte bUilL
adica eei de la care elientii dh;;tiga foarte mult sall IlU ca~tiga
I
.1 I aproape Ilimic. Dealerul trebuie sa zambeasca mai des, sa
II cOll1unice ell jucatorii, Iucrul aeesta ii face ~i mai dependenti
de joc, a earui intruchipare 0 reprezinta dealerul. Trebuie Sa ti
se ereeze impresia ca. dill clipa ill clipa. vei ca~tiga. Clielltii
lasa cele mai ll1ari Sllme de bani toemai la dealerii de acest tip.
Exista diverse metode pentru a-I ,.clatina" pe dealer. a-I face
sa-~i iasa din fire. Cand am inceput sa joc, eu recurgeam
intuitiv ]a e]e. Sa zicem ca, avand 17 puncte, eu mai ceream 0
carte. Din pllnctul de vedere a] ce]or din jur ~i, in primul rand,
al dealerului, era 0 prostie. Oamenii deveneau nervo~i, iar eu
ea~tigam. Apoi, eu ma bizuiam mai mult pe intuitie dedit pe
]ogica. Cartile au 0 logica, ea difcra de reprezentarile ~i stereo-
tipurile noastre, dar exista ~i seamana foarte mult Cll logica
vietii.
Sa presupullcm di sllecesele ~i insuccesele vin In valuri ~i,
~tunci dilld slintem 1l1tr-o pasa proasta, nc putcm face de cap.
Illsa, daca incepe sa Ile mearga bine. IlU trebuie sa suparam
destillul. CLIcat mai deta~at de jocul de carti este omul, eu atat
mai bine simte perioadele de cre~tere ~i descre~tere din cursul
jocului.
Daca dealerul v-a dat doua carti care sllnt ]a fel, de exem-
plu, doi de trei, doi ~eptari, dllmneavoastra ariitati cu degetele
0 bifureatie, ceea ce poarta Illunele de "split". Dupa asta,jucati
pentru doi. Indiferent de situatie, cartile Illi trebuie atinse,
l1ulllai dealerul are dreptul s-o fadi. Deoarcce nll ~tiam lucrul
aeesta, ell inhatam ambelc carti ~i Ie desparteam ell mana mea.
Dealerul se facea stacojiu la fata ~i ineepea sa spuna ceva in
engleza, eu zambeam proste~te ~i imi desfaeeam bratele.
stanjenit, ceream seuze. Apoi uitam ~i iar Ie inhatam. Daca
dealerul impartea cartile dupa un asemenea incident, jucatorii
ca~tigau, eu - ill primul rand. Daca jucatorul vede ca, practic,
nu are nici 0 ~ansa de ca~tig, el ii poate spune dealerului
"sorrendo" ~i, atunci, 0 jumatate din banii pc care i-a depus ca
miza ii sunt restituiti. imi amintesc cum. la ineheierea unuijoc,
dealerul a inceput sa stranga banii de la cei care pierdusera.
Deodata. 0 femeie eu trasaturi asiatiee, care ~edea la masa de
joc, I-a apucat pe nea~teptate de mana ~i a ineeput a-i arata
prin gesturi ca rellullta la joc. Limba engleza ea n-o intelegea
defel. Dealerul I-a chemat pe loc pe angajatul responsabil de
cateva Illese ~i, impreuna. ei se straduiau sa-i explice ccva .'
ace lei felllci. Alaturi de mine s-a nilllerit un jucator de origine
rusa. care, vazandu-mi privirea nedumerita, a mormait:
- Suma e midi, 0 vor ierta.
- $i dad'i suma ar fi fast mare? - m-am interesat eu.
EI a aratat la tavan:
- Vezi emisferele alea negre pe tavan? - ITI-Uintrebat el.
Eu am dat din cap. Tot tavanul era Illtesat de ele.
Aeolo se afla camerc video, care inregistreaza totlll pe
peticula. Daca se isdi un conflict serios. filmul este derulat ~i
serviciul de securitatc i] analizeaza mil1utios.
A~a cum presupusese vecinul meu. conflietul a fost aplanat
rapid. "Sorrendo" - au rostit dealerlll ~i colegullui ~i brusc au
ridicat mainile SliS. $i au mai repetat tot a~a de cateva ori, ca
femeia sa inteleaga. In cele din urma, aceasta a dat din cap
ascultatoare.

92 01
 ~--~I
u ~
~+~
~~ E-
a)f-f-15
;":
~
u
-
~ =--

H911

Timp de vreo 20 de minute dupa intamplarea asta. dealerul

iati-ne zburand noaptea pe ~osea in intampinarea luminitelor,
a tot pierdut. Dar, oricat analizam eu mai tarziu orice joc, ma
care se pierd in departare. insotitoarea mea, care se aflii alaturi,
convingeam de un lucrll: in joclil de dirti ca~tiga cel care ~tje
poveste$te:
sa nll se sllpllna pasiuniJor sale. Daca doriti sa va puneti la
Ultima oara cand am fost la cazinou m-am dus la automatul
il1cercare, exista 0 metoda foarte simpla. Mergeti la cazinou
eu jetoane de douazeci $i cillci de dolari. ExisHi ~i automate Cll
pentru exact dOlla ore ~i, la expirarea acestora, indiferent de
.~ fise de 0 suta de dolari, insa, de obicei, in preajma lor e putina
situatie, parasiti ruleta, masa sau automatul de joc. Daca yeti
lume. Ei bille, stii acolo un tip, trage de maner $i, deodata, se
izbuti sa va ridicati de 2-3 ori, tara a taragana nici un minut in
revarsa pe nea$teptate, 0 movila intreaga de jetoane, cred eli
plus - puteti juca ~i spera chiar la un ca~tig. Daca insa v-ati
vreo dOlla mii de dolari. "Felicitarile me Ie" - ii zic eu, iar el se
perm is sa ramaneti un pic mai mult, nu luati cu dumneavoastra
uita la mine $i pufne$te iritat: "NlI ma incurcati, astazi am
la cazinou sume mari ~i a~teptati-va la pierdere - va va fi mai
pierdut deja $aptezeci $i cinci de mii de dolari".
u~or. In general ins.1 oamenii merg la tripou ca sa-~i faca
- Dar tu e$ti 0 jucatoare pasionata? - 0 intreb eu.
necazuri $i sa piarda. Imi amintesc cum 0 pacientii i~i destacea
- Foarte - sun ide ea. A~ fi in stare sa pierd la jocuri de
bratele a nedumerire:
noroc tot ce am. De aceea nu iau cu mine niciodata mai mult de
- Sotul meu n-a fost niciodata 0 fire infocata, dar uite ca doua slite de dolari. Dar apoi, calld plec, am buzunarele gol ite,
merge la cazinoll, pierde mereu, in plus, a inceput sa bea, nu
capul golit, sufletul golit - ba, poate chiar u$urat, - sunlde ea
inteleg deloc, ce s-a intamplat?
iani$i - in schimb, te deconectezi de-a binelea de la toate.
- Sotul dumneavoastra prezinta ata~iiri de dorinte $i
- ~i ai ca$tigat vreodah'i Slime mari?
vointa, - indoi eu un deget - de un destin fericit, - il indoi pe ~ a luna in lIrma era cat pe ce sa ca$tig. M-am a$ezat la un
al doi/ea - ~i de intelect $i aptitudini
- II indoi pe al treilea. automat $i l-al11 "hral\lf' cateva ceasuri la rand. Aveam senti-
Toate astea el le-a transmis fiului sau $i acesta are acum
mentul ca 311tomatul f'sta ar putea oferi azi un ca$tig. Bmsc Ill-a
biocampul dereglat. Ca sa-$i salveze fiul, el trebuie sa-$i dimi-
apucat 0 durere de burta. Am alergat la toaleta $i IlU mi-am lasat
nueze ata$area de valorile lImane: ori cazinoul, ori betia, ori
pe scaunul meu paharuJ de plastic. Cand Ill-am Intors, langa auto-
afectiuni ~i traumatisme grave pentru el ~i fiul lui. Rugati-vii
matul mel! era zarva. Sc apropiasera ca~iva in$i, care au hotiirat sa
pentru dumneavoastra, pentru fiul $i nepotii dumneavoastra,
- "hraneasca" pe rand automatlll, a$a cum rncusem eu, $i, pana sa
i-am spus eu femeii - daca va yeti purifica sufletul ~i pe cel aJ
treaca dOLiaminute, all ca$tigat trei stlte cincizeci de mii de dolari.
fiului, sotul se va redresa.
- Burta a inceput sa te doara tocmai ca sa nu ca~tigi. - i-am
In general, mie imi place sa calatoresc. Peisajele care se
spus eu - aspiri la un destin fericit. Atunci dind ai necazuri in
perinda dincolo de geam ma cufunda iotr-o stare minunata. ~i
viata de toate zilele, e$ti foarte necajita? - am intrebat-o.

lJ4
95
 u
- , .. 1;i.
1%If-~,g
~
~ .-.
-..L- H91l

roo-

1
- Da, foarte muh ~ a reculloscut cu sinceritate insotitoarea
tarzlU, d l Ipa- ce Pierdusem toti, banii, ne-alll dus pe splai sa ne
~ .
mea,
plimbam. Eu am privit in jllr ~i am SpllS:
- In acest caz, Il1tr-adevar, IlU trcbuie sa iei cu tine bani A

- Acum inteleg de ee am picrdut totul atat de repede.

grei la cazinou - am spus eu,
Ea a privit inainte, ingandurata. - De ce?
s-a ariitat interesat tovara~ul meu,
-
~

- Pan a intr-atat am mceput sa-' vise z la cac;:tig incat am

~
'(,
- Sc prea poate. Apropo, uite ca ajungem la Atlantic City.
La intrarea ill ora~ se Inalta enorma cladire "Trump Plaza",
uitat de toate eelelalte - am raspuns eu ~i am aratat cu degetul
In ios. , A
care cuprinde sub acela~i acoperi~ un hotel, baruri, restaurallte '
~
-It t 111
EI s-a uitat la picioarele mele ~i a zambl~t:.e~am _I,nc~.a
~i cazinouJ. Mai departe, de-a lungul tannului, se il1$irii
pantofi d e cu I"all diferite Cand dorinta It I \ll1palenJene~te
lIrlllatoarele cazinouri: "Caesar", "Taj Mahal", etc. Cand intri '. ~. '
privirea, este mai bine sa nu spefl la ~a~tlg, ,
in cazinou, ai sellzatia ca ai nimerit intr-o poveste. Totul scli-
- ,t,\' le deJ'oc au lIn ritm, iar dormtele noastre - alt fltm, - .
C,aI
pe~te ~i irizeaZcl. in uria!?a sala CLIsuprafata de mii de metri pa- " ~. . ~t dorintele noastre I11seamna mal
~ -
m-alll gandlt ell - ~I, Cll ca,
trati uiti de timp !?ide toate, te cuflllizi 1ntr-o atmosfera Cll totul ~' ~
mult pentru Iloi, Cll atat mai putin simtim lumea IIlconJuratoare
neobi~nuita, care actioneaza ca un narcotic. Imi amintesc cum .'
Ill-am apropiat pentru prima oara de Ull automat de Joc ~i am ~i ritmul vietii ei".
di$tigat intr-o ora vreo mie de dolari. pe care, ce-i drept, i-am
Fiindca veni yorba, jueand la cazinou,
am ajuns- la
pierdut mai apoi pana la unul. ~i numai la primele 3-4 vizite la ce
conclllzii interesante. Ell judecam in felulurmiitor:
. ,,0 d~ta
cazinou visam la ca~tig, la lIn nomc nea~teptat, pe lIrllla m-am ,
eaz. inoul inseamna bani, va sa-' Zlca, daca- pie,rd, e pentru ea sunt
~

lini~tit 0 data pentru totdeauna. Dupa aceea, cazinoul a fost

ata~at d e bal 11" ,yC' I 111a- bllcuram
'
de fieeare II1SlleceS c adeo
pentru mine, In primul rand, un loc in care Imi pot Invlnge .
, ..'
pOSI b I" I'- ta te de a 1113Pllflfica d e at a~ar
ea de el . MI-all1 aranJat
caracterul ~i emotiiJe, de$i la Inceput. dupa dite imi aduc . ~ - ~

trebllrile pe plan financial', dar n-am II1ceput sa ca~t~g, . ~

aminte, uitam de toate, Imi amintesc cum am venit a doua oara
la Atlantic City, impreuna Cll un cunoscut. Ne-am dus la cazi. '
A m In.et es ca JoClll de noroc il1semnna nl! atat ballI, c~t
~

'

aptitudini, ~i Illam deja fiecarc illsllcces drept 0 um~'I"

lie a ap.tl-
noul "Caesar" ~i, Intr-o jumiHate de ora, ell am pierdut tot ce
tudinilor mele, a perfeetiunii mele, ~i Imi ceream lertare pfln
aveamla mine. Am cer$it de la Insotitorul meu mai intai .
I ~t ura cu tema aceas-
A

rugaciul1i pentru orice nel11Ultumlre111eg~ . .

douazeci de dolari, apoi inca zece. Pe lIrma, el in-a condus la ."
automatele cu jetoane de cinci centi, mi-a pus trei dolari III ta . Mi-am aranjat treburile pe planul aptltudmllor, d..u ~-am,
.' d seama c.'a de fapt ' caZIllOLI
inceput sa ca~tig, Atunel I11I-al11at
mana $i a zis: "Exerscaza". Vreme de cateva ceasuri, ell am
"
illseal11na nu atat bani sau aptitudini, dit I11t~ltle, contact" C~
stat ;-i am smucit Cll inver$unare manctele automate lor. Mai A . ,- .
d vcdlt a fi 0 trea b a
viitorul. Inlaturarea acestel ata~afl s-a 0

1)6
97
 u
1--
§ v §'-
1::1::11'-
E<:: u
-
~ ~--
Hllll
r~_~~
r-

mull mai complicata. uar, dupa ce mi-am dat seama de Jucrul

acesta, eu, in orice caz, am inceput sa respect regulile elemen-
tare de lucru cu structurile viitorului. Daca omul a mancat bine
sau a baut vartos inainte de joe. activitatea strueturilor spiritu-
ale seade ~i, in mod corespunzator, slabe~te intuitia. Daea te-ai TRIUNGHIUL"
enervat inainte de joe sau, pur ~i simplu, mergi la cazinoLieam "
indispus. poti sa-ti iei ramas bun de la ca~tig. Aeolo trebuie sa
.
mergi eM mai calm, capacitatea de u bIoca stresuriJe in timpul I
jocului spore~te ~ansele de ca~tig. Intrucat stresul este rezLllta- I
tul aprecierii unei situatii, a~adar al aetiviHitii con~tiil1tei.omul
capabil sa stopeze proeesele active ale con~tiintei poate folosi
vizita la cazinou pentru a se schimba in mai bine ~i a-~i Problema mea este Llna foartc delieata. - illli pove~te~te l~~l
'.'
schimba atitudinea fata de viata ca atare, deoarece, in ceea ce t - ell sunt un barbat puternic, sanatos, 3m sotle. COp".
prive~te legile sale de baza, jocul la cazinoLi difera putin de
~a~lel~3e
Im! p femeile, 3m avut legaturi amoroase, totul deeurgea
. .-
jocul pe care iljucam noi toti ~i care se nume~te "viata", non.nal Nll delllllit am mcut cuno~tlnta eu 0 ~em.eic. ea este
.
mai tanara decat mine. e frumoasa, - pe sell. rt a re tot ce treblile
.. ~
entru ea barbatul sa aibii ~i dorintii, ~i potenta" EI, bille, In cee_a
~e prive,te dorin!a- totul era bine- eram insii Iipsl! de potenta-
U 11fiIaSco total ''ide~i ea a avut un comportament. .Irepro~abtl.
~

Asta e una 1a mana. In al doilea rand, am Slllltit ea- m- am

~ ~

..,
"agiitat" serios. Pe de a Ita par te - s,otia eopll! . Pe scurt, un
~

haos total".
. .
"Ineep s ii studiez situatia. Pnvmdu-ma - cum I.LlC! ez, e I zam-
. . .?'.
be~te
"{ ." Spuneti-mi, in dimpllllllell apar altl COpll.
- In camplll dumneavoastra, d eocamdata a pare Illoarte
,. '~.-
absoluta intr-lIll vlltor nu prea indepartat - II raspund eu,
Privirea lui devine mai serioasa.
- De ce situatia e atat de periculoasa?
' .
- Da, e foart~ periculoasa, dumneavoastra ati fost Impo-
.
p rima t.le de
tent Cll doamna aceasta din lIfmatoarele cauze. ,II

99
 r -~
~ ~ ~ s-
~f-f-:;:: ~
'-'
-
--=
!!!m!
~-
U9ll

r-

dUl11neavoastra'dae.a va- p 1ae fIemelle.

. re/ati ile eu 0 femeie
d'onllta d e
'
a 0 eueerL ea Insa~i devill adesea - $i care este ic~irea, dadi cxisHivreul1a?
dumneavoastra Pnn urmare. un seap pentru' - De obieei, nu exista ie~ire din situatie. Dc obicei, omul
. . . ' .' "

dumlleavoastra .
vetl SlIlltl mal des iritare, suparare --=; I '.depindeti. d e ea ~I se illlboinave~te ~i moare, intelegand elar ca motivul il
. ge oZle, Jar neeazul pe
y
reprezintii relatiile lui eu femeile. Daca femeia iubita devine
fIemel d uee Ia conseeinte
. deplorab'l I e pentru potenta sexuala A
d Qua eauza- tllle de amanta
.
. un seop, urmarea este Illoartea. in viata urm:1toare, omul nll-~i
.
dumneavoastra' . ea est e nemalpo- mai "Iinge bllzele", lIitandLl-se la femei, nu mai da tarcoale
rnenit de ge ~. .
J Ioasa ~I, m tllnpul aetului sexual. toata a
~
,
tea dill slJbeon~tientul gresJvlta- fieearei fuste, IlU se mai Infioara eand vede 0 femeie frumoasa.
ei s-ar fi - . "

prabu~lt asupra Astfel se educa sufletul. Aeul11, pentru a preveni 0 afectiune

0 at"a vlltoare. ~"
mamte de Intalnirea ell ea sa va dUlllneavoastra
. (-'
rugati. Inu Ita- vreme,
Imaginati-va
.
~.
I/lamte de mtalnlre
~ ~ .
.
rugatl., sa va
. ea v-ati
(
~
eaneeroasa destul de aprapiata, trebuie sa depuneti eforturi
-.
despartlt. ca- ea V-a parasit i re' serioase ca sa va sehimbati In mai bine. Aceasta este singura
,~ petate '.
dupa<- VOla "Doamne toate sunt dumneavoastra ~ansa.
' T a pe taate Ie pnlllesc.
ell umiJinta ' O'
~ ~ ' nee S-ar
IIltalllpla, imi pastrez illbirea" Ru .~. . - De eurand, ea s-a batezat, eu am rugat-o s-o faca, Luerlll
. gatl-va. acesta imbun:1tate~te situatia?
iubirii pentru T me sunt gata sa renunt"Doal11ne,in J
numele
. , .
omeneasea, /a placerile fe~:eJ~e - Da, dar nu este de ajulls. Trebuie sa va revedeti viata de .'
sexllale, la femei' laa too:::ec
general, Incepand ele . In sute de ori, sa va rugati ~i sa eereti iertare pentru eel mai mic
d'e aZJ. este mal .,'bme sa va rugati ma; de
,s. semn de agresivitate la adresa femeilar, care a constituit 0
~ ".
- Poate ar trebui sa- renunt la ea? - Intreaba
r. ::..r
II1gnjorat. uu. Jatu J, marturie a ata~arii de relatii, idealuri, momcntele sexuale etc.
0 saptamana rllgati-vii ~i cereti iertare pentru faptul ca ati
-. Ccind va cadea ell t J"'
rane a IIllma vreo femeie va
d eatl prea muit la trup ~i prea pUfin la sufiet. De ace~
~
avut drept seop suprem nu iubirea pentru Dumnezell, ei femeia
~an-
-
d at aeum 0 prabl ema. pe care nu sunteti In stare s 0 a VI s-a
.
~i tot ee e legat de ea. Imaginati-va ca sunteti un mo~ batdin,
nafJ". Daca va vet'.I d espartl
Y" de femeia aeeasta ' - so IutJO- care Ill! mai are nici potenta sexualii, nici dorinta, niei femei.
~ judeeand '.
eampul dUlllneavoastrii dupa Petreeeti cateva zile Illtr-o asemenea stare ~i suflctul vi se va
[ ." Illun.
v e,1 '
Daea vcti ~
~

' - Illsenina Ilumaidecat. Uitati pClltrll diteva IUlli de orice man-care

lI~abu~.it!iubirea ec i-a purtati. ea sa depindeti de' I:~~:irca .sa
va vetl, IInbolnavi ,j . . ea putm, gllstoasa. Este util chiar sa faceti foame. $titi de ee, Inainte
." tot Ve tI I11UfI. Daea ve ri In ( .
" ..
vrcmc, lipsa poftei de mancare era soeotita primul semn de
ell ea . v-a vetl
- '~Imbo/navi- . en me relatlJle
.
' ~I veti Illuri Ad lea,' - d aea- va- Il1toaree I
Ia .sotle
, ~I 0 ara"t' t.
~

"
indragostire? Prill illtennediul mallcarii, omul se ata~eaza de
""
P SI.1 pe ~lemeia aeeasta veti
"

aVea
lenta Daca va¥ parasltl
.
- . " sotla ~i ',0 Illoarie valorile umane. Pentru maneare se consuma foarte mllita
" .
P'ecati,Icmela
la £' aeeasta
. , vetl.' energie spiritual a subtila. Ego-ulumall se alllplifiea ~i iubirea
avea 0 l110arte rapidii. "
poate fi mai u~or ofensata. ClI cat sentimentul de iubire este mai

100
101
--- !;o """---1 ~
~"e 3i:i go
a:I!-l-..c::
e
u~ I~-!I!!!!!
~

I ~"'-
HIILl

I' I
"il,1
r
Ii'
I

I rI
' ' puternic, ell alai /TIajpericulos cste un alenlal impotriva lui. De
I

.. -.
0 situatie banala, al zice. ~u lI~sa1-am spus sa nu rupa relatiile
~

aceca, organislTIul j~i pune in funqiune

:1' I

mccallismele de apararc.
,I', Pentru eel sentimcntul de iubire sa se cristalizeze in suflet, este cu ce~ fo - xces de zel in acest
II ncvoie de f()311emLilte Pllteri, in cOllsecinta dispare dorinta de a seilS: a~i:'lt~'r;~;~:si':: :':'~c:~a~~a ~::i :ol11ul1;ce ea As!a
,,1
~
c:'
cOll1unica, a manea, a bea, a Ie distra. Un moment foarte e, all1cetat-am eetat . lata insa ca aseara ma suna ~I 11mspune
.. ~
important: sentimentul de iubire trebuie purificat de sedimentuJ ca se sllnte I3r atras de Prima iubita ~i ca nu II1teege I ce se
va lori/or UlTIanc.Cu cat mai puternica este iubirea, ell ahlt mai intiimpla.
putin dependent de toate trebuie sa fie omul. Procesul de - V-am SpliS doa r , in cazul dumneavoastra Ill! s-a prod us a "
A
descatLl~are a iubirii, regruparea "" cu aman d olla.
inchidere definitiva a situatiei, pastrati relaflile -
valorilor. cand totul este
subordonat iubirii. cste un proces foarte anevoios. Consumul de - Dar ele vorfi geloase.
energie este la fel ca in cazulunei afectiuni grave. Dacli omul IlU -
- Femeia este geloasa fiindca se tem~ sa ~u va .1 d
- p.ar a". IUb .1-
rea. Daca vet izbllti sa-i oferiti atata illblre ~I atentle de parca-
vrea sli-~i modifice regilllul ~i lucru! acesta are un efeet nefast ~
.
asupra evolufiei iubirii din sllfletul lui. Illai tiirziu. el p'ate~te
'
ea ar fi singura, nu va fi geloasa..
. .
foarte scump pentru asta. A~adaJ.,daca v-ati indragostit. uitati - D ar ste un lucru foarte dlflCl1.
I
I' pentru 0 vreme de toate, in afara de iubire. Asta Illseamna sa
e~ . A .
-- ...
- Asta eJa e p~oblema dumneavoastra. Intelegetl odata ca
pastrati in suflet acest sentiment. orice s-ar Intamp/a. lar
. . .
s,tuatla 111care. v -atl pomel1l t IlU este determinata de dumnea-
~

1'1' ~. . A
.
oscilatiile IIIraport ell persoana iubita sunt absoJut fire~ti pcntrll v-ati. obl~nlllt 111a dallcul sutletlilui sa divinizati feme13
A

voas t fa,
- ~ . . .
0 relatle. Ile t u Iburata y..i fenclta cu
~

COIl~tiinta.Daca va vin periodic gandurile ea ea IIUva iube~te, ci in a~a masura, Andit I °

j'l
doar va canta In struna, ca are, in ceea ce va prive~te, Ilumai . .
singura femele v-ar uClde A~a dar. VI S e a p lica un tratament, "

'...
interese Illateriale, ca are pe altcineva, iar dllmneavoastra IlU care presupune fiIe. tradare .pgnlre sa II in..losire din partea
;

.. . . .
sunteti decat a pasillne trecatoare etc., este un fenomen absolut feme II IIIb Ite ~I, ap,01 moartea d umn ea voastra , fie haos total ill
ij . . . ..
firesc. Ele nu va dau voie sa va ata~ati de persoana iubit.;i~i s-o \; vl3ta persona ra, rIpsa. famtllel ~I ma Iad II,
"" d"II1 care cauri yeti fi
. . .
transformafi iutr-un scop. Important e ca aeeste ganduri. bolnav mu Ita vrem e , apol vet I mun, fie formarea lInlii triunghl
~

.
temperandu-va ardoarea din exterior, sa nu va sllibeasca iubirea amoros. caz In care treblile sa- ara- t a.lt" fiecarei femei multii
~

III'
din interior. . - . .
iublre. sa alergatl lepllr.e~te de Ia una, la alta sa suferiti, ceea
Barbatul prive~te prin geam, Ingandurat. ce. de asemenea, ~a va punfica su 11et ul . iar daca nll-i yeti ofen
~
"

. .
- Spuneti-mi, aveti adesea pacienti CllastfeJ de cazuri? destliia iubire unela dmtre ele, ea va-v. - a chinui Cllgelozia ci, ~I
. .
I,I" - Destul de des. Aseara In-a sunat un tanar din Miami. EI atlinci. n-al ce-j" ~lace,. va yeti Imbolnavl.
.
I~i pierduse interesul fata de prietena sa ~i i~i gasise alta iubitii. - $i dita vreme poate dura acest ..tnung Ii"?
1 . - Ill-a
intrebat tanarlii.
102
]03
--- =00
I C +.::::
~ §-'-' E-
j:Q!--<~..<::
~
~
u
-
-=
~
..;;;... H9a
r-

~~it:~lta~:i-n~~i, :Jriungh.iul" ~urifica sufletul fiecaruia situatia sc amclioreaza. Daca nu, i se extirpa vezica biliara ~iel
dintre 0 Icel, un "tflunghl" strict dureaz- A.
a palla se este Ilcvoit sa respecte 0 diehl corespunzatoarc. Daca omul
l1a~te un copiL dupa asta relatiiJe se ast -
P reaza, II1tr-o oarecare
~

maslIra, dar luerllJ acesta af' . este gelos, atunci trebuic sa consume Illai putine dulciuri, iar
d'eJ~ 0 IIlfluentii neillsemnata daca e indragostit, este mai binc sa consume cat mai putin ~i
aSLIpra sanatiitii C ~ A
u cat mal putllle eforturi d
" din uncle, ~i din celelalte. Daca omul prezinHi un grad sporit al
~ell.t~~1a progresa 1/1sensul acuITIularij in sutlet a :1~::~:ti~n~UI
III bIn I ell atat 111. . I $1 a trufiei, el poate sa distruga iubirea tara sa observe macaI' lucrul
.'
3/ pef/ell Ioasa pcntru el este 0 astfi'
el d e accsta, iar mai apoi sa nu inteleaga pentru ce trebuie sa pla-
51t lIat/e.
' '
teasca. intrucat la dumneavoastra predomina mai ales tema
- Piii, reiese ell voi aVea de aCLIm d - ..
aLia sotll? - In-a intre-
bat a/annat tallarll/. relatiilor ~i a geloziei, ar fi de dorit sa adoptati un regim
.
alimental' bazat pc terciuri ~i legume, sa mancati Inai Illulta
- Ei ~i, dOlla sotii nL! sunt trei soU' I - I-am SpliS Cli.
varza ~i morcovi. $i ridichea este folositoare. Mancati numai
EI s-a Ijni~tit indata. '
carne fiarta ~i numai pe~ti cu solzi, reduccti consumul de paine
- Ei bine ,- m-am adresat eu pacientului meu -
,i lapte.
A

. In prezent,
multi" tmen evita casatoria civira, Ii1111ca- 51111t
d
. ca tam . . .-
b u Ictill Ic-ar distru g c fam' Il .. v "
pI /a d III - De ce trebuie sa COIlSUInmai putin lapte? - Illtreaba
'
'a. F IIndca- vcnl . vorb a, copm ... nas-
. barbatul.
cuti In afara dis<itori I'
~al.lsc sa ~c talentati, - Nu dcmult am fast intrebat de ce, potrivit prescriptiilor
dcoarcce vin pc JUIl1:III~l;l~nl;et,~n~l.multc
P J rar.' earaetCrizatc prill injosirea iudaice, se poate sa bei lapte dupa ce ai mancat carne, dar
valorilor lIlllalle - ec-I' d rcpt, numal daca III . .
ama arc 0 atltudlllC carne poti manca abia peste 6 ore dupa ce ai baut lapte. Lucrul
eorccta. fata de accasta situatic
acesta mi-a trezit interesul .}i In-am uitat sa vad ce se intfunpla
- Spuncti-mi, dicta arc. v~eo importanC,a III cazlI! Illeu? ~

- la nivel subtil. Ei bine, laptcle estc cel care ne Icaga de mama.

IIltreaba. barbatul.
Atunci cfmd bem lapte, in sufletul nostru cre.}te cantitatea de
- Desiguf. Mancarca picanta. ama ra,~ S. -
-" am-
ar~ta,. praJlta. illbire!?i slitletul se deschide. Tot ce manc3m dupa lapte capaHi
plifica. orielltarca spre aptitudilli '.
IIIte Icet, d orlnta vo' -
r lI1.a.
t 0 0 selllnificatie Illult Illai marc. Carnea este legata de violenta,
.cmCle. ITII-a
,
Sp us'. "f It I, ' .'
"y ' d upa- cc ml"- a fast ex f Irpata vezica de ucidere, de amplificarea exo-u)ui, prin urmare, consumarea
biliara, -am simtit
. cii< n1-'3m prostlt. A . slablt
III mod e VI. d ellt, ITII-a ~.
. . . carnii dupa lapte poate avea 0 intluenta Ilegativa asupra olnului.
memoria" . f--a veZlca blll3ra se formea. I .
za ca cull atunci dind
omul are 0 oriciltare i11fleXI. b.I a- spre el;'o-ul - Dar, dadi laptele spore.}te iubirea, de ce imi este contra-
,
perfectiunea, aptitudinile i t I .
~,volll,a, '
.

v III e ectul sau . Daca e I A'

.
t d orlnta,
I~I re d lice
indicat sa-I beau aculll?
cOllsumul de mancan In. .
- Deoarece laptele alllplifica Illi numai iubirea, ci ~i ata!?a-
d' In carne, plcallte , sar ate, amare, mentul fata de persoana iubita. Daca 0 mama na!;>teun copil Cll

104 105
......-- !sa
>-I
~.. g.
1:Qf--q-..<:: ~
u
-
!!!!!Iii!

UlIll

/'P

sufletul gelos, ii di~pare laptele, drept urmare capilul este ...

dorintele sale, atuilci lublrea I'Ul A'
11 va face fericiti pe
alaptat de alta mama -?iellergetica lui se 3melioreaza. . .' ~.
~nalldoi. Dad\ illsa el IlU va reu~i sa faca aces! lucru: lublrea
- Dar dilltre bauturile alcoolice ce pot bea? ','.
dind el i-a spus IUbltel sale. "Tu e$tl
va crea pro bl eme. Atunci
- Bere - in nici un caz. in general, pentru o3menii gelo~i '. .
b0 rlca- Ia p ropriul elf
. - acest raspllns a semnificat renuntarea SIIl1
este mai bine nici sa IlU gllste din produsele de fermentatie. . . .
,

in numele sentllnentu 1UI IUbirii . Jar prin comportamentul el,

Dadi e sa beti, optati pentru vodca sau coniac. .
,
ab surd $. i dur in aparentii, fata, dupa cum se vede, cult,lva, ~~I
- Oar miere 8m voie sa mananc? .
J in sllfletul pfletenu IUI' sau
g ri'a - adevaratul sentiment al IlIblfll.
- Cat mai putillii. Mierea ell vodca sau coniac este accep-
De endenta de persoana
.
IIIbita dii na$tere
.. . ~ .
lIn1lhntei III fata el,
tabi/a. Lucrulcelmai importantinsii ~ A -".. . .. . ...
reprezintiiIlllm3ncarea, apol 111ralrll $1 urll. De pendenta de sentimentul lublfll d-a
"
ci eforturile dumneavoastrii de autoperfeqiollare. Femeia iubita ... -' y."
na~tere demniH'itii, blandetll $1 rabdalll.
poate siivar-?i fapte nejustificate, absurde, iratiollale; nu dea
DOl11nul 5-0 condamn3ti. Ca sii salveze iubirea, ea vii poate
trage ,,-,?uturi" destul de puternice ill PlIllctele sensibile. Cons i-
derati totul drept un medicament. Tineti minte: eomportamen-
tul femeii iubite nu se Sllpune logicii, analizei, aprecierii.
~titi, exista 0 parabola indiana, Mirele vine la mireasa lui ~i
bate la u~aei. Ea intreaba:
"Cine e?" "Sunt eu" - zice el, ~i ea
nu-i deschide. Aeeea~i poveste se repeta a doua ~i a treia oara.
A patra oan1, el vine la u~a ~i, la intrebarea ei: .,Cine e?",
raspunde: ,.Tu e.}ti", ~i atunei ea illasa sa intre. De ce proceda
ea in felul acesta? Fiindca il iubea. De ee n-a pleeat el dupa
prima. a doua sau a treia incercare? Fiindea 0 iubea. lar daca
amond lui propriu s-ar fi dovedit mai presus de iubire, el ~i-ar
jl
fi infoiat pene/e,~i-ar fi pus coada pe spinare !;Iiar fi plecat in
II goana, r°!iu de furie $i indignare. lnsa tanarul a inteles in inima
sa ca mireasa il iube$te. dar ceva ascllns inauntrul lui 0
Impiedica sa-I accepte. Ei bine, ego-ul lui, importanta propriei
t
Jui persoane, eu-Ilui erau mai presus de iubire, dar daca omul
e gata sa rellllllte, in numele iubirii, la eu-I sau, /a exn-ul sau,

106
 .;;;; CIIJ ';(
QU ~~~~ u

-.. l~91Z
-"'

Pacientul Intoarce nedumerit capul.

- N-am inteles. Ce legatura au durerile de spate Cli banii?
- ~i totu~i, stati mai bine din punct de vedere financiar?
PRINCIPIILE - Sa zicem ea e a~a. Care este totu~i legatura?
- Legatura este foarte simpla. Sunteti prea mult orientat
spre aptitudini. intelect, perfectiune, infatuarea ~i orgoliul dUl11nea-
voastra sunt exccsive. Asta InSeal11na ea dorinta de a "Imbranci"
iubirea din sufletlll altuia sau din propriu! sutlet se accentueaza.
Dadi veti Intelege acest lueru In adancul inimii, intuitiv, atunci
durerile VOl'trece. Dadi Insa yeti continua 5-0 nedreptatiti pe
femeia iubita, durerile vor patrunde In interior ~i se VOl'transfor-
~. M~ s-a spus ca dumneavoastra puteti oferi exp licaC.11, l11aIn afectiuni. In acela~i timp, yeti pierde ceea ce a cauzat cre~-
atuncl cand medic"11 se d ec Iara-' neputll1cio~i in a stabili terea ambitiilor, adica banii. norocu!' controlul asupra situatiei.
i .
J'
dlagnostlcul. Nu demult a Ince p ut sa ma d oara- tare spatcle Pacientul cade pe ganduri.
. .. ~
I

acumma - dar rmichii. IlUsunt III stare Ilici sa ma indo'I. nici sa - V-am Inteles, dar eam prea brusc m-au apucat aeeste
. -
ma dezd'01. ~1va spun C3 nu am mancat nimic piparat. 11-3111 dureri. Spuneti-mi, mai sunt ~i alti faetori nefavorabili?
-' IlUm-am expus la fri g .. .
I

. .
baut. ' . Medi CIl SUllt ne d ul11ent!: al1alizele - Desigur. Este yorba de starea generala a lucrurilor In
SUllt b.une, IlU s-a de~scoperit nimic deosebit. Eu ins3 simt ca Ilime. Actlm, In ultimii ani, s-a amplificat bruse ata.'}area Intre-
l~l~rurile stall ~rost. In plus, mi s-a spus ca mi-aLl fost tacute gii omeniri de valorile spirituale. De aceea a devenit mult mai
f<.IImece puternlce. periculos decat Inainte sa-ti fad un tel din aptitudini, inteleet,
Nu va atlati sub puterea uner farmece, iar aceste du'eI n.
~

principii ~i scopmi, spiritualitate ~i Ilob!ete.

. . . .
de spate .;:j
v de ri nlc I11 IlU sunt ale dumneavoastra . At 1'" Jlgl11t - Ce vreti sa spuneti? A ti virtuos ~i onest este In zilla de
f.cmem. care va iube~te ~i la ea s-a dec Ian~at progral11ul de azi periculos?
. ~
autodlstrugere. Intrudit vina a Purtati. dul11neavoastra, - 0 prote- - Niciodata n11e periculos sa fii virtuos ~i onest. Oar sa
.. .
Jatl pe ea ~I- IlIatl totul asupra dUl11neavoastra.
-
faei din toate aeestea, din principii, spiritualitatc, idealuri, tin
Nici macar IlU am -ji g nit-o g r ay , a
!:
105 0 sim p la neln-
- t scop in sine este foarte periculos.
telegcre. - Cu alte cuvinte. vreti sa spuneti ca se apropie epoca
- Sjm_pl.~. zic~ti? Care este in ultima vreme situatia dUIll- ticalo~ilor ~i ca tiealosul ~i nemernieul ajulls la plltere II va
ncavoastra tln3nClara? Inlocui pc eel de~tept ~i onest?

JOl)
lOX
 i=lu
n
- T--';;
§ S.:-: 8- t: --
-
a:lE-~..E ~
u

H9a

!
1'1 - Dar nu va dati seama ca exact a~a au stat lucrurile In larg, ea se aseamana .}i Cll traselll alpinistului a carlli ascen-
I
1 i~to:i~ ~i ca pe tron s-au aflat mai adesea oameni necinstiti ~i siune devine tot mai anevoioasa. Spuneti-mi, cine este expus
hpSI11de principii? pericolelor Intr-o masura mai mare: broasca ce zace in
I - Se pare ca aveli dreplale. biiltoaea sau omul?
- ~i care ar fi cauza? Ticalosul are 0 mai mare capacitate - Clar lucm, olTIul- ridica din lImeri barbatu!.
.
!I vltala. Pai, imaginati-va: omul se afla la putere. Cel mai - Cli toate aeestea, noi Illl tragem eonellizia di a fi am este
important lucru pentru el sunt banii. II doare in cot de idealuri. daunator, iar a fi broasea este bine! Cli dit mai evoillat estc
spiritualitate ~i noblete. ~i, dupa ce acumuleaza destule averi.
1

omul, eu atat mai multe chinuri va avea de suportat spiritullui.

el introduce legi care sa protejeze proprietatea privata. tinde sa Un animal are trei objective: luana, reproducerea ~i supra-
~i stabilitatea
1

instaureze ordinea In societate. Cu toate acestea. vietuirea. Omul are parte de mai multe incercari -?i,respectiv,
1
I' o~sesia banilor ii secatuie~te sutletul, diminueaza la urma~ii de mai multa durere, or spiritllalitatea reprezinta I1l1numai 0
i
Ilil potentialul spiritual, are loc debilitarea neamului. Sa luam mare fericire, ci ~i un mare pericol. A-?acum omul care IUI~tie
un alt dirmuitor, pentru care scopurile, principii Ie, idealurile sa stap3neasd'i. 0 ma~ina modema, teribila alege bicicleta, ca sa
constituie obiectivul principal. EI supune unui ideal oarecare fie mai la adapost de primejdii, tot a~a multi oameni manifesta
tot ce se afla In jurul sau, inclusiv legile, ~i, in numele acestui 0 Jipsa de dorinta de a se dezvolta spiritual, caci ei simt di in
ideal, incepe sa distruga atat bunastarea, cat -?i viata altor slifietullor sala~luie~te prea putina iubire.
oameni, iar In cele din urma .}i pe a sa. Totul se star-?e.}te eu 0 Cum se int3mpla asta la un copil? Sa presupunem ca
tragedie. De aiei -?i proverbul: "Drumul spre iad este pavat Cll femeia este insarcillata, iar barbatlll are ghinioane In serie ~i se
bune intentii". Germanii au [abricat stereotipul omului ideal comporta stupid, nedrept ~i Ileonest. Femeia il dispretllie-?te,
arianul. '=omuni~tii au facut din "viitorul luminos" un ideal: este irascibila, II supune blamuilli. Ea nll accepta injosirea
Consecin1ele Ie cunoa-?tem cu totii. aptitudinilor, a inteligentei, spiritualitatii ~i idealurilor. $i, prin
- Pai bine, rezulta ca a fi spiritualizat este perieulos? agresivitatea sa, ea ata-?eaza sufletlll fililui sau de valorile
- Desigur. spirituale. Prin urmare, marile aptitudini, inteligellta avansata,
Barbatul ma prive-?te uluit. Inalta spiritualitate devin periculoase pentru el. Astfel, copilul
- Ce fel de idei propagali? Spirilualitalea ~i noble!ea sunl inca de mic Ill! vrea sa invete, IlU se poate concentra, da
daunatoare omului? dovada de un comportament imoraL Maica-sa nu precllpete~te
- In cazul in care devin principalul obiectiv ~i sensul nici un efort pelltru a-i dezvolta aptitudinile ~i intelectul, ~i
vietii, sunt [oarte diiunatoare. Vreau sa intelegeti un lucru: atunci organismul copiluilli are trei ie~iri din situatie: prima-
evolutia se asimileaza nu numai unui drum care devine tot mai sa se l111bolnaveasca sau sa moara, ca sa nu-~i intineze sllfletul;

III
110
 -_.~~
~u
"",.~~.~.,,,,, "",:
'''''
.-"~ CI
~ §':"<
'T"-;:;

Q:lf-~..<::
B<
...,

u~
-
--=-=

~
J lI9a
~o
---I'-

a,dolla - sa blochezc ]a nivel subcon;;tient dezvoltarea In emorl-. inUlmpBitor a fost el u1l1ilit !,'i erueificat. Putfllld cvita sa fie
, pili 1111
CI a a t t d ' ' I
.
'
o r
.
~i
.
illtelectului'
. a treia - sa- deZVQ 1te pallerele
. capturat ~i rastigllit pe cruce, el totu~i s-a supus. A acceptat cu
',"
IIltclioare ale splntualiUitii, aptitudinile ;;i intelectul pc seama seninatate pierderea celor materiale, caci DU1l1nezeu IlU
.
degradari i eelor supenoare: ' echivaleaza cu ceca ce este material. EI ar fi putut sa-!,'i
spiritualitatea, Ilobletea oncstit tea.
~

In fcluJ acesta, se intampJa deseori ca parintii0 c~re' se ~Jng"Jesc

.~ manifeste aptitudinile ~i inteleetul. dar nu a facut-o. DUlTInezeu
o 0
.c
doar de ap ftI U d 1111e ~i illtelectul co p ilului s3- 1tra IlSlonne nu-nseaml1a aptitudini ~i intelect. Hristos a prim it ell seninatate
' II1tr-o
~

- .
persoana IInorala. prabu~irea spiritualitatii. a nobletei ~i a idealurilor, atunei cand
discipolii sai dragi I-au tdidat ~i I-au renegat. dind cei ec mai
~aca societ~tea este ata;>ata in mod excesiv de valorile
. ieri i se inchinau acum i~i bateau joe de eI. il scuipau in fata.
;~J~l~~lale_,a_tunc]~~entrll a.c.ol1trabalansa situatia, cOllduditorul
llC sa fie stram de spmtualitate, lacolll £IvaI'. C e IUI. Spiri-
.. Prin urmare, Dumnezeu Illl inseamna spiritllalitate, l10blete ~i
. .. '
t
tualizat' - ~ - Ia
;>1prinCipia I Ill! i se va permite de sus. sa ramana idealliri. Ca fiinta din carne ~i sange. lnzestrata eu dorinte.
. Hristos i~i dorea sa traiasdi, cu toate acestea, el a aeceptat eu
Plltere . 0 aca- ll10rahtatea ~i ideologia soc' Ie Ct" a.1I IlU sunt onell-
.

, . . ... . ill1pacare pierderea vointei salc, a dorintelor, a vietii. a pro-

tate' spre lublrea de DUll1llezeu, ci spre idealuri nllclpll ~I
,
.. ' P priului eLl omenesc. Doar iubirea, una singura, a rall1as. Atunci r
scopun, a t uncI tlcalo~ii .}i llell1crnicii, in mod illevitab l l vor '
.
IIlcepe sa.-1In'-t
~

a me pe cei nobili .}ione~ti.

~
' cand cele materiale ~i eele spirituale se tree, cand este distrus
~
tot eeea ce a luat na!,'tere candva, iubirea este eea care rall1ane.
I
In pnll1l1l rand tre b'ule sa- IIltelegell1 ca spiritual itatea
~

. .'
Cand acest lucru va fi simtit de fieeare. atunci, in locul decli.
IIltelectul .}I aptitlldillile nu pot constitu' I lIn scop suprem '.
. ..
-
A mllltltl-va - de fraza rostita d Olla!TI1i .. d e al1l. 111urma: "Fericiti
.
~ nului, Oll1enirea va cunoa~te un proces de lntlorire !,'icreatie.
cel~'. saracl.cll
' dllhul, ca a lor este imparatia Cerurilor". Pana atunci lnsa noii nascuti prezinta tot ll1ai des dereglari
- Pnn urmare. ticalosul ~i llemernicuL illcapabilul ~i psihiee, un inteleet rudimental', memorie tot mai slaba. Este
0 btuzul sunt mai aproape de D umnezeu decat eel inzestrat supus distrugerii tot ceca ce. In momentul de fata, potenteaza
. . A

importanta valorilor umane. Daca. potrivit statisticilor ofieiale,

dc~tept ~I' on cst?
'

-
Gridit de eiudat ar suna aeeasHi afirmatie dar a,a este In America fiecare al doilea copil se na~te subdezvoltat mintal,
0'
Cel
. obt lIZ ~I n~pl"lceput este mai aproape de iubire i d~
0 0
a~adar eu anomalii psihice, atunci in Rusia, dupa estimarile
~
DUll1nezcu. decat eel ee ~j. a ~lacut dill
. .,. speciali~tilor. situatia este ~i mai grava, Cu asemenea tendinte
aptItudllll, intelect ~i
. .. .
spmtuailtate scopul suprem . P e d rept cuvant este numit va deveni. in cudind. imposibil pima ~i cel mai elemental'
"
, , progres tehnie. iar, fiilldca situatia sc agraveaza cu 0 viteza
H' nstos"SalvatoI'll I omenirii" . EI exp I'lea ll1ereu ca-' splntllalita-
.
~
ka IlU poate eonstitul
.
' supremul . In amp 1atar spullca elscop Nu ~
tA - destul de mare. proportiile ~i puterea impotrivirii lumii
ca- IIIb'Irea de Dumllezcu rcprezinta porullca suprema ~I nll inconjuratoare 1£1aetiunile ol11ului crese In egala masura. in

113
I J2
 2Su

-
t:I<
ij&
f-01:! u~

.H9l('."
--
-
=

"""J-

sfera valorilor spirituale, cea mai periculoasa este ata~area de

propria voinfa $i de principii, scopuri $i idealuri, aptitudini ~i
intelect. in diavol s-a preschimbat acel inger, care a decis ca
STERILITATEA J
IlU iubirea de Dumnezeu constituie scopul suprem, ei, in pri-
mul rand, voinf,a personala ;;i dorintele, in al doilea rand,
i
scopurile, principiile, obiectivele $i, in al treilea rand, propria I'
perfectiune, aptitudinile $i intelectul. Incapacitatea de a ac-
cepta umilirea propriei voinfe $i a dorinfelor, prabu$irea
sperantelor $i a idealurilor, e$ecul, in$elaciunea genereaza in r
eel mai inalt grad trufia $i agresivitatea din subcon$tient. .
Fiindea omenirea se afla intr-o sitllatie eritica, exponentii
I
Am ineeput sa- dlctez acest capitol ;;i imediat mi-am adus
. k este pe cale sa Ilasca
acestei extrem de pericliloase tendinte vor fi tot mai mult aminte ca" m aeeas Iii clipii, la New Y.or,
. \ I se Prelungea $i eu ." II
stopati in perioada ce urmeaza. in lIrmatorii cinci-zece ani, ei una dilltre paclen t e Ie mele . Trava III
. - t ..j sa inlatme toate
transl'nlsesem sa- se intoarea . 111trecu. . 'f
~

.
ar putea, pur $i simplu, sa dispara de pe fafa Pamalltului. Fie
otnva propnel Persoane , impotnva
I
A
r
olllul se transform a $i nu mai susfilleaceasta tendinta, care se supararile indreptate lI11p
. . A . lui Dumnezell. Acest lucru se indimpla eu
axeaza pe ideea ca adevarata ferieire se identifica CLivointa
personaJa $i dorinfele, principiile, scopurile, aptitudinile $i
sorti! $1 Impotnva.
doua zile in mllla, lar, - A111cllpa
. - -
d e t:la 1a, eu formam nllmarll 1
I

telefonlllul
.
new-yor kez ." Totu! e III regu
ra, a nascut, com-
A'

intelectul, fie este $ters de pe fata Pamantului impreuna Cll .

aceasta tendinta. in viitorul apropiat, omenirii ii sunt harazite
."
phcatll nu sunt" - mi . s-a raspuns. i ml .a mintesc cumA- Ill-am
-
intalnit cu ea pentru pr~111a oara.' noua
- lUll! ..i'{ J'umatate In Llrma.
posibilitiiti mult mai mari $i un spectru mult mai larg de valori
. de a111,nu fllsese gravida nici 0 data.
Aveall1Ju r de treizeci
A

~
umane, stapanirea lor insa este posibilii doar cu eonditia .

existentei unui volum mai mare de iubire in sufletele tuturor i Am stat de vor b-a ca 111zece
. .
mlllute.
erona Ca. Demnitatea .umana,
-
oamenilor. Prin urmare, fie omenirea se indreapta de buna voie - Avet! 0 scara a valonlor
..
dimcnsillnca persona rtatll
I. umane, toate a cestea sunt Illlllunate,
eiitre Dumnezeu, spre a aClllllula iubire ~i a diminua . - A
A . ~ tradictie cu lumea
re ele II1tra 111 con,
dependenta de orice valoare umana, fie procesul purificarii
fortate s: va alllplifiea brusc. Este yorba aiei ;;i de eatastrofe
pfl11a 111 cltpa
.
.
inconluratoare.
- 111 ca
11
. '.
.
C cat sunt mal. Ilumeroase functiile cclule!, cu
. a org allismulul. Aceasta
atat mai illalt este gra d lII de .evo Iutle
naturale, ;;i de razboaie, ;;i de molime, $i de scaderea nivelului ~ . la a celulei ramane pc
moral. cultural ;oispiritualla scara planetara. se int3mpla - atat~ ttmp cat vOlllta persona .
-
plallul doL Daca 1I1sa
- se produce
~ 0 II1Chistare in propna ~

.
riile
A
programe, illSemnatatea celulel A

personalitate, 111 prop

114 115
 u ..:..;c..
trebuie al1ulata, iar dezvoltarea ei - oprita. Masura 111care, pe
parcursul vietii sale, omul se concentreaza asupra propriului
eu, asupra propriilor dorinte !?i asupra tuturor ace lor lucruri
care Ii potenteaza ell-I, cum sunt spiritualitatea, vointa,
intelectul, aptitudinile, ~i masura in care i!?i supraillcar~a
sufletul Cll agresivitate sunt proportionale cu viteza cu care
I
I.
I. Imbi'itrane!?te, I!?i pierde capacitatiJe ~i memoria ~i I~i lipse!?te
I I
de vigoare urma;;ii. lata de unde provine zicala: "Cand vin pe
!ume odraslele gelliilor, natura se odihlle!?te". De aeeea, Inaillte
vreme, omul, pe parcursul uneia dilltre vieti, se axa exelusiv pe
probleme spirituale, ca mai apoi, mca.lld din aceasta 0 obsesie
sa devilla un ipocrit, 0 persoana dura ~i despotica. lar i'~
urmatoarea viata, el se dezicea de spiritualitate pentru
supravietui !?i,gandindu-se numai la bani, devenea 0 persoana
josnica ;;i imorala. in ziua de azi, omului nu i se va mai
pennite sa mearga doar la stanga sau doar la dreapta. Candva,
el putea sa duca 0 viata normala !?i sa se dezvolte, renuntand
alternativ la valorile materiale !?ila cele spirituale. Astazi e'l nu
trebuie sa depinda nici de unele, niei de eelelalte. Spirala
evolutiei devine una dubla. Prin urmare, tndia, impartanta
propriei persoane devin periculoase cu atat mai curand, eu cat
depind mai mult de valorile materiale .sau spirituale.
- Tnlfia dumneavoastra - Ii spun pacientei - depa;;e;;te de
diteva ori limita normalului. Pentru dumneavoastra, astfel de
notiuni -ClllTI sunt "aptitlldinile", "intelectul", "perfectiunea"
sunt puse mai pres LISdedit illbirea. Daea doriti sa na~teti un
copil, Invatati-va sa va lImiliti ;;i sa eedati. in numele iubirii,
omul poate renunta nu numai la bani, ei ;oi la aptitudini,
intelect, principii ~i idealuri, la dorinte ;;i la viata.
r ]6
~f-<f-<-=
u ~
~
u
--
iii!§!§
1 H!ll.l
-- II'>'
- Cum vine asta? Sa se desparta de viata 111numele iubi-
rii? - IlUse dumerea ea.
- Totul este foarte simplu. Daca ar fi in perieol de moarte
eopilul dumneavoastra, v-ati sacrifica pentru salvarea lui?
- Desigur.
- Asta ~i inseamna sa fi i pregatit sa-ti iei ramas bun de la
viata in numele iubirii. Pentru a se na;;te copilul, sutletlll
femeii trebuie sa se umpie de iubire. insa orice valoare umana,
aridit de sfanta, rape~te, soarbe din noi ~i iubirea, ;;i puterea, ;;i
energia. RezulHi ca, pentru a acumula iubire, trebuie, pentru 0
perioada de timp mai scurta sau mai indelungata, sa ne Inde-
partam, sa lasam la 0 parte valorile lImane. 0 perioada de timp
a mai lunga ar insemna necazuri, nenorociri, umilinte ~i boli. Cu
dit este mai pregatit cineva sa ia "medicarnentul", ell atat mai
mica este doza de care are nevoie. Cu cat mai l11ulteInjosiri,
nedreptati ;;ijigniri este capabila sa aceepte femeia In nllrnele
iubirii, eu atat mai sal1ato~i~i mai [ericiti VOl'fi copiii pe care-i
va na~te. Cu cat mai mult va straduiti, de buna voie, sa culti-
vati iubirea ;;i blandetea in sufiet, ell atat mai putin necesare
sunt umilintele, necazurile ~i nenoroeirile.
I.1 Peste un timp oareeare, ea a ramas insareinata. Mai inainte
socoteam ca, dad un eopil nu se na~te, aceasta indica, tara
indoiala, 0 karma negativa, 0 agresivitate sporita In subcon-
~tient. Dar s-a dovedit ca nu am intru totul dreptate.
I
Ofer eonsultatii unei tinere femei.
mi s-a
- Mi-au fost extirpate trompele uterine -
a spus -
efectuat 0 insfu11<lntareartifieiala. N u demult am naseut. Mi-ati
putea examina copilul?
117
~
 rn-n -=
~-
Qu
~E-!-~ ~ --
H9a
T-- !'""

I
,
Cereetez dilllpul fetitei ~i vad ea acesta straluee~te cu 0 Dumnezeu, oamenii nl! poarta, in cazul dat, nici 0 vina.
I

lumina aurie. Deci totul este curat, atat la nivelul eampului, cat
,I, Folositi fiecare secunda nu pentru a exprima repro=1urile
.$i la nivel fizic. Cercetez campul femeii ~i !neep sa inteleg
dumneavoastra la adresa lumii inconjuratoare, ci pentru a
cum stall lucrurile.
!
'I imparta~i tuturor celor din preajma iubirea. Cu dit mai mul~a
, ~ In ceea ce prive~te copilLlI, totul este in regula, insa
, I
I I'
i,'

iubire yeti oferi, cu atat mai multa iubire se va intoarce 111

tendinta, care s-a perpetuat in neamul dumneavoastra ~i pe
sufletul dumneavoastra. Cu cat mai multa iubire ofera sufletul
care dUlllneavoastra ati amplificat-o, ii bloca eopilului po- dumneavoastra, cu atat mai putin depindeti de valorile umane.
II

I sibilitatea de a se na~te. Fiindca flU erati in stare sa acceptati

jigllirea din partea barbatilor, ati fost injosita prin extirparea
trompe lor uterine. Daca IlU v-ati fi indreptat spre iubire, ati fi
avortat, in pofida fecundarii artifieiale, deci, In orice caz,
copilul nu s-ar fi naseut. Dumneavoastra ati mers spre iubire,
de aceea copilul s-a nascut, ~i s-a nascut curat. Cli toate aces-
tea, aspiratia dumneavoastra catre Dumnezeu ~i dorinta de a
acumula ~i a pastra In sliflet iubirea s-au dovedit a fi insuficien-
te. De aceea nll ati invins tendinta de a vedea In valorile lImane
un sens al vietii. "Murdaria" IlU a trecut la copiii dumnea-
voastra, dar s-a Intors ~i a C3zut asupra dumneavoastra. A yeti
un Inceput de tumoare la liter.
A~a este, ~tiu, simt aceasta - a raspuns femeia - situatia
~
poate fi schimbata?
- Desigur. Rugati-va sa fie in[aturata de pe neamul dum-
neavoastra, adica de pe stramo~i, de pe dumneavoastra ~i de pe
lIrllla:;;i, dorinta de a vedea In valorile lImane, atat materia Ie,
cat ~i spirituale, suprema fericire. Mai ales cele spirituale.
Pareurgeti din nou, de sllte de ori, intreaga dumneavoastra
existenta ~i acceptati toate umilintele, neeazurile, nedreptatile
~i insueeesele ca pe un leae pretios. Ceea ee eredeati a fi otrava
a fost de fapt, salvarea dumneavoastra. Leacul venea de la
a apa statatoare poate fi poluata, nu insa =1ii~v~rul. Dac~
sutletlll Illl genereazft iubire, el genereaza agreslvltate. Daca
cineva v-a jignit, spuneti-i In gand: ,.Te iubesc". Cand.o
persoana va face un bine, spuneti-i acela~i lucru. Daca va st~n-
g here=1tefaptul de a saluta 0 persoana necllnoscuta,. salutatl-o
.
In gand. Patrundeti-va de sentimentul ca fiecare sltuat.le pre-
?
zinta un pretext pentrll a va revarsa iubirea asupra ceIUl.lalt."
circumstantft pozitiva contribuie la aClImularea activa a lUblfll,
in timp ce una negativa purifica iubirea, 0 face independenta
de valorile umane.
Am simtit de curand dit de important este sa fie folosita
fiecare clipa, pentru a incerca in sutlet sentimentul iubirii.
Cativa ani In urma ofeream cOl1sultatii unei anume doamne.
Er~u la mijloc mari probleme de sanatate, la fiul acesteia ~i la
~'
ea insa~i.Dansa imi povestea cum a Inceputtotul. . .
- Aveamun frate, care obi~nuia sa traga la masea =11atllnel
trecea pe la mine ~i ma batea la cap. Pana la lIrma mi-am
pierdut rabdarea. ~i iata ca odata, cand e\, din nou af~m~t
111
ie~ea din casa mea, am luat ..matura ~i am I~~atllrat.g~I~~IUI"
urma lui ~i i-am rostit in spate: "Sa I1Ute mal 1I1torcialCI . ~I el
IlUs-a mai Intors, caei. peste 0 saptamana, a murit. Dupa acest
eveniment, totul a incepllt sa se naruie In viata mea.

IIX 119
 QU
«I!-~l
f-
§ -
-
--
1 H9L~

--
1"""'
1

Mi-am 3milltit cum 0 descanHitoare I e tarziu, la proces, au ie~it la iveala toate alllanuntele acestei
l11-all1. deP l3sat
Cli l11a~illa pentru 0 'intrevedere, mii ill~a :.c:r
. t . lJ a 0111~I su fl ctuJ istorii macabre. lata deci di acele vibratii, pe care Ie purtam In
.,~'e d esc. h I' d e pnn ,spate . T 0 t ce vel . fastl . ~In urma omul'
UI, totu I se subcon~tient Intreaga noastra viata, la care se adauga ~i cele
va ill1plini. Dadi au venit la tine Qam CHIrat, .
-" tll sa- Ie 3rullCi in din precedenta cxistenta, ne dctermina sanatatea ~i bunastarea
urma
.
lIn P ic d e sare ~I sa- roste~tl'. . . .
L uall-va vaLia ceea ce ati sau bolile ~i moartea. $i, deseori, olllul se Illlbolllave~te ~i
darit ahora"», "
moare. ca sa nu Ingaduie mutilarea propriului suflet printr-o
fapta care sa ucida viata ~i dragostea.
Actiunile noastre au 0 pal1icuJaritate F ap ta noastra- este ca
. Fiinddi, In ziua de azL agresivitatea interioara a oalllenilor
piatra 3flll1CaHi In a pa. de la care pornesc 111toate pIeart'l zeci " ~[
~

cstc sporita, rczulta ca, pentru declan~area ncnorociriloL

A .
sute de cercLiri. S-
,avar.<;illl d 0 fapta oarecare 11' '-
01 contlnU3m $-0 bolilor sau a mortii, este suficienHi ~i simpla disponibilitate
s[lvar~il11 de sut
. e.<;il de on . 111sllbcon~tient.
'" 11111 A ' Aceasta reZQ- interioara, existenta la nivelul subcon~tientuilli, de a ucide
-
nanta atrage actiuni similare. De aceea . dadi' atl rostlt. A 111urma illbirea ~i viata. Odata, III timpul unei consultatii. pacientlll
cuiva un blcstem , vetl. contll1ua. A
I

111subcon~tient sa
!I
ros t Itl acest " mell IlU reu~ea sa Inteleaga ceva, iar cu ullele lucruri Illl era de
blestem oricarei persoane care v-a in tors spatel e .II1CUSIV .
I pro- acord. La Incheierea ~cdintei, simteam ca iritarea care s-a iscat
I! .'
prll 1or dumneavoastra copii P" '
aZlare s-a ~strecurat 0 notita in mine inca nu s-a potolit. Vazalldu-i spatele. am Illteles subit
despre 0 crima Infioriitoare ~ar:lsn
'
- petrecut II1tr-un apartament ca Ilu-mi pot tine In frau emotiile negative. lritarea, ca ~i supa-
din Sankt-P..ctersburg. Poveslea .
a Ince put In tlmpul blocadei
A

;I!
rarea, este 0 forma de asasinare. ~i In acea clipa mi-au aparut
Leningraduluiw . a ~.emele avea un copil care murea de foame
. in minte, la vedcrea omului care pleca, aceste cllvinte: "Te
- -' Plerduse carteJele a rIIllentare.
Ea Illl avea ClI ce sa - II lralleasca.
. - a Illcrs la acea t . . . iubesc". Astazi, ii doresc fiecaruia care plead\ de la mine
-
Atunci ea a sUllatope vecll1a. s a ~I a IIlvltat-o numai bine ~i illbire. Eram Imboldit de curiozitate sa ~tiu cum
In apartamentul sau . I-a distra s cu ceva atentia dupa c \
. are a comunican1 noi cu lumea, caci sufletul omului IlU poate
UCIS-O.I-a dezmembrat cadavrlll ~i a Ince p ut s~-i 'fi ar ba carnea ~

. ramane indiferent. Dad\ nu transmitem iubire, atullci trans-

Oar' . Cli t oate acestea, copilul a Illllrit. $i iata ca au trecut calc- ~

.~ mitelll dezaprobare, suparare sau iritare. Am cercetat planul

. .. Od ata- fcmeia. care era de'
va< de cenl!. ~ ~ . ~
, .la 0 b a t ral1]ca, d escopera subtil, ca sa vad dH de des sutletul, prin intermediul emotiilor,
III amp t-ator 111apartamciltul
't' sau cartelel e d ]n ',
. .
- - Illci Ull cuvanl, ea mer g e Ia vecma de ailer
IlIl. Fara .
tlillpul razbOlll
.
-' - vine in atingere ell lumea? S-a dovedit ca subcon~tielltul
. 0 0 Illoara -
P nostru interactioneaza emotional1:u Ilimea inconjuratoare de
~I "IIlcearca sa-i de b '
trupu!.. Sotul vec~nei ucise, care circa 750 de ori pe secunda, revarsand iubire sall ura.
[l venit In fuga, aZI;:~n c:ep:~ acestel procedufl barbar .
e . M al A ne transforma pe noi In~ine ~i propriul nostru ('/.( cstc
r
. posibil doar ridicandu-ne deasupra lui. Acest lucru i se
IIi
LCnl]H!:raJuJa rczis{.\t
L .. .
,- '. hi oeadcl. germane in anij 1941 - ]944.
elOIC
120 121

\
 ~~-~~

Qu

r",-~
1
,~'~
~"o.
t:Ol-~.E
t:
~ = -
-
1I9LZ
-.. ......

intampla omului, atunci cand el se indreaptii catre Dlimnezeu. .

dumneavoastra- persona I ~I de pe urma~i. Pana IlUyeti invata sa
.
Nli demuh, 0 doamna mi-a povestit cum i s-a nascut fiica. - . fi
va patrun d etl d e IIIbire ~i sa 0 acumulati in suflet, totul va I
'f

Nereu~ind sa ramana insarcinata, ea s-a dus sa-i consliite pe tara rost.

medici ~iace~tia i-au spus ca nu va avea copii.
"Din ziua aceea
am ineetat efectiv sa mananc ~i am inceput sa mil rog. in mai imi amintesc cum taceam primii pa~i, i~lcercand s~
putin de 0 luna, am ramas gravida". Suprema lege a descopar - care exista
- legatura
.
intre actiunile unel persoane ~I
.. oo.
Universului este legea eonservarii ~i acumularii iubirii de anatatea acesteJa sau cea a co p iilor sai. Cand .erau mICI, COpIII
Dumnezeu. Noi pomim din Dumnezeu. Ne dezvoltam, ne s. . .
mel se IInboInaveau deseori ~i niei medlcamentele, nici
~ ~

poten~am individualitatea, acumuland eu fiecare elipa ~i ora pe care I-am

me d ."ICIInu Ie erau de vreun ajutor. Primullucru . A.
iubire in suflet. $i, atunci cand atingem suprema individuali- A Irile
inteles a fost ca- atat proprll"I e me Ie necazufl, cat ~I necaZl .
tate ~i nivellil sllprem de iubire, noi ne intoarcem in Dumnezeu .
- fee-
so t iei mele migreaza spre copiii no~tfl ~I Ie pro~~aca a
~i devenim una eu EI. Cu cat mai independenta de valorile . .
tlUllIle. Am II1cercat sa-i explic toate acestea sotlel, dar tara
A -
.
lIlllane este iubirea noastra, eu atat mai mult ne apropiem de . . 00' tie" - l11i-a
I11CIun rost. N u m a bate la cap cu proStli ..
e a
DUll1nezeu. Cand, in rugaciunea sa, omul cere ea niei 0 "
- Erai un foarte bun pictor, Oamel1l1velleau Ia s~ 10-
- r
I

nenoroeire, nici un necaz, nici 0 durere ~i niei 0 pierdere sa ~~r~~~S~i: ~'i se interesau de lucrarile lui Lazarev. Acum ll1~a I
. .
nu-i diminueze iubirea de Dumnezeu, sutletul lui devine mai A

~.
-
ai lasat balta pictllra ~1al I11ceput sa te ocupi de DlIl11nezeu ~tle
eurat. Daca ma ocup de cazul vreunei femei care sufera de .
ce Nu VOl merge Ia b.serica I , nu voi aprinde IUl11anarea ~] IlU
. -
sterilitate, ii propun, inainte de a incepe diagnosticarea, sa faca .j
vo cere jertare pentru faptul de a fi necajita!" Nu eXlsta ~ro-
doua lucruri: primul - prin cain~a sa inlature toate pretentiile . .
oroc 111patna sa. T 1111 P de 0 luna am tot il1cercat 5-0 eOl1vll1g,
~

fata de Dumnezeu, care se manifestall prin supararile ei pe . ~ I -'

d ar totul s -a dove d It a fiI In zadar . ~i
y iataj ca a trecut 0 una, tar
IUllleainconjuratoare, pe persoanele apropiate, pe sine. Deseori, noi al11 plecat In conce d'III I'a Anapal . La sanatoriu, masa
A

. - ceasta
insatisfac~ia fata de 0 anum ita situa~ie este 0 forma de agresi- ve cina era ocupata de un cuplu, care avea 0 fetlta. ~ <

vitate, aparuta la nivelul subcon~tientului, la adresa propriei c.

SUlerea d e o boala g rava de pie Ie, Fetita parea a avea varsta de
persoane, a sartii ~i a lui DUlllllezeu. AI doilea lucru - 0 rag .~te tipete
cinci ani. in fiecare no~pte, pri.n SOI~Il, ea
sa-~i aminteasca toate acele momente din viata, in care a t:c~:~il~il~te. 'Peste
atentat la iubirea din sutletul altor oameni ~i la cea din propriul
infioratoare . Nu mai eXlsta 0 sll1gura noap
.
- . . - -
cateva Zl1e d u pa ce-i V3ZlIsem, fetita era cat pe-aci sa plara.
A

ei suflet. J

Tentatia de a va ridica impotriva iubirii trebuie inla-

ora" la Marea Neagra In Federat.ia Rusa, in tinl1tul
~

I' A napa ~
turata din neamul dumneavoastn'i, de pe stramo~i, de pe
Krasnodar, pe tannul nord-estlc a 1 golfului Anapa. Statiune
"'i .

balncoclimaterica.
122 123
 QU
:Q~~f ~
-
!!!!i!I!!!

LIsa
~.
~

lata cum s-a intamplat tot u I.. mama ~I.. fetlta au h C

:r~t
A v
sa f:.aca - faptul cii ati ucis iubirea in propriul suflet ~i in sufletlll cop i-
~111tur ~e uria~a roaHl din parcul de distractii Tata~ ~amas .los, lului nenascut.
Jar cabllla, in carc se aflau mama ~i fiica ~; Ilceput sa urce. Pe Cand, peste 3 minute, am intrat in camera, am vazut di aura
nea~teptate, la inaltilllca de 15 Illct n,. ~letlta
. . .
. s-a Sp e na t .'?I a femeii ~i-a recapatat aspectlll normal.
~

IIlcercat sa sara din cabin ,.a .

alca-sa
- s-a arunc ' t A
M d upa- ea, IIlsa
a - Puteti pleca, va urez toate cele bune - i-am spus.
A . .,
0 rafala d e vallt I-a ndlcat poalele rochiei
peste cap. Complet Cuplul a mai petrecut in sanatoriu inca opt zile. in tot acest
A
IIlgrozita, netiind in stare sa Vad a- . .
nllllJC lemeia a reu.'?lt
~ . .
totU.'?1 timp, fetita a strigat prin somn doar 0 singura data, dar s-a
sa- prinda fata, salvand-o a see '
tf' I d Ia 0 moarte. Slgura.- in tot potolit imediat. Purtarea i s-a sehimbat, ea a devenit mutt mai
. 1 urmarea
acest timp, tatal, alb c a VMU, AIIltreaga scena de jos.
- blanda. Dupa aceasta Intamplare, sotia mea a Indeplinit ceea ee
. . . A.
Fe m~1a I-a povestlt acest incident sotiei mele care, la randul am rugat-o mai inainte sa faca. Incepand de atunci, ;>1COpl1i
. '
el, ml I-a relatat mie.
no~tri au incetat sa se mai Imbolnaveasca.
.
- V rei sa-ti. dovedesc ca- slstemuJ meu functioneaza.?
A . ,-am
IIIt re bat-o. Cand ccrcetezi In planul subtil, constati di afectiuni com-
- Cum? plet diferite pot avea aceea~i sursa. M-a surprins foarte mult sa
. ...
- Am sa stall de vorba Cll mama feti t.el d oar cl.ncl mlllllte, atlu ea sterilitatea ;;i cancerul au aceea~i cauza. ~i iata ca in
.
~I fata IlU va mai tipa prin som 11,va d evelll IllUIt mal calma . fata mea sta 0 pacienta, careia ii explic originea sterilitatii ei.
T. .
- e vel oeupa ~l de vindecarea ei? - Cand 0 persoana nu estc in stare sa accepte faptul de a fi
.- Nu ma voi atinge de ea ~i IlU este neeesar so- vad. - Tre- pierdut ceva ;;i provoaca in acest fel 0 izbucnire de agre-
A.
llllJe doar sa stau de v or b-a cateva
mlllute cu maidl-sa . sivitate, inseamna ca sutletul ii este ata~at de anumite valori.
A
Peste cateva are, mama fetei s-a aproplat. de mille.
.
Ajllll~i Valorile pot fi matcriale ~i spirituale. lata un strat din valorile
.
in camer:'L amandoi Iuam
, .,
- I'oe, a pnvesc in oehi. spirituale - desenez un cerculet - acestea sunt relatiile. lata al
- CredetJ IIIDumnezeu? Ar fi de dorit sa- credetl,. III cazul A
doilea strat - ~i desenez aHituri un alt cerculet. Acestea sunt
in care vreti. ca fiica d umneavoaslra- sa fie sanatoasa..
v
aptitudinile, intelectuL perfectillnea. Ata~area de ele genereaza
. dr.
- Bille - cade
,c d acor Icmela - ce trebuie sa fac? aroganta, trufie.
- Pcntru meeput, raspundeti-mi la IIltrebarea: "Pana la
A

- Sub ele desenez un cere mare.

.'
na~terea fiicei dumneavoastra a.1 t recurs Ia avorturi?"
. - La baza valorilor spirituale, a aptitudinilor ;;i a intelec-
-Da. tului sta contactul eu viitorul. £1 se realizeaza prin intermediul
- Am sa parasesc pcntru cateva min . spiritualitatii, nobletei, principiilor, visurilor, speranteloL idea-
ute camera, I3r dum-
ncavoastra ii veti. ce re III gan d .lertare lui D umnezcu pentru
A A

lurilor. Ata~area de viitor genereaza incapacitatea de a accepta

I
124 125
~"

I
 2iu
prabu~irea sperantelor ~i idealurilor, tradarea ~i nedreptatea.
Omul se cramponeaza de visuri, planuri, nu este capabil sa
traiasca cu ziua de azi, idealizeaza totul in jur. Oar, intrudit lu-
mea nu poate fi ideala, nemultumirea fata de ea cre~te penna-
nent. Contactul Cll viitorul sta la baza relatiilor spiritualizate, a
aptitudinilor ~i intelectului, a~a incat ata~area de viitor cOllfera
persoanei Ull caracter gelos ~i trufa~, ceea ce este dit se poate
de periculos.
Viitorul este urmat de soarta fericita, apoi de voillta ~i de
dorinte persona Ie. Acul11 a sa va SUPUIlul1ui test ~i yeti intele-
ge mai bine despre ce este yorba. lata cum se prezinta situatia:
daca omul se ata~eaza de ceva, el va pierde acest lucru. Toate
lucrurile in Illimele carora noi distrugem illbirea urmeaza sa ne
fie luate. Sa zicem ea eineva nu poate accepta ideea de a pierde
banii, ura~te, este invidios. Oaea pentru aceasta persoana banii
constituie un sector pe 50% "inehis", atunci sunt posibile
dificultiiti legate de bani. Dacii "inchiderea" este de 80-90%,
dificultatile SUllt illevitabile. Oaca illsa omul are sectarul
banilor "inch is" pe mai mult de 100%, inseal11na ca el fie nu
are bani, fie se imbolnave~te ~i l11oare. Oaca segmentul relatiilor
este ,,inch is" pe mai mult de 100%, atunci ori IlU exista
familie, ori aceasta este foarte nefericita, ori familia este in
regula, dar persoana in discutie este afectata de boala, ii sla-
besc vederca ~i auzul, apare reuillatisillul etc. Oaca viitorul este
..inehis" pe mai mult de 100%, in acest caz, spre deosebire de
ispa~irea prill pierdere de bani, survine moartea. Oar, dupa
cum se pare, omul poate triii ~i ell viitorul ,,Inch is", in cazlll acesta
insa apar cancerul, scleroza multipla, boala lui Parkinson, care
sunt bolile viitorului "inch is". Exista inca 0 posibilitate.
126
.. ii.
tJ::n-~.E
~
;5
--
~
I
l HQll
--. ....
Viitorul inseamna copiii no~tri. Astfel i!leiit, blodindu-i-se
omului posibilitatea de a procrea, el i~i poate continua
existenta chiar ~i cu un viitor "inch is". Pentru ca femeia sa
nasca un copil sanatos, este necesar ca ea sa treadi, intr-un fel
sau altul, prin praba umilirii valorilor umane. 0 importanta
deosebita 0 are depa~irea probei de injosire a valorii viitorului.
Rezulh'i ca, pentru femeia care risca sterilitatea, cel mai pretios
remediu iI constituie plallurile ~i a~tept[lfile date peste cap,
atitudinea nedreapta fata de ea, tradarile, distrugerea idealului.
Zdruncillarile" sunt deosebit de puternice, timp de un an ~i
"
jumatate pana la l11ol11entulconceptiei. Oaca femeia nu trece
de aceasta proba, atunci, pentru ea, ~ansa de a avea un copil
sanatos sau, in genere, de a avea urma~i se inch ide.
l11a
- Sa vedem cum stau lucrurile la dumneavoastra -
adresez pacientei. Sectorul bani lor este "inchis" pe 40%. Ata- 'I
~area s-a prod us prin llemultul11ireafatAde sine, fata de situatia
financiara. Relatiile sunt "Inchise" pe 60%. Aptitudinile ~i I
intelectul - pe 3-5%, vointa - pe 3%. Doar un singur para- I
metru depa~e~te pragul fatal. insa el este cel mai important.
Ati fost de prea l11ulteori suparata pe sine ~i pe soartii, iar la
nivelul subeon~tientului toate acestea inseamna suparare pe
Dumnezeu. Faptul de a fi mereu necajita pe lumea incon-
juratoare, pe cei apropiati, pe sine putea cauza cancerulla san.
in locul acestei boli, v-ati ales cu sterilitatea. Propria soarta
nefericita vi se parea 0 otrava, pe cand ea nu era altceva dedt
un remediu pretios. Parcurgeti din nou, imaginal', intreaga
viata, reactionand la toate episoadele acesteia cu 0 singura
emotie, cea a iubirii. Lasati la 0 parte cerintele trupului ~i ale
spiritului. Toate clipele de fericire ~i necaz nu sunt dedit
127
 --~
t:lu
1-.!.
~~:<.:t.;.~
ll10mente de aculllulare ~i purificare a sentimentului de iubire
pentru Dumnezeu. Sim~iti cum va dispar gandurile, ra~iunea,
aptitudinile, speran~ele ~i visurile, dispar dorintele ~i viata
Insa!;li. Ralllane doar iubirea. Daca yeti reu~i sa simti~i acest
lucru. yeti avea copii.
imi amintesc cum a venit sa ma consulte 0 doamna, care
avea acela~i trist diagnostic, sterilitatea.
- In cazlil dumneavoastdL trei parametri depa~esc limita
1'atala - i-am zis - sunt complet "Inchise" sectoarele relatii,
spiritllalitate, ideaturL adica vointa ~i cOlltactul cu viitorul.
Ceca ce inseamna ca niciodata n-ati fost in stare sa acceptati
cearta sau adulterul, la fel tradarea !;Iicalcarea In picioare a
idealurilor. Aceea!?i pozitie a~i avut-o !?i fata de injosirea vo-
intei !;Iia dorin~elor dumneavoastra. Revedeti-va viata, Illcepe~i
sa va rugati.
Femeia cade pe ganduri.
- $ti~i, aculll cii~iva ani mi-a murit tatal - zice ea. In
I
adancul sutletului, IlU m-al11 putut impaca nici pana in clipa de
I
fata cu disparitia lui.
- Este una din cauzele steriliH'i~ii dlll11l1eavoastra - ii spun.
Nu sunteti capabila sa acceptati ruperea relatiilor. Manifestati
0 nel11l1ltUlnirefata de starea lucrurilor, iar aceasta reprezinta 0
forma mascata de suparare pe Dumnezeu, care se converte!;lte
intr-un program de autodistrugere. Nu sunteti in stare sa
acceptati e!?eclil propriilor idealuri. Moartea tatalui a illsemnat
pentru dlllllneavoastra 0 umilire a relatiilor, planurilor ~i ide-
alurilor, a vointei !;Iidorilltelor. Ca urmare a neaccepH'irii !?i
regretului. v-a~i ales cu un triplu program de autodistrugere. in
astfcl de cazuri, descendentii sunt lipsiti de vitalitate. Intelegeti
12X
~-==-
~f-~.E G ~
i~9Ll
I-
un lucru: noi nu ne dcspartim niciodata de fiintele dragi, nici
Illacar dupa moartea acestora. in plan subtil nll cxista moarte.
Acolo slintem cu totii uniti. Cand regretam moartca rudclor.
daunam sllfletelor acestora. Fiecare om i!?i are propriul "sce-
nariu" al pledirii din viata. $i I1lIne este pennis sa intervenim
In logica Divina. Ne opunem logicii Divine nu atullci cand
Il1cerdim sa salvam viata sall sa 0 prelungim, ci atunci cand
regretfuTI, cand ne lasam consumati de dllrere !?i nu ne putem
impaca suflete!?te cu moal1ea persoanei dragi, survenita. ca
urmare a manifestarii vointei Divine supreme. Tot ce 111se
intampla in viata este subordonat scopului acumular~i iubirii
Divine in suflet !?idaca, pentru a obtine acest lucru. 111se cere
sa ne imbolnavim !?i sa murim, atullci, negre~it, Ile yom
imbolnavi !?i yom muri. Prin neacceptarea vointei Divine, noi r I
dalll1am rezervclor de illbire din sufletul Ilostru !?idin sufletul I
persoanei decedate. in exterior, avem dreptu! sa ne n~anife~tam
I
regretul, insatisfac~ia, necazul, sa avem SCOPU:I, dOf\l.1~e~
vointa. in suflet insa avem dreptul doar la illbire. Incercatl sa
intelegcti !?isa simtiti acest lucru.
Ea revinc peste aproximativ patruzeci de minute. 0 supun
diagnosticarii !?iridic din umeri. . .
- Uimitor! Campul este curat. Sterilitatea apare, de ObICCI.
ca lIrmare a sudurilor; sitllatia este ll1ai gravfL atllnci dind
suduri, .ci prin
posibilitatea procrdirii este blocata nu pril~
grave,
diminuarea functionarii glandelor !?i,in caZUfI mult l~aJ
dind se produce 0 btocare la nivelu! dlmpului. In ultima
vreme, sterilitatea este gellerata anume in felul acesta. A fost
exact cazul dumneavoastra, insa acum dimpul este deschis, iar
ovarele revin la functii!e lor. Rugati-va pentru viitoarele
]29
 --~
~u
1
generatii. Purifidindu-va pe sine ~i purifidind urma~ii, yeti
ii ameliora, In felul acesta, ~i starea viitorului lor tata.
, I
Pacienta plcaca, iar eu imi amintesc de 0 illtamplare ciu-
data, care mi-a demonstrat eiit de important este ca femeia sa
depllna eforturi pentru propria armonizare. Ofereal11 consliitatii
unei paciente in legi'itura cu anulllite probleme. M-am uitat ia
campti I sotului ei ~i am vazut ca, in urmatorii doi ani, acesta
poate muri.
- Aveti un camp relativ curat - i-am spus - in schirnb,
sotlll dllmneavoastra poate fi afectat de un cancer la stomac, ~i
asta In foarte SCLIrt timp. EI este deprins sa gandeasca urat
despre alti oameni. sa fie prea exigent cu ei. Ar fi bine sa-mi
citeasca dirtile sau, cel putin, sa vizioneze caseta video cu
inregistrarea conferintei.
~ Nici 0 ~al1sa - da din mana femeia - este de profesie
l11il~tar~i nll crede in astfel de lucruri, a~a ca nu va citi cartile.
Imi desfac mainile a neputinta.
- in acest caz nl! va pot ajuta Cll nimic. Pregatiti-I moral
~i, peste diteva Ililli, ar fi bine sa se prezinte la un control
medical.
Femeia izbucne~te in plans.
- Chiar a~a, nll se mai poate face nimic? ~
intreaba ea.
- Bine, atlillci sa incercam - zic ell - rugati-va doar pentrll
dumneavoastra ~i pentru lIrma~i. Prin purificarea urma~ilor
yeti Illodifica starea launtrica a sotului dUlllneavoastra. Sufle-
te~te, el depinde de dumneavoastra ~i efortul pe care-I yeti
depune pentru a va armoniza se va reflecta ~i asupra situatiei
Illi. Faceti 0 incercare.
uo
s..
't
~~f-01: ~
U
-
!!!I!!!!!!!!I!!
===:::0:
H9J.l
._~
Femeia revine peste 0 ora. Cercetez dimpul sotului ~i nll-mi
pot ascunde mirarea.
- Nu inteleg care este callza, dar starea sotului dUl11neavoastra
s-a normalizat, contillllati sa va rugati; caracterul sotului se va
schimba, iar in ceea ce prive~te sanatatea, totul este in regula.
Dupa aceea, al11meditat indelung asupra acestui subiect ca,
in sfar~it, sa inteleg: fel11eia este deterl11inata, l11ult mai des
dedit barbatul, "sa se rupa" de valorile umane. Ea este ul11ilita
la nivel fiziologic prin perioadele de "ciclu", la nivel fizic
printr-o constitutie fragila, tot a~a stau lucrurile in plan eco-
nomic, social etc, etc. Din aceasro cauza, la fel11eie, aspiratia
spre iubire este 111111t lTIaiputernica decat la barbat, astfel ineilt,
la nivelul subcon~tientului, dependenta barbatului de sufletul
femeii este foarte mare. Caracterul, soarta ~i saniitatea
barbatului sllnt in proportie de 60-80% determinate de sotia
lui. De aceea, edllcatia corecta a femeii, orientarea ei spre
DUl11nezeu ~i iubire asigllra aliit copiilor, cat ~i sotului eL
sanatatea ~i viata. Se considera ca geniul tine de sfera intelec-
tlilui. Prill lIrmare, un tata de~tept va avea un fiu de~tept. insa,
atllnci dind cineva a intreprins 0 cercetare aSllpra ascendentei
geniilor, a ie~it la ivealii 0 legitate sllrprinzatoare. S-a dovedit
ca tatii geniilor puteau fi ni~te indivizi destul de primitivi, pc
cand mamele, tara exceptie, au fost femei ie~ite din COl11un.
Dimensiunea personalitiitii umane este determinata de cant i-
tatea de iubire pe care aceasta este capabila s-o retina in suflet.
Geniile sunt nascute de femei care poseda 0 personalitate
remarcabila, 0 putemica vointa ~i dor~IlFi. dar, in mai mare
masura, 0 disponibilitate de a accepta umilirea tuturor aces-
tora, 'in numele iubirii.
1:\1
 Su
~E-~f u~
-
~
====

~ - 1 ll9ll

r-

~i iata ee-i povestese d~ja urm<1toarei paciente, care IlU intelectul 0 femeie araba, cu cat mai neclintite Ii sunt prin-
poate avea copii.
cipiile ~i vointa, cu aHH mai repede se va trezi ca aruncata In
- In februarie 1996 am fast 111Israel. Eram III drum spre strada. Femeia traie~te In conditiile unei permanente injosiri a
Ierusalim.
voilltei sale, a dorintelor, a propriului cu, Injosire a principii lor
~ Privifi, In cartiereJe de acolo locuiesc arabii ne spul1ea
~

~i idealurilor, a aptitudillilor ~i illtelectului, ~i, Cll toate acestea,

ghiduJ. ~ti!i de ce femeile arabe au un port atilt de ind'ircat cu
podoabe ~i de ce i~i aga!a pe ele toate bijuteriile? Shari'aJ2
prescrie ca, dadi barbatul roste~te de trei ori: "Nu-mi mai e~ti
sotie", femeia trebuie In cinei minute sa paraseasea pentru
totdeaulla easa, lasand acolo tot ce-i apar!inea. Ea are dreptul
sa seoata din casa doar ceea ce poarta pe sine.
- Ce se intampla ell ea dupa aceea? - mi-am manifestat eu
curiozitatea.
- Soarta ei nu mai intereseaza pe nimeni - a raspuns
ghidul.
- ~i deseori se intampla astfel de eazuri? am intrebat eu.
~
ea trebuie sa-~i dirijeze cumva sotu\' trebuie sa tinda spre ceva,
astfel Incat femeia tillde spre ceea ce 0 face fericita ~i Ii
permite sa-l conduca pe barbat ~i sa procreezc, spre senti-
melltul de iubire. De aceea Orientul, unde femeia este injosita,
este plin de copii. Pe dlild Occidentul, tot mai frecvent, se
confrunta Cll probleme demografice. La New York discutam
cu 0 paeienta.
- Nu demult am fost In Dallas - povestea ea - ~i acolo am
constatat eft la populatia de culoare se nasc copii normali ~i
sanato~i, pe cand albii nu au copii. 0 cunoscuta de-a mea a

Ilascut 0 fetita, care sufera de lipsa hormonului cre~terii, ea

- Personal n-am auzit sa se ti Intamplat a~a eeva - a spus este micuta de tot. Pana la varsta de 14 ani i se va administra
ghidul- presupun ca femeile arabe se poarta In a~a fel, Incat sa acest hormon prin injectii, pentru a suplini Intr-o oarecare
IlLIfie date afara de catre barba!ii lor. masura aceasta earenta.
Desigur, ghidul exagera, cu toate acestea, In Orient
femeile, Intr-adevar. sunt supuse umilin!elor. '
Mi-am amintit de un articol pe aeeasta tema. in anul 1996,
Nici 0 datina, niei un mod de viata nl! sunt Intamplatoare. In America s-au nascllt 30 000 de copii ell hormollul cre~terii
Am Incercat sa InteJeg de ce femeilor Ie slint impuse conditii lipsa. Speciali~tii au fost de parere di In 1997 numarul acestora
atat de dure? Cli cat mai pregnant I~i manifesta aptitudinile ~i se va dubla. Cauza s-a dovedit a fi simpla. De ce majoritatea
11
oamenilor aveau 0 statura nu prea Inalta? Fellomenul
Shari'.a ~ culegere de precepte etico-religioase ~i juridice ale
reprezinta un exemplu de umilire a trufiei. Cand se na~te un
Js~an~.uluJ, ~~re se .ba~eaza pe Coran, SIIfIIW ~i fIqh. Pe ling~ pres.
cnpt.llle p~Jvlnd pnnclpalele indatoriri religioase ale musulmanilor, copil atins de trufie, la care sentime~tlll propriei importa.llte
cuprmde ~I Ilorme de drert civil, penal ~i procesual. Este considerat depa~e~te limita fatala, atul1ci, III loc de boala sau moarte. 1 sc
drept unlil dintre suporturile de baza ale ideologiei musulmane.
poate da 0 Incetinire sau 0 stopare a cre~terii. Amploarea pe
132
133
 QU FI..i:i.
3... ....
iJ:!E-!-<.E
~
is
--
~

H9l<:
1"""""".........
m_1!"'"

I.

care a capatat-o brusc acest proces in America dovede~te ca

situafia se agraveaza cu viteza fulgerului.
In Occident, tot mai frecvent, principiile, vointa, cariera se
dovedesc a fi mai importante dedit iubirea, ceea ee, inevitabil, RUGACIUNEA
duce la sterilitate. Inainte, femeia, dupa una sau doua Incarnari
In Orient, acuITIulasuficienta smerenie interioara, pentru ca,
aparimd pe IUlTleIn urmiitoarea sa Incarnare In Occident, sa se
indrepte spre independenta ~i spre 0 libertate a dorintelor.
Cultivarea aeestor noi valori nu 'suprima iubirea din sufletul ei,
caci trufia ei interioara IlU era exagerata. Cu toate ca avea
con~tiinta riguros axata pe valorile umane, ea reu~ea totu~i
sa-~i pastreze armonia interioara. Astazi Orientul adopta
Avansez destul de ineet. Celmai lucru este s~
important
ideologia ~i sistemul valorie occidental. Con~tiinta individuala
nu ma opresc. La un moment dat am fast cuprins de ~ u~oar~
occidentala 0 Inlocuie~te, Incetul cu incetul, pe cea colectiva .
- Daca ar fi Po godit asupra mea revelatla,
stare d e panlca. daca
din Orient. Echilibrul stabilit de veacuri este incalcat. Educa- ~. .
rea la copii a con~tiintei colective ~i a altruismului se poate a~ fi mers de sus 111JOs, de la DUlTInezeuspre valonle. de Ul1lane,
-
atunci in pril11ulrand, l1li-ar fi fost blocate ata~ar~e gr~d
dovedi Cll lTlultmai folositoare posteritatii decat orice remediu .' - .
supenor, cele de mari Proportii. Puteal11 sa trec, ara Url11a~1
medical. Mersul lucrurilor pe Panuint ne duce la eoneluzia ca
periculoase, de la genera.
J I la particular. Pnl1leal1l
' reve Ia.t13
femeii ii va fi tot mai greu sa ramana insarcinata ~i sa nasca. ~.
Cll aceasta
Divina, 1113simteam un l1leS13 sau un sfant ~I
lar, intrudit mecanismele naturale de echiIibrare OJsufletelor
omene~ti se distrug, echilibrarea spontana se cere inlocuitii, in ;I;
Problema 's-ar n rezolvat. . . .
y
DUITInezeu insa nll mi-a ofent reve Ia t13. De aceea a tre bUI
t
momentul de fata, eu un efort con~tient, orientat de purifieare ~~
~ I
sa- I11cep de Jos Sunt 0 fire l11uneitoare. lar temperamentu
'

a sufletului. ' ..
f" - t
ITIeU indolent de la natura, nu tn-a lasat Sa-Ill] Iros~sc ar~ ros.
'. ,. ~
pllten \e, <;':'
~ ~t" t t mal sus ~] mal
',.1. 1]1 tot i ace..tl
'i al11, Ill-am "tara . 0
. i -" I-tu
SlIS, pOrllll1 d de la valorile ul11ane cele mai simple. nsa, 111a -

" d e ram p onarile de primele trepte, ma expllneam

ran .
~cra.mpo-
- 'I de urmatoarele. Sil11tind acest penco, I ell lI1al11tal11
.
~;~C:ld din temelii, la fiecare doua luni, intreg slStemdu:,
l11-a111gan I .
"Dare ce se va intampla dadi Ifla opresc?" -

135
 ~
Qu "~ ...
3.. "-
t:
c. --
i:tIF-<F-<.E u-« ~
1 L ~9Ll
~.'-- ~..
....-

t
Caci, In cazul acesta, vor ramane nelnchise cele mai ample
independent de opinia Iloastdi III aceasta problema. Acela~i
valori umane, ceea ce poate genera 0 agresivitate de cel mai
lucru se poate spune despre cereetarile mele. E adevarat cft
Il1alt grad. Am decis sa nu Illai starui cu analizele, ci sa merg
exista totll-?i deosebiri.
Illai depal1e.
Cand cineva Inceard'! sa-mi foloseasca metoda in scopuri pur
Atul1ci cand mi s-a stabilit diagnosticul: cancer plus Illetas-
pragmatice, din interese mesehine, tara a se schimba In primul
taze, la Illceput am intrat In panica, dar apoi mi-am alllintit 0
rand pc sine, Iucrurile pot evol1l3 spre un srar~it deplorabil. ~i,
veche poveste. La vikingi exista obiceiul ca luptatorii tacuti
In acest caz, ell iarii-?i nll port nici 0 vina. Ceea ee conteaza eu
~rizol1ieri sa fie aruncafi In groapa cu lupi, spre a fi sfa.<;iati.
adevarat este ca cerceti'irile mele sunt neeesare atat bolnavilor,
Il1sa, daca Iliptatorul era de origil1e nobila sall se distinsesc
cat -?icelor sani'ito~i. Cand ni se Imbolnave~te trupul, reaction am
prin vitejie, i se of ere a ~al1sa unei Illorti delllne. I se arunca In
imediat, Incercand sa facem ceva, dind Insa ni se Imbolnave~te
groapa sabia, -?i acesta murea luptandu-se. La bolile callce-
sufletul, nu rell~im Intotdeaulla sa Intelegem acest lucru. Atunci
roase, cel Illai mult Imi repuglla moartea lenta, ehinuitoare,
cand omul depune un efort pentrll a se armoniza, I-?i purifica
lips ita de speranta apararii. Apoi Ill-a fulgerat gandul: oare
sufletul, multimea de boli -?i necazuri pot disparea fara a se fi
purificarea sutletului, cclild omul uita de necesitatile trupe~ti,
manifestat efeetiv. Deocamdata nu suntem In stare sa Intelegem
IlU reprezillta adevarata aparare? Sa lepad totul, 111afara de
ca lIl11plerea sufletului ell illbire pentru Dumnezeu ~i pentrll
iubirea de DUl11nczeu, -?i sa cOlltilluu sa merg in aeeasta
IUl11eaIllCOnjuratoare este nu 1111lTIai 0 imensa fericire, ei ~i 0
direetie, sa ma schimb, sa-mi purific sufletul. Este 0 mUllca
posibilitate de a ne ameliora caracterul, soarta ~i sanatatea..
grea, iar mai departe va fi cum 0 vrea DUlllnezeu. M-am gandit
AClim Ie zie paeientilor mei: "Sistemul mell este aldoma
ca, daca tot mi-e scris sa ma "tarasc" spre Dumnezcu, pomind
unei c,l~ie care va ajuta sa va ridicati, Cll toate acestea, nu are
de .ios, atullci a-?a sa fie. Pe deasllpra, eand Hi este data
rest sa va deplasati In carjc, oricat de frlll110ase ~i comode ar fi.
revelatia, poti sa nu gandc-?ti. in eazul meu Ins~ trebuia sa
Astazi descopar anllmite ata~ari, maine voi descoperi altele, de
calculez ~i sa analizez de sute de ori fiecare pas. Avantajul
proportii mai mari. Ghidati-va dupa sentimentul de illbire ~in
oricarui sistem estc ca el fUlletioneaza independent. Newton a
sllflet. in fieeare situatie se refleeta Intreg spectrul valonlor
descoperit legea gravitatiei universale,
-?iaceasta lege fUllctio- umane, fie ca sllntem eon~tienti de ele, fie ca nu. ~i dac~, oric~
neaza independent de vointa -?iearacterul creatorului sau. Cand
s-ar Intampla, veti pastra illbirea de DlIlTIneZeli ~i 0 vet I SpOrl,
mise rcpro~eaza ceva In munca mea, raspund ca eu descopar
dadi iubirea voastra nu va dcpinde nici de necazuri, niei de
legile evolutiei sufletului, iar acestea functioneaza Intr-un mod
umilinte ~i supararL daca, oricand ~i oriunde v-ati afla~
tot atat de obiectiv. Este lipsit de seils sa ne propunem sa
sentimclltul iubirii va fi mai presus de orice valoare, atuncl
credem sau IlU III legea gravitatiei ulliversale: ea fUllctioneaza
yeti fi sanato~i ~i fericiti ~i tara sa-;ni cllnoa~teti sistemul".

136 137
 QU
~,-. c
- Ne rugam a~a cum ne-ati inv~ltat In prima carte - Imi
spun deseori pacientii. Doamne, da-Ie du~manilor mei sana-
tate. iar mie rabdare.
in primul rand, nl! este yorba aici de vreo Invatlitura de-a
mea, ci de un sfat dat de 0 batn'inica unei cunoscute de-ale
mele. Cand doriti cl!iva sanatate, trebuie sa subilltelegeti prin
aceasta sanatatea sufleteasca. lar acest lucru ne este dat atunci
dlnd iubirea de Dumnezeu reprezinta pentru noi suprema
fericire. $i apoi, pentru a-i ajuta pe altii, trebuie. 111primul
rand, sa ne purificam Iloi in~ine. Daca va rugati pentru cincva,
tara a va fi armonizat propriul suflet, nu yeti face dedit sa luati
. - Am nascut un baietel. Totul este bine. E adevarat ca
asupra dUllllleavoastra ,.Illurdaria" altuia.
- Referitor la rugaeiunea din eel de-al doilea VOIUIll,0
putem folosi cand ne rugam?
De exemplu. seriam acolo ca toate valorile palllante~ti
reprezinta modalitati de aculllulare a iubirii pentru DUlTInezeu,
dar, pe langa valorile p{unante~ti, mai exisHi ~i valori nepa-
l1lante~ti,cum sunt contactul eu viitorul, soarta, vointa etc. De
aceea, astazi, eu insul11i,cand 1113fOg. eer ea orice valoare
umana sa devina pentru mine un mijloe de a cultiva iubirea de
Dumnezeu. Dar, 111orice caz, rugacillnea eatre Dumnezeu, in
care omu! repeta ca suprema fericire, atat pentru el. cat ~i
pentru urma~ii sai, este acumularea iubirii fata de Creator,
aj_ut.a~i su~etlilui, ~i trupului. La fel de mult ajuta ~i ru-
gaclllnea. pnn care cineva cere iertare pcntru di ~i-a rncut din
valorile lIm3ne un scop sllprem ~i, din aceasta cauzii, Illl 3
plitUt accepta pierderea lor, Illanifestandu-~i, in consecinta.
agresivitatea. Prin urmare. ne putem ruga ~i eu propriile cuvill- '
te. Principala menire a rugaeiunii este de a ne elibera de eu-I
I3R
..:.:1:1.
CQf-~.E ~u
-
!!!!!!!!!!!
nllil
-- ,...-
110stru omenesc ~i de toate valorile umane, pentru a simti dl
supremul ell al omului este Dumnezell ~i iubirea.
lubirea In sine este un sentiment extrallJ1lan, Divin ~i, Cll dit
mai J1lulta illbire are omul in suflet, Cll atat mai mult se
aseamana ellui Duml1ezell. Noi iubim lumea inconjuriitoare Cll
rallla~itele iubirii pentru DUl11nezeu, astfel Incat dimensiullile
fericirii lImane ~i insa~i posibilitatea de a simti aceasta ferieire
sunt determinate de cantitatea de iubire pentru Dumnezeu.
in timp ce dictam aceste randuri, a sllnat pe nea~teptate
telefonul. La celalalt capat se atla 0 fosta pacienta de-a mea.
peste catva timp a avut conjunctivita acuHi la un ochi. Nu i-am
administrat medicamente, boala a treeut de la sine. Apoi a
rncut 0 puterniea diateza alergica, dar ~i aceasta a trecut rnra
illterventii medicale. Acum totul este in regula.
- Nu, Ilicrurile nll stall Illtru totul bine - raspund eu - la
nivellil subcon~tientului, baiatul are 0 agresivitate de 200 de
unitati, ceea ce poate constitui un mare perico! pelltru viitoarea
Illi sotie, din aceasta eauza, dupa varsta de trei ani e! se poate
imbolnavi. Situatia se explica prin faptul ca in precedenta
dumlleavoastra viata, ca, de altfel, ~i in aetuala, ati fost 0
femeie geloasa ~i, pc linie femeiasca, se remardi In neal1lul
I,
~i In Incarnarile dumneavoastra tema suseeptibilitatii ~i a ge-
I
! loziei.
~
~ - A~a este, am fost foarte geloasa - cade ea de acord.
- Imediat ce con~tiillta copilullii va incepe sa se dezvolte
activ ~i va aparea simtul propriei individualitati, a importantei
ell-Iui, vcr fi activate ~i ace Ie programe ale subcon~tientuilli. al
caror purtator este aeesta. Izbucuirea de ura ~i gelozie fata de
139
 QU .;.;i:i.
..,,,,,
1%11-1-:2
t:
~ ~
--
lfea

r--

viitoarea sotie a fost blocata prill conjunctivita. Apoi - Felicitarile mele. Ai un inceput de tuberculoza - i-am
programul de distrugere s-a rcorganizat !?is-a convertit intr-un aruncat pe un ton posomorftt.
program de autodistrugere. In acest moment, blocarea pro- Reu:;;isem sa-I sperii. 11t1glum;].
gramului s-a produs printr-o puternica diateza. Dar, deoarece - Lucrurile mai pot fi schimbate cumva?
Illl i-ati administrat medicamente, ci v-ati rugat, agresivitatea - Sigur ea da. Nu te mai enerva atala pe sotia ta.
din subcon~tientul copillilui s-a diminuat de aproape doua ori, Aeesta flutura, iritat, din mana.
cu toate acestea, ea ranullle inca destul de puternica. De aceea - Cum sa nu ma enervez, cand ea, pur ~i simplu, ma
se cllvine sa va rugati inca mult timp pentru dumneavoastra seoate din sarite.
in!?iva, pentru el !?ipentru urma!?i. La timpul cllvenit ar fi bine - Ai de meut 0 alegere foarte simpla: ori inlaturi supararea
s3-1 invatati !?ipe baiat sa se roage. Prilllul !?ieel mai important pe Ilevasta-ta :;;ite vindeci, ori te alegi cu 0 tuberculoza ~i, ill
lucru pe care trebuie sa-I inteleaga este ca totul este treditor aeest caz, nu te mai pot ajuta cu nimie. Inceardi sa intclegi un
doar iubirea de Dumnezeu ramane. :;;icea mai mare fericire il~ lucrLl: daca cineva te injose:;;te. inseal11na ca e:;;ti excesiv de
I

viata este sa aCLImulezi iubire pelltru Dumnezeu :;;ipentru lu- trufa~, de aceea incepe eu tine insuti, roaga-te, schimba-te in
mea ineonjuf<ltoare. Pe viitor, el trebuie sa :;;tie ca nimeni 11lI-1 profllllzil11e. Chiar dad} sil11ti ca supararea nu-ti trece nici- 0- I

I
va trada niciodata, Illl-J va jigni :;;iIlll-I va necaji. Dumllezeu e decum, cel putin n-o tine in tine. Aceasta e regula de baza.
. I

~el care ii va vindeca sufletul prill Ilecazllri, tradari :;;ijigniri, Spune-i pan a la capat tot ce crezi despre ea, la Ufma urmelor,
Jar oamenii din jur VOl' servi drept mijloaee ale aeestei vin~ mai sparge :;;itu acolo 0 farfurie - doua.
deeari. EI trebuie sa inteleaga ea IlU este bille, in nici un caz, sa il vad cum se ehinuie:;;te sa inteleaga. Peste cateva zile m-a I

lase supararea sa patrunda in adanc, ca IlU se ellvine sa 0 pas-
treze l1lult timp in sutlet, ill caz contrar, el se va imbolnavi.
Daca iI veti eduea corect, atat pe eL cat :;;ipe dumneavoastdi
in:;;iva. totul va ti bine.
Pu.n .ios receptorul :;;i imi arnintesc de Ullul din primele
cazun de inlaturarc a supararilor. Mi s-a adresat un cunoscut.
~ ~tii. de 3 Juni am bron:;;ita. niei un medicament nu ma
~.iuta, medicii sunt neputincio:;;i. Am incercat tot ee se putea
mccrca, efectuJ insa cste zero. ~i, dupa cat se pare, situatia este
grava.
sllnat sotia lui.
- Asculta, ce se intampla CLibarbatu-l11eu?
- Da ce se int3l11pla? - am intrebat eu, plin de candoare.
Nu demult am facut reparatii, am captu:;;it baia cu faianta
-
din cea mai buna. Plii bine, cand am dat sa deschid gura sa-i
zic ceva, el a in:;;fiicat ciocanul :;;ia facut tandari toat3 faianta
din baie. Apoi a dat fuga la vitrina ~i a facut-o praf:;;i pe asla.
- Ai nevoie de un barbat sanatos sau de vitrina intreaga?-
am "i'ntrebat-o eu.
' Ea oftcaza.
- Bine, am sa incerc 5-0 las maoimoale.

141
140
 ~ QU
1
Peste 0 saptamana. bron~itaa trccllt ~itara rnedicamente.
Situatia In lume evolueazll astilzi destul de rapid. Puterea
elllotiilor noastre cre~te pc an ce trece. Tot Illai des remardilll
conexiullea carc exista Intre elllotiilc Iloastre negative ~i boHle,
Ilecazlirilc care ne afecteaza. Cre~te vertiginos nllmarul famili-
ilor cu problcllle, iar noi nu sllntern capabili sa citim in spate Ie
acestor semne amenintarea dezastruilli. Faptul Illsa dovede~te
ca sc acccntueaza tot mai mult orientarea spre valorile umane
~i IlU spre iubirea de Dumnczeu. Asta Inseamna ca bolilc,
nenorocirile ~i catastrofele ne pandesc la cotitura. Vad ciaI'
acest lucfll cand lucrez cu pacientii.
a ora III Ufllla am fost rugat sa 0 contactez telefonic pe 0
doalllna. Motivul parea a fi unul banal: a parasit-o sotul. in
mare. pana la acest moment, viata i se desfii~urase in limitele
normalului. Unicul inconvenient era ca sotul ei consuma prea
mult alcoo!. iar uneori 0 tinea Illtr-o betie zile intregi. Exami-
nez campul femeii ~i vad ca are mari necazuri cu copiii. ii cer
sa-mi dea Illunele copiilor. in campul primului nascut. al fiicei.
vad deja familiara hieroglifa a unei posibile morti.
- CMcva zile in urllla, stateam de yorba Cll 0 doamn3 - ii
povestesc. in privinta sotului. totul parea a fi in regula, era un
bUll familist. ~i, poftim. aeum ii spune ca Ie iube~te. pe ea ~i pe
fiica, iar a dOlla zi, ca din senin. 0 padise~te, pleaca la alta. Era
evident ca barbatul sllferea, eu toate acestea, elnu se intorcea
acasa. Le contacta telefonic, doar atat.
- Ai zice ca a fost vrajit.
- Nu I-a vrajit nimeni - i-am spus doamllci. Explicatia
cste simpla: fiica dumlleavoastra a implinit varsta de 14 ani,
iar dUlllneavoastra. ill precedenta existenta, ati fost ata~ata de
142
~~~f §
-
Eii
L ~9LG"
idealuri, principii, spiritualitate, noblete ~i nu admiteati trada-
rea, jignirea, cearta, nedreptatca. in acela~i spirit v-ati edllcat ~i
fiica. AClllll ea face prilllii pa~i in viata, acolo unde se va
hotari viitorlll ei ~i unde va fi supllsa incercarii de rupere a
relatiilor, contlictuilli, tradarii, jignirii. Ea a ratat deja proba,
inainte ca aceasta sa inceapa. lar tatal ei simte di, rupand
relatiile de familie, ii poate salva fiicei sale viata. insa inca-
pacitatea dumneavoastra de a intelege coreet situatia creata ~i
deelan~area programului de autodistrugere IlU i-au pennis
fetitei sa treaca nici macar de aeeasta variallta, u~urata, a
il1c~rdirii. in acest moment, obiectivlIl principal ar trebui sa-I
constituie salvarea vietii fiicei dumlleavoastra ~i I1l1Il1toarce-
rea acasa a sotuilli. Primullucru care trebuie fiicut este sa InUi-
turati orice regret 111legatura eu ce s-a InHimplat, precum ~i
nemultumirea fata de situatia creata. Amintiti-va Intreaga via-
ta, mai ales perioada de pana la eonceptie ~i perioada sarcinii.
~i inlaturati orice pretentie fata de oricare barbat. Explicati-i
toate acestca fiicei dumneavoastra. La urma lIfmelor, lasati-o sa
urmareasea Inregistrarea video a cOllferintelor mele. Eliberati-va
in acest moment de toate problemele, pastrati in suflet doar
iubirea de Dumnezeu. Este ~ansa dumneavoastra, Illcercati 5-0
valorificati.
Aceas~a indilllplare i-o relatez paeientei eu care stau de
yorba la telefon.
- Cazlil dumneavoastra este similar - Ii spun - ~i fiica dum-
I
I
neavoastra poate muri. Ea a ratat deja incercarea care ii fusese
I
I
menita, ~i asta inca inainte de start. Aici insa lucrurile sunt ceva
I,
mai complicate, caci la mijloc se aflii, In fond, karma dUl11nea-
I!'
voastra personala. Slinteti. in principiu, 0 persoana relativ pllr3. In
Ii ]43
I
\.1
,
 ~ =-
u~ -
~
QU 'oF=:;1i
~~~,g

! ll9ll
I~ r-

~iata preeedenUi insa ati fost extrell1 de susceptibila $i geloasa,
Jar, pe deasLlpra, $i exagerat de prineipiala. Starea dUl1lneavoastra
intcrioara determina earaeterul $i soarta fiieei, iar sistemul
dumneavoastra interior de valori intluenta, in mod eonsiderabil,
coneeptia interioara despre IUll1e a sotului. Astfel, el devenea
gelos.'?i suseeptibil, tara a avea vreun l110tivexterior. Vi s-a oferit
0 data ~ansa de a va elibera de Indireatura de agresivitate, pe care
ati ll1o~tenit-o din precedenta viata. Aceasta s-a Intamplat dilld
era!i gravida eu fiica, In luna a treia sau a patra. Tel11a este
aceea~i. Gelozia, supararile, principiile $i idealurile. DUlTInea-
voastra Illl ati prof/tat de aceasta ocazie. in loc sa va purificati ~i
sa va salvati fiica, dUll1llcavoastra ati "murdarit-o". Vorbind la
11l0dul general, orice Ilecaz de-al dUl11neavoastrn pe motiv de
prillcipii sau relatii crea 0 rezonanta In sufletul sotului. La !livelul
subcoll.'?tientuJui i se amplifica gelozia, adiea agresivitatea Indrep-
tata impotriva dUI1l11eavoaStra,iar aceasta se convertea Intr-un
progral1l ~e autodistrugere ~i, respectiv, era blocat prill accesele
de betie. In clipa de fata, atat viata fiicei dumneavoastra, cat $i
soarta sO~Llluidepind de starea dUllllleavoastra ~i de efortul pe
eare-I vetl depulle pentru a va indrepta.
Se a~terne 0 taeere de cateva securKle.
~ M-a ajutat loarte mult cea de-a doua carte a
dUl1lneavoastra - zice doalllila. Nu pot sa-l11idau seallla CUIll
a.'?fi procedat in alte Imprejurari.
~ In imprejurari norma Ie, in deems de un an-doi. fiica
dumneavoastr:i ar fi putut fie sa moara, fie sa capete 0 boali!
gn:a sau vreo l11utilare, iar dumneavoastra, la scurt timp dupa
a~easta, v-ati fi ales eu afectiulli grave ale sistemuJui uroge-
nItal. Acull1 illsa luerurile pot fi schimbate. 0 sa va fie greu,
dar, schilllbandu-va palla ill strafundul sutlctuilli, rugandu-va
pentru fiica .'?i pentru urma-,?i, yeti reu-,?i n~lIlte. Este foarte
important sa nu va opriti ~i sa IlU disperati. Incepeti prin a va
recunoa~te gre~elile. inlaturati oriee nel11ultumire adresata lui
Dumnezeu prin intermcdiullul11ii Inconjuratoare sau al propri-
ei persoane. La dUl11neavoastra sllnt prezente, in mod deosebit,
foarte l11ulte suparari pe sine ~i pe soarta .'?i,In subeon~tient, pe
DUl11nezeu. Acest atentat la iubire, produs 111sufletul dum-
neavoastra, I-ati transmis atat fiicei, cat .'?i urma~ilor. Prima
saptamana, rugati-va pentru a va elibera de pretentiile fata
de Divinitate. Abia dupa aceea, dupa ce va yeti fi pocait,
lepadati-va de toate valorile lImane ~i rugati-va ca acul11111area
iubirii de DUl11nezeu sa devina pcntru dUl11neavoastra ~i pentru
url11a~isuprema fericire.
Cu aceasta incheiem convorbirea. 0 ora mai tarziu cercetez
campu! femeii ~i observ eu satisfactie di locurile petclor negre
$i verzi sunt ocupate treptat de !uminiscellte argintii-azurii.
Exalllincz de la distanta dimpul fetei. in locul detormarii adu-
eatoare de moarte, In dimpul acesteia apar sufletele eopiilor ei,
iar aura eelui de-al doilea copi!, care va ti fetita, este deosebit
de pura ~i frumoasa.
Prin unnare, totul va fi bine.

144
 s-;
ClU OE..i:i."'-';:
~~~.E ~
u
-
---=
!II!!!!!!IIB
;;;;;;;;;;;;;;;

1 L ~9a-
P'~
--"""

fortei eere mereu saerificii. Pe urma incepe sa degenereze

ARTELE MARTI ALE
Tn decursul catorva ani, eu am mers la antrenamente de
karate, intrudit sportul aeesta imi lacea foarte mult
,. . P . Umflarea
I~slta- d~ seils a .mll~chilor ma atragea prea putin. intotdeauna
m.I-~u. pla:~t mal mult jocurile sportive, care dezvolta deopo-
tr~va~l~ltllltJa~ ~~~iditatea, eontrolul asupra situatiei ~i in care
sta~anlrea starn mterioare este mai importanta deeM eforturile
fizl...ce._Amfrecventat mai multe seetii sportive, fiindca ceea ee
se IIlvata la unele dintre ele era 0 banaIa mardea w",
~ w' -. ". la PenI ru
IIlcal~ra~1 e~ste suficient sa-ti Insu~e~ti bine un proeedeu, sa-I
~Iefule~tl pana Ia automatism ~i II Poti dobori lll strad a e Iliar
~ .
~I .
W
suflellll, apoi ~iIrllpul.
Eu ma straduiam sa tree eumva de la lupta obi~nuita la 0
sinteza ~i sa merg mai departe, adica sa tree de la procedeele
de forta la dezvoltarea rapiditatii, apoi a tehnicii etc., dar I1lI-mi
reu~ea. in primul rand, eu am 0 gandire inceata de la natura. in
al doilea rand, daca n-am inteles eeva, nu pot face acel lucru.
in cele din urma, am incetat sa mai fac sport, dar dorinta de a
intelege ce sunt artele martiale mi-a ramas. Pentru asta era ne-
voie sa inteleg mai profund filozofia Indiei, Tibetului, Chinei.
Timp de cativa ani am revenit periodic la aeeasta tema.
Diferentele dintre stilurile ~i ~eolile de arte martiale din
Orient se datorau diferentelor de abordare filozofidi. 0 con-
ceptie noua dadea na~tere unei noi ~coli, iar calitatea filozofiei
era destul de rapid confirmata sau infirmata in practica, adica
artele martiale erau un excelent instrument de eunoa~tere
~: filozofica a lumii. Cu cat mai puterniea era aspiratia omului
I
'~:
I ;
'. spre cunoa~terea lumii, adica spre filozofie, sinteza, Cll atat
mai inalt era nivelul pe care, in ultima illstanta, II atingea el
sau discipolii lui in artele martiale. De aceea, cele ll1ai bune
. ~coli au existat pe langa ll1anastirile din Tibet. Acolo au fost

. .
pe Ull specialist. Toti antrellorii puteau fi imparti . elaborate tehnici unice de dezvoltare spiritual a ~i fiziea. Luerul
. t i in ~arla
'{ l ani,
care aratat!- 0 Illuhime de chestii , dar n u Ie Inva-~
cel mai important este sa I1Ufie separata cunoa~terea spirituala
~
tau nlmle ea
"

care te invatau doar cum Sa- love~ t ' .

W .'
lumea; 111batau~l,
- a IUlllii de cea fizica. Daca sunt lipsite de practici spirituale
'{ I ~I e d ucau
Ia ~Ievil.. -lor 0 agresivitate sporiHi; ~i in profesioni~ti, foarte
.
permanente, artele Illartiale degenereaza. Multa vrellle, eu n-am
ran, care predau karate-ul ca e 0 arta' . inlrllea . . putut intelege de ce 0 cre~tere considerabila a nivelului ~i
1 d III eoneeptm
~

P
d~spre a~ele I~artiale lipsea pregatirea psihologiea, la mu.lti atingerea ma.iestriei nu stint posibile mra realizarea unei stari
dilltre eel eare lIleercau totu~i sa abordeze artele martiale ea pe de lini~te interioara absoluta. in Orient, aceasta stare era
0 filozofie, totul degenera treptat in euhul fortei. lar eultu~

146 147
 .~
QU
1 ll9ll
F--~~~"
numitli "apc lini.}tite". Pentru ca, in timpulluptei, Illl trebuie sa
giinde~ti, sa analizezi. Aceasta stare era numita "minte golita".
Potrivit unei legende, un maestru i~i bloca in timpul luptei
con.}tiinta in a~a masura, indit, dupa 0 vreme oarecare, nu-.}i
putea aminti cum se numea arma de care se folosise ~i Cum II
cheama pe el insu~i. Pentru mine era 0 enigma inexplicabila:
de ce omul trebuie sa se asemuiasdi unui animal? Inseamna
oare asta arta ~i evolutie? De ce, pentru a invinge, trebuie sa
renunti la toate dorintele, chiar ~i la dorinta de a invinge?
De ce era inHiturata .$i dorinta de a trai, iar cel care trecea
printr-un ritual almortii .}i, pe durata luptei, se socotea pe sine
mort realiza in lupta LlnSLlcces mai mare?
Pentru mine era de neinteles de ce, la ~amanii din Siberia,
era socotit drept 0 conditie obligatorie pentru initiere ritualul
trecerii prin moarte, adica de ce practicile fizice ~i spirituale
porneau de la premise identicc.
De ce, dupa initierea sa ca .$aman, omul se imbolnavea
adesea ~i pentru vreme indellillgahi, iar acest fapt era cOl1si-
derat drept Ull semn bUll? De ce omul Cll 0 viata plina de
necazuri, omul Cll un destin nefericit devenca cel mai bun
.$aman .$i celmai bUll o~teall? Raspunsurile la aceste intrebari
Ie-am obtinut mult mai tarziu, cand am inceput sa lucrez in
domeniul bioenergeticii.
Metoda mea s-a dovedit a fi similanl artelor martiale. Mai
Int~i ~i ~Iltai,. pentru ca, incercand sa-I ajut pe fiecare pacient,
eu Iml rise vlata .}isanatatea, mai mult decat atii! - sanatatca .$i
viata rudeJor me Ie. Doftoroaiele care practica metodele
traditionale de vindecare In mod constant au 0 expresie care
14X
0 '9''';::
§':": i:i.
- --
~E-~.E u~ m;;;;;
~ t'
1\.
~ suna astfel: "nu s-a potrivit sangellli". Daca, In decurs de
--1"1"
doua-trei ~edinte, nu intervine Ilici 0 schimbare, este mai bille
I sa IlU se continue, dici lucrurile pot lua 0 illtorsatura proasta.
Uneori, ;n timpul primei ~edinte, vine de sus 0 reactie atat de
puternica, indit doftoroaia zice: "Cel care a faptuit acest lucrll
este mai puternic dedit mine. Nlima pot apllca de a~a ceva".
intrudit eu imi propusesem ca scop sa nu ma opresc 1n nici
"'
',~
un caz, tenacitatea mea putea avea drept rezultat doar trei
variante.
Prima - ;ntreruperea actillnilor de vindecare.
f A dOlla - bolile ~i moartea.
A treia, cea mai complicata -
transformarea Infrangerii 1n
, J
.~ victorie, adica sa apllc sa inteleg pentru ce este pedepsit pa-
cientul ~i sa ma ridic cu lIn nivel mai sus de maladie, Cll alte
cuvinte, sa modelez aceasHi maladie 1nlallntrulmeu (sau, cum
se zice, s-o iau asupra mea), apoi, dezvoltandu-mi sistemul,
s-o inving.
Aplicat la artele martiale, acest model ar arata cam in felu~
Ufmator: ~coala i~i schimbA mereu stilurile, dezvoltandu-Ie ~I
imbogatindu-Ie, conceptiile filozofice ~i perceptia IlImi~ in
ansamblu. In realitate, lucrul acesta este destul de compllCat.
Ei bine, pe maslIra 'ce evolua, concepti a mea terapelltica i~i
demonstra valabilitatea sall lipsurile in practica vindecarii
bolnavilor, ~i inca foarte repede. Noulmodel fie se integra tot
mai activ, ajutandu-i pe bolnavi sa se insanato~easca, tie nu
'indreptatea a~teptarilc .$i devenea inutil. Sutletul umall repre-
zinta un teren alat de vast pentrll CUlloa~tere, incat chiar ~i cele
mai ample conceptii filozofice pliteau fi verificate destul de
149
 --~~-~

ClU
~f-~f ~
--
II!!!!!!!!!!!
'-' ==-
1
F"";:;...,..,. n9/.l

re~ede. Capacitatea de a veJea structurile karmice imi per- nenorocirilor ~i deceselor. Prin urmare, orienta rea voastra, In
111Iteasa economisesc sute de ani. Daca m-a~ fi bazat pe
subeon~tient, nu este tocmai corecta, In plus, concepti a desprc
analiza evellimentelor reale .}ia~ fi tras concluziile ~i formulat
lume este defectuoasa. in aparenta, este un Ilicru paradoxa\,
cOllceptiile In consecinta, mi-ar fi trebuit, probabil, vreo opt
totu~i este un fapt real. Cu dit mai multe tehnici spirituale de
sute de ani. Experienta extrasenzoriala 1113ajuta sa fae fata
. dezvoltare a aptitudinilor yeti folosi, eu atat mai rapid va
problemei mult mai repede.
cre~te agresivitatea In subcon~tientul elevilor vo~tri. Spiritl~-
alitatea este 0 parghie foarte putcrnica ~i, daca este gre~lt
Sa ne Intoarcem la artele martiale. De cudind, la 0 orientata, devine mult mai periculoasa.
petrecere, ni§te antrenori de karate au venit la mine ell 0
Oricat ar parea de ciudat, daea omul este ata~at de bani,
r~lg~mi.nte Ileobi~nuita. "Noi 3m observat efl elevii no~tri pre- acest fapt poate fi pentru el, de l11ulteori, mai putin periculos
zlI1ta simptome asemanatoare. Mai intai §i intai, este vorba de
decat ata~area de scopuri ~i principii. A~adar. omul care a
sporirea cruzimii, de 0 dorint<1 permanenta de demol1strare a
inceput sa practice in mod serios artele martiale trebuie sa-~i
fortei in practica. Poate ca tocmai acest lucru a dus indirect la
elibereze sutletul nll nllmai de dependenta de valorile
cre~terea brusea a nllmarului de aeeidentari din timpul antrena-
materiale, ci ~i de cea de valorile spirituale. De aceea, in
,I

mentelor. Am observat ea In familiile elevilor no~tri au Inceput ()

filozofia Orientlilui trebuiau sa existe principii, notiuni ~i
sa se InUimple mai freevent ncnoroeiri. Deoeamdata, nu
I
conceptie despre lume, care sa penn ita blocarea agresivitatii
I reu~im sa Imbunatatim situatia. Noi Intelegem ce ne Impiedica.
din sllbcon~tient. in caz contrar, ~colile de arte martiale nu s-ar
"
Principala dificultate 0 reprezinta Jipsa unci teorii a artelor
.1 fi mentinllt l11ultavreme. Prin urmare, trebuiau sa existe teh-
I' marfiale. Ne dam seama ca, In ~colile de arte martiale, ideea de
I
I
moralitate trebuie sa fie eon~tieI1Ui, nu spontana. Noi Insa IlU .(
nici de suprimare a ata~arii de valorile spirituale. Sa incercarn
V mai Inuii - ma adresez eu interlocutorilor mei - sa intelegem
avem 0 conceptie a karate-ului. N-ati putea sa ne ajutati?"
situatia in cadrul sistemului meu. Sa enumcram deci valorile
Nici eu nu aveam 0 concept ie, mic Illsa Imi place foarte
umane: in ce prive~te valorile materiale ~i ata~area de ele, sa
mult sa improvizez, de aeeea am Incercat sa sintetizez aeeasta
zicem, Ilicrurile sunt clare. Apoi urmeaza valorile spirituale.
conceptie pe parcursul unei scurte prelegeri:
"Ati citit cartile Daca yom analiza dezvoltarea conceptiilor ornului cu privire la
mcle'?" - m~am interesat eu. S-a dovedit ca Ie-au citit, ~i eu ceea ce este lumea inconjuratoare ~i cc fel de legi 0 guvernea- )
destula atentie.
za, vom vedea 0 evolutie de la reprezentarile materiale spre
"Sa judecam logic. Din punctul de vederc al sistemului niveluri spirituale tot mai elevate. Cum i~i imaginau triburile
meu, ~eolile voastre sunt bolnave. Sporirea agresivitatii con~ti-
I
ente ~i Subcol1~tiente face sa creasca numarul accidentiirilor,
primitive fortele superioare? Spiritele reprezentau pentru ele ,
personificarea fortei ~i a superioritat-ii, iar, intrucat In natura
I

150 151
I
I

I
 ~ Qu t:
~ ~ it ~
i:OE-E-,.,E::;
-
-..
I!!!!!!!!!
~

1
L~gll
l""':.~
--,...-

existau mllite torte, ~i spiritele erau l11ultc. Principalul in viata

II reprezellta farfa. Aceasta cOllcemie Ill! putea sa dainuie "oamcni ell sutlet maret", la randul lor, erau supenon
oamenilor eu vointa puternica ~i potcntial vital. Ca lideri
multli vrcme ~i, treptat, 0 data ell dezvoltarea galldirii, trebuia
spirituali ai socieUitii, ei erau superiori carmuitorilor acesteia.
sa sufcre transformari. Exponentii naturali ai unci asemcnca
Filozofii care cOl11l1nicau ell astfel de oameni spulleau,
cOl1ceptii - dinozaurii - disparusera de fcarte mulHi vreme gClleralizand ideile pe care Ie aveau ei despre ace~ti oamcni, ea
Illcetul ell Incetul, oamellii au incepllt sa il1teleag~ ca
DlIlllnezeu estc sutletullulllii. Exista oare ceva mai mare dedit
aptitudillile sunt mai importante decat forta. Parghiile spiritu-
sufletul Universuilli? Exista: Legile divine. Cel care se ridiea
ale oS-audovedit a fi mai putemice dedit cele fizice. Principala
la acest nivel devcnea profet ~i mesia.
imagine despre spirite ~i zei 0 reprczentau aptitudinile ~i
Exista cilleva superior unui proroc ~i mesia? ExisHi: orice
posibilitatile lor, care Ie depa~eall de /TIllite ori pc cele lImane.
om, chiar ~i cel mai primitiv, dacii ~i-a pastrat sentimentul
Omul se ruga zeului pagan pcntru a se contopi Cli acesta Ill!
iubirii dupa ce a avut de suferit prabll~irea a tot ce putem
I1l1lllaiea farta, ci ~i ea aptitudini. Timpul treeea ~i oamenii au
defini drcpt valari umane ~i universale. Din acest sentiment se
prins a Illtelege di inteleetul este mai presus de aptitlldini. A
na~te tatul. Din el ies ~i 111el se Intorc taate. Asta este ceea cc
aparut sentimentul unitatii lIniversalc.
"Dumnezeu este ratiu- demal1stralumii.prin purtarea sa, ultimul mesia ~i asta au
nea suprema" - au Illceput sa afirme filozofii. La baza ~r-
illtelcs urma~ii lui. ~i. chiar daca palla in prezent filozofii din
titudinilor ~i a inteleetului se atla eontaetul ell viitorul.
lumea Intreaga spun ca DU11lnezeu este fie ratiullca suprema,
Speranta, scopul, principilii. ideea sunt Ilotiuni mai ample
fie ideea, vointa sau legea suprema, Cll doua mii de ani in urma
dedit "inteligenta". Cel care avea spiritualitate, idei, scopuri.
s-a SpllS: "Dumllezeu este iubire". ~i omul urma Illtotdeauna
principii elevate realiza mai multe dedit cel pur ~i simplu
dOLI a eai de cUllaa~tere a lU11lii.Dorinta de a pastra scntimentul
inteligent. "Dumnezeu IlU este ratiunea suprema"
- au prins a iubirii in orice situatie dadea na~tere intelegerii legilor
spune filozofii. ..Dumnezeu este ideea care guverneaza
supreme. Ea dadea na~tere profetilor ~i mantuitorilor mesia-
Iumca". Timpul trecea ~i. putin catc putin, dcvenea ciaI' ca l'
,i
nici. Preceptelc lasate de ei, campullor informational dailluiau
OITIUllllzestrat cu 0 vointa puternica ~i cu dorintc imense poate
secole ~i milenii. fertilizand cultura popoarelor ~i civilizatiilor.
realiza ~i mai multe. "DulTInezeu este voin{:a universala" - au
Respectarea acestor precepte, practicile spirituale lasate de
Inccput -a socoti filozotii. Elemcntele de baza ale eu-Iui uman
marii inainta~i dadeall n<l~tere unoI' generatii de lideri spi-
sunt viata, vointa, dorinta. Oar, Intrudit eu-I omcnesc
rituali, tara de care orice stat degenera treptat. Cu ajutorul lor
reprezinta 0 parte dill con~tiinta colectiva In spatiu ~i timp, el
se formau morala ~i etica umana, ideologia, normele juridice.
cste mai cuprinzlitor dedit 0 singura viata. Ceca ce nUlTIim
Toate accstea dadeau l1a~tere ~tiil1telor sociale ~i celor exacte.
"sutlet" este mai amplu dedit elf-Inostru. Cei pc care Ii Ilumirn
Grice oranduire economica este precedata de conceptii

152
153
 --~
cu
1
'-
teoretice profunde. in acela~i timp, cunoa~terea progresa ~i
datorita acumularii experientei. Clasificarea fenomenelor lumii
IIlcOlljUratoare,compararea, analiza.';i experimentele duceau la
dezvoltarea aptitudinilor ~i a intelectului, iar cei care IlU se
limitau la aceasta mergeau mai departe: spre scopuri ~i
principii spirituale.
Religia dadea na;;tere ;;tiintei. ~tiinta crea intelegerea lumii
ca sistem, apoi, pe masura ce evolua, era tot mai mult atrasa
spre religie, ceea ce, in ultima instanta, va duce la unirea lor in
cadrul unei noi conceptii despre lume, unde ele nu se vor
exclude, ci se vor completa ~i imbogati reciproc. a astfel de
cale a cunoa;;terii ii era proprie oricarui proces de evolutie. in
artele martiale, de asemenea, totul a pomit de la forta. a sta-
'II
tura inalta ;;i mu;;chi puternici reprezentau idealul p~ntru cei
care abia illitiau procesul cuno~terii.
II
Treptat a inceput sa invinga 0 alta tendinta. Un adversar
I indemanatic il invingea mult mai repede pe eel puternic dar
i'! primitiv. Tehnica ~i rapiditatea reaetiei au devenit un seop de
urmat, iar forta loviturii. greutatea ;;i statura au trecut pe planul
al doilea. Timpul trecea ;;i s-a davedit ca eel care elaboreaza
procedee ;;i manevre ii invinge pe cei care sunt doar indema-
natici ;;i rapizi. Mintea s-a dovedit a fi superioara aptitudinilor.
Aptitudinile ~i mintea trebuie sa treadi in principii ;;i idei ~i,
treptat, procedeele ;;i tehnicile se grupau intr-un stil comun.
Maestrul care i;;i insu;;ise acest stil i~i invingea adversaru!.
care, adesea. ii era superior in ceea ce prive;;te rapiditatea ~i
fOrla.
Vointa reprezinta realizarea dorintelor imbinata ell 0
coneeptie filozofica despre lume. Diverse stiluri, eontopindu-se,
154
~§'t-;
IXIE--E--,E § -
!!i!i!!!!!
1I9/.Z
se transformall in ;;coli. Fondatorii de ;;eoli se sprijineau pe
principiile unei filozofii a vointei. Cu cat mai spiritualizat ;;i
mai nabil suflete;;te era fondatorul unei ;;coli, la nivellil sub-
con;;tientului ;;i pe plan exterior, Cll atat mai importante erau
rezultatele ;;colii lui.
Rezultate maxime putea obtine eel care intelegea, in cele
din urma, ca lumea nu este guvernata de ratiune, idee sau
vointa. Lumea este guvernata de iubire. Omul care avea drept
scop acumularea iubirii de Dumnezeu stapiinea situatia illca
inainte de crearea ei, adica ;;i luptatorul. ;;i sfiintul fac acela~i
lucru. Acesta este contralul asupra situatiei. Atata doar ca ei iI
exercita la scari diferite.
Prin urmare. sensul artelor martiale consta in CUlloa;;terea
lumii, iar mijlocul folosit pentru aceasta este dezvoltarea
cOlltrolului asupra situatiei. Pentru ca omul sa poata dobandi
maiestrie in 3I1ele martiale, el trebllia sa inceapa IlU eu ulti-
ma veriga din lant. ci cu prima: resimtirea eontaetlilui Cll
Creatorul, scntimentul de iubire nemarginita. care a incetat sa
mai depinda de oricare dintre valorile umane. Starea aceasta
avea numele de "samadhi". La ea se ajungea, in primul rand,
prin renuntarea la controllil asupra sitllatiei ~i prill orientarea
spre iubire. Daca omlilui Illl-i reu~ea acest lucru, calea spre
perfeqiunea supremaii era inehisa. intelegand aceasta, multi
se straduiau ani ;;i chiar decenii intregi sa atinga aceasta stare..
III acest scop era hevoie de blocarea con~liintei, suspendarea
propriului ell ;;i renuntarea 1.1dorillte. Cand omul trecea prin
situ.1tii la limita mortii sau dincolo de limita ei, apoi se I
Intorcea in aceasta lume, destabilizarea eu-Illi sau era destul de ,f
avansata ;;i acest lucru inlesnea sarcina.
155
 ~m~
QU
~.~_._.._-
t~ - 1
Oalllcnii Insa nH se Intorceall Intotdealllla, de aceea se mcea
adesea HZ de halucinogene ~i de psihotehnici speciale, care
rupeau legaturiJe Cll IUlllea Inconjuratoare, Cll tablOll1 valorilor
IUlllii. Ceea ce nUlllim "percep~ie a lumii Inconjuratoare"
"eu ulllan" sunt. In principiu, lucruri identice. Distrugerea
logicii JUl11iiInconjuriitoare reprezinta, In acela~i timp, destabi-
lizarea eu-Iui nostru. in budislll, mae~trii recurgeau adesea, In
acest scop. la Intrebari paradoxa Ie ~i la Un comportament
ilogic, inexplicabil. Prill zrlruncinarea con~tiintei discipolului
~i nimicirea sistel11ului Illi de conexiulli logice era Inlaturata
ata~area de valorile umane. Dupa IUlli ~i ani de antrenamente
cadml favorabil pentru ealltarea Divinului III proprilll suflet s~
preciza tot mai mull. Multi mae~tri din Tibet ii transformau
pentru cativa ani pe discipolii lor ill sclavi supw;d, pana dind
('11-1lor se dizolva in dorinta de eontopire CLiAbsolutul. in
ll1anastirile din Tibet ul1ul dintre examenele de adll1itere Intr-o
~coala de arte martiale era foarte neobi~nuil. Profesorul se
apropia de candidat ~i. pe nea~teptate. II lovea eu putere peste
fata. Daca elevul cadea ca secerat ~i-~i pierdea cuno~tinta. era
aee~pt~t III ~coala. Daea insa ramanea pe picioare dupa
lovltura. nu era accept at. Oricntarea spre propriul cu, spre
aparmea propriului ('go era prea puternica, de aceea un astfel
de om nu era apt pcntru instruire.
Sa nc illtoarccm la starea ,.samadhi". Cel care atinsese
aceasta .stare, daca era deja slab it din caUla varstei. traia eateva
generatii prill discipolii sai. iar iluminarea lui illterioara se
cOllsolida, dalld na~tere unei Iloi viziuni aSlipra lumii. unoI' 110i
orientari, lillOI'noi stiJuri. A~adar, ill primul rand trebuie atillsa
starea de ilumillare interioara. apoi urll1eaza actiunile. lipsitc
156
..:.:i:i. -
~-
I%IE-~.E ~
I
H9L~
-p-
de dorinte ~i de vointa. Dorintele noastre. de regula, sunt dis-
crete. Dorinta apare, se realizeaza ~i dispare. Eu-I nostru,
cOI1~tiil1tanoastra sunt, de asemenea, discrete. discontinue. De
~i aceea mi~ciirile line, flu ide, executate In decursulmultor ore,
deconectau con~tiil1ta omului ~i, atunci, rezultatele pe care Ie
obtinea elevull1ll-1 faceau sa se simta mai important. Daca un
procedeu era executat multe ore in ~ir, acest fapt anula aprecie-
rea situatiei, logica ~i analiza. Executarea exercitiilor in bataile
ritmice ale tobei, la fel ca tamburina ~amanului, suspenda
con~tiinta, de aceea, In momentul amplificarii aptitudinilor,
scopurilor. vointei ~i a dorintelor, nu se producea contopirea
cu eu-I lIman. Con~tiinta noastra este Intotdeaun3 indreptata
spre ceva. Pentru a nu se ancora, In timpul instruirii, 1n
aptitudini, intelect. vointa, elevilor Ii se dadea a sarcina tadi 0
legatura directa cu lupta. De pilda, elevii I~i induceau mai inHii
0 anum ita stare, apoi incercau sa-~i mentina aceasta stare in
timpce parau laviturile. La inceput, rezultatul era mllit mai
slab dedit al eelor care se gandeau numai I.. pararea loviturii,
apoi unna un mare salt inainte.
Un macstru lua 0 lingura. in care se afla un au. ~i, tinand-o
intr-o mana. treeea printr-un ~ir de elevi de-ai sai, care il
atacau. EI para toate loviturile, dar nl! seapa oul pe .ios. A~a
eeva putea face nllmai un am pentru care loviturile, apararea ~i
atacul au Incetat 0 data pentru totdcauna sa mai fie un scop.
Pentru el, lucrul celmai important era atingcrea unei stari inte-
rioare de renuntare ~i independenta deplin3. Mentinerea oului
in lingura era posibila nllmai In cazul unei stabilitati interioare
ie~ite din comun. iar luptele contribuiau la amplitiearea acestei
157
 -
~-
Ciu ~.. jj- ~
u
i:tIE-<E-<..<::

H9L~
n ,....

ullui bat II1fi'i~uratCll 0 ctirpa. Cum izblltea el sa se fereasca,

depcndenta de valorile umane au aici 0 impo~anta de~~e~ita.
era absolut de nelnteles. Aici II putea salva Ilumai evaluarca
momentalla a mi~dirii. Principalul III artele martiale il repre- !
';
Eforturile continue de autoperfectionare, sponrea eantltatll dc
iubire din sutlet, suspendarea periodiea a interactiunii cu toate
zinta Ill! lovitura, atacul ~i apararea, ci detectarea ~i controlul .
va 1on 1e uman e (prl" 1 P ost izolare Purtare binevoitoare ~i
mi~dirii sau situatiei, fie de la Ineeput, fie chiar Inainte de "
".
bl aJll1a, 0 cOl1 ce p( ie des p re lume carecta, rugaciuni) - toate
prodlleerea lor. Este 0 yorba: . .. . ~
"Ce face un ninja dind simte acestea contribuie 1£1farmarea lInei atltudml corecte tata de
pcricolul? ~ Cand un ninja simte pericolul, nu iese din casa".
artele martiale.
Acest aforism, eu tot comicul lui aparent, contine destul
adevar In el. Ell am ramas uimit cand am aflat ca tehnica
loviturilor ~i ataeuriloL In ciuda perfectiunii ei, se afla pe ulti-
mulloe In arta ninja. Dupa alltrenamente speciale, era suficient
ea un ninja sa-I priveasca pe cilleva In oehi, pentru a-i paraliza
vointa. Until dintre examenele sustinute de elevi era, In apa-
renta, destul de simplu: trebuiau sa intre in cu~ca unui tigru
flamand, privindu-I In ochi, ~i fie sa-I adoarma, fie sa-I faca sa
dea inapoi.

Evolutia sufletului ol11ului consta In aceea ca, in fiecare

reincarnare, el pril11e~te un nlll11ar tot Illai mare de valeri
Ul11ane, 1£1care trebuie sa reaetioneze ~i cu care trebuie sa in-
teraqioncze, Cu ctit mai puternica este dependenta fata de
accstea, cu atat Illai purina iubire ~i stabilitate are el In suflet ~i
Cll atilt mai repede va surveni infrangerea, boala sau 11loartea,
Cu tiit mai mare este izbanda repurtata in fata propriului cu,
datorita aspiratiei spre iubire, spre Dumnezeu, ell atilt mai
putin depinde el de toate valorile umane ~i cu atat mai multe
dintre acestea poate sa posede.
AI1ele martiale reprezinta parea un simbol al impliearii
active III situatie, de aeeea eforturile depLise pentru a Invinge

160
 25u

",,~
~E-~~ ~
u

H9lZ
--
-

p-

\i
el e ata~at In foarte mare masura de moralitate, onestitate,
idealuri ~i noblete, ceea ee Inseamna dt el n-a ~tiut ~i nici n-a
I'
I
~;,
vrut sa se Impaee Cll tradarea, nedreptatea, prabll~irea idealuri-
RECEPTAREA JI,-
lor ~i a sperantelor. ~titi de ee. de Illulte ori, omul prefera sa
NOlI INFORMATII moara, dedit sa se impace ell prabu~irea l110ralitatii ~i idealuri-
,
lor? Fiindea, prill illtermediulmoralei, a moraliHitii Ul11alle,!loi I
intram In contact ell eu-I eoleetiv, care tdiie~te, dupa ee eu-I
nostru personal se dezintegreaza.. Conectarea la ego-ul colectiv I
inseamna conectarea la banca de date a Illtregii omeniri. Cu cat
mai moral este omu\' ell atat mai ampla este eonectarea, care Ii
poate relilli IlU Ilumai pe toti oamenii la nivelul omenirii, ci ~i
civilizatiile dill Galaxia noastra, totalitatea Galaxiilor din alte
Slintem In februarie 1997 . A rn venit. "Imprellna cu asistenta Iumi etc. Totu~i, oricat de important ar fi eu-I colectiv, el nu
mea la biroll ca sa d lIC mal. departe lucruI la cartea . A
trebuie sa fie mai important decat iubirea de Dumnezell.
. .' a patra. 11111 ~ a pus
treblile 0 J uma tate de 0 ra- ca sa-mi re'VIl1 ~I. sa ma deconectez
~
v ~
de - Sotul dllmneavoastra - ma adresez ell doamnei
la toate. J pret In viata. In primlll rand, pe moralitate. idealuri ~i, abia In
~
- . Am sa va distrag d oar pentru lIn minllt - Iml. spulle A
al doilea rand, pe iubire. Daca e sa alegi ce-i mai important,
- I-at .I permls, Ullel. paclente
femem care e pe Post de Secreta ra. .
sa moralitatea sau iubirea, trebuie sa alegi intotdeauna iubirea.
va callte la telefoll dupa 0 IlIlla, '
Pentru sotul dumneavoastra insa mai importante au fost
Ridic receptoruI ~i 0 rog pe doarnna sa-mi a'mll1teasca~ pro- spiritualitatea ~i moralitatea, dar, intrudit, prin intermediullor,
blema cu care venise la mine. noi intram In contact ell viitorlll, indata ce incepem a Ie soeoti
- Duml1eavoastra ati. SpliS di sotlll meu ar putea rnuri - mai preslls de iubire, pentru a ne pllrifica sufletuL trebuie sa Ie
spline' pac/ellta. A~ vrea sa ~tiu care este situ atla lu I acurn
' '
pierdem. Pierderea viitorului inseamna. totodata, ~i pierderea
E'.xamll1ez de la dlstanta . ~ ~.
campul sotuilli ei valorilor spirituale. Rczultatul este fie 1l1oartea. fie 0 boala
. ~I vad ca tabloul
a ramas aproape tara moditicari. incurabiJa, fie sterilitatea, fie diminllarea brusca a potentialului
- N-are .rost sa te fere~ti de destin, de el IlU te POtl. . . spiritual. Pot aparea 'sehizofrenia, epilepsia, slabirea mel11oriei,
. fen -
ZIC eu, Destll1ul reprezinta caracterul de prof.UIlZlrne ~I, daca iar la copii - Intarzierea dezvoltarii mintale sau degradarea
v.
acesta IlU se schimba , III I po t I' scapa ~
dill cur sa. V"IItorulsotului morala. Deseori copillll, a carui mama punea eel mai mare
. - Aceasta Inseamna ea pe
dumlleavoastra este pe cale sa se "IIlchlda. pret, la Ineeput, pe moralitate ~i idealuri. ~i abia mai tarziu -

162 163
 - -....
Qu ~ ~'i~
i:tIf-<f-,E
t:
c..
G
-
i§!!!

- -~ H9LZ

i~bir~, dev.ine un tidilos -?i un netrebnic, pentru a putea supra-
vletu!. Adldi, el poate slipravietui numai in conditiile unci
.
relluntari permancnte la spiritualitate.
- Daca doriti sa vii salvati satlll -Ii explic ell doamllei
-
trebuie sa lucrati la propria perfeqionare, in primul rand,
dumneavoastra, Ill! el. Femeia are parte mult mai adesea decat
bii:~atlll de injosirea valoriJor umalle, atat materia Ie, cat ~i
spl~~~uale. De aceea, aspiratia ei la iubire ca principal punct de
spnJII1 este mai puternidi dedit a biirbatului. Dupa manifes-
Hi~il.esal,e exterioare, biirbatul tinde mai IllUIt decat femeia spre
spmtuahtate, prin urmare, biirbatul aspira mai mult dedit
femeia la mora/itate, ollestitate -?i idealuri. De aici rezulta teza
despre pacato~ia ~i Jipsa de perfectiune a femeii. De aceea
barbatul. ca l1lanifestare exterioara, este l1lai adesea lider, iar
posibiliUitile lui de control asupra situatiei sunt mai mari. Oar,
Intrucdt fel1leia este nevoita mai des sa se umileasca ~i sa
sup~rte ~rabu~irea eu-Iui sau ~i, pentru a-i na~te ~i salva pe
COpll, aSlgurandu-le sllpravietllirea, este constransa sa Incalce
Jegil~. ego-ului colectiv, adica ale mora lei umane, aspira~ia
feme II la Dumnezeu ~i la iubire este, In medie, mai puternica
decat a barbatullii. Daca e sa folosim limbajul bisericii, Illtru-
car femeia este la origine mai pacatoasa decat barbatul, ea
trebuie sa-J iubeasdi pe Dlimnezeu mai mull. De aceea
barbatul. de~i, 111aparel1~a, 0 conduce pe feme ie, interior i ~~
supune ei. Cu alte cuvinte, caracterul sotului corespunde
conceptiei interioare despre lume a sotiei.
Nu demllit mi-a cerut ajutoruJ 0 femeie, careia Ii fusesc
diagnosticata sterilitatea. Dupa un control medical sotului ei
i-a fost stabilit acela~i diagnostic. Ellnsa are lIn c;pil de la 0
alta feme ie, prin unnare, sterilitatea sotului tine de 0 data
destul de recenta.
Orienta rea incorecHi - ii spun ell interlocutoarei me Ie -
-
trallmatizeaza sufletele viitorilor dumneavoastra copii. $i dum-
neavoastra, ~i sotului dumneavoastra v-a fast blocata posibili-
f
}
; tatea de a avea copii. Intrudit, la viitorii dumneavoastra copii,
atat caliHitile, cat ~i defectele se amplifica Inzecit, orientarea
incorecta pe care i-ati trallsmis-o sotului distruge sufletele
I copiilor dumneavoastra, IlUIe permite sa vina pe lume, de aiei
~i sterilitatea.
Copii sal1ato~ina~te acea femeie, la care sentimentul iubirii
nu se eontope~te eu 1110ralitatea.onestitatea, principiile, ap-
titudinile sau banii. lubirea poate fi imorala ~i va trai, dar
moralitatea tara iubire nu va trai. Ma adresez din nou doamnei
ell care vorbesc la telefon:
- Cand 0 sa vii rugati, va puteti ruga in fclul Ufmator:
"Doal11ne, pcntru iubirea fata de Tine eu sunt gata sa renunt la
moralitate, onestitate, spiritualitate ~i idealuri". Rugati-va,
cand va adresati lui DUlTInezeu,ca iubirea dumneavoastra sa
nu depinda de valorile umane ~i ea nici un fel de neeazuri ~i
nenoroeiri sa nu va poata diminua iubirea de DUlTInezeu.Daca,
0 data eu efortul dumneavoastra indreptat asupra propriei
persoane, ~i sotul va illcerea sa-~i schimbe modul de a privi
lumea, sa inteleaga ~i sa simta ca, in viata, iubirea este mai
importanta decM principii Ie, va supravietui.
In u1timul timp, sunt placllt surprills de modificarile care
intervin In caracterele pacientilor. Cu cateva zile in unna, 0
pacienta, dandu-~i silinta sa para delicata, mi-a eerut sa-i

164 ]65
 25u ~
~..::::
0 8,..:..; i:i.
~r=C:::ij
;:
;:;:
0
-=-
U9lZ
y

garantez ca, dupa ~edin1a, starea sanMatii ei se va schimba. Ea sunt Ileputincios. Tot ce va pot propllne este sa a~teptati vreo
dorea sa-i raspulld concret, Cll dite procente se va ameliora 40 de minute, apoi sa intrati iar la mine.
sitllatia~i daca ea va obtine ce dore~te. Peste 0 ora, in cabinetLiI !TIellintra CLitotul alt 0111.Privirea
- Cu cat mai neclintita va fi orientarea dllmneavoastra este calma, blanda, l11i~ciiriIe slint line.
spre obtinerea lInlii rezultat - ii spun eu - Cll atat mai putine - $titi - spLineea, poticnindu-se - la inceput a fost Llnzid,
~anse yeti avea. in al doilea rand, dllmneavoastril incercati sa apoi, nu ~tiu cum, dintr-o data am Inteles ce mi-ati vorbit. Mi
I mil adaptati atat pe mine, cat ~i sistemul mell la felul se pare ca am inceput sa ma schimb.
dUlTIlleavoastra de a fi, adica nu doriti . sa va schimbati . , dar Ma uit la dimpul ei, II mai examinez 0 data, mai detaliat.
IIII
esenta sistemLilui rezida in faptlll ca, tara 0 schimbare a Este curat. Campulullui om cu sanatate normala. Femeia care
II
propriului eu, nLi se vor produce schimbari nici in rest. La venise la mine la consultatie cu doua ore in urma a disparut. in
I judecata oamenilor, mai ia cllvantul
intai, procurorul, apai fata mea se afla un om la fel de sigur de sine ca inainte, dar
"II avocatlli. la judecata ILii Dumnezeu, mai intai, vorbe~te avo- deja complet diferit. Eu ii zambesc, ea imi intoarce zambetul.
catu!. lertarea porne~te de la intelegerea faptului ca propriul eu Dupa aceasta Ile Iuam ramas bun.
este secLindar. Acuzarea porne~te de la premisa ca acesta - eu-I ~.
omenesc - este primar. Va rog sa mergeti ~i sa va ganditi 0 '~ imi amintesc cum, cu cateva luni in urma, asistentu\ mell
vreme la cele ce v-am spus. mi-a povestit 0 intamplare.
Ea se Intoarce peste vreo 40-50 de minute. Dupa felul cum - Slint uimit cat de profund se schimba oamenii. Dimi-
se mi~ca, se vede deja ca a devenit mai blanda ~i mai neata a venit la consultatie 0 doamna. Fiara, nu femeie. Cand a
armonioasa. Privirea ei este mai putin aspra ~i denota mult mai trecut pe langa mine, mi s-a parllt ca a trecut un tanc.
putina exigenta. Incep diagnosticarea, apoi chibzlliesc - Am programare pelltru ora 10 dimineata ~i am sa intru
concentrat pret de cateva secllnde. in sfar~it, ridic incet In cabinetulilli la 10 fix - a rostitea Cll voce metalica.
privirea spre ea. Asistentul I~i desface bratele cu mirare.
- in decursul acestei ore, n-ati dobandit nimic altceva - Mi se pare ca femeia aceasta, chiar daca a zambit vreo-
decat moartea - Ii zic eu - camplll dumneavoastra s-a trans- data, a taCllt-o nllmai In vietile allterioare. Peste trei ore Insa In
format In "zdrente", doar v-am avel1izat ca, in timpul ~edintei, vocabularul ei a aparut expresia "scuzati-ma", zambe~te, gall-
nu trebuie sa aveti pretentii fata de mine. Lucrul cel mai trist direa e la fel de !impede, dar ochii i-au devenit bla-a-a-a-anzi -
este ca, aCUI11,eu nu va pot ajuta, deoarece agresivitatea intoneaza el - nll mai e tanc, e precum 0 limllzina, ~i inca una
dlll11neavoastra interioara indreptata il11potriva mea blocheazii impodobita pentru nunta, acoperita de fiori - i~i descrie el
ajutorul din partea subcon~tielltului meu. in aceasta situatie, eu senzatiile.

]67
166
 ~
ClU i:JC: .:.:;i:i,
~E-~.E ~
u
-
~
}
r-' ~
1 ,
.", -- .,~" 1I9lG"

-"""

In t03111113
anului 1996 am avut la New Yark 0 discutie Cli 0
informatiei expuse. In toata lumea exista 0 cantitate enorma de
pacientiL
literatura consacraHi karmei, reincarnarii. moralitatii. dar ea
- Am sa va povestesc 0 istorie neobi~nllita - a SpliS ea. contine. 111general, plasITIuiri,:,;iIlll fapte concrete.
Toate astea s-au intamplat Cli mine. Exact un an ill lIfm3., am
Jmaginati-va () scara Cll 0 mie de trepte care urca. careia
Illat cuno~tinta de cartile dumneavoastra ~i am procurat 0
Insa Ii lipsesc cateva trepte chiar de la Inceput ~i. midi! de
caseta video. Am illcepllt sa vizionez inregistrarea, de fiecare
inalta :,;ifrumoasa ar fi aceasta scara. daca yeti porni pe ea, yeti
data Illsa se intc'impla lIllul ~i acela~i lucru: Ill! eram in stare sa
pieri. Eu sunt de parere ca pe scara mea se poate merge. iar
privesc, in celmai bun caz adofmeam pe lac. Am Incercat sa
influellta cartilor s-a dovedit a fi foarte puternica. Illcru nea;;-
citesc 0 carte, Illsa am avut senzatia ea mestec nisip. Am
teptat chiar :,;ipentru mine. Fiecare organism dispune de 0 anu-
inteles ca aceasta carte Ilu-i de mine. Am liisat-o la 0 part;;~;;;i
mita capacitate infonnationala. Schimbarile se produc intr-llil
3m uitat de ea. CMeva luni in urma au inceput necazurik ~i
mod destu\ de chinuitor, iar schimbarile prea bru;;te pot duce la
nenorocirile, iar ell simteam di "Iatul" se strange tot mai mult.
pieire, de aceea eu Ie spun tuturor ca informatia despre in-
Oar iaHi ca, I1Uden1ldt. In-3m apropiat de un teanc de dirti
vestigatiile mele poate fi propusa, dar nu trebuie impllsa in nici
uitate ;;i am Illat una la Illtamplare. care s-a dovedit a ti tocmai
un caz. A;;a cum s-a exprimat 0 pacienta de a mea: "Soala
cartea dumlleavoastrii. Am citit-o repede, fiira sa ma opresc
intra cu durere ;;i iese cu durere". Multi oameni observa ca.
vrcodata, ll~or ~i dintr-o rasuflare. Am IIl~eles ~i am acceptat
dupa botez sau dupa orientarea con;;tientA d'itre Dumnezeu. se
totu] dintr-o data. Apoi am luat caseta ~i am privit-o de la cap
produce adesea un haos in destin ~i se ivesc 0 multime de
la coada cu 0 placere nemaipomenita. Acum Imi dau seama ca.
necazuri. Asta Inseamna ca persoana in callza dispune de
pentru a citi cartile dumneavoastra. trebuie sa tii cu sufletul
posibilitati reduse de schimbare a sufletului :,;i ca ea este
pregatit.
ajutata. In timpul acesta, prin necazuri, adidi printr-o
- Aveti dreptate - dau eu dill cap afirmativ. Pregatirea Indepartare de scurta durata de valorile lImanc. CLIcat mai
sufletului are loe prin durere, prin distrugerea stabilitatii
putin se Inraie;;te OIllul In acest caz, cu atat mai repede
valorilor umane. Ne Indreptam cu mai Illulta u~urinta spre
parcurge ei calea purificarii.
illbire ~i spre DUl1lneZell, atullci cand trecem prin chinuri
spirituale ;;i fizice, care ne ajuta sa inteJegem caracteruJ
Nu demult. am dat 0 consultatie ullui tanar. a carui mama
iluzoriu al valorilor Ulllalle ~i caracteruJ real al iubirii de
era pe pawl de moarte - avea cancer.
Dumnezeu. Pe de alta parte. cartile meJe SUllt greu de citit
pentru multi ~i din cauza autellticitatii !1ia Inaltei concelltratii a
- Cel care trebuie sa moara sunteti dumneavoastra- ii zic
- iar mama dumneavoastra. in subcon~tient. va protejcaza.
Rugati-va. purificati-va sufletul, astfel va yeti ajuta mama.

16M 169
 QU
~~~f ~
-
~
. U91.G'
l""""a.-
._~

Peste ceiteva zile, talliirul mi-a telefonat.
- Asearii ell Imprellnii Cll logodnica mea am fost implicati
Intr-ull accident rutier - mi-a spus el. Din ma~illa n-a riimas
nimic, noi Insii n-avem nici 0 zgarietura, mi-am dat deja seama
ca. e 0 avertizare.
- Nu e 0 avertizare - i-am spus. E moartea dumlleavoastra
reala, care trebuia sa se intample ceva mai tarzill. Cand ati
Inceput sa va rugati, pe de 0 parte, s-a prod us, in ceea ce vii
prive~te, 0 accelerare brusca a tuturor proceselor, adidi
"murdiiria" din suflet a inceput sii se rid ice rnai repede, pe de
alta parte, intrucat rugaciullea dUlTIneavoastrii cOlltinea mai
multil iubire deceit sete de ca~tig, ingerului dumneavoastra
pazitor i-a fost permis sa vii ajute. Tablolll nenorocirilor
ramas acela~i. dar a devenit mai transparent.
. - Care e povestea? Ce s-a 'intamplat?
Aceste fapte m-au ajutat sa inteleg de ce cartea mea n-a
avut nici un ecou in Occident. Nici o'editura n-a consirntit sii-mi
publice cartile, atunci cand adeptii investigatiilor me Ie au dus
tratative in acest seils. £n Anglia, Germania, rezultatul a fost,
pur ~i simplu, 0 totala illdiferel1tii. In ceea ce prive~te America,
situatia era mult mai interesal1ta. In 1995 am tradus 0 carte in
limba engleza. intrudit traducerea a fost consideratii nereu~itii,
a fost efectuaHi, de fapt, 0 nOlla traducere, adidi un vorbitor
nativ allimbii a redactat totul Cll multii grijii. Persoana care a
realizat aceasta traducere era profesor la 0 universitate din
America. La illceputul allului 1996, eu am vrut sa tiparesc un
tiraj IlU prea mare ~i sii-I expediez la New York, pentru a testa
reactia cititorilor de limbii englezii la aceasta carte. imi amin-
tesc cum peroram, intr-o discutie ell 0 cuno~tilltii de a mea,
despre atentia pe care ar trebui s-o manifeste America fata de
cartea mea. eaci, In ceea ce pri\'e~te energetiea, aceasta este
una dil1tre cele mai defavorizate tari din lume.
in momentul acesta mi-a parvenit 0 informatie destul de
categoridi, al carei autor era destinulmeu. Textul era simplu ~i
COI1CI5:
- Cartea ta IlU trebuie sa apadi in America mai devreme de
octombrie 1996.
Am icnit. Ill-am scarpinat la ceara ~i am hotarat sa nu-mi
pun destinul la Incercare. La 'inceputul lui ,noiembrie 1996.
prima carte In limba engleza a ajuns la New York. Peste 0
saptamanii am sunat-o pe asistenta mea de acolo.
- Cartea a ajuns, dar, pana acum, inca n-am reu~it 5-0 iau
a din aeroport.
- Toate computerele de acolo s-au defectat, de aceea nu
pot primi bagajul.
- ~i a~a ceva se intampla adesea la New York?
- Dupa cate ~tiu, Ilicrul acesta s-a Intamplat pentru prima
oara In istoria aeroportului.
r Mi-am dat seama ea America IlU este pregatita interior
. pentru cartile mele. De aceea. atunci eand mi s-a spus ca.
pentru aparitia cartii in S.U.A., trebuie sii irosesc mult timp ~i
puteri pelltru reclama, eu am raspuns ca nu am de gand sa mft
ocup de a~a ceva. Din punctul mcu de vedere, Il-avea nici un
rost sa irosesc eativa ani pentru a-i ajuta pe cei care nl! doresc
sau nu sunt pregatiti pentrl! aceasta. in timpul acesta, Imi
puteam Indrcpta eforturile spre a avansa mai de parte ~i spre a-i
ajuta pe cei ce erau deja pregatiti ~i aveau 0 nevoie disperata
de ajlltor.

/70 /7/
 QCJ ~.. i:i. ~
t:O!-~.E 0
-
~
~
lI9ll
F'-"-~~i:;-

r-
Lucrul eel mai interesant e ea emi .
. ¥ g rantii
. USOJOIlIcare
IOCLIlsera peste hotare chiar zece sau dOLliizeci r
l'

. . omellesc. a moralitatii ~i a idealurilor, a spiritualitatii ~i a

£I,
es tau f<ata- de cartJ/e
-' meIe acela~i interes ca ~i d e am man 1- .. Ilobletei ~i a oricamr valori umalle". Oar daca IlU e a.}a, daca
locuiau In Rusia. oamenll care
eu IlU vreau sa accept pierdcrea lor?
Eu ridic din umeri:
M-am ciocnit destul de des eu situatii dind - Atullci nu trebuie sa va rugati. Mai a~teptati putin.
cOlllunica: pacientul jmi
Oegraba toate astea vi se vor lua. lar cand yeti ti bolnava ~i pe
- DUl11neavoastni Imi spllnet; sa m3 ra moarte, va va fi mult mai u~or sa va rugati!
. g, sa-. 511n1ca.'. IUblrea
dO,
c Ul11llezeu reprezmHi fericirea suprema eu Y ~ . . - Bine - zice femeia - dar daca eu IlU simt !ucrul acesta,
~ lllsa Ill! 51111t q
I1U II1te Ieg acest luefu. ' '{ ill schimb voi incerca sa-mi conving sufletul sa simtiL e mai
- A-ti cOllvillge sutletuJ di iubirea est. . bine a~a?
. e mal Illlportanta
d eca~t once este 0 mundi foarte diticilfi d . - Oesigur - raspund eu - etl-I dumneavoastra superior este
. , e aceea Ill! trebllle sa
d Isperatl.
" imuabil ~i vqnic, este Dumnczcu ~i iubire. Oar eu-I dumnea-
JI11~ginati-va ca biintuie viforul $i dumneavoas voastra uman, secundar, "murdarit" prin sporirea propriei
-
cuJcat.I Ia pamant . t fa t Ie va ~ ~ v

~I inghetati fie va ridi f .

~

.
' importante, poate fi schimhat. E un lucru destul de greu, care
.' ca,1 ~J mergetl inamte
tara a avca catu~1
~. de putin siguranta ca yeti suprav' t .
'.

insa va va face fcricita, nemaivorbind de schimbarile survenite

care spline: ,.Eu IlU simt iubire fata de Dt le:UI. C e ; in caracter ~i in starea sani'itatii. Sentimentul fericirii inseamn3
. IInnezeu,
deal:eea
'
~
n-am de gand sa ma schimb" - -n-o IIltele
.. g
se aseamana celul care '
i, sporirea cantitatii de illbire din suflet. Atunci cand etl-I dum-
-
dec Iara: "Bantuie viforul, IllI vad nimi
' ",'
.~ neavoastra uman, secundar simte ca el este mai real ~i mai
. ma culc ~i inghet". E dre c, de aceea nl! VOl.
merge, mal. bllle
pt UI ~I. a Iegerea lu!.. important decat illbirea, illbirea din suflet incepe sa se stinga.
",
, ~ ¥ ~ .
Acum II1sa pe II1treg Palluintu! se de
- t . "vlforul"
c. de oamenl, dupa toate probabi!itatil Z1an.ule
.
~i
Aceasta ~i este adevarata nefericire, indiferent de numarul ~i
astle! . calitatea valorilor exterioare de care dispune omul.
. . . e ,VOl . IiI d III ce 111ce
n1<11putll1i. "
- Pot sa va mai pUll 0 intrebare? - pal:icnta m3 prive~te
intrebator.
Cu doua zile in urma, 0 pacienta. care venise la mi - Va rog.
consulta~ie, mi-a spus: ne pelltru
- De ce Ilu-mi pot face cruce la biscrica?
- OUll1lleavoastraimi ziceti sa ma rog
0 oamne, pentru iubirea mea fata de Till "
sa - -
Illa rog astfel' .
- Deoarece crucea reprezinH'i simbolul renuntarii Ja toate
valorile umalle 111Ilumele iubirii de Oumllezell. Palla aClll11
" e sun t gata sa- accept
Plerdcrea
" Vle!lI,
'" a dorintelor .}i a vointei a . . insa dumneavoastra n-ati putllt face ~i nici Il-ati dorit Iucrul
., P ropflU 1UI meu eu ,

acesta. DlIlllneavoastra - ii explic eu doamnei - slillteti ata~ata

172
173
 -~
QU

.. -
~
1 J
'ij.e.
i:OE-E-.'C
§
H911
-
-
--
""

de propriul exo, de vointa ~i dorinte - una la Imina; de prin-

cipii, scopuri, idealuri - delia la mana; in al treilea rand - de
aptitudini, vointa ~i intelect. De aici rezultii cea mai mare
trufie, adidi neacceptarea pierderii valorilor umallc. in Biblie,
IUCfUI acesta este numit diavolisl11.lncercati mai intai sa re-
duceti importanta propriului ell prin post, foame, exercitii res-
piratorii, Illllilca fizidi ~i oboseaHi, prin limitarea dorintelor.
illcercati, de ascmenca, sa va fugati acasa, in genullchi, acesta
este un simbol al umilirii ego-ului.
Cand va irnprcunati maillile, ell palmcle lipite. Ilicrul acesta
inseamna umilirea aptitudinilor dUlTIneavoastra.
Cand atingeti podeau3 ell fruntea in timpul rugaciunii,
aceasta reprezinta urnilirea con~tiilltei dumneavoastra. Dar, va
rag, tilleti millte un lucru simplu: rugandu-va, dumneavoastra
va umiliti prapriul elf ~i va indepfu1ati de valorile umane,
ingelluncheati ~i va inchinati in fata iubirii, care nu depinde ~i
nl! va depinde nieid.nd de oricare valori umane, oridit de mari
ar fi acestea.
,,'-
PERSONALITATEA
~I SOCIETATEA
Multi ~till di un om foarte puternic trebuie sa fie bUind, in
caz contrar "arde" v3zand Cliochii. Lucrul acesta insft se refera
la puterea fiziea, iar. in ceea ce prive~te puterea spirituaJa,
existt'i un stereotip opus. Aici insa I1lItrebuie confundat ego-
ismul Cll inrairea. in joeul numit viata, personajul negativ
poate fi. in adfincul sutletului. bland, iar eel pozitiv poate fi
inrait. Am incercat sa ajut 0 fetita. actionand prin intermediul
parintilor ei. Ea avea mari probleme legate de psihic ~i de
vorbire. S-ar zice ca totul e simplu: 0 data ce con~tiinta este
blocata, exista. prill lIrmare, ata~area de aptitudini, intelect ~i
de tot ce sta la baza acestora - spiritualitate. noblete, visuri,
sperallte, idealuri. Dar parilltii depuneau eforturi, iar situatia
ramanea neschimbata. Simteam ca nu am destul cuno~tinte.
Boala ei nu se "incadra" in sistem.
Mai tarziu, cand am reu~it sa ajung la niveluri mai subtile,
am vazut capul fetitei inchis intr-un cocon. iar acest cocon era
legat de destinul' omenirii. in trei vieti anterioare. ea avusese

175
 ~ --
:!!: 81
=u ~~ ]'
I%I ~..<:: u ~
=
, H9lt
F ;
"
~ I"'"'

pretentii fata de intreaga omen ire ~i proportiile lor erau lIria~e.

Pretentiile se situau la niveili/ contactului Cll viitorul, adica extrem de dezvo/tate, egoismul e ~i mai mare. Ol11l1lnostrll
tineal! de momentele esentiale ale moralei lIll1ane. Dupa toate este absolut lipsit de moralitate ~i etica, Activitatea ii este
probabilitatile, in vietile anterioare, orientata doar spre beneticil!1 personal, spre propriul ego.
nivellil
con~tiil1tei ei ~i, in Intrebare: de ce nu este pedepsit un am lipsit de mora/itate,
mod corespUllzator, al moralei, eticii,
moralitatii. ei , a rIDS t care dispretllie~te 1110ralagenerala?
extrem de inal1. Illtreaga
" omen ire i se parea josnica,
in pacate ~i nedemna de iubire. Oispretul pIin de dezgllst cufundata
fata De ce ii permite Dumnezell sa fiiptuiasca Ilicruri imorale?
de lIll vecin nevrednic se transform a treptat in dis . ~i iata-ma cercetandu-I de la distanta, De unde-i vin aptitudini
p retul
, fat- d atat de mari $i inaltul potential spiritual? In cea de-a treia
intrcaga omen ire, Oar, intrucat a purta pica, a dispretui. ae ,a

condamna pe cineva inseamna a-i dori in viata, el a trait pe 0 alta planeta, in partea opusa a Galaxiei.
tai' 1a- ,
~ii ceilli care dispretllie~te ~i condamlla doresc Il10art
deja ea,moartea
lInna- Acea civilizatie este inrudita Cll a noastra, ~i a dOlla lui viata
intregii ollleniri ~i cauta mijloace tehnice de realizarc a acestui s-a desfii~urat pe 0 alta planeta, care se afla undeva in partea
dreapta a Galaxiei. Viata anterioara existentei actuale I-a adus
dczjd~rat: Cand pro~entul unor astfel de ~ameni va aringe un
an unlit IlIvel, omcllIrea nu va mai ti viabila In America de Sud, In regiunea Braziliei. Oeoarece acolo
mare anvergura unei persona/irati, cu atat Cli
,
mal.
t este este
~

mai carapid exista 0 puternica orientare spre trecut, spre Ilicrurile mate-
strabatuta aceasta cale fllnesta. riale, prin urmare. este vizat direct $i propriul exo, Intrudit

Anvergura unei personalitati este detenninata de amploarea acesta este legat de illveli~lIl material. adica de corpul nostru.
contactuilli Cll obiectele Universului. Oaca un 0111a trait pe alte in aceasta viata, in subcon~tientullui sllnt deja intiparite, pe de
planete, in alte Galaxii sau in alte lumi, el pastreaza 0 parte, uria~e posibiliti'iti spirituale, pc de aha parte
- un
cu acestea pe plan sllbtil. Capacitatile lui de creare a contactul
con~tiin- egoism uria~. M-am lIitat sa vad unde ~i-a trait acest am viata a
tci colective ~i de dezvoltare rapida a aptitlldinilor patra. Din nOli, Brazilia. Stateam ~i ma gandeam. comparam ~i
mari. Oar responsabiJitatea pentru acest contact estesuntenorma,foal1e analizam: era ceva ciudat la mijloc. Se pare ca ol1llllnostru s-a
Un om primitiv i~i ura~te cu inver$ullare atins de uria$e valori spiritllale, calea evolutiei viitoare pare sa
vecinul care I-a fura1. se deschida in fata lui,
Un am Illai spiritllalizat condalllna deja intreaga
societate in
care-~i au locul asemenea moravuri, Un om de 0 extraordinara Pentrll ce I-a trebuit Illi DUlllnezeu sa-I "bage Cll nasul" in
spiritllalitate poate djspre~ui in persoana ego-uluman, fiidindll-I sa uite de clilmile spiritllale pe care se
vecinului sau intreaga inaltase? in India exista a$a 0 notiune - ,.avatar", care II de-
omen ire, care se indreapta intr-o directie
'y. gre I' ta-" M 31. ~Jnalllte
.
semneaz{i pe omul ce apare pe Pamant pentru a-i ajuta ~i salva
nl! eram in stare sa inteleg "un fapt straniu. Mi" s-a povestit, de
pi Ida, desprc lIn mag negru - un caz tipic. pe altii. in ti/ozotia ~i mitologia indiana, scopul esential al
Aptitudinile Illi sunt vietii consta in a te elibera cat mai curand de exo-ul tau ~i de

176
177
 ~-~-~-:!!I
QU =
~~-ii
1:01-1-..0::: ~
C
.
--
iiii§
\ HQll
l""'"'i..':--

conceperea ~i na~terea sa, ceind inca nu avea inveli~ul fizic, s-a

inveli~ul uman ~i a pleca spre sferele inalte pentru a nu te rnai
mi:jeat la nivelurile superioare ale intregii Fiinte. Apoi omul se
re!llcarna PAePamallt. In ~azul dat insa reiese ca, dupa ce a
atms sfere mahe, un om ville pe Pamant nu pentru a-i lumina cufunda in necesitatile corpului sau minuscul, nu traie=1tedecat
aceasta ii }
pentm propriul ego, se gande~te doar la sine =1i
~i calauzi pe alti oameni, ci pentru a distruge tot ce este moral
vindeea sutletul. !
~i srant. La drept vorbind, Dumnezeu are 0 logica foarte
bizara. Cu 0 saptamana in urma, ell am examinat-o de la distantfl
I
I' Atunci cand Intfilnesc nu un singur caz, ci zeci de cazuri de pe una dintre fiieele unui pacient de-at meu. In campul ei am
inchidere a eontaetului eu sferele superioare, ~i vad eu cata detectat 0 orientare foarte periculoasa, rigida, in directia nivelu-
rilar superioare ale moralitiitii, spiritualitiitii, nobletei ~i idealurilor.
iI~sistentaeste "ellfundat" omul In propriul ego, fiind fortat sa
lute de toate. ell inteleg ca aeeasta este 0 tendinta ~i, prin - N-o impiedicati pe fiica dumneavoastra sa fie egoista -
urmare, poate fi Inteleasa. Dupa sute ~i mii de incereari i-am spus acestui pacient. Femeia se oriellteazli mai rnuh spre
' cele materiale, iar barbatul spre cele spirituale. Daca fiica
succesul, orieum, va veni.
dumneaveastra s-ar fi nascut baiat, ar fi murit, deoarece orien-
Important este ea fiecare Ineercare sa difere de eea ante-
tarea ei spre valorile spirituale elevate este mult rnai puternica
rioara" M-am obi~nllit deja sa fae acest lucru ~i ~tiu ca, rnai
decat spre sentimentul iubirii. Fetita are un comportament
devrellle sau Illai tarziu, solutia va fi gasita. in cele din uflna
egoist? - intreb eu.
aceasta se ive~te. Universlll pulseaza ~i fiecare obiect di~
Univers pulseaza, la ralldlll sall. Fiecare direqie este schim- - Sunt uluit - raspunde barbatul - dar tocmai aceasta e
( situatia. Ea nu permite ni"":lanuisa-i ia jucariile, sa intre pe te-
bata periodic de opuslil ei. Callza primara nu poate fi lnteleasa ;1,
ritoriul ei, nu imparte nimic cu altii. Dar, nu va suparati, eu
nlllllai prin partea stanga sall numai prin partea dreapta.
totu~i n-am inteles ce ati spus. Reiese ca trebuie sa-i incurajez
Dlimnezeu inseamna ~i stanga, ~i dreapta concomitent. Cli dit
egoismul?
mai inalte Slint nivelurile de cOIl~tiillta la care se ridica omul,
Cll atat mai mari sunt dirnensillllile persollalitatii, eticii ~i - Nu; numai ca dumneavoastra ati fi incercat sa-i frangeti
egoismul eu forta, sau sa-i schimbati convingerile, pe care
~lloralitatii lui. Dadi insa aceste niveluri devin pentru el mai
1e-ati fi inlocuit, fire:jte, cu opusul lor, altruismul sau eolec-
Importante dedit illbirea de Dumnezeu, ata~area de nivelurile
tivismul. De aceea, rezultatul ar fi fost tragic, atat pentru ea, cat:ji
sllperioare ale con~tiintei va duce la 0 catastrofii, iar dorinta de
pentru cei din jur. Egolsmul peate fi invins nu prin colectivism, ci
a-~i nimici sernenii va fi imensa.
prin iubirea de Dumnezeu. Con~tiinta individualista, egoista,
Pentm a-i salva sufletul, omul trebuie lipsit de contactul cu
lipsita de iubire, aduce lumii prejudicii tot mai mari. Aceasta
sferele superioare, iar amintirea lui despre acest contact trebuie
blocata. De aceea el nu trebuie sa ~tie cum, inaillte de este tendinta capitalismului. Dar con=1tiintacolectivista este :ji

179
In
 i:5u
~~~! ~
-
S!!!!

H9J.l

I -<--
P'

mai periculoasa. daca e lipsiHI de iubire ~i. In conceptia multor Stau ~i ma uit la un nou film de aqiune. excelent realizat,
oameni, socialism ~i catastrofii sunt notiuni identice. Mai inregistrat pe caseta video. Un terorist arunca in aer autobuze
inainte. con~tiinta individualista, care I~i are originea In cu oameni. chipul lui exprima 0 cruzime care te ingheata, el
Occident, dadea un impuls dezvoltarii civilizatiei, apoi era este gata sa ucida pe oricine pentru bani. Teroristul are nevoie
illiocuita de con~tiinta colectivista a Orientului, dand Ila~tere de bani, de bani grei. Pentru a-i ca~tiga, eli~i ucide semenii.
filozofiei ~i cliiturii. Acum rnsa omenirea a ajulls III situatia ~i Illcrul acesta inca nu e eel Illai rau - ma gandesc, privind
cand con~tiinta
egoista ~i cea colectivista sllnt la fel de ;pre ecranul televizorului. Atunci dind terori~tii cer bani sau
mortale. daca sunt lipsite de iubire. A~adar, trebuie sa sc altceva, Illai poti ajunge la 0 intelegere cu ei. Dar cand VOl'
produca 0 anum ita restructurare a con~tiintei, incat Intaietatea aparea terori~ti, al caror singur scop va fi nilllicirea unui
.ora:
sa apartina nu valorilor materiale sau spirituale. ci senti- sau a omenirii, pentru simplul motiv ca acestea nu trebUie sa
mentului iubirii, In primul rand, al iubirii fata de Creator fata existe, ~i care nu vor cere nimic ~i nu vor pune nici 0 condi~ie,
"
de cauza primara. Dar simpla aparitie a unci noi religii I~U~a iata aceasta va fi deja 0 adevarata catastroru. Nici poli~ia. nici
duce la nimic. Este yorba de unirea religiei cu ~tiinta. Rcligia serviciile speciale nu vor salva situa~ia. Viitorul ueiga~ ar
trebuie sa tinda tot mai mult spre ~tiinta, logica ~i analiza, iar putea ie~i chiar din randurilc lor. Zece VOl' fi opriti, al.unspre-
~tiillta trebuie sa fie tot mai aproape de Dumnezeu, iubire ~i zecelea va trece. A~adar, lupta trebuie dusa nu impotnva liner
moralitate. a moralitate care sa se sprijine, in primul rand. IlU persoane izolate, ci impotriva concep~iei incorecte despr~ lum~
pc cOIl~tiinta individuala sau colectiva. ci pe iubirea de care Ie formeaza. Prea putini ~tiu insa cum poate fi modlficata
Dumnezeu ~i pe sentimentul iubirii in general. Astfel de concep~ia despre lume a lInui 0111. Deocamdata, chiar ~i cele
tcndinte exista ill lume. omenirea deci are ~anse de supra- mai noi realizari ale psihologiei nll sunt adesea nimic altceva
vietuire. decat magie prilllitiva.
Devine un avatar omul care a atins culmile spiritualiHitii, In 1995, eu am ajuns pentru prima oara .la New York.
. .')
dar le-a considerat totll;;i inferioare illbirii. Ceilalti sunt nevoiti - Care este restaurantul eel mai exotic de pe aiel. - am
sa se ,.prabu~easca", devenind tradatori, nemernici, oameni intrebat eu.
pentru care doar banii reprezinta valoarea suprema. Oricat ar - Ei, toate restaurantele din Brighton, sa zicem. le~am
parea de ciudat. la inceput, lucrul acesta Ie purifica sufletul. mi-au raspuns prietenii. La
cutreierat deja imprellna cu tine -
apoi orientarea hipertrofiata spre propriul ef:o ill cepe sa-i restallrantul turnant de la etajul patruzeei al hotelului
mistuie ;;i ei se avanta, mai intai. spre spiritllalitate. apoi spre .,Marriott" ai fost deJ.a. Dar la restaurantul de la parterul acelui
iubire. Cu cat mai repede VOl' dobfindi oamenii iubirea. Cll atat zgarie-nori,in care se atla World Trade Center, nu yom putea
mai repede se VOl' sal va. ajunge. Reparatia edificiului va dura pana la sfar;;itullunii maio

IRI
IRO
I

\
 -
~~

:r-a
~u f2§-ii~
Q:lf-f-.c:
f-
a::
:5
-~
~
L191(:"
r'II ~-~;i...;~

" Peste cateva zile, noi am trecut cu ma~ina pe langa ace~ti - Nu, Era ceva interesant? , .
I

I..
' zgarie-nori, ~i baza unllia dintre ei era acoperita Cll panouri
uria~e din panza de cliloare gri. Acolo se faceall reparatii. Mi
-
,
Nostradamus a prezls cu P
.
reeizie moartea pre~edll1telul
.

Jobn Kennedy. A tost ''" d 'Icat termenul dlnd va fl UCISfratele '

I
. Ll . . .
s-a povestit ce s-a InHimplat.Ni~te terori~ti arabi au Jansat spre acestUla, R0bert Potrivit informatiel fUn11zate de Nostradamus,
baza acestui zgarie-Ilori un microbuz Incarcat cu explozibil.
'
I I
adevaratul uciga~ al pre~edintelui nu v~ fiparl~:tat.
O~~ar:~es:
CJadirea a rezistat - japonezii 0 construisera cu nadejde, Eva- a sta in ambuseada in ni~te tufi~un, 0 1,la a
I.

- ~
cllarea edificililui a durat 0 zi. Din d.t Imi amintesc, In timpul vazut.1I1
Iii,;'
I
:erifice aceasta informatie, Analizandarhivele" ei ~u
zjlei de lucru, In cladire se aflau circa doua sute de mii de una dintre fotografiiletacute in momentul asasma~1I pre~ed~l-
, I
,
Iii oameni un ora~ Intreg, Socoteala era simpHi: 0 cladire cade,
~

telui silueta unul om c 0 anna eu luneta ascuns II1tr-un tu I~,

u
antrenand-o pe alta - principiul dominoliJui. Puteau murj sute
- 'b'
~

Prec ;z;a Predict;e; s-a dovedil Ileajleplal de malta. EI ~ne,

de mii de persoalle, ~i IlIcrlll acesta ar fi fost savar~it de 0 mana dupa Noslradamus, in anul 1998 oraju I New York va dlsparea
I

de oameni. Mai Inainte cu cativa ani, In ziarele americane a fost ?

de pe fata pamanlului. Ce credeti des pre aceasla,
I, publicat un articol. Unui am i-a venit In gand 0 i'ntrebare de Eu ridic din umeri,
I:: ..'
necrezut: daca el ar fi fast terorist, ar fi putut oare confection a,
I,
- Ch'lar daca imi va fi ingaduit sa vad vlltorul unul grup
,

III mod independent, 0 bomba atomica ~i cat I-ar fi costat? mare de oamelll, nu- mi va fi Permis sa fac cunoscut lueru\ ,
Cele mai multe informatii elle-a obtinllt din biblioteci, Uneori am prez::
acesta. Pacientii mei confirma adesea faptul ,ea tot ~e.
telefona direct la institutiile care aveau acces la asemenea I , O ar, eand vad viitorul unul om ~I I-I aduc
eu s-a IInp I1111
~

' ' ,
~

informatii ~i raspunsulli era oferit cu amabilitate prin telefoll, lar, I d 'lea

cllno~tinta, ell, in primul rand, nu-i spll.n :,tul, ";aa fat~1 de
Peste cateva IlIni, omul asta avea informatii absolut complete A
rand ma straduiesc sa-i formez 0 atltu me coree.
despre materialele necesare pentru confeqionarea unei bombe "
evenllnente ~I' sa-I.' O Cer 0 cale eorecta spre Dumnezeu ~I spre
I' ,

I
atom ice la domiciliu, Pretul de cost al bombei era de 40-50 de '
J:: atunci cand totul se confinna. omul depun,e mal
IUb Ire, AsI II,el,
'

UI g ru p
.
mii de dolari, Un automobil bun costa de dOlla ori mai scump. I
l1lulte efortun ca sa- se se h'I~l.be Deoarece con~tlln,a un
-,:f, "
:t-
II Nli prea del11l1lt, cateva mii de japonezi au fost otraviti cu mare de oameni este mal greu de sc 'h' 1mb a"t in acest caz,
-
"

'I ,
un gaz toxic, Se vede ca organizatorii n-au avut timp Sa se prezlcere a eu exactitate a evenimentelor este, penculoasa, ~e
I.

oCLIpede fabricarea unei bOl11beatom ice, Telldinta de nimicire r a lor 111

"
fa pt se poate intarnpla, pur ~i simplu, ea vl~ua lzare
I re
,
'
reciproca nu se diminueaza, ci se intensifica, detaliu sa nu fie pefiTIlSa,0 e aceea, eu ma onentez exae s P
~

Un an Inurma, tot la New York, un pacient m-a intrebat:

- Ati vazllt cumva fiJl11ul despre Nostradamus? A fost , . ,
.
L"\Kennedy, Robert (1925 - 1968) - om pO\!llCamenc, 111, I'wtele lui
difuzat de curand de un canal de televiziune. "\
LF. Kennedy, senator democrat, arlizan a politicii de inlegrare
rasialfi, A fost asasinat.
IX2 183

I,

I'
 Su ~ g.
i:CIF-F-.:£::
-
~ &iii
u
-
H9/Z

",.

prezent, dar, daca este vizat nivelu! subtil al dimpuluL se pot

- De ce credeti a~a?
face pronosticuri dupa modificarile acestuia. lar pronosticuJ Cll
privire la New York nu este prea bun.
- Nu demult, patru clarvazatori au vorbit la 0 emisiu~le
televizatii despre faptul cii, panii in 1999, New Yark-ul va dls-
parea de pe fata pi'umlntului. ..'
in ianuarie J997 oter din nou consultatii la New York. -
- Sa eX3minalll ellergetica New York-ulul la \lIvel su.~tll
Asistenta mi-a spus ca voise sa ma vada 0 feme ie, care, de un
8m propus eu - ~i atunci va fi mai u~or sa tragelll concluzl.1.
an intreg, are acela~i co~mar in fiecare noapte. Totul arde ~i getica New York-ulUl este
Sa- II1Cepelll cu anu. I 1985 Ener
~

.
explodeaza, se prabu~esc casele. Ea i~i cauta fiul ~i Illl-I poate
mult sporita ~i ur1l1eaza 0 linie drcapt3., iar nivelul el este de 3
gasi. Locul aqiunii New York, timpul actiunii - vara anului
-
ori mai inalt dedit de obicei.
1997. "Singura mea speranta - a spus femeia la telefon era - Anul 1990 - totol esle bine.
sa aflu ca am dereglari psihice. insa psihiatrii ~i bioenergote- 1991 1992,1993 -e bine.
rapcutii la care am fost mi-au spus ca sunt absolut sanatoasa". La s~ar~itul allului 1993 apar Ili~te flucttlat~i, iar la ince~
Femeia aceasta n-a Illai venit la consuItatie. Apropo, a mai putlillui 1994 survine 0 cadere brusca. ACLImIllvelul .este"mal
. preslUne nu
fost 0 informatie, potrivit careia. mai mult ca sigur, urma sa decat media pentru ora~e Ie 0 b 'I~nuite . 0 " de r
aiba loe un atentat terorist. Cam astea sunt lucrurile, Ce-i J;r:a mare pe la sffir~itulilli mal1ie, care se niveleaza destul de I
drept, peste dOlla sau trei zile, a venit la mine un pacient, care
repede, ~i 0 nOlla cadere In iulie 1997. A~adar, IlU slInt excluse
vorbea repede ~j infocat.
unele probleme. .'
.
- In jur e Ilumai diavolism - se enerva el - poate ar trebui Pacicilta a plecat de1l1ult, iar eu ma Ult pe geam la pelsaJul
sa amnc New York-ul asta in aer, la mama dracului.
din Brnoklyn. '.
.
Vazandu-mi privirea ironica, a adaugat repede: De ee toerna! N e W Yor k-ului Ii sunt Prevestlte asemenecl
"Sa ~titi ca ' ~

posibilitati tehnice exista". cataclisme? De ce inrautatirea brusca a encrgeticii a inceput 111

Este rutin probabil ca individuJ sa ti vorbit serios. lar cel
I994'! Ce anllme a putut-o provoca'! ~
mai mare perko I nici nu consUi In posibiliUitile tehnice, ci in Cat de reale sunt co~marurile femeii care Ill-a calltat la
faptul ca, 0 data ce a~a gande~te un om, lucrul acesta exista
telefon'! -
deci ~i i11subcon~tientul altora, Mai Illtai se ive~te scoput apoi uit. La ce bUll s~
La viitorlll New York-lIllIi nu vreau sa 1113.
{',
apar posibilitMile telmice.
1l1ai gande~ti, dadi viitorul este pc de-a Intregul clinoscUt.
A doua zi am iar ore de consultatii in program. $i-apoi e Illdoieinic ca-mi va fi permis sa-I va~, .-
- Spuneti-mi - ma intreaba cu prudenta. doalllna din fata. Sa judecal11 logic. Ceca ce vedem In ViSUfl, rcprezJI1ta pla-
mea - este adevarat ca New York-uJ trebuie sa dispara?
nul ;ubtil. 'Evenimentele care se produc 111planlll subtil I~i pot

]X4 ]85

i
\
 .1f"""'I
Q{.,.)
~ a.
CQf-or-1: ~.
'"'
-
;;;;;;;;;

1L
~P:~-~ - HQll

-.. r-
"""""--

gasi a realizare in planul fizic, dar pot ~i sa IlU se realizeze.

imperiu la Rasarit.Dupa toate semnele, era yorba de sistemul
Dupa toate probabilitatile, femeia a vazut cu exactitate caderea I
socialist. Dar, in aprilie ~i in mai, socialismul ca sistem \
brusca a energeticii New York-ului in vara anului 1997, pre-
ideologic continua sa existe, la fel ~i economia care se bazeaza
CUIll ~i evellimelltele fizice pe depJill reale care vor urma dupa
Este imposibil sa distrugi dilltr-o data un
pe 0 idee abstracta.
prabll~irea energetica.
mecanism atat de uria~. Mi-am dat seama ca Nostradamus a
Dar ce a vazut ea? Energetica sau evenimentele reaIe? M-am
gre~it. in timpul aeesta, se dadea 0 lupta intre doi lideri
gandit ca problema poate ti solutionata in felul urmator. Daca 14 depindea
politici. Fotoliul unuia dintre ei de existenta ~i
informatia primiH'i de ea consH'i,in proportie de peste 50%, din
dezvoltarea ulterioara a Uniunii Sovietice, fotoliul celuilaltl~
energetica, atunci visurile ei sunt doar a reprezentare plastica a
era legat de existenta Rlisiei. Pentru ca unu! sa-I illvinga pe
caderii energetice din New York. Daca insa peste 50 % sunt
celalalt. trebuiau destabilizate temeiurile Uniunii Sovietice. La
evenimente reale, problernele, tie ~i la a scara mai redusa
12 iunie 1993 a fost publicat decretul privind interzicerea
decM a vazut ea, nu sunt excluse.
activitatii PCUS.
A mai ramas un mic detaliu: sa masor acest raport pe plan
Peste vreo doua IUlli,vazand ca ~i socialismul, ~i economia
subtil. Atunci cand am incercat sa obtin informatia, aceasta s-a
plalliticata continua foarte bille sa existe, eu am zambit,
inchis. Mi-am dat seama ca m-am apropiat de un strat de
amintindu-mi de profetiile lui Nostradamus. Mai illtai se
frontiera ~i ca avansarea mai departe este perieuloasa. Ei bine,
distruge spirituL apoi trupul. Unul considera drept 0 catastrom
daca intuitia nu este de ajutor, trebuie sa recurg la logica.
descompullerea trupului, altul - descompunerea spiritului, in
urma careia trupul ramane neviabil. in ceea ce prive~te soarta
SUl1tem in zilla de 15 februarie 1997. leri a fost sarbAtoare
fiecarui om, poper sau stat in parte, logica dezvoltarii ~i pieirii
- ziua indragostitilor. La ora 10 p.m. mergeam in ma~ina eu
lor poate ti Illteleasa cu greu, daca Incerci sa Ie Illghesui in
prietenii, pc bulevardul Nevei, ITIuzica transmisa la radio era
stereotipurile limitate ale gandirii tale.
excelenta. Pana la vara lui J997 au mai ramas diteva luni. De
Un pacient m-a illtrebat:
ce totll~i caderea ~rusca a ellergetieii New York-ului s-a prodlls
- ill prima carte, dumlleavoastra ati scris ea America este
anume ill 1994? Imi amintesc, iar ~i iar, toate evenimelltele
ata~ata de bani, bllnuri materiale. de aceea agresivitatea ee tine
importante din anii 1992-1994. Raspunsul vine u~or ~i pe ne-
a~teptate: destramarea socialismului. 14 Gornaciov,
,,,,. Mihail Scrghcicvici (n. 1931) - om politic sov!ctic.
Fiindca veni yorba de Nostradamus, in primavara allului t~ Secretar general al peus (1985 - 1991). pre~edint~ ex~cutl~. al
1993, diteva persoane mi-au povestit ca. potrivit lui URSS (] 990 - ] 991). Initiatorul unor reforme econ0l11lce ~] poiltlce
Nostradamus, la (glasnost, perestroika). Premiul None! pcntru pace (I??O).
'2 illnie 1993 trebuie sa se prabu~easca un I~ Eltin Boris Nikolaievici (n. 1931) - om politic rus. Pril11ul
pre~edi]~te ales al Federatiei Ruse (199]- 1999).
186 IX7
 ~
QU
~~~l ~
-
!E5ii
1
HQlZ
."~"'.~~
-,
.-

de sllbcon~tjent are la ea un Ilivelinalt . Rlls ,el"' Ill! I s-a perlllls. ' incapabil sa aceepte insuecesul, umilirea sa in calitate de lider,
sa- faca
- acest IUCfU,de aceea suf1etul ei este mai pur. Am citit a dar este sanatos, deoareee 111interior IlU este ata~at de toate
dOlla dumneavoastnl carte
in care s-a doved "I( ca- a ta~area e aeestea, Jar sufletul lui se refaee, In aceasta viata, dupa
.. . ' d
spmtualitate este mai Periculoasa
dedi t ata <;:a rea de , lIcrun e gelozie, ata~are de relatii. In viata urmatoare, principalul
'( "

matcriale. Reiese ca dumneavoastra nu aveti intru totul dreptate. pentru el II reprezinta, din nou, relatiile, ~i omul e, din nOli,
Am admis acest lucru. gelos, Dadi el nu s-a ata~at mai adane de relatii 111urma unoI'
- Da. a~a reiese. Oar Ill! voi l110difica textul primei carti. fapte agravante, este din nou sanatos. Dar acum toate proce-
Pc atunci eu gandeam a~a. a~a sa ~i rfunana. ' sele se desta~oara mult mai repede. Omul se avanta spre relatii
Ma~ apoi Ill-am in tors ell gandulla aceasta tema ill repetate ~i simte di aeolo il a~teapta boala ~i moartea. EI se avallta spre
~
ran?url. Treptat, totul a prins sa se limpezeasca. aptitudini ~i inteleet ~i vede acela~i lucru, Combinatia gelozi:i
h~ A]~lerica, 0 tara destul de primitiva pc plan spiritual, ell tndia, de obicei, nll-i lasa omllllli ~anse de a fi sanatos. In
loclilesc In general cei care <;:i-autrait vi ata a11( astfel de cazuri, sllpravietuie~te eel mai bland, adica cel care
- 111RUSia,
~

, 't, '
enoara '

India sat! Tibet. Fara a citi carti, , ocu p and u se

, mal cu seam a, - - '
are In suflet mai multii iubire. Cu cat mai repede se indreapUi
de problemele materiale, oamenii se odihnesc toata viata omul spre sentimentul iubirii, Ctl atat mai repede depa~e~te
,.
destinzandu-se dupa orientarea rig idi'i Spre val on Ie spmtua "
, e, '
situatia funesta.
Aceasta rezerva este de aiuns
CI Pentru 0 vi ala- - d oua,. apOi' un
asemenea mod de existenta, ucide <;:jest e dl n I '- sa te Daca nazuinta spre iubire ntl este suficient de puternica,
't 10U neVOIe '

na~ti In Orient. America este ata<;:ata de bal1 1 111ex enol' ~I. e ~

eKo-ul eolectivist in cepe sa invinga in interiorul olllului ego-ul

,
. 't t d '
'

spmtualitate in interior Dar situatia m OI1d,al a- s-a 1110 I Icat individualist. Lucrul acesta se intampla atat In interiorul fieca-
'
,
d fi ' '

deja d,in punct de vedere calitativ, Paeientilor eu Ie explic acest
Ilicru III fellil urmator:
- Ol11ul la care precumpane~te gandirea
ne gelos, adica pentru el inseamna foarte mult comunicarea ell
altii, armonia relatiilor. Aculll imaginati-va: in aceasta viata,
olllul este g elos., sus p ic los , suseep t Ib I,l In vlata urmfitoare, un
~
rui 0111luat in parte, cat ~i In cadrul soeieHl~ii, Socialismul a
aparut ca rezultat al perceperii caracterului dezastruos al filo-
colectivista devi- zofiei individualismului. Egoismlllui i-a fast eontrapus eolecti-
vislllui. Intrucat aceasta era 0 lupta tara arbitru, rura iubire de
DUlllllezeu ~i tara moralitatea ~i legile care provin din aceasta,

' ' ' '

'
con~tiinta eolectivista a Illcepllt, pur ~i simplu, sa omoare
:<,.
asemenea mod de gandire este
. mortal Pent ru e , . At uncI e I se con~tiinta individualista, Rezultatul acestei lupte este cunoscut
'

~Ildr~~pta spre gandirea individualista, Principalul nu mai este intregii lumi, Situatia Insa nu ~i-a gasit 0 rezolvare definitiva,
~am]ha, ci servieiul, cariera a p titudinil e , Intel Prin urm~re, ea trebuie sa se desfiinteze ~i sa se rcfaca apoi la
I I 0
eell,muse , '

'
ata~eaza tot mai mult de acestea se ener veaza , es ( e a so II ¥
0 seara Illai mare. Situatia a fost blocata in 1993, insa in
'
b I t

lK9
IXX
 iSu uQ.
>DE-~.z ~ -!!!!!!!i!
u
-

L1911

'" -- ,....

acela~i an s-a creat alta, ~i mai periculoasa. Daca mai inainte

impingea Rusia spre democratie. Fiecare telltativa de reforma
existau doua sisteme, care concurau ~i se nimiceau unul pc
democratica din Rusia sfar~ea in "Iatul" despotislllului. De
ceHilalt, dar exista un echilibru, dupa destramarea Uniunii
pilda, NEP-ul ("Noua Politica Economica")" a fos! urmat de
Soyietice, America a devenit lideruJ politic ~i energetic al
colectivizare, iar incercarea lui Hru~ciov de a organiza
intregii lumi. Analizand faptele, eu am inteles di 3rresivitatea
"sovnarhoz"-uri ("consilii ale economiei populare,,)20 a fost
din subcon;i1icntul Americii are un !livellnah, deoarece ea este
urmata de stagnarea din perioada lui Brejnev, Reformele de-
ata!?ata de valorile LIJ::3iit::In general. in conditiile decurgerii
mocratice initiate in timpul lui Gorbaciov au sfar~it cu un
lellte a proceselor karmice, ata~area interioara de spiritualitate
puci2!, iar Incerdirile ulterioare ale lui Eltin de a crea un stat
~i cea exterioara de bUllurile materiale diideau un rezultat
democratic, precllm ~i amplificarea brusca a egoismului in
exec lent.
politica, economie ~i cultura, au Inceput sa provoace 0 accen-
Rusia insa era ata;;ata atat de cele spirituale, cat ;;i de cele I
tuare tot mai puternica a tendintei spre 0 guvernare cruda de
materiale, din exterior. De aceea, Rusia cadea treptat dill
l tip totalitar. Rusia nu va putea fi niciodata un stat absolut
democratic in despotism ~i, illtrucat Rusia este mai aproape de I

occidental cu 0 con~tiinta individualista, a~a cum nu va fi nici

Orient, In cele din urma, invingea despotismul, adica prioritatea I un stat oriental despotic. Mai devreme sau mai tarziu, Rusia se
absoluHi a valorilor spirituale. COllsecillte ale acestei situatii
va Invata sa Imbine ambele stiluri de gandire ~i filozofie, ceea
sunt zdrobirea Novgoroduluil6 $i asasinarea taruluil7 dupa
ce ii va permite sa se salveze Intregii omeniri, ell atat mai lTIult
desfiintarea iobagiei, preculll ~i asasinarea lui Stolipinlx, care
Cll dit In istaria Rusiei exista un precedent sub raportul
incepuse sa illtroduca In agricliitura sistelllul fennclor ~i
Impacarii celar doua principii contrare, Este yorba de epoca lui
II,
Novgorod - ora~ in Federa!ia Rusa, Ja nord de lacul limen. Unul
dintre cele mai straJucite centre ale civiliza!iei ruse~ti din secolul
XIII. Capitala republicii fcudale Novgorod (1136 - 1478), intrat in 19
NEP (Novaja Ekonomiceskaja fo/itika) politica economica
componen!a statului centralizat rus in 1478. Oevastat in 1570 de Ivan -

cel Groaznic.
adoptata, la initiativa lui V.I.Lenin, de Congresul X al PC(b) din
17 Rusia in martie 192I. care permitea existenta intreprinderilor
Alexandru 1/ (1818 - 1881) -impara! al Rusie; (1855 - 1881). A
particulare mici ~i mijlocii in industrie, comer! ~i agricultura, precul11
realizat diteva mari reforme (agrara, in administratie ~i armata).
Promotor al unei politici externe de expansiune ~i interventie. A fost ~i concesionarea anumitor intreprinderi de stat unor firme straine.
20
asasi nat. Sovnarhoz-uri (Sovetv Nomdno}!,o Hoziojstva) - organe de
I~ autoadministrare econom(ca [ocala la nivelul republicilor unionale,
Stolirin, Piotr Arkadicvici (/862 - 19/1)
dirijat, ca prim-ministru ~i ministru de Interne, -reprimarea
om politicrevolutiei
!'Us. A carora N.S.Hru~ciov le-a transferat in 1957 dreptul de decizie
ruse din 1905 economidi, anterior 0 prerogativa a ministerelor centrale de la
- 1907. A propus 0 reforma agrara, care prevedea Moscova,
improprieH'irirea taranilor, precum ~i dreptul de vanzare ~i cumparare 21
a pfunantului (1906 ). A fost asasinat de eseri. Puciul comunist ant,iconstitutional din 19-21 august ]991. al drui
e~ec a grab it procesul de destramare a Uniunii Soviet ice.
190
191
~

-f.
.."
-~
 :010II-.-'-
""U
.. ~-.,;r-
Petru In, mctodele aspre de guvernare
cand despotica se
Imbinau cu tendintele occidentale democratice, cu cultura ~i
l11vatam{mtul adllse din Europa. Sub acest aspect, experienta
cea mai bogata din Illlne 0 are Sankt-Peterburgul. Pozitia geo-
grafica a acestui ora~, energetica luL istoria lui Ii ofera cele
mai multe ~anse de formare a unci gandiri de tip IlOU. Drumlll
parcurs de Rusia abia se desehide III fata Americii. Rapiditatea
Cll care va inainta America pc drumul strabatllt
suferinte de Rusia dcpinde de gradul de corectitudine cu care
va fi constrllita ideologia S.U.A ~i de modul in care se vor
dezvolta acolo cultura ~i arta.
Imi amintesc cum am discutat, ditiva ani In urma, Cll un
vindecator din America.
~ Camplll dumlleavoastra este curat - i-am spus. Sunteti
S3natos. nl! am de facut nici oobservatie.
- Nu sanatatea mea ma intereseaza - a raspuns el. A~ vrea
sa atlu ceva despre sufletlll ~i soarta mea.
- Bine - alll spus eu. In decursul a trei vieti ati locllit III
India ~i ati fost atat de preocupat de spirit, Ineat cOI1~tiinta ~i
moralitatea dUllll1eavoastra au Inceput sa se degradeze. Urllla-
toarele trei vieti le-ati trait III Africa ~i erati gata sa-I ucideti pe
oricine pentru bani ~i bunuri materia Ie; In campul dUl11nea-
voastra vad, In plan subtil, cinci decese. Moartea acestor cinci
oameni are legatura cu dUl11neavoastra. in aceasta viata nu vi
22 Petru 1 (eel Mare) (1672-1725)
- tar (1682-1721) ~i imparat al
Rusiei (1721-1725), remarcabil militar ~i om politic, ctitorul Rusiei
moderne. A reformat cu autoritate despotica administratia, economia,
armata. A intemeiat ora~ul St. Peterburg (1703), capitala Rusiei din
1712.
192
aH~~t § -
~
,u9lG"
- r-
sc va permite sa aveti multi bani. Dadi Ii veti dobandi, yeti
dori sa-i ucideti pe altii sal! va yeti sinucide, incerdind sa va
salvati sllfletul. De asemenea, In aceasta viata trebuie sa vi se
naruie periodic valorile spirituale: trebuie sa fiti tradat, sa fiti
tratat in chip josnic ~i nedrept. Daea lucrul acesta nu se va
intfunpla, va puteti alege cu tulburari psihice grave, cu 0 boaHL
sau, pur ~i simplu, yeti muri.
eu atatea Ii cercetez CampUllllCa 0 data.
- DUl11neavoastra ati avut deja parte de aceste probe de
gelozie ~i de trufie ~i vreau sa va felicit le-ati facut fata eu
succes ~i v-ati pastrat iubirea.
- Am sa va povestesc 0 asemenea inU'implare - in cepe do-
mol vindecatorul. Cu zece ani Inuflna In-am indragostit nebul1e~-
te de 0 fata ~i am cerut-o 111casatorie. Ea a acceptat. Imi ami~-
tesc ziua I1lll1tii. Ea era l11inllnata III rochia ei alba ca neaua. III
acea zi, mireasa mea In-a in~elat ell altul ~i a fugit cu el. Peste
cfttiva ani, ea ~i-a mcut din nou aparitia. Mi-a eerut indelung
ie~are ~i ne-am impaeat. Ea mi-a prezentat un proiect foarte
ademenitor ~i mi-a propus sa-mi adue ~i eu contriblltia, mai
bille zis, eontributia era numai din partea mea, din partea ei
venea doar propunerea. Am adunat toti banii pe care Ii aveal11.
al11 il11prul11l1tat~i de la prieteni. Mai pe scurt. am stnlns cei
100.000 de dolari de care era nevoie. Ea a disparut Cll bani cu
tot. pentrll a doua oara, ~i nu s-a mai inters.
Amandoi z[ilnbil11.
- Vedeti ee noroc ati avut - ii spun. Cine ar putea salva
sutJetul ullui barhat. daca IlU0 femeie?
~ Fiinclea veni vorba. sa va spun eeva dcspre bani - a
adaugat vindecatorul ingandurat. Metoda mea de tratament
IlJ3
 =u ..:.:;i:>.,
CQ ~.E ~u ~--
-' U9Ll

-,....

I' bioenergetic consta in aqiunea asupra coloanei vertebrale.

- Ati putea sa-l1li explicati un lucru ciudat? - m-a Intrebat
Prin apasare, netezire .!;>i prin influenta binerncAtoare a pranei,
0 doal1lna la consultatie. Emigrantii ajung 111America. Zbu-
eu corectez energetica maduvei spinarii .!;>i
a creierului. Mi s-a . . . .
cium, necazufI. Totul decllrge totU~I, mal IllUIt sau mal p utin
. .
propus sa fac din aceasta indeletnicire 0 practica permanenta,
normal. lata Insa di s-au adaptat nitel, treburile sunt pe cale s~
II urmand sa primesc pentru fiecare .!;>edintacate 500 de dolari.
se aranjeze ~i, tocmai atlll1ci, Incep sa moara parintii lor, iar el
III Activitatea mea de vindeditor insa nu reprezinta pentru mine 0
se Imbolnavesc.
oCLIpatie permanenta, ceca ce ma captiveaza este jocul de
- lata despre ce cste yorba - raspund eu. Valorile Ul11ane
III
,
scena. Pentrll 0 .!;>edintaiau 50 de dolari.
I
Incep de la dorintelc, viata noastra, de la ceea ce numim l~n
- ~titi de ce va simtiti atras de meseria de actor? - I-am
i,I intrebat. Pentru a model a eu-I lImall, trebllie sa-i transcenzi
"destin fericit". Cat timp omul are necazuri, el este mai putll1
I ata~at de valorile ulllane. Prin urmare, agresivitatea din sl~b-
! limitele. Prin urmare, trebuie sa treci dincolo de limitele dorin-
telor, vointei, vietii, con!;itiintei, iar acest lucru este posibil
numai prin sentimentul iubirii. In acest scop, trebuie sa accepti
, con~tientul lui este , mai scazuHi, iar orientarea lui spre iublre
este mai puternica. In mod corespunzator,
'
- -tos. lndatii.
e I es t e sana
{1': ce sc Implinesc toate dorintelc, ata~area de valorile umane la
injosirea tuturor valorilor umane. De aceea, actorului adesea , '~
brusc proportii. iar In subcon~tient se declan$eaza agresivita:
nu-i pasa nici de l11oral3, nici de bani !;ii, adesea, el este !;ii I i
I .
I tea. Blocajul se produce mai Intai la nivelul parintilor, daca
imoral, !;iisarac. EI are doar iubirea .!;>inu traie~te dedit prill .!;>i
orientarea lor incorecta i-a ancorat de valorile lImane. Nu nu-
pentru ea, ceea ce face din el un artist adevarat. Din aceastii . . -. .
II mai copiii depllld, sub rap011 karmic. d e parmtl. Daca- su fletnl
.
cauza, destul de des, devin actori oamenii gelo~i ~i trufa$i in
copilului este curat, pentru "murdaria" transmisa de parintl va
adancul sufletului. Singura cale care Ie ramane deschisii este
pliiti nu el, ci ei. De aceea, bunastarea dobandita tara probleme
calea spre illbire, ~i aceasta Ie salveazii sllfletul .!;>i
viata.
este foarte periculoasa.
Imi aminteam discutia pe care am aVllt-o Cll acest' Om ~i mii
Psihologii nu sunt In stare nici acum sa explice un fapt:
gandeam ca toatii America seamana Cll el. Cu cat mai im-
omul caplita 0 functie de prestigiu. multi bani ~i, pe nea~tep~
portanti vor fi pentru America banii ~i l110rala ~i Cll dit mai
tate, se sinucide. Un alt fapt: Elvetia, cea mai stabila ~i mal
iluzoriu va fi sentimentul iubirii, cu atat mai mari vor fi . . . . .
prospera tara dill IUllle, detll1e ce I mal lI1aIt procen t aJ a I .~sinu-
~

problemele care pot aparea.

ciderilor. Mecanislllul care fUllctioneaza In ambele caZLIfi este
De ce totll~i tocl1lai New York-ul se afla in situaria cea mai
unul ~i acela~i. Ei bille, America rcprezinHi simbolul Il11plinirii
nefavorabilii? spre
tuturor dorintelor. Este tara Cll cca Illai rigida orientare
Analizez fapte care, aparent nu au absolut nici 0 legAtura
val'orilc Ull1ane, de aceea doar emigratia karmica directa era
intre ele. Treptat totul se aranjeaza intr-un sistem armonios.
cea care 0 echilibra Illai mutt sau mai putin.

194 195
 - =.-I
~~ g. ~ --
<=>u

p'C:-:'~":
l I
~F-F-..c u

Ll9/.l
~

--"'"

De curand, 0 pacienta mi-a povestit cum tot apartamentul ei

a fost complet jefuit, In momentul cand ea avea deja biletul
pentru New York. 0 aha femeie ~i-a pierdut viata sub rotile
lInui autobllz Cll cateva zile Inainte de plecare, ~ Intampl~re 1UB1RE
absolut enigmatica, inexplicabiJa. Destinul unora se naruie
$1 MORALA
complet Inainte de plecarea In America. Motivul e simplu:
scopurile, dorintele, sperantele lor de fericire intra in rezonan-
ta cu programele analoage ale Statelor Unite. Se produce am-
p/iticarea Jor brusca, urmata de prabu~ire. Ei bine, din 1994
Illcoace, America a Inceput sa ,Jraga" cu putere Illtreaga lume
spre va/mile umane, adica spre 0 viata fericita, Implinirea
dorintelor, realizarea scopurilm ~i obiectivelor. Prin urmare,
pentru .ca omenirea sa nu piara, In America trebuie sa illceapa
Cand mi se adreseaza un pacient, iI intreb ce probleme are.
0 narulre a vietii prospere, 0 prabu~ire a dorintelor ~i a spe-
EI ~i Ie expune. Confrunt cele auzite Cll ceea ce vad -?i,astfel,
rantelor. Lucrul acesta se poate manifesta prin Inrautatirea
dialogul demareaza. lata-ma examinand campul barbatului
situatiei ecol1omice, agravarea starii sallatatii, atat fizice, cat ~i
care sta in fata mea. Dupa toate semnele, acesta, in existenta sa
psihice, mai Cll seama la noii-nascuti, prin sterilitate, atelltate
anterioara, ~i-a ucis din gelozie sotia. Prin urmare, in actllala
teroriste, calamitati naturale etc. Oar, intrucat America este
sa viata este periculos sa aiba familie ~i, in genere, sa intretina
tara emigrantilor, iar liderul ei energetic este New York-ul
relatii de durata Cli femeile. Deasupra capului acestuia insa
unde sosesc initiaJ toti emigrantii, cele mai multe problem~
observ sufletul ullui copil. Acesta are putine ~anse sa vada
val' fi, probabiL pe teritoriuJ New York-ului. Cu cat va fi
lumina zilei: ori nl! va fi conceput, ori va muri. In actuala
America mai pregatita sa adopte acea nOlla conceptie despre
existenta, moralitatea ~i idealLifile reprezinta, pentru pacientul
Ilime care ia Ila~tere In RlIsia, cu atat mai u~or Ii va fi sa
meu, valori absolute. Notiunea de "gelozie" ascunde nu aHit un
invinga dificulHitile care 0 a-?teapta.
instinct posesiv, care s-ar traduce prin teama de a rupe
legaturile, cat 0 frica de a pierde idealurile, moralitatea,
visurile ~i sperantele. Astfel, barbatul ~i-a ucis sotia nll atat
pentru faptul de a fi rupt relatiile Cll el, cat pentru ca eajignise,
it1 ochii 11iLl110ralitatea ~i concepti a pe care 0 avea el despre
onestitate.

196 197
 QU

\
n;,.
IJ:H-.~.E ~
U -=- =
-
n911
F'~'-:""-~""
r-
Judedind dupa cOllfiguratia karmica, acestui 0111IlU i se va
vaillri de cruzi1l1e, dar IlU Intelegea1l1 de unde vin. Ma consi-
permite, in aCluala existenta, sa Intcmeieze 0 familie, ell taate
deram vicios dintru incepllt ~i. de multe orL am vrut sa-mi pun
acestea, el trebuie sa aibii copii. Insa, dacii moralitatea ~i idealu- ,
capat zilelor. fiindea nu vedeam schimbari in bille. De fapt. nu
rile vor fi puse mai presus dedlt iubirea, el se va alege, eel mai
eu, ci sistemulmeu de valori era viciat, illsa lucrul acesta I-am
probabil, ell un cancer la prostata. lar procesul a ~i Illceput.
illteles mult mai tarziu.
Ceca ce InSeal11lla ca. inca de pc acum, elilu rell~e;;te sa treacit
Barbatul cade pe ganduri ~i prive~te tacllt prin geam.
de aceasta probii.
- SplIneti-mi. exista vreo incalcare a legilor divine in
Barbm:ul masiv din fata Illea ma prive~te, in spatele oche- I
larilor i se citc.';'te a.';'teptarea.
aetivitatea mea de preot'? I
- in Ufmatorii doi ani e posibil sa aveti mari problemc de
- Da, dumneavoastra schiloditi sutletele oamellilor. !
- De ce?
sanatate - ii spun. Ar trebui sa aveti Ull capil, dUl11neavoastnl
- Pentru ca-i invatati sa fie, in primul rand, l11orali.
Illsa va opuneti.
- Oar ce-ar trebui sa-i inviit?
- Nu pot avea un copil - raspullde el. Sunt preot catalie,
- Oamenii trebllie invatati sa iubeasca. Cand moralitatea
nc este interzis sa avem familie.
merge inaintea iubirii, avem deja de-a face ell inehizitia. Mora-
- Intr-adevar, nll se poate sa aveti 0 familie, ell toate r
litatea ~i spiritualitatea se cer pr~dicate, subliniindll-se insa di I
aeestea, trebuie sa aveti eopii.
ele VOl'fi mereu pe locul doi, iar atunci dind se VQf cioeni ell !
- Dar este imoral.
iubirea, vor trebui de fiecare data sa cedeze. !
- Desigur - am dizut de acord. Aceasta se opune mora lei, Cli cat mai riglifOs i!;ii orienteaza preotlll elloria~ii ditrc
dar Ill! se Opl!IlCiubirii .'?ilegilor supreme ale UniversuJui. I
idealuri, moralitate:;i cinste, ClI atat mai mult Ii se aseamana el
- Bille, -?idaca ma voi stradui sa tiu corect ~i moral, ce se
celor pe care Hristos i-a nllmit illvatatori de lege. dirturari ~i
va Intampla atul1ci?
farisei. Aceasta perverte.'?te sufletele enoria~ilor ~i. tara a baga
- 0 sa fiti moral, II1SaIlLI~i coreet. asta in primul rand. 111 w
de seam a, ei devill tot mai neillduratori.
al doilea rand, 0 sa va alegeti Cll un cancer ~i va fi un mare .
~ -Imi puteti explica - iI illtreb - 0 fraza rostita de Hristos:
nomc daea Ill! se va dcclal1!;ia de la bUll ineeput un ampJu pro-
"Fericiti cei saraci cu duhu!. ca a lor este imparatia Cerurilor""?
ces de metastazare.
- Reiese ca va opuneti mora]itatii?
- Biserica 0 explica in felul urmator: eand omu] are mai
putine necesitati pamante~ti ~i spirituale. el este mai aproape
-Niei yorba. Am fost mereu de partea moralitatii ~i. In de Dumnezeu - raspllnde preotlii.
fcluJ accsta, Ill;} indreptam sprc 1l10arte, mra a fi cOIl~tiellt de
- Haideti sa IlU umblam eu cioara vopsita - zie eu. Cel
acest fapt. Simteall1, deseori, CUIll se ridica in sufletul mell
sarac eu duhu!, adica eel lipsit de spiritualitate. este, de fapt,

19S ]99
 QU
~~~t ~ -.......
--
L "'I!I'f"'~
U9lG"

I-
I
I
! ticalosul, ncmernicul ~i tradatorul, este obtuzul, stupidul ~i eel - A~adar. afinnati ea-mi este seris sa am un copil? - EI ~ovaie. I,
II
de judedi stdimb. Tuturor acestora Ie lipsesc valorile spiritu- Exista, de fapt 0 femeie, pentru eare simt 0 afcqiune putemica.
ale, ell taale acestea, sentimentul iubirii Ie este mai apropiat .}i Am socotil ca nu am dreptul sa cedez in tata acestui sentiment.
III mai pe inteles deeat eelar inteligenti, 1110rali~i cinstiti, dar care - in viata anlerioara. dUlTIneavoastra IlU ati reu~it sa treeeti ,
f
au Hicut din inteligenta, etidi ~i maralitate Ull scop in sine, iar de aceasta incereare, de aeeea v-a fost data din nOli. Oar, intru-
valorile spirituale Ie-au pus mai presus decat iubirea. ~titi care cat ITIoralitatea este pentru dumneavoastra mai importanta dedit Ii
I
estc lInul dintre cele mai minunate cilntece de dragoste din iubirea. nu ati avut cum sa treeeti de aeeasta prob~L
[lime? - I-am intrebat pc preot. - Atllnci ce ziceti de Apostolii care ~i-all parasit sotiile
Acesta rididi din umeri. pentru a-Iurma pc Hristos? - intreaba prcotul.
- Pa.i, sLint Illulte din astea. - Ace~tia ~i-au parasit IlU nllmai sotiilc. ei ~i eopiii. caci,
- Este un dilltec de-allui Vladimir Visotki2.' - ii zic. vedeti dUl11ncavoastra,copii ei au apucat sa faca. $i, dadi tot
- ACUI11Imi amilltesc - Imi ia eI vorba din gura ~i recita: vcni yorba, ci s-au lasat caHluziti de iubire. ~i IlU de moralitate.
..Voi a~terne iubitelor lunci. sa rasune aievea ~i-n vis: eu lar venirea lui Hristos a avut ca scop sa arate lumii ca spiritu-
respir, prin urmare iubesc. iar iubind, inteIeg ca exist." alitatea nu poate fi mai pres us de iubirc.
- Frumos dintec - am cazut de acard - dar exista unul ~i - Am sa va pun 0 ultima intrebare - zice el. Oferiti-mi
mai bun. macaI' 0 dovada palpabila ca reincarnarea exista.
Preatul imi arundi 0 privirc intrebataare. - Exista 0 ll1ultime de dovezi indirecte - ii raspund. Bine,
"- Stai, fraiere. Illl vezi ca e a zaaic, atunci dati-mi macaI' 0 ITIarturie sigura ca OUlTInezeu exisHi.
C-un oehi umflat ~i stramba la turlaaie? Se a$terne tacerea.
Stai, fraiere. nu ~tii d'i-i turnataare? - Sa $titi ca ~tiinta ~i religia nu se mai razboiesc intre ele-
- Ma doare-n cot. 0 vreau mai tare!" reiall ell discutia - dimpotriva. In cautarea adevarll]lIi, ele
Cand sentimentele nu depind nid de parametrii fizici. niei ineep sa se slistina reeiproc. Slint de parere ca, pentrll ~tiil1ta
de eei spirituali, atunei avem de-a face cu iubirea. oficiala. notiunea de ,.OulTInezeu" ~i cea de ,.reincarnare" vor
Din nou s-a a~ternut tacerea. in timp ce schitez ceva pe deveni 0 realitate. ~i asta in foarte sellrt timp.
foaia de hartie din fata mea. barbatul incearca sa digere ceea - Nu ma pot abtinc sa va mai pun 0 intrebare - zice bar.
ce a fost spus. Apoi intl-caba: batll!. Spuneti-mi dar, sufletul este Ilemuritor?
- Pai, daca e sa ne g[mdim logic - ii raspund - afirmatia
2.\
Visotki, Vladimir Semionovici (1938-1980) actor, poet ~i
-

cantaret rus. Canteee care se inscriu in traditia romantei ruse ea slifletul ar fi nemuritor este 0 blasfemie.
ora~ene~ti. Versuri Jiriee, in care eomicul burlese ~i verva satirica se
impletcsc eu ironia amara ~jeu un tragism sra~ietor.
201
200
 QU
I
"I Observ nedumerirea din oehii preotului ~i-mi due mai de-
parte gandul.
- Din punetul meu de vedere, este 0 mare eroare sa ere-
dem ca mai exista ~i altceva ve~nic In afara de Dumnezeu.
Dumnezeu exista In tiecare dintre noL Ve~llicia este imuabila.
in sutletul tiediruia dintre noi exista eeva ce ram3ne nes-
chimbat, eeva ee este ve~nic: Dumnezeu ~j lubirea. Acolo,
ceea ce numim noi "spatiu", ,Jimp" ~i "materie" nu se diferen-
tiaza. Insa tot ceea ce este supus schimbarii nu poate ti ve~nic.
Sufletul omului se schimba nu numai In decursul vietii. Dese-
ori vad In plan subtil cum are loc fOfmarea sufletului viitorului
copil. atunci cand un barbat ~i 0 temeie se iubesc. Cu cat mai
putille contacte sexuale au loc. cu atat mai activii este dezvol-
tarea acestui suflet. Acest proces de formare poate dura 1,2,3
vieti, poate chiar mai mull. Se Intampla uneori ca barbatul ~i
femeia sa se Intalneasca ~i, Hira sa-~i dea seama, sa se raneasca
reciproc In toate valorile umane, astfel Indit 0 relatie sexuala
intre ei este de neconceput, Intre timp Insa iubirea ~i chinullor
modeleaza sufletul copilului, care Ii se va Ila~te peste doua sau
trei vieti. lar ei nici macaI' nu banuiese ca idila lor tredHoare
sall lunga poveste de dragoste reprezillta, de fapt, casatoria lor
spiritualit care va Illai dura diteva vieti. pima ce 0 tiinta
arlllonioasa va putea veni pe lume. Sufletul olllului traie~te
1000-1100 de vieti. Apoi el se distruge ~i se creeaza din nou.
in final, toate sufletele I~i pierd caracteristicile proprii, indi-
viduale ~i se Jntorc la Dlimnezeu ~i devin una eu Dumnezeu,
care este, deopatriva, suprema personalitate ~i supremul
impersonal.
202
L
trn-;!-<=: u
l(9l~
-
-
p-
SITUATIILE
CRITICE
Imi amintesc cum, In sitllatii critice, adoptam inluitiv un
comportament corect. Tin minte 0 Intamplare, care s-a petrecllt
pe la mijlaeul anilor 70. Eram in muntii Caucaz, In regillnea
laeului Rita. Ne-am oprit pentru un scurt popas langa Mzi. un
lac nu prea mare, Cll apa rece ca gheata, care face parte din
'- suita de lacllri montane Atetuki, situate mai aproape de lantul
muntos. Am hoHin1t sa fae gruPlilui nostru 0 poza de la distanta
~i iatii-ma eu aparatul de fotografiat In mana, cautiind un punct
mai avantajos.
Mai intai m-am Indepartat, apoi am lnceput sa urc pe panta.
M-am lasat antrenat de urcu~ ~i m-am ridicat rapid tot mai
sus ~i mai sus. Am remarcat a platforma la diteva sute de
metri deasupra mea. De acola m-am gandit sa fac poza.
<Ii
Spre sfiir~it, peretele venea aproape vertical ~i urcu~ul era
,',' periculos, dar mi-am zis ea voi cabor! pe pat1ea opllsa. Baietii
au hotarat sa continue drulllul ~i au lnceput sa strige dupa
mine. Le-am raspuns, de~i nu ma puteau vedea. Din locul In
203
 Ciu
'II
eare ma aflam, e1 11111apareau ea ni~te punete pe marginea
laeului, ~i eu lor la reI. Le-am strigat di ma intore repede. Am
ureat pe platforma ~i am aruneat 0 privire asupra versantului
opus. Ochilor mei Ii s-a infiiti~at priveli~tea unui perete abrupt
de aproape 0 suta de metri inaltime. Abia mai jos incepea
panta dulce.
$i a~a era peste tot. Aveam doua ie~iri din situatie: sa
eOlltinull sa life pallta mai departe, pana gasese un loe potrivit
pentru eobora~, eeea ee mi-ar fi IlIat, in celmai bun eaz, opt
are, ori sa cobol' pe aeolo pe unde am ureal. M-am apropiat de
margine ~i am privit drumul pareurs: povarni~ul era aproape
abrupt. lar ill Caucazul de Est rocile sunt smramicioase, sedi-
mentare, se surpa lI~Or.Am decis sa cobor.
Inainte de a Incepe coborarea, mi s-a intamplat ceva ciudat.
Aveam 0 senzatie de vid tiuitor in eap, ma golisem de ganduri:
nici un regret pentru treeut, nici un plan de viitor. Mi~carile au
incetat a mai fi febrile, devenind line ~i precise. Dupa ce am
cobon'it vreo cincizeci de metri, am inteles ca rnersesem gre~it
~i am luat-o mai spre stanga. Drumul pe care am urcat se afla
la dreapta, in diagonala. Am privit In SliS. Nu mai aveam nici 0
~ansa sa lIfC. Am cercetat cu atentie povarni!;iul ce mergea in
.ins. Nici sa cobor nu aveam ~anse. Povarni~ul era abrupt. N-a~
fi rezistat prea mult timp sa raman suspendat in felul acesta.
Am inceput sa eereetez Cll atentie tcrenul. Am zarit, treizcci de
metri mai jos, spre dreapta, ni~te tufe de rododendron. Arbu~tii
erall nll prea mari ~i aveau crengile de aproape un metru IlIn-
gime. Am inteles ea e unica mea ~ansa. Am ineeput sa 1113
depJasez ineeti~or spre drcapta, cvitand sa fae ll1i~eari bru~te.
Atunci cc1nd ineerei sli te agati de vreo proeminenta, trebuie,
204
!
>%)~~f ~
u
H9lZ
-
--
--=====-=
---,...-
pentrll inceput s-o verifiei. apasand pe ea de trei ori. Prima
data ineeti~or, pentru a nu pierde eehilibrul. asigudindu-te ea
piatra IlUse va desprinde de la bun ineeput. A doua oara mai -
ferm ~i scurt, pentru a nu didea 0 data ell ea, in cazul in care se
desprinde.
A treia oara -foarte lin ~i cu blandete, ITIutandu-ti treptat
punctul de sprijin pe piatra.
Nu trebuie sa te increzi suUi la suta in nici un sprijin, nici
macar pur psihologic. Atunci iti va fi mai lesne sa te agati de
altele, in cazu I in care acela te va fi tras pe sfoara. Am rell~it sa
parcurg cateva zeci de mctri.
Sub rododendron, de asemenea, se intindea un povarni!;i
abrupt. Aici ins3 puteam cobori mai w~or, tara a ma agata cu
varful degetelor!;ii al teni~ilor, ca inainte.
Am ajuns tara~ pana la tufele de rododendron, aici mi-am
tras sutletul, apoi am apucat cateva crengi mai groase pentro
a-llli continua coborarea ajutandU-1ll3 doar de maini. Pentru
orice eventualitate, am smucit de ele. Le-am silluis Cll u~urinta.
Am privit la crengile din ImIna mea ~i am inteles ca. in acea
clipa, nu mai aveam nici 0 ~ansa 5-0 scot la capat.
Trebuia totu~i sa mai fac 0 incereare. Am apucat cu mana
cat mai multe erengi, am tras de ele !;iiam constatat ca, de binc
de rau, rezista. Am lnceput sa cobol' lin. cu grija, aga!andu-ma
de manunehiurile de crengi. Aproximativ cincizeci de metri
i-am parcurs doar eu ajutorulmainilor.
Apoi panta a devenit eeva mai dulce ~i am inceput sa simt 0
oareeare stabilitate sub picioare. Coborarea a durat patm ceasuri.
Trei ore ~i jumatate n-am seos nici un euvant. Simtcam ca.
daca Ie voi raspunde prietcnilor mei, eon~tiinta mea se va
205
",
 ~-,--,-~
ClU
CIII'

P'-,,",~
1
ng. "
~
CQf-<~.I::

U9lZ
-
---
,..-

eoneeta ~i, atul1ci. voi pieri. Cand m-am apropiat de grupul suprafata In situatii limita. atunci cand omul da dovada de
meu, am fost luat la rost, dici Ie diidusem peste cap tot progra-
optimism ~i IlUdispera.
mul de traversare. Le-am aratat locul de unde a trebllit sfi
Cativa prieteni s-au dus sa pescuiasca. All oprit ma~ina l;:1n-
cobor. Nedumeriti, Ill-au intrebat inca 0 data. De de parte, tra-
ga lac, ~i-au Illat eehipamentul de pescuit ~i au pa~it pe su-
seLlI parea ~i mai illlpresionant. Dupa aceasta nll s-au mai iscat
prafata inghetata. S-au indepartat cam la 0 suta de metri de ~
I,
intrebari. E drept tii cineva din grupul nostru a zis: mal, cand s-a starn it vantul, apoi a Ineepllt sa viscoleasca, a~a i
i
- Teoretic, pe acolo este ill1posibil sa eobori. ca ei au luat-o inapoi spre mal. dar pe un alt drum. Au ajuns
Odatli lIn arll1ean ll1i-a po vest it 0 istorioara cilldata.
intr-un loe ell gheata subtire, care, dintr-o data, s-a spart. Trei
- Traia in miclil nostru ora~el annenesc 0 fetita. Noi. dintre ei au cazut in apa. Doi au putut fi sco~i, pe al treilea Illsa
baietii, deprin~i sa hoinarim prin munti, ramaneam de' I1U I-au putut gasi. a fost atras sub gheatii. «L-am cautat un
fieeare
data Cll gllm cascata la felul clim intelegea fata sa se distreze.
sfert de ora - l111ipovestea ellnoscutul mell - dar in zadar.
Ea se apropia de marginea ochii ~i pa~ea
stancii. inchidea Ne-am Intors pe mal, am urcat in ma~ina ~i am pleeat. Am
Jnaintc. ~i, dintr-o data. caderea ei se incetinea ~i ea incepea sa pareurs vreo doua sute de metri. Viscolea. Le-am zis: "Baieti,
plancze de pc 0 piatra pc aha, ca un flllture. ~i 0 tinea tot a~a
Ii aud vocea, haideti sa ne Intoarcem". "Potolc~te-te ~ mi s-a
cateva sllte de metri, pan a ee cobora pe pamant. in cele din
raspuns - e vantul care ~uiera, e~ti prea tulburat". Ell insa 0
lIrma. de stanei. Dupa noaptea nllntii, ea
ea s-a zdrobit
tineam una ~i buna: "ii aud foarte clar vacea, sa mergem
hotarase sa incerce dill nOli senzatia cunoscllta de zbor, a~a ea
!napoi". Au crezut cu totii ea mi s-au intunecat mintile. dar,
a venit pe marginea prapastiei ~i a pa~it ill gal. Oar subcon- resemnati, au luat-o Inapob>.
~tielltul ei. probabil, sc ~i ata~ase puternic de valorile umane. S-au Intors pe malullacului.
astfcl indit nL! s-a putllt desprinde de ele $i a devenit depen-
- Gata, te-ai cOl1vins? Acum putem pleca?
dent. Se prea poate ca i-a licarit un sentiment de frica, atunci
- Nu, luati toporul ~i mcrgeti eu mine. EI striga de suh
calld a pa~it ill prapastie. Se vede ca a patit acela~i lueru ca ~i gheata, vom sparge gheata.
Apostollil Petru, care mcrsese pc ape. pana a-I cllprinde spai- Au hotarat sa nu se puna Cll el ~i I-au urmat.
ma. Atullci cand frica. regretliL neeazurile ne fac sa depindem Au parclirs cateva sllte de metri pe suprafata inghetata a
de IUlllea illconjuratoare. senzatia de zoor ne parase~te nu lacului, dind, deodata, Ii s-a facut tuturor parul mad-uca. Au
numai sutletul. ci ~i trupul. auzit cu totii vocea tavara~ului cazllt sub gheata Cli 0 jumatate
de ora In urma. De~i schimbata, era. evident vocea lui. S-au
NL! pot rezista tentatici de a Ie povesti eititorilor 0 aha apropiat de loeul de unde razbateau sunetele. Au spart gheata
intfunplare despre rezervele umane aSCl1nse, care ies la
cu t9ponll ~i, intr-un minllt. I-au scos la suprafata.

206 207

=u
,I
I
Lucrurile S-3U pctrecut in felul ufmator. Dupa ce a fast
atras sub gheata, taniirul a tot incercat sa iasii la supratatii, dar
se izbea peste tot de plafollul de gheata. illtampliitor, s-a agarat
Cli bratul de un obiect. care s-a dovedit a fi 0 bucaH'idilltr-ull
pat pliant. Intepenitii in gheata lacului. Prin acest tub, tanaml
~i-a strigat prietcnii, apoi I-a folosit ca sa respire. M-am galldit
di tubuJ ar fi trebuit. de fapt, sa fie plin ell apa inghetatii. Nu
pot sii-mi dall scalll3 dadi el a reu~it sa propulseze gheatadin
interior sau dadi exista totll~i un mic spathl liber. Oar aveam
in tarii persoan3 care-i allzise VQcca~i care I-a ajutat sa iasii dill
apa. Vedeam ell ceca ce spline este adevarat.
- Dupa aceasHi intamplare am fast purtat pc brate 0 siip-
Himana intreaga - poveste~te interlocutorul meu. Au dat in
cinstea mea un bairam, care a ramas de pomina printre vecinii
me!.
- Rezista incerdirii doar eel ee ia 0 atitudine eoreeta in
rata vietii - m-am gandit.
Viata poate fi privita ea un lant nesfar~it de pierderi. in
ultima installta, slintem obligati sa pierdem toate valorile
umane de care dispunem.
Dar a~a stau lucrurile la 0 privire superfieiala. in oriee situ-
atie ~i in fiecare dintre vieti avem in noi ceea ce IlU se diminu-
eaza niciodata, ci, dimpotriva, se adauga. Este iubirea pentru
DUlTInezeu ~i contopirea cu EI. Dintr-o perspectiv3 suprema,
noi nu pierdem niciodata, Iloi mereu acumulam.
Dadi a fost eu adevarat iubire, atunei in suflet trebuie sa
ramana bucuria intalnirilor, ~i nu amarul despartirilor.
- Cc sa fae ea sa tiu ferieita? - m-a intrebat 0 americana.
lOX
~ ---
~§:~
CCf-~.E
i'i: -=-=
-<:
u ~
t
I H9a
'"
- Ati fost intotdeauna ferieita, numai ea IlU va dadeati
seama - 'i-am zis. Cand tot ee ne ineonjoara devine un pretext
pentru acumularea iubirii in sutlet ~i pentru i~parta~~rea ei:
atunei pereepem eu adevarat earaeterul iluzonu al eXlstentel
noastre ~i realitatea Divinului in sutletele noastre.
Mai inainte nu intelegeam de unde provine dorinta mea
nestiivilita de a-mi risea viata.
Cfmd, pe 1ainceputul anilor 70, lucram ca ghid in Caucaz,
aveam obiceiul de a-mi parasi grupullanga Rita ~i de a coborl
drumul pe jos. lar, peste aproximativ doua o~e, dind grupul se
aduna ma alaturam lor pe drumul inapoi. (mi placea foarte
mult ~a eutreier de unul singur prin defileuri. in felul acesta,
sentimentul unitatii cu natura era mai mare. Distractia mea
preferata era sa merg pe balustrada poduri lor. Daca ar fi.fo~t ~a
cad, ~tiamea IlU infirrnitatea este eea care ma amenmta, 111
sehimb senzatia vecinatatii mortii imi umplea sutletul de bu-
curie ~icolora CDtotul altfellumea exterioara. Oamenii care i~i
tarziu a~
pun deseori viata in pericol devin mai blanzi. ~ai
inteles de ceo Valorile un,ane incep de la viatft. In fata monll
apropiate, "ace Ie" sutletului nostru se rasueesc automat in
direetia iubirii, ceea ce umple viata insa~i de un sens nou. 0
multi~e de oameni din lumea asta i~i risca viata, pare-se,
pen~rulucruri insignifiante. Acest fenomen nu poate f1explic:-t
printr-o logica simplii. EI se dovede~te a fi unul dm
mecanisme Ie care inlatura ata~area de valorile umane. lar
izbucnirea avantului spre Dumnezeu ~i spre iubire, in starile
limita, apropiate de moarte, pot transforma calitativ omul ~i-I
pot cOlJducespre a perceptie absolut naua a lumii.
209
 i!!iu

~ I
t;§'
t:rIf-q.-,..o;: u ..-
r-
lI9/Z
F-"-:"--.:r-~ -------.
--------
--- .-

ill situatij critice. deseori mi Se

intampla cate ceva ne- imi amintesc de 0 intfunplare ie~ita din com un, care s-a
obi~IlLIit. De aceea, atullei cand
pacientii imi spun ca medicii petrecut cu mine imediat dupa terminarea primei cfu1i. I..
Ie-au SCIl111atvcrdictul. ell Ie explic
ci'i medicii Ill! fae decM sa Am plecat impreunii eu prietenii intr-un ora~eI din nord,
traga concluzii reie~illd dill datele
statistice. lar cand omul se pentru a sarbatori in mijloculnaturii aparitia primei dirt!.
Intoarce CLIfata spre DUl11l1ezcu
~i iUbire, statistica Illceteaza
deseori sa mai funqioneze. Medici; Ne-am oprit la spitalul din partea locului, care avea ~i cate-
au tot incercat de nenuITIa- va camere de oaspeti. Cand serbarea era in toi, am fost chemat
fate ori s3-1 cOl1vinga pc Valentin Dikuli24 ca, avalld fractunlla
coJoana ~ertebrala, elnu trebuie ~i niei de medici.
nu va putca vreodata sa - Vedeti care e treaba, avem aici 0 pacienta cu sarcina
meal:g~. Insa bunatatea ~i tcn3citatea
lu; Ill! numai ca I-au pus extrauterina ~i ne e teama ca nu va rezista pan a la operatie.
pc pJCIOare, dar i-au penl1i~ sa-i ajute
~i pc altii sa invinga Cli Pc atunci, abia incepeam sa fac primii pa~i in intelegerea a
SlIcces aceea.o;;i suferintt'L In situatii
critice, omul Inrait ceea ce se nume~te "kanna", Cll toate acestea, ajutorul meu
stinge" repede, Pana la urma, daar eel care are un aflux per-
"se
~ deseori se dovedea a fi eficient. Am stat de vorba cateva
manent de energie este in stare sa-~i '~.
11lodifice in mod esential minute cu femeia. Putin eate putin, fata ei alba ca vaml a prins
starea ~zica ~!?ispiritul. Valorile Lll11ane
all 0 anumiHi capacitate ,'1: culoare, Medicii, hotarand ca e de ajuns, m-au expediat inapoi,
energetlca, Insii, pentru a da dovada
de eroism, nu intr-o Peste vreo patruzeei de minute, medicuI a trecut din nou pe la
aqiune momentana, ci pe 0 perioada
indeIungata de timp, mme.
valorile urnane sunt insuficiente, In
aCest caz, izvorul nesecat
de energie iI constituie sentimentul - ~titi, in scurt timp incepem interventia chirurgicala, iar I
iubirii. Daca., in situatii femeia se simte iara~i rau, N-ati putea, pur ~i simplu, s-o I
tara de ie~ire, omul i~i deconecteaza
orientarea spre valorile incarcati energetic?
lIlllane ~i se indreapta spre sentimentu , , ,
l llle
I I' III b If!
' 111fi 1111' t e ~I - Nici 0 problema - am raspuns.
radioase, atullci impulsul sall volitiv '

Se poate ridica la cote - ~i mai e ceva, ma tem di nu avem suficient sange. N-ati
o~'ic~at,de ~Ilalte., Astfel, el poate obtine
foarte multe ~i poate putea dona sange de 1a dumneavoastrii?
savar~1 once I1lIJ1Ulle,lar vindecarea
fizica reprezinta doar 0 SangeIe meu are grupa 0, RH pozitiv, deci se potrivea
mica pal1e, un dram din acele posibilitati
care i se deschid in OrICU!.
fata.
- Puteti lua din start jumatate de litru - am zis, Am 0
2-1
Dikuli, Valentin Ivanovici - halterofjJ greutate mare. Oar mai e 0 problema. Am baut deja 0 sticla ~i
. ~ SOvie t IC, ar t IS .
e Clrc, D upa -
ce a sutent, 111lJrma unul '. accident 0 fractur ' t d
'
. , . -
'

. jumatate de vodcii, Nu ~tiu cum se va rasfrange asta asupra

a n1mas JnlObdlzat a eJaborat 0' metoda a a coIoanel ver1eb raIe ~I.
,..'
tunctrilor musculare bazata . P ropne de resta b I' IIre a
pacientei.
. :
'

Pe exerelti . l fiIZlce
'

.'
Iralnrngul pSlhoJogic. '
'
specm ' Ie ~r' pe

210
211
-,
I
..QU w

-"or-'
~
1
..it
I%IE-<~.J::
~
~ --
-
--==
U9lG'
".-.

II

II ~ Nu-i nimic - m-au asigurat medieii. Va fi un sange ell Cuminte, doetorita a dezlegat garoul. S-au scurs diteva
"
componenta anti:;ooe. secunde, cand, deodata, i-am vazut privirea uluita. Ea se uita
Am urcat la primul etaj ~i am intrat Intr-o Incapere sterila. tinta la borcan. Asistentelor. de mirare, Ii se lungisera fete Ie.
~ I
Inainte de asta, mi s-a dat sa 1mbrae 0 bOlleta alba ~i ni~te ghetre
albe. Mi-am sllflecat maoeca pana la lImar ~i mi-am a:;;ezat cotlll
f
~
Am privit III jos :;;iam vazut ea sflllgele este absorb it illapoi in
vena. ~ocul a durat cillci secunde, dupa care doctorita, tara
,1

pe pernita de pe masa. Pe podea, alaturi de scaunul pe care ma

.~
J"( nici un cuv8nt. a apucat tubul de cauciue :;oia Incercat sa-mi
a~ezasem, a fost PliS un borcall eu solutie citratatii, ea sangele sa >.' scoata acul din vena. Ea a smuls tubu!, acul il1sa a ramas infipt.
r
I1Use coaguleze. Din acest borean urea pana la masa un tub de
~'''"" Aerlll a illeeput sa pAtrunda Cll un ~uierat in vena. Asistentele
'",,"<
callClllC, pe care asistenta medicala iI tinea In mana. ill afara de :;;i doctorita au inmarmurit, privind cum acul inghite eu un
~~
mme, In Incapere se mai aflau trei persoane: doctorita :;;idoua ~uierat aerul. Un sunet galgait urca prin vena de la cot In sus.
asistente. Doetorita mi-a legat Imina mai SliS de cot Cll un garou. Femeile continuau sa priveasdi nemi:;;cate cum aerul se ridica
Cand vena s-a umflat, ea a introdus ell grija un ac gros. Din pana la ulllar ~i se apropie de clavicula. Am Inteles ca trebuie
celalalt capat al acului a Ince-put mai Intai sa pieure, apoi sa eurga sa fac ceva.
sange. Femeia a ata~at Cli aellratete tubul de ealleiuc :;;isangele a ~ Scoateti, va rog, acul- Ie-am rugal.
Inceput sa se scurga cu Ineetul In borcan. Soreanul se afla cu lIn Doctorita ~i-a venit in fire ~i imediat mi-a scos acul.
metru mai jos de cotul meu a:;;ezat pe masB-. in cateva minute, ~ Ei bine, deci asta e. Ma duc sa-mi continuu banchetul -
circa 200 de grame de sange au trecut din vena mea in borcan. am zis eu - baietii mft a~teapta.
~ Cum va simtiti? m-a Intrebatdoctorita.
-
Ea In-a apasat bland pe umar.
~ Excelent - am raspuns.
- Va rog sa mai ramaneti cinci minute.
~ Poate ea 200 de grame sunt de ajuns? ~ Credeti ca 0 sa mar? - In-am aratat eu curios.
De ee? Luati 500 - am zis. Daca nu ajunge?
- Mai ramaneti putin- mi-a raspuns ea evaZ1V.
~

Oar iata di orgal1ismul mell, IlU ~till de ce, a hoHirat altfel.
Fluxul de sange a seazut brusc, apoi a Ineetat Cll totul.
~
Strangeti dill pUl11n,poate di sangele 0 sa porneasea
In-a statu it doctorit:a.
Cateva minute am strans ell putere din PUI11Il,dar dill vena
Illl s-a mai scurs Iliei 0 picatura. Atunci mi-a venit 0 idee.
~ ~titi, s-ar plltea ca garoul sa-mi stranga prea tare vena.
Ell zic sa~1scoatem.
S-au scurs zece minute. dupa care am fost lasat sa plec ~i
serbarea ~i-a reluat finl1.
- Peste doua zile, Ile pregateam de plecare. Doctorita s-a
apropiat de mine.
~ Dadi cineva mi-ar fi povestit 0 asemenea intamplare, nu
Ill-a~ fi obasit nici macar sa rad. Tensiunea velloasa zero se
constata, de obicei, daar la cei decedati. Oar ca tensiunea sa fie
negativa. ba. mai mult, ca vena sa pompeze sangele inapoi

212 213
 'Q~
"1 I
~~~1 ~
-
!!i!ii!!!
I
~ .L f
-- H9ll
r~'~';.;~ ';~-
.~.
,.....

dintr-un borcan atlat mai jos, la un metru distanta... Vedeti Teama de 'liitor echi'laleaza Cli necredinta in DUl11llezeu ~i
dUl11neavoastra, teoretic, acest Iuclll este imposibil.. Am sa fi~1 in 'lointa suprema. De aceea. in situatii critice, cste bine sa ne
,I; I sincera cu dumneavoastra - a adaugat ea - dadi in incapere nu spunem dit mai des: "Toate sunt din 'loia ta, Doamnc". Ne va
s-ar fi aflat, in afara de mine, ~i alti doi martori, a~ fi zis di
ajuta sa ne invingem frica.
I Mania este ~i ea 0 Jipsa de credinta in DUlllnezeu ~i in
delirez ~i m-a~ fi convins pe mine insami ca a~a e.
'I ca.racterul pozitiv ascuns al evenimentelor.
~
~i inca eeva, n-am avut curajul sa-i introduc pacientei
sangele dumneavoastra, am folosit altul.
Trebuie, 0 data ~i pentru totdeauna, sa ne spunem: "Pentru
Cat despre paeienta eu sarcina extrauterina, ea a supravie- Dumnezeu nu exista notiunea de "pedeapsa", Exista doar
tuit. Interventia chirurgicala a fost reu~ita. Mai tarziu, mi s-a
incercari, care ne ajuta sa ne depa~im pe noi in~ine, pentru a
spus di ea Ill-a diu tat in intcntia de a obtille 0 programare. putea fi mai aproape de Dumnezeu".
A patm - orice s-ar intampla, trebuie, 1n primul rand, salvat
Ca urmare a tuturor nenorocirilor ce mi s-au intamplat, sentimentul de illbire din sllflet, chiar ~i Cll pretul ultimelor
mi-am elaborat ciiteva reguli de supravietuire.
puteri: "Grice s-ar 1ntampla, Doamne, oriente nenorociri s-ar
Prima - in situatii critice trebuie excluse: evaluarea si- abate asupra mea, iubirea mea pentru Tine nu seade'., Doar
tuatiei. logica umana, propriul elf. Este categoric interzis sa tc sporirea considerabila a iubirii de DUl11nezeune asigura supra-
intrebi: .,Ce va lIfma, 'loi rell~ioare sa sllpravietuiesc?" In vietuirea =1idepa~irea situa~iilor criticc.
Blandetea, dorinta de a-i ajuta pe altii in clipele de grea
cele ee se inUimpla trebuie intrevazuta actillnea unei vointe
supreme. cumpana sunt manifestari indirecte ale aspiratiei eafre
Dumnezeu.
A dOlla - nici 0 nenorocire ~i niei 0 incereare nu sunt date
pentru a zdrobi sau a pedepsi fiinta umana. Multi eunosc acest ~i regula a cineea - pentru competitii e necesar sa te
pregate~ti din timp. Astfelj poti sa-ti imaginezi orice situatie de
clicton: "Dumnezeu nu ne trimite incercari care sa ne fie peste
puteri". e~ec a dorintelor, orice pierdere ~i sa-ti spui: "Doamne, accept
In orice intamplarc se ascunde intotdeauna un graunte
totul ea pe 0 purificare a iubirii l11ele catre Tine, ~i, oriee mi
pozitiv, menit sa dez'lolte palierele superioare ale eu-lui nostru, . s-ar Il1tal11pla,iubirea mea ditre Tine doar va spori".
Palla ~i 1n cea mai climpliHi situatie se dovedqte a fi
Nu se cuvine nici sa te temi de viitor, nici sa regreti
prezent un aspect constructiv, de~i. lIneori, este dificil sa-l
trecutul.
Intrezare~ti ~i s3-1 simti imediat.
Unul dil1tre pericolele majore in situatiile critice este sa
I . porne~ti in cautare de vinovati, sa te culpabilizezi pe tine sau
! A treia - in situatii critice, in nici un caz sa nu te la~i
cuprins de frica sau de man ie, dki 'lei rata. pe altii. Asta ~i inseamna, de fapt, manie.

215
214
 ~ Qu
""-:::0
~~"t S.
~f-<f-<.z
;:
n:
-<
u
--
~
1
LI9ll

-II""'

receptarea se produce la nivelul con~tiintei. Cand Insa Ie

vorbe~ti lent, raspicat, apasand pe cllvinte, acestea par a se
inti pari nu in con~tiillta, ci direct in suflet, iar efectul este de-a
A-I AJUTA dreptul uluitor.
PE ALTII (Ca sa va dau un exemplu: efectu!, produs asupra unei
familii de cunoscuti de-ai mei, a fost atat de mare. incat, de
doua luni incoace, viata lor s-a schimbat complet. lar In
noaptea ce a lIfmat discutiei, unul dintre soti, din cauza
emotiilor
. , a fost chinuit de deranjamellte
. stomacale. Apropo,
poate fi interpretat acest amanunt ca 0 purificare?)
Insa. dupa acest gen de discutii, te simti stors de oboseala.
Exista vreun pericol pentru cel ce aplidi 0 astfel de metoda
Citesc dilltr-o scrisoare adresata mie: pentru a-i ajuta pe altiiT'.
,,0 persoana familiarizata Cli ccrceHirile dumneavoastra nu
va fi niciodata un practic3nt orb al unui rit, oricare af fi acesta, 0 intrebare similara mi-a fost pusa ~i de 0 alta persoana.
;;i, Cli atal mai mult, IlU va fi un fanatic religios. insa, din - Stateam de vorba eu un clinoscut de-al meu - imi
II,

":
pacate. o3mcnii sunt pe deplill pregatiti sa aplice sistemul
dUl11neavoastra daar atullci dilld este deja prea tarziu. (Illfe
limp, potentialul profilactic al acestui sistcm II depa;>e~te ell
mult pc eel al vinded\rii fizice. Dupa ce am citit toate cartile
dumneavoastra, am incercat sa-i ajut ~i pc altii. Atullci dind
e;>ti la curent ClI in;>iruirea evellimcntiala din yiata unci per-
S031le sall a lInci familii ;>iCli situatia in care se atla, este cat se
poate de realizabil sa acorzi un ajutor ;>i tara sa ai capacitati
extrasenzor"iale.
Ins3. dlnd incerci sa explici, folosind fragmente din carte,
constati ca persoana respectiva, de~i cade de aeord ~i da
intelegator din cap, nl! este totu~i in stare sa intreprinda un
efort individual pentru a se indrepta, ~i asta pentru ca
povestea domnul in cauza - ~i acesta mi-a marturisit di
nepotul lui are mereu probleme Cll ma~ina: ea este lovita de
alte ma~ini. chiar ~i atunci ciind sta parcata. Nu demliit. i S-3 !
intamplat sa iasa din ma~ina pentru numai cinci minute ~i,
dind s-a Intors, a gasit-o botita rau de tot In spate. Atunei i-am \
explicat prillcipiile sistemului dumneavoastra ~i I-am indemnat \
J starllitor pe nepot sa depllna un efort de autoamcliorare. A
doua zi am intrat intr-o farmacie ~i. eand dau sa ies, vad cum 0
t aha l11a~ina se izbe~te de l11a~ina mea, parcaHi aeolo, iar 10-
vitura vine exact in partea dill spate. La inceput pardi all dat
toti draeii in mine. apoi mi-al1l dat seal1la di ilL!e vorba de 0
simpla. eoincidenta. Am inteles ca am atras, Intr-un anul1le fel.
~ problel1lcle acelui nepol. Este posibil a;>aceva?

2]6 217

~
 ---~

~u .. t: --
l
ij go
a:lE-E-..s::: u~ ~

f"}':...~ H91l

-".-
- Oesigur- este exact acela~i mecanism, prin care Illedicul
atrage boala pacientului, de aceea Illedicii au 0 viata mai In~il1enu vom Incerca sa dileam acest sentiment In picioare.
scurta. Cand oferiti cuiva un sfat - Ii explic Oeci veti deveni cmotional dcpendent. alunci dind. ajutand pe I
- acordati-i per-
soanei respective ~i dreptul de a alege. in cazul In care sfatul a cineva, va Intemeiati demersul pe idcaluri, moralitate ~i, In
fost nepotrivit, ea singunl va trebui sa decida daca 5a-1 urmeze consecinta, nu yeti sliporta sa fiti jignit sau ignorat drept ras-
sall IlU ~i, astfel, responsabilitatea va cadea pe umerii ei, Ill! pe puns. Cand yeti avea ca punct de pornire sentimentul de iubire, r
ai dUlllneavoastra. Daca sfatuJ a fost dat pe un tOil categoric, ajutorul dUlllncavoastra nl! va avea un caractcr fortat ~i ast~el
cel Care va suporta cOllsecilltele unei actiuni gre~ite yeti fi 11-0 sa va irite respingerea lui, iar sLipararea ~i of ens a, vell1te
III chiar dumneavoastra. ill plus, In acordarea Ul1ui sprijin, este din partea persoanei ajlltate, n-o sa va starneasca dezaprobarca.
I foarte important punctul de plecare. Oaca Ja baza ajutorului sta A~adar, Intrucat nu dcpindeti de valorile umall~, llnm1nd calea
I, iubirea de oameni, atul1ci nl! yeti atrage iubirii i IlLl pe cca a spiritllalitatii, Ill! yeti ad lice prejudicii,
r "murdaria" aJtuia.
I' Dadi insa vii bazati pe spiritualitate, moralitate nici propriei persoane, nici £1]tora, prin dorinta dlll11i1eaVoastra
atullci apare un fel de depcndenta ~i, respeetiv, este ~iposibila
ideaJuri,0
I
de a acorda sprijin.
redirectionare a "Illurdarici" Inspre dUlllneavoastra. Ajut3nd, Ill! trebuie sa va a~teptati la gratitudine, nici pe
- Oar cum a~ putea sa determill cand Imi llltemeiez plan material, nici pe eel spiritual.
11,1
ajutorul pe moraJitate ~i dilld pe iubire?
- MoraJitatea funetioneaza dupa principiuJ
sa-Illi dai"; daca ma port coreet cu tine, fii ~i tu, la "Iti dau tau,
ca
II
randul
I Corect Cll mine. A~adar, moralitatea plaseaza oamenii, aeti-
unile aeestora Intr-un anulllit sistem de dependellta reeiproea.
I' Cand, In relatiile Cll 0 alta persoana,
dumlleavoastra respectati
normele morale, iar aceasta persoana va tradeaza, printr-o
astfel de atitudine, ea calea In picioare etica ~i moralitatea
COllllllla luturor oamenilor, deci ~i pe cea care va reprezinta In
particular. Drept urmare, In sufletul dUlllneavoastra
izbllcne~te .~
agresivitate-a, .ca modalitate de Impotrivire la submillarea eticii '"
~i moralitatii. Spre deosebire de morala, iubirea este senti-
melltul care Ill! poate fi umilit. Cand iubim pe cineva ~i acel
cincva ne triideaza, iubirea ramane neschimbata, doar daca noi

21 H
 -~
Qu ~.~ --
CCI!-!-..<:: U ~
1 Hllil
F"\:...~
,.-

- Cum se face de Ie ~tii pe toate? - mi-a aruncat ea 0

privire suspicioasa.
~ Chiar n-ai remarcat deosebirea dilltre falsuri ~i adeva-
IDEALURILE
ratele dirti?
- La ce deosebire te referi? Sta scris: Lazarev. Am cLlmpa-
rat aha, pe care scria Lazorev, mi s-a spus ca e 0 gre~eala de .1
tipar.
- Aiurea, e 0 noua mistificare.
N-am rew;;it s-o cOllving sub nici 0 forma.

0 CUlloscuHi Illli povestea: - Spune-mi - m-a Illtrebat cunoscuta mea - dupa ce ti-a
aparut cea de-a treia carte, piata a fost invadatii de 0 sumede-
- Tineam In mana cartea ta eel de - al t rei.1ea vo 1lIITI.
' nie de falsuri ~i, In genere, de multe alte carti, conti nand
C".It~am
dll~,,~!' Cartea a atras atentia lIllei doal11l1e din tagma
.

cllvantul "karma" 111titlu. E un clivant la moda. in ziua de azi.

"nallor rU;;1 ~', care nl! ~i-a putut ascunde nedumerirea:
nici bioenergoterapeutii Ill! Illai "eorecteaza aura", ci efectuea- r'
- Dc ce cite~ti dirtile acestui ~arlatan?
za ,.purificarea karmei". Au aparut peste noapte 0 muitillle de
- Cum adica de ce? Sunt interesante.
. pseudodiscipoli ~i ~coli, pc care, ehipurile, le-ai urmat sau In
- toate cele ;;apte volume - a ZIS
Am citit ea Cli voce
. . care ai predat. Vor aparea ~i savanti, care vor 111cercasa-ti fure
mtata at ate a aiureli sunt ill.?irate aeola, mai ales in ultil nel ~
-
. . . metoda, sau, eel putin, s-o imite. Pe seam a Illuncii tale se vor
A pOI 3m reu~lt sa obtin 0 pro g ram are la el pal -' b me, ITII-a
"
~
'
mdrugat tot fellli de prostii ;oiIn-a tapat de 500 de dolari. scrie dizertatii ~i teze de doctorat. Se vor gasi persoanc care
~j cum arMa acest individ? sa-ti preia informatia, modificand-o partial ~i prezentand-o
~. - mi-am manifestat ell
ClIrJozltatea.
lumii ca pe 0 descopcrire, pc care ~i-o vor atribui. Eu Intelcg
eii in tara noastra s-a instalat un haos ahsolut. dar, chiar a~a. sa
I' - Pili, era Illic de statura, grasull ~i dirullt. w
<,
.
nu te atinga nimic dill toate cate se Illtampla?
- Dar adevaratul Lazarev este inalt . calll la I ,111,
90 ;;1are
I
~ .
p~st.l: 100 kg 111greutate. III afara de aceasta, el a scris doar trei
"
- in primul nind, III tara Iloastra, pentru toata [umea exista,
(', deocamdaHi, daar obligatii, ~i asta pentru di de la bun inceput
cartl. celelaJte sLint falsuri.
acest stat a fost orientat spre executarea Illdatoririlor ~i nu spre
apararea drepturilor.
-'--' "Noij ]
nl.$'" .
. . - nu~e, genertc dat noilor imbogatiti din Rusia in al doilea rand, e mai binc ca bioellergoterapeutii sa se
l:o stsOCI3IISta, provel1ltl, III general. din medii interlope .$i lip
siti. de 0
ell ltUra elementara. "t,
refere la iubire ~i etica, dedit la farmece ;;i "giiuri" III aura etc.
I

220
221
I
I
!

I
 -
~

-- :!:'I
-
~u
~--
~jj if
~
CCf-f-..o:: G

1 usa
F:.~
-II""'

~j apoi, la Llnna urmelor, totul se intampla spre bincle oame- luerarea ~i toata ILimea admira imaginea din portret, iar. peste
nilor. Daea mi-mJ furat idcea ca omuL pentrll a sLlpravietui, un timp oarecare, illbita sau copillil se sting din viata, din
trebuie sa dcvina Illai bun - foarte bine, sa fie sanato~i s-o motive ell totul necunoscute. Tot a~a. 0 mama entuziasmaHi de i,r

prollloveze! Cu cat mai multi adcpti voi avea, ClI atat mai bine. odraslele sale Ie lIcide. tara a banlli macar ca face aeest lucru.
Aveam de aJes illtre doua dii: ori sa-mi apar delllnitatea ~i am
- Numele meu este destul de bine cllnoscut In tara ~

sa-mi protejez interesele, ori sa-mi eontinlill cerceUirile. zis eu. Popularitatca exterioara nll cste deloc periculoasa, pe
Fire~tc, am alcs-o pc cea de-a dOlla. Astazi, cand in Rusia all cand cea patrunsa temeinic in structurile de adiincime poate
inccput sa apara prime Ie sClllne ale IcgaliUitii ~i moralci, yor provoca moartea. A~adar, atata vremc cat, in jurul nUlllelui
trcbui impacate ambele directii.
, Dar hai mai bine sa-ti, meu, val' roi zvonuri ~i balfe, ell voi ramane viLi ~i nev3!amat.
povestesc 0 istorioara.

Totul este treeator, doar iubirea de Dumnczeu ramane. Cu

Pc cand ma aflam la lalta26, am fost rugat de catre 0 cat mai mult ni se rcveleaza frumusetca ascunsa a vietii ~i
doamna sa eomcntez 0 intamplare, care se petreclise Cli putin lumina ei sublima, eu atat Illai luminoasa ~i mai frullloasa ne
timp inainte. 0 CUllosclita de-a ei ayea un fiu, un baieta~ adora- apare aceasta viata In Illanifestarile ei exterioare.
bi!. frumos ca un illgera~. Toata IUlllea era rcalmcnte Incantata
de el.
Insa iata ca, sLibit ~i tara vreun motiv exterior, baiatul a
murit. Medicii nu au reu~it sa constatc cauza decesului. Ei
bine, ~tii de ec a l11urit copilul?
CUlloscuta mea a faeut ochii mari de mirarc.
- Dc ce?
- De aceca ca toti ycdeau in eJ Ull ideal, iar idealul este 0
forma de contact CLIviitorul. Baiatul a fost, tara yoia lui, ata~at
de viitor, astfel IneD.! <leest viitor i s-a Inehis. iar Inehiderea
viitoruluj provoaca fie steriJitate, fie boa la, fie Illoarte.
Deseori se intampla ca artistul sa a~tearna pc panza chipul
fcmeii iubitc S3l1 pe ccl al copilului sau. Apoi. eJ i~i expune

2(,
!alta -- ora.;; ill Ucraina, in pen-Ia Cril11eea, port la Marea Neagril.
Statlune balneoclimatcrica.

222

:~,
 :5"""11
-
l
QU ..:.:s- I::

COr-~.c ~ Eiii

,'>.'-~~
. - 1_-
"""-'~
H9LZ

- !P'

poate dura de la cillci minute pana la cillci are. Ma a~ez In

I

dreptullor ~i imi incep preJegerea.

- intalnirea noastra de astazi va decurge in feluJ urmator- I
$EDINTELE Ie zic cu. Prima jumatate de ora, dUlTIneavoastra 0 sa va puneti
in ordine, pcntru a fi pe deplin pregatiti de ~edinta propriu-
t
CD PACIENTII
zisa. Pc urma vom avea 0 midi prelegere. 0 ~edinta 111grup.
dupa care veti intra la mine cate unlil. pcntru ~edintele
individllale. Dumneavoastra 0 sa va expuneti problemele, iar
eu, la ranclul meu. am sa va explic callzele ~i am sa va stabilesc
metoda de lucru. Apoi, timp de 0 ora - 0 ora ~i jumatate veti
Ilicra individual, dupa care am sa va invit din nou la mine. Yeti
Mai inainte, ~edintcle mele Cli pacientii se desfa~Llrali dupa IHcra astfel atat cat va tin puterile.
M-am convills deja di 0 singura ~edil1ta nu este de ajllns.
0 schema simplii: alnul intra, Ilia lac, ii vorbeam 15-40 de
,
. I,
minute, dupa care el se ruga sub Ilemijlocita mea slipra- Pcntru a schimba Cll adevarat ceva in fiinta umana, e nevoie de
dOlla-trei ore.
I

veghere. In tot acest timp, pacientul se afla 1ntr-o conexiune

dura Cll minc. Sc intampla ca uncle persoane sa iasa dupa
A~a deci, sa Illcepem.
~cdinta tinandu-se de pereti. Oeseori, schimbarile fizice erau
Pentru a nc schimba propria soarta ~i starea fizica. trebuie
de-a dreptul surprinzMoare, dar era yorba daar de evolutii in
plan tizic, dici, pe atunci, acesta era lInicul met! obiectiv. Nici sa l1e schimbam caracterul, eu-I propriu. Pentru a ne schimba
eu-I, se cere sa ie!?im dincolo de limitele Illi. sa ne ridicam
Ilu-mi imaginam dit de grave pot 11 schimbarile de caracter ~i
Jeasupra lui. De unde Incepe eu-Illostru, adica personalitatea
de sOalia, care urmeaza vindeciirii exclusiv fizice. Mai tarziu,
omului? Ellncepe de la dorinte, con~tiinta ~i de la viata insa~i.
am Intetes un IlIefll: ell cat mai complexa este inraurirea, Cli
atat mai delicat ~i mai discret se desta~oara acest proces. Orept Pentru a ne schimba. trebuie sa ie~im dincolo de limitele vietii.
unnarc. am renuntat ]a procedee]e de forta. Pan a la urma, am ale dorintelor ~i ale con~tiintei. Acest lucru este posibil doar
prin iubirea de Dumllezeu, caci ea a existat inaintea con~tiintei
tnteles ca cea mai puternica ~i. totodata, mai subti]a tnraurire
vine de la Dumnezcu. ~i a vietii, inaintea sel1timel1telor ~i a dorintelor. Oar nu te poti
ruga celui pe care-I ura~ti. Caci ce se IntampJa? Grice nemul-
Tocmai de accea. adevarata vindecare este de ncconceput
tara notiunea de ..iubire de Dumnezeu". ~i iata di ma aflu Il1tr-o tumire directa fata de Oumnezeu piHrunde In suflet ~i ranuine
camera ilL! prea mare, 111fata ul1ui grup de pacicl1ti. ~edil1ta 3colo. iar. atullci dind, III clipe de grea cump{lI1a, omulll1cepe

225
224
II
 -~
~u
1
Fr.::..~-
sa se roage, el descoperii ca rugaciunea lui IlU are nici 0 putere.
Pc langa pretelltiile directe fata de Dumnezeu, existii ~i cele
indirecte, care sunt de trei feluri.
Primul - nemultumirea fata de DUlTInezeu,exprimata prin
pretentii fata de lumea Inconjuratoare, fata de societate, stat ~i
anumite grupuri de oamenL
AI doilea - nemultumirea fatii de DUlTInezeuprin pretentii
1<1adresa parintilor, persoanelor iubite ~i a oamenilor apropiati.
AI treilea - pretentii adresate lui Dumnezeu, exprimate prill
selltimente de nemultumire fatii de situatie, fatii de sine ~j fatii
de propria soarta.
Grice nemultumire persistenta fata de sine sau fata de 0
anumita situatie reprezinta, la nivellil subcon~tientuJui, 0 fata de DUITIllezeu,n-o sa va pot pril11ila ~edinta.
suparare pe sine, pe soarta ~i pe Dumnezeu.
Oricat de ciudat ar parea, unul din 1110mentele cele mai
periculoase se dovede~te a ti nemultumirea fata de sine ~i fata
de 0 situatie data, caci, atunci, suntem direct expu~i ~i
( ...
agresivitatea indreptata
impotriva propriei persoane se poate
amplifica deosebit de inuit. In acest caz, se cuvine sa staruim
I.
indelung in a ne mantui de pretentiile fata de DUl11nezeu, ceea
I'
II
ce inseamna ca, inainte de rugaciune, e necesar sa inlaturam
prin pocainta orice suparare pe Dumnezeu. Se intampla uneori
i I ca oamenii care vin la mine sa l11aintrebe:
- De unu, sall doi, sau trei ani ma tot rog. Am citit ~i toate
cele trei carti scrise de dumneavoastnl, dar situatia nl! s-a
schimbat. Spuneti-mi, de ce se intampla a~a?
- Una din cauzele principale 0 constituie supararile pe
DUl11nezeu, care nu au fost inlaturate ~i care s-au acuITIulat ~i
au prins radacini in sufletele dumneavoastra.
226
I
'I,
;1~~g. "''';:::
j:Qf-f-,.o::
;::
it
u<
-==-
~
r
,HlIll
r."'"
Cea de-a doua cauz3, foarte importanta, am sa v-a dezvalui
I,
mai tarziu, peste 0 jumatate de ora, c3nd voi reveni - zic eu, "
adresandu-mii auditorilllui. Sa zicem a~a: pentru a preg3ti
11
- terenul, este necesar sa obtineti 0 eficienta a rugaciunii de la r
cincizeci de procente in SUS.De la zero pana la cincizeci,
rugiiciunea este prea putin cficienta. Daca acest coeficient
coboara sub zero, efectul va putea fi urmarit doar cat timp va
atlati aici, dici, imediat ce 0 sa va intoarceti acasa, procesul va
ti stopat. Situatia se prezinta in felul urmator: la toti cei pre-
zenti, coeficientul este de 200 - 400 de unitati. Mii voi retrage
pelltru 0 jumatate de ora, timp in care trebuie sa va puneti in
ordine sufletul. Dacii nu vor scadea pretentiile dumneavostra
Piirasesc Illcaperea, care se cufunda in tacere. Mii instalez
In camera de alaturi, unde incerc sa 1113relaxez ~i sa ma refac.
Cele cateva ore, timp in care m3 aflu intr-o conexiune dura cu
.~
l' grupul, ma istovesc profund. Fiindca velli vorba, doar dupa ce
~ am cercetat ce allume perturba eficienta rugaciunii, am inteles
de ce oamenii preferau, dintotdeaulla, sa se roage in temple:
campul energetic, care invaluie laca~ul srant ~i pe slujitorii
acestuia, blocheaza, pentru 0 portiune oarecare de timp, pre-
tentiile interioare fata de Dumnezeu ~i, astfel, rugacillnea con-
tribllie efectiv la schimbarea profunda a celui ce se roagi!. La
,
prima vedere, pare un detaliu neinselllnat - sa inlaturi inainte
de rllgaciune toate sllpararile ~i pretentiile fata de Dumnezell,
Clltoate acestea, 0 ITIliltimede oameni se roaga ani in ~ir, tara
sa banuiasca macar ca rugacillnea Ie este zadarnica. Mi-all fost
necesari cativa ani de eforturi intense pentrll a ajunge la acest
adevar simplu.
227
 .!:-;
~u

P'"': :
l ,~
~f-~f ~
u

H9J.l
--
-

I
'I;I
'
,

II
I'
Am con~tielltizat acest lucru IlU demult, prin noiembrie t
1996, cand ma aflam la New York ~i ofere am prin telefon In primul rand, temeia a trebuit sa fie convinsa sa apeleze
la ajutorul meu. deci propria ei dorinta n-a fost chiar atat de
,I,. consultatii lInei doamne din Atlanta. Femeia suferea de cancer
mare.
I!', intestinal. I-am explicat ca trufia ei a atins cote critice ~i i-am
spus cum trebuie sa se roage, mai pe scurt, am rncut cu ea 0 In al doilea rand, ea era obi~lllIita sa gandeasca mat despre
'I
oameni ~i sa-i judece, iar celor Inraiti sutlete~te metoda mea nu
~edinta dupa schema obi~nuita. Peste alte doua zile, starea
Ie este de prea mare folos.
I pacientei a Inceput sa se Inrautateaseli vertiginos. Ea m-a
II
I' I
In al treilea rand, lTlai era Inca ceva ce IlU reu~eam sa
sunat.
Inte!eg, ceva ce tinea de mine personal ~i de sistemul meu.
- Continuati sa va rugati i-am spus.
-

I - Dar nu pot, sinn dureri groaznice - striga ea iritata.

,I
Peste un timp oarecare, durerile au devenit insuportabile ~i
I', femeia a fost transportata la spital. Medicii n-au putut nici sa
I
explice, nici sa Illteleaga starea ei. Am fost contactat telefonic
de catre soacra-sa: Jllli cer scuze, Ilumai sa IlUcredeti ca am
vreo pretentie la dumneavoastra - a Illceput ea cu prudenta -
dar eu am fost cea care a convins-o pe nora-mea ca trebuie sa
ajunga la dUlllneavoastra. In momentul de fata II1Sastarea ei
este critica. Am vizitat-o cateva ore In urma ~i ea mi-a spus eli
e pe moarte. N-ati putea s-o ajutati cumva?"
- In prilllul rand, ea trebuie sa Inlature orice pretentie fata
de mine - am raspuns eu. Cand a pomit procesul de purifieare,
au aparut ~i durerile, atunci ea a Inceput, 111sinea ei, sa ma
invinuiasca ~i sa ma dispretuiasca. Campul meu s-a Illchis ~i
masurile menite s-o protejeze s-au epuizat. Spuneti-i sa 111-
Jiiturc toate nemultumirile fata de DUlTIllezeu,care au aparut
de-a lungulll1tregii vieti.
- Am sa va dau maine un telefon - a spus doamna.
Am pus receptorul 111furea, continuand sa meditez asupra
cauzelor celor intamplate.
Aveam Insii bine bagat in cap un lucru: in astfel de situatii
trebuie sa inaintez incet ~i chinuitor, "pe branci", caci numai
a~a voi descoperi, mai devreme sau mai tarziu, calea cea buna.
In ziua urmatoare, soacra femeii bolnave a sunat din nou.
- Nora mea se simte mai bine - mi-a zis ea. Mai poate fi
ajutata
. ~i cu altceva?
,> - Nora dumneavoastra, de felul ei, este 0 persoana obi~nui-
ta sa vada doar ceea ce e rau in oameni ~i sa-i judece, nu-i a~a?
~
~ - Intr-adevar, a~a este - mi-a raspuns doamna dupa un
i
y,: moment de ezitare.
'<
- Sa-i transmiteti urmi'itoarele: daca nu va incerca sa-~i
schimbe caracterul ~i sa-~i modifice retroactiv receptarea eve-
nimentelor prin care a trecut, ea nu va reu-,?isa supravietuiasca
- am spus. In afara de aceasta, dumneavoastra, la fel, sa depu-
neti un efort de autoameliorare, caci va aflati in conexiune cu
'no~a. In felul acesta, ii va fi ~i ei mai u-,?orsa se indrcptc. Am
sa va telefonez peste cateva ore.
a singura ~edillta s-a prelungit de zeci de ori - Intre trei ~i
cinci telefoane pe zi. Cinci zile mai tarziu, pacienta era rea-
dusa pe linia de plutire. Peste 0 luna, am auzit ca e pe cale sa
se vindece ~i ca starea ei este satisfiicatoare. Nu m-am aies cu

22X
229
 ::;
~-.
l
iSu
-' ":"'-""-
nici un gest de recuno~tinta din partea ei, nici macar cu un
cllvant de multumire, de fapt, nici nu avealll l1evoie de a~a
ceva. Am obtinut ceva mult mai important: cateva mrame pre-
tioase de experienta In salvarea ol11uluidin situatiile limita. Pe
urma, Intelegeam perfect ca este imposibil sa schimbi a~a,
dintrModata, caracterul cuiva, mai ales, cand omul InsLl~i nL!
este pregatit s-o faeii.
Apoi, trei saptamani In ~ir dupa aceea, am tot Incercat sa
prind acel ceva, find calallzitor care Imi scapa mereu. Simteam
ca sitllatia este Inca deschisa, di ea nu s-a Incheiat pana la
capat, ca, Il1tr-unstar~it, sa gasesc raspunsul: pretentiile fata de
Dumnezeu. Nemultumirea fata de lumea Inconjuriitoare, fata
de sine, toate sunt ipostaze ale nemultUinirii fata de
DUlllnezeli. Daca omul vrea sa se vindece ~i, Cll toate acestea,
IlU dore~te sa InIature pretentiile fatA de Dumnezeu ~i sa se
1:li
schimbe, este de la sine Inteles ca rugaciunea lui nu va ajunge
la destinatie.
In ultimul timp, de cand am Inceput sa lucrez la Ull nivel
mai subtil ~i mai delicat alll simtit cum, la anumite persoane,
campul se Inchide, atullci dind sunt rugat sa Ie examinez
pentru a Ie acorda ajutor.
- Acest am nu este Inca pregatit el nu crede in toate
accstea - SPUIl ell. Pot sa citesc de la distanta informatiile
referitoare la starea lui, dar nu am dreptul sa vi Ie comunic
deocamdata. $edilltele mele sunt totu~i ni~te sugestii din culise
~i Ie pot obtine doar cei ce au depus un oarecare efort pentru
a-~i depa~i propriul eu ~i a veni In atingere Cll iubirea ~i Cll
DlImnczeli.
230
~
~ --
Q
e..:..: i:i. a:
~~~.E u«
U9lZ
'" ,..-
Ma intind in pat ~i-mi atintesc privirea in tavan. In camera
de alaturi, pacientii sunt adanciti in lucrul de corectie interioa-
ra. Acum va trebui sa atipesc pentru zece minute, pentru a-mi
deconecta con~tiinta. Atunci cand In prelegerea mea vor fi
cuprinse mai multe imagini ~i mai putine scheme, voi fi inteles
mai bine. Peste aproximativ douazeci de minute, toti VOl'fi f
),
I
pregatiti ~i atunci vom putea incepe prelegerea.
Din senin, mi-am amintit de cazul unci femei, care, de
fiecare data cand incerca sa se roage, simtea cum caplll ii este
strapuns de 0 durere teribila. $i abia atunci cand ea s-a rugat:
"Doamne, Te iubese orieum, numai IlUma lovi", - durerea a
disparut. Ea s-a simtit deseori cople~ita de refuzul de a mai
trai, ea urmare a trufiei sale exeesive, a~a Ineat ea a acumu-
lat in sutlet 0 puternica agresivitate indreptata impotriva lui
Dumnezeu. lar, atunci cand ea incepea sa se roage, aceasta
agresivitate se intoreea impotriva ei ~i 0 "Iovea" in cap. Am
inteles de ce multi oameni nl! pot sau nu VOl'sa se roage.
Sufletul lor IlUeste pregatit pentru aceasta rugaciune. Inainte
de a intra il1tr-o incapere eurata, trebuie sa ne ~tergem pe
picioare. Prin urmare, ~i lui Dumnezeu se cuvine sa ne adre~
~
sam doar atunci cand sufletul este pe deplin pregatit.
Timpul rezervat s-a scurs. Intm in camera, iau loc in fata
pacientilor ~i imi illcep prelegerea.
Primul lucru pe care trebuie s3-1 eunoa~teti, atunci cand
veniti la ~edinta, este urmatorul:
Dad! rugaciullile dumneavoastra sunt orientate spre
indeplinirea dorintelor sau spre insanato~ire, sa ~titi di nu yeti
obtille nici vindecarea, nici realizarea eelor dorite. Va rugati
"\
23]
 "~-. :s-;
iSu
1 1~glZ
....
pentru a fi fericiti ~i nu pentru a fi sanato~i. Este firesc, in acest
caz, sa va vindecati, insa aceasta villdecare va fi doar 0
consecinta. Corpul fizic, viata, dorintele ~i con~tiinta, luate im-
preuna, constituie eu-I nostru omenesc. Daca va rugati pentru a
va putea depa~i granitele eu-lui, pentru a va elibera iubirea de
aservirea la valorile umane ~i pentru a va patrunde de sellti-
,I' mentul ca sensul existentei dumneavoastra terestre este acu-
I
mularea iubirii pentru Dumnezeu, atunci yeti inceta sa mai
depindeti de valorile umane, agresivitatea launtrica va disparea
~i va yeti insal1ato~i.
Daca insa vii rugati pentru realizarea obiectivclor, pentru
implinirea dorintelor ~i pentru insanato~ire, prin aceasta nu
faceti dedit 0 tentativa de a pune rugaciunea in subordinea
con~tiintei, dorintelor =?ivietii dumneavoastra, ceea ee inseam-
na ea eu-I uman, eRo-ul dumneavoastra incearea sa ~i-L subor-
doneze pe Dumnezeu ~i, drept urmare, importanta ego-ului, fie
el personal sau coleetiv, va ere=?te peste masura. De aceea va
!II
mai repet inca 0 data: rugati-va, in primul rand, pentru a va
'ii'
I elibera de tot ce este uman ~i pentru a va identifica eu iubirea
~i cu Dumnez~u.
in eele ce unneaza, voi trece in revista, pe scurt, =?irul
1
I valorilor umane. Primul nivel este constituit din valorile
I
i' materiale. Neputinta de a accepta pierderea lor este 0 dovada a
cramponari i de aceste valori, fapt ce da na~tere agresivitiitii.
Apar regretele, frica, invidia, supararea, refuzul de a mai trai.
Cu cat mai puternic se manifestii agresivitatea, cu atat mai
mult, in concluzie, sunteti ata=?at ~i cu atat mai put in vi se va
permite sa aveti din acele lucruri, de dragui carora distrugeti
iubirea. Cand sectorul bani/or este "inch is" pe 0 sutii de
. I
232
~ --
~f--~f c .....
-
procente ~i mai bine, inseamna di ori nu aveti bani, ori,
avandu-i, va este refuzata sanatatea sall chiar viata.
Mai departe, urmeaza. valorile spirituale. Primul strat -
relatiile ell persoanelc apropiate, al doilea - aptitudinile, inte-
lectul, cu alte cuvinte. perfectiunea. La baza relatiilor spiritua-
Ie. a intelectului ~i aptitlldinilor se situeaza stratulunor valori
mult mai subtile, ~i anllme spiritualitatea, moralitatea, noble-
tea, idealurile, principiile, obiectivele, visurile $i sperantele.
Prin toate aceste notiulli, noi realizam cOlltactul cu viitorul.
Mai dcparte, avem: destinul fericit, dorilltele, vointa ~i
viata insa$i. Sa reeapitulam toate valorile spirituale. Ata~area
de relatii genereaza sliseeptibilitatea exagerata, gelozia,
suspicillnea sau refllzul de a mai trai, atunci cand se produc
rupturi, certuri ~i tradari. Cand sectorul relatiilor este "inch is"
pe mai mult de 0 suta de procente, atllnci avem de-a face fie ell
absenta familiei, fie cu lipsa unor relatii de familie norma Ie,
fie, in pofida existentei lInei familii armonioase, ell boala $i
moartea.
Daca sectorul aptitudinilor ~i al intelectului este "inch is",
yom avea de suportat fie un e;;ee absolut in Intreprinderi,
ghinioane $i in~elaciuni in serie, fie, In caz de no roc ~i sueces,
vom suferi de 0 slab ire a memoriei, de 0 diminllare a eapa-
.eitatilor sau yom fi loviti de 0 boala grea. Ciind ni se ,,inch ide""
contaetul eu viitorul, atunci Sllntem pu;;i In fata mortii sau
Y- avem de infruntat cancerul, diabetul, scleroza multipla,
psoriazisul sau sterilitatea. Viitorul se "inch ide" atunci cfll1d
suntem prca puternic ata=?atide el.
in eea de-a treia carte, scriam ca interactiunea Cll viitorul se
"\) produce prin intermediul visllrilor, plallllfilor ~i sperantelor.
233
 ~---~
ClU ~ojj-
~E-E-..o:: ~
u
-
!!!!!!!!!!!!!!!
~

1 L ~\lll

Prin urmare. persoana care nu concepe prabu~irea propriilor
planuri ~i aspiratii. care se hrane~te doar cu visuri de viitor ~i ii
dispretuie~te pe cei ce i-au dat peste cap proiectele~i spe-
rantele, aceasta persoana se ata~eaza de viitor ~i, ca urmare, 11
poate pierde.
Dar viitorul se dovede~te a fi tesut nu numai din proiecte ~i
obiective de atins, ci ~i din spiritualitate ~i moralitate,
onestitate ~i idealuri. Daca nll sunt in stare sa accept prabu~irea
idealurilor ~i calcarea in picioare a moralitatii, daea, in adanclil
inimii me Ie, eel ce m-a tradat nu afla iertarea, daca
dispretuiesc persoanele imorale, neoneste ~i inechitabile,
atllnci l11aatlll pe drlll11ul cel mai scurt spre moarte, cancer sall
sterilitate.
Mai departe. Daca se "Illchide" soarta, rezulta ca am fost
prea nesatistacllti de propria soarta sall de soarta celor
apropiati, dar poate fi yorba ~i de 0 nemultumire provocata de
evoilitia societatii, a statului. Ca Ufmare, nu ni se va permite sa
avem 0 soarta fericita sall ni se va trimite 0 boala, care sa ne
otraveasca intreaga existenta. ,Jnchiderea" vointei 1]ia dorintelor
semnaleaza ca am incercat, in adancul sutletuilli, sa supunem
vointei ~i dorintelor noastre situatia, iar cel ce a mers impotri-
va iubirii noastre ne-a trezit mania. Vointa inseamna con1]tiinta
plus dorinta. Atullci cand dorim cu ardoare ceva 1]i. pe nea~-
teptate, posibilitatea de a ne implini dorinta dispare, trebuie sa
il1cercam din rasputeri sa pastram illbirea in suflet. Daca
ucidem iubirea din suflet. lasandu-ne prada proprililui dispret.
sall daca distrugem iubirea din sufletele altor oameni, calltand
vinovati ~i dispretuindu-i, atunci nu ne va fi dat sa materi-
alizam nici lIna din marile noastre dorinte. iar urma!?ilor no~tri
Ie va fi reprimata capacitatea volitiva.
La una din !?edintele recente, 0 pacienta !?i-a l11arturisit
descumpanirea:
- Eu !?iCll sotul meu sllntem oameni puternici, cu vointa!?i
intotdeauna am obtillut ceea ce ne-am propus, pe cand fiul
nostru este 0 persoana absolut lipsiHi de vointa: el nu dore~te
nimic de la viata ~i Illl aspira la nimic.
- Propria voillta a deven it pentru dumoeavoastra, iocetul
cu incetu L mai importanta decat iubirea, ~ i-am spus. Acest
Ilicru i I-ati transmis fiului dumneavoastra, insa la scara Inze-
cita, !?i, pentru a-i fi salvat sutletul, el a fost lipsit de scopuri,
vointa ~i dorinte. lata, in acest fel, acordand dorintelor, vointei
!?i scopurilor un loc prioritar in viata !?iinveninandu-se atunci
cand, prin f!?ccul acestora. se incearca vindecarea lor, parintii
aduc pe lume ~~ieduca odrasle lipsite de vointa. apatice. care,
in plus, cautfl sa-~i inabu~e vointa, dorintele !?i con:,;tiinta in
alcoo!. stupefiante :,;i tot felul de actiuni care duc la dezin-
tegrarea personaliH'itii.
Dar sa mergem mai departe. Dadi se ,Jnchide" viata.
. inseamna ca omul 1]i-arenegat de prea multe ori propria viata.
era nemultumit de sine. De obicei, in astfel de cazuri. omul fie
moare, fie se alege cu 0 boala care nu-i permite sa duca 0 viata
normala.
Am sa va mai povestesc inca 0 data despre acel drum pe
care I-am parcllrs in cautarea originii bolii ~i a semnificatiei ei.

",4.
~,
234 235
)'.

i
 .-:'1
QU
1 usa
F-?:;:"'~~
La II1Ceput. imi propllsesem sa ma OCLIp de diagnosticarea
organclor afectate ~i rell~eal11 sa fac acest lucru Cli destul:l
exactitate. Oar, mai tarziu, au inceput erorile: vedeam ca
organul respectiv este bolnav, in5a examenul medical imi
infirma diagllosticul. Pana la Ul"ma.s-a dovedit ca nu era nici 0
eroare la mijloe: mi-am dat seama ca vedeam Ill! atat organul,
cfH falltoma lui, proiectata In biodimp. Ii indicam ol11ului
organelc afectate, mcdicii II declarau saniitos,
iar, peste 0
jUlllatate de an, perS03n3 in cauza 1113diuta sa-mi spulla ca, la
un examcn medical recent. diagnosticul pus de mine CLI~ase
IUlli in mma s-a confirmat sutii la suta. Atullci 3m inteles ca
practicam 0 diagnosticare 3nticipatii ~i. ceca ce era mult mai
important, am ajuns la concluzia efi afeqiunea incepe la nive-
lu] dimpu]ui ~i, abia mai tarziu, organul respectiv se Imbolna-
ve~te efeetiv, In plan proprill-zis fizic. Am devenit con~tient de
faptul ca principalul pUI1ator de informatie este campul, ca
anume In camp se localizeaza ceea ce l1umim noi "deochi".
,Jarll1ec", "blestell1" sau "baa la".
Cu toate acestea, nu reu-,?eamInca sa patrllild In acel spatiu
sacrosanct, reprezentat de structurile de adancime ale dim-
pului. Vreme de cativa ani am tat Incercat, flira succes. sa
[I ating acest !live!. Pe nea.'?teptate,in primavara anului 1990, am
Inceput sa vad. Am constatat lipsa de omagenitate a campului
J .
~i existcnta in el a unoI' structuri, actionand aSllpra dirora putea
'I
I 11 ameliorata instantaneu starea fizica a omului. Apoi am
observat en schimbarile survin IlU nllmai In starea fizica ci
deopotriva, In caracterul ~i In soarta ol11ului. Am <pricepu~c~
ceea ce noi numill1 "biocamp" .'?iceea ce numim
"subcon-'?ti-
cnt", "suflet" sunt, de fapt, ullul .'?i3cela~i lucru. De asemenea,
236
1:Qf-~f ~
u
--
;;;;;;;!!
p-
prin diverse metode efectllam corectia ,.structurilor karmice",
cum Ie Ilumeam eu, ~i rezultatele S-3Uaratat a fi surprillzatoare.
Ma aflam intr-o stare de euforie: credeam di am gasit calea
spre vindecarea intregii omeniri.
Deformarea structurilor karmice determina Imbolnavirea
fantomei, iar, mai tarzill. peste cativa ani, ~i a organului fizic
r
respectiv. Deci pot fi create, sub indrumarea mea, aparate
corespunziitoare, carc, 0 data pe an, sa "scuture" structurile de
camp ale fiecarui 0111,netezind defonnarile karmice, in felul
acesta, yom scapa cu totii de suferintele f1zice. Ma gandeam di
am descoperit panaceul. In realitate, ceea ce credeam a fi
mantuire s-a dovedit a fi calea cea mai sigma spre distrugerea
intregii omeniri. Abia mai tarziu am observat ce mecanism sc
declan.'?eaza atunci cand este urmarita, in exclusivitate, doar
salvarea fizica: Cli cat mai eficient este proccsul de vindecare.
eu atat mai rapida este schimbarea in rau a sortii ;;i a carac-
terului. In uncle cazuri, am vazut cum deformarile de camp
revin destul de rapid 1a starea lor illitiala ;;i al11hotarat sa merg
mai departe Cll cercetarile, ca sa stabilesc ce anume genereaza
deformarea structurilor karmice. Intr-ull star;;it, am descoperit
ell stupoare ca aceste deformari, care determina starea fizica ;;i
soarta ol11ului, sunt generate de ura. de sliparari profunde, de
regrete- etc. Apoi am Inteles ca, pe langa agresivitatea ex-
terioara, exista cea H'iuntrica, mult mai periculoasa, ;;i ca,
acull1ulandu-se. aceasta provoaca deformari ale campului ~i, in
~
,"
ultima instanta, afectiuni grave.
A~adar, agresivitatea mutileazfl sufletul, iar sufletul bolnav
da na~tcre unui trup bolnav. Prin urmare, se cuvine sa vinde-
~
237
 ~
l
QU
dim sufletul. lar sufletul poate fi eel mai bine vindecat prin
iubire. rugaciullc ~i pocailltfl. Ii spuneam pacientului: "lata. in
cutare ~i cutare moment, dumneavoastra ati unlt, iata cand 3ti
fast nedijit. Rugati-va, cereti ca ura, supararea, gelozia sa
paraseasca sufletul dUll1neavoastra, atullci yeti fi sanatos", ~i
olllul, intr-adevar, se il1sanato~ea. Credeam ca este de ajuns.
Framalltarilc mele au !nceput Insa in clipa 'in care am COllstatat
di boala poate sa persiste chiar ~i dupa purificarea sufletului
de agrcsivitatc. Atunci am Inteles eft omul este pedepsit nu atat
pClltru agresivitatc, cat pentru 0 31lumiHistructura psihica, ce
urmeaza sa gcncreze afectiunea respectivii. De aceea, vinde-
C3rC3este posibila daar prill schimbarea caracterului omului.
Oar cum sa schimbi firea omului? Credeam ca este Ull lucru
imposibil. A inceput 0 perioada de dilltari istovitoare: de sute
~i mii de ori am tot incercat sa inteleg ce anllme genereaza
agresivitatea. Pana la urma, am inteles ca agresivitatea apare
atunci dind sufletul se ata~eaza de anumite valori umane. Cu
cat mai puternica estc aceasta ata~are de valorile umane, Cll
at<l1mai teribil este ~ocul resimtit la pierderea lor, chiar ~i in
cazul unei pierderi prezumtive, ~i, respectiv, cu atat mai mare
este agresivitatea care va determina imbolnavirea. Parea ca
exista doar 0 singura cale de salvare, ~i anume renuntarea la
toate valorile tlmane, ceea ce presllpunea insa 0 renegare
absoluHi: monahie ~i dezicere de la fericirea umana. Or acest
lucru era de neconceput.
Sistemul ajunsese Intr-un punct mort ~i necesita 0 serioasa
revizuire. in ace I moment insa s-a Intamplat sa fiu pus In fata
unei alegeri. Urma fie sa-mi pierd vederea, fie sa mor, fie sa-mi
23X
~ -
~f-~t 6 !!!!!!!II
.HSlZ
continuu cercetarile. Atunci mi s-a dezvaluit aceasta notiune,
care este ,.iubirea de Dumnezeu". S-a dovedit ca, iubindll-L pe
OUlTInezeu~i aspinind la EI mai mult dedit la valorile umane,
putem ramane in continuare in posesia acestora din urma ~i ne
putem bucllra de ele din plin, tara a aCLIlTIulaagresivitate ~i
tara a ne alege, in consecinta, cu boala ~i moartea. Abia atunci
am inteles de ce invatatura de capatai a lui listls Hristos suna
astfel: "Sa-L iube~ti pe Dumllezeu cu mintea ~i cu illima ta",
ceea ce inseamna ca mai intai la Oumnezeu, ~i abia apoi la
valorile lImane se cuvine sa aspire con~tiinta omuilli. Simtirea,
vointa ~i dorintele trebuie Sa fie orientate, In primul rand, spre
Dumnezeu ~i doar apoi spre toate cele omene~ti. Am inteles de
ce unul din principalele postulate ale filozofiei indiene este
renuntarea la toate dorilltele: eliberarea din lanturile dorintelor
terestre il face pe am fericit. Am Inteles de ce, renuntand la
hrana, practidind exercitii de respiratie ~i decanectandu-se de
la sperallte, proiecte, regrete ~i darinte, amul se insanato~e~te.
Fiinta umana are diteva flll1ctii de baza: respiratia, hrana,
perpetuarea speciei, autoapararea sau controlul asupra situa-
tiei, cunoa~terea. Toate aceste functii izvorasc din sentimentul
iubirii de DUlTInezeu.Intr-o situatie critica se pune in mi~care,
in primul rand, mecanismul apararii ~i pastrarii sentimentului
iubirii in suflet ~i, abia pe urma, instinctul controllilui asupra
sitllatiei ~i cel de conservare, ceea ce permite organismuilli sa
supravietuiasca ~i sa-~i sporeasca aspiratia catre callza
primordiala.
Omlll imbat~ane~te ~i moare, i se sting treptat fllnctiile de
control aSllpra situatiei, de cunoa~tere, procreare, de luana ~i
respiratie, ~i acest proces ii permite sa perceapa caracterul lor
239
 -~.~ ...~
iSu ~!L;s. ~~ -=-
-
i:OE-<E-<.E u
1
L~9a

secundar ~i iluzoriu. EI Intelege astfel ca. In momentele

de ea. Atunci mi-am seos prosopul .'?i,din acel moment, Il-am mai
cllmpalla, trebuie salvat. in primul rand , sentimentul ill . ..
b In!. taeut crize de astm.
Cand un barbat se Illdragoste~te de 0 femeie ~i invcrs .
,111- Imi amintesc de 0 alUi Intamplare. Omul avea inima foarte
stincteJe de cunoa~tere, procreare ~i de control aSLIpra
,I sitllatiei bolnava. inghitea cam la treizeei .'?i~ase de pastile pe zi, Insa
! se conecteaza 111acela~i timp. 0 conditie sine qua non.
111 efectul era foarte slab, a~a Incat starea lui se inrautatea pe zi ce
dezvoltarea sentimentului de iubire II constituie e~ecul
'{ t em- trecea. Medicii i-au propus sa-l opereze. Data interventiei chi-
porar al controJului asupra situatiei, diminuarea periodica
a rurgicale a fost fixata pentru ziua de luni. . . .
atractiei sexuale ~i a impulsuilli co gnitiv , leg at de S . .
I,
PI fltu- - Ai mai multe ~anse sa mori decat sa supravietllle~tl - I-a
alitate, moralitate. idealuri ~i sperante. Cu cat se dovede~te,
III spus chirurgul tara oeoli~uri. ~aizeci la suta ca ai sa mori p~
astfel de cazuri, mai importanta iubirea ,armo .
cu atat mai
OIOS masa de operatie, dar. daca. nu te operezi, e sigur suUi la suta
se dezvolta, In cele ce urmeaza . functiile , de bazii ale on1l1I Ul,. di ai sa mori la tine-n pat.
Blocarea periodica a tuturor functiiJor. de baza sau restran g
erca Duminica I-a vizitat un prieten ~i, stand de yorba, acesta
lor permite aspiratiei cfltre cauza primordiala sa se amplifice
i-a povestit cum, folosind tehniea respiratiei superficiale, se
iar iubirii sa fie mentill uta .'?iacumulata III suflet de asemenea' grave.
poate obtine vindecarea unor afectiuni deosebit ~e
ea contribuie Ja suportarea mai u~oara a stresului , diei st
r esu I' Am simtit ea asta e ceea ce-mi trebuie - martuflsea omul
nu este nimic altceva decat limitarea. pentru 0 scurtii periGada
~ostru -' .'?i. luni dimineata. cand medicii au venit dupa
de timp, a functiilor organismului uman. Respectiv, se proctuce
mine, am refuzat sa fiu operat". ,.N-o sa vi se mai ofere 0 a
0 Illtarire .'?i0 revigorare a organismului.
doua .'?ansa ~ I-au avertizat medicii - daca ajungeti pe
Cand bolnavul face 0 erizii puternica de astm ~i nic'
'{ l un moarte, n-o sa va primim inapoi". "Oar decizia mea fusese
medicament nu-I ajuta
. la remedierea sitllatiei - ~IIo arte
, . i se Jeaga una definitiva. Am uitat de toate ~i m-am deconectat de la
!I
strans eo-,?ul picptului ~i, impiedicandu-i-se respiratia 111
acest tot ce era in juru-mi. incercam sa respir cat mai lin ~i dit
fel. criza trece. Astmul este determinat de exa g erarea imh
por- mai lent. Respiratia trebuia sa devina insesizabila.
tantei propriului i'll. adieaa vietii. dorintelor, eOIl-';itiintei,Cand
lmaginati-va urmatoarea situatie: vine amantul la doamna
omul se sufoca, are Joe 0 reprimare a tuturor fUlletiilor de b
. Qza.
- lui acasa ~i. eand colo. apare ca din senin sotul. ~i iata, sta
A.'?adar, Sf cuvine sa eolaboram Cll natura, nu sa luptam CLi
.
C meva mi-a povestit cum .'I-a vindecat de astm:
= amorezul nostrLl pitit In spatele draperiilor ~i abia daca mai
sufia, mai bine zis, incearca sa respire lin ~i delicat. Ei bine,
~ zdravall pieptul eu Ull prosop. a.'?a Irldit
a~a procedam .'?ieu povestea fostul boillav. ACUI1.1.i.l1in:a
Mi-am Infii~at ~

abia mai puteam trage aer. Peste doua IUlli ~i jumatate m~ 0-

mea este absolut sanatoasa, all confifillat-o ~i medicI!, cat
bi.'?nuisem ell aeeasta stare, Ineetasem chiar sa fiu con~tient
de des pre pastile. nl! mai am nevoie de ele". Barbatul avea 0

240 24]
 ";S"1,
<=>u ~::I
l-
ClE:-,-<}§. ii::
0>....
Q:J ,-<1-..<::
u-<
-
-
1
p-~:;:..~ H9lG"

~
""
I

intati~are binevoitoare .'li blanda, n-ai fi crezut niciodata ca

fusese candva cardiac.
- Nu va rllgati pentru copii ~i nepoti, daca Ill! sunteti
suficient de curati. Cand va rugati pentrll altcincva, se poate
Mft adresez pacientiJor 8.'lezati in fata mea.
intiimpla sa atragcti "l1lurdaria" celuilalt sal! sa i-o transllliteti
- Tehnicile de retinere a respiratiei, abstinenta alimentara, pe a dumneavoastra. Pe cat de profunda va fi purificarea sufle-
blocarea proceseJor de gandire logidi, critidi ..,i analitica, ell
telor dllll1lleavoastra, pc atat de real va fi ajutorul pc care-I ve~i
alte clIvillte, blocarea con~tiilltei, eliberarea de dorinte, toate
putea acorda copiilor 5i nepotilor. De aceea, apJecati-va mai
acestea, luate impreuna, Ill! garanteazadepa.}ireahalii ca atare,
intai aSLIpra propriilor sutlete. Calld veti silllti ca iubirea de
ele creeaZJdaar un fundal favorabil vinded'irii. Oar este sufi-
DUlllllezeu IlU va descre~te, orice necaz sau Ilcllorocire vi s-ar
cient ca OIllU! sa se indrepte, macar .}i In subcol1.'ltient, tara a
intiimpla, atullci veti ~ti ca ati rcu5it sa va armonizati sufletuL
banui ceva, inspre blandete. iubire .'li DUl11nezeu, ca sa incea-
deci va veti putea ruga ~i pcntrl! urma~i.
pa procesuJ de insanato.'lire, pe dilld. temandu-se. regretand.
invenillandu-se, .}ansele lui de a se insan3tO.'li .'li de a slipra-
vietui sunt, practic, nule.

Uneori pacientii imi spun cu iritare in glas:

"Tot ma rag ~i
l11a rag ~i nici un rezultat". Este foarte prababiJ ca astfel de
oallleni sa nu ajunga niciodata la vreun rezultat. Dadeal11 ca
exemplu cazulunei femei, careia, dupa numai 0 saptamana de
rugaciul1i, i s-a resorb it complet ~i a disparut 0 tumoare
canceroasa de dilllellsiuni mari. Ea a inteles ca nu mai are nici
0 5ansa de supravietuire ..,.ide aceea se ruga, in bUlla parte,
pentru iertarea pacatelor ill fata lui DlIlllnezeu, 5i nu pentru a
se vindeca. Iubirea ei, care este eu-J suprem, n-a mai depins de
ii
:t
valorile ulllane ~L dispanind agresivitatea, boaJa ~i-a pierdut
ro!';tul. .'..

Observ atentia intiparita pe fetele pacientilor mei 51-1111

cOl1tinuu prelegerea.

~,

242
 .-e"""I
~u

(i(''''';:::,~
l {~~
~
..:.:8-
~-'=
f::
~
Hila
--
comportament, provoaca iritarc ~i, In subcon;>tient, dii na~tere
I"
agresivitatii.
- Chiar ~i atul1ci dilld !HI exista neeazuri evidente In
I. .
I. MORALITATEA exterior?
I II - Trebuie ca sotlll dUITIlleavoastra sa se diiasca pentru
I.

faptul de a va fi ridieat In inima lui mai presus de Dumnezeu.

Sa ceara iertare pentru ca a identificat fericirea suprema Cll
II

,I
I fie ea necaz, enervare sau insatisfactie. Sa rcpete de sute de ori
I - Sotul meu sutera de un sarcom localizat In regiunea
~oldului - Imi marturise~te pacienta. In curand va fi SlipUS
interventiei chirurgicale. Spuneti-mi daca elmai poate fi ajutat
eu ceva?
Examinez campul barbatului. Agresivitatea din subcoll-
~tient constitllie 2000 de unitati ~i este Indreptata Impotriva
femeilor. Am remarcat existenta ata~arilor de relatii, de mora-
litate ~i idealuri, de spiritualitate ~i noblete.
- in viata precedentii, sotlll dumneavoastra va diviniza
- ~i IlU ceea ce era sadit de Dlimnezeli. Ferneia II apropie pe bar-
i-am SpliS - acest Iucru va putea cauza moartea ~i. pelltru a
slIpravietui. ati Inceput sa-I In$elati In dreapta ~i In stanga.
Atunei. in sufletul lui s-a aprins ura Impotriva dllmneavoastra
~i consecintele au fost deplorabile pentru amandoi.
- Oar In aetuala viata IlU I-am In~elat niciodata - a zis
doamna.
- Toemai de aeeea el s-a ata;>at ;>imai mult de relatia Cll
dumneavoastra ~i a Ineeput sa va idealizeze. far eea mai neln-
semnata nepotrivire cu idealul, fie ea In vorbe, ganduri sau
spiritualitatea, pasiunea, idealurile $i eu relatia cu fiinta iubiHi.
EI trebuie Sa Inlature prin pocainta cele mai mici suparari la
adresa dumneavoastra, ~i ma refer aiei la orice fel de pretclltie,
ca fericirea suprema consta In acumularea iubirii fata de
Dumnezeu, iar relatia cu femeia iubita nu este dedit 0
modalitate de a spori aceasta iubire.
- II pot ajuta ~i eu eu ceva? - Illtreaba femeia.
- Binelnteles. Efortul dumneavoastra este chiar mai
important decat al lui. Dumneavoastra sunteti cea care i-ati
determinat In precedenta viata, ata;>area de relatii, de moral ita-
te ~i idealuri, ~i asta fiilldea iubeati la el ceea ce tinea de umall,
bat de Dumnezeu atullei eand illbe;-te la el, Inainte de toate, eeea
i
e ce-i nepieritor, grauntele Divin. Daca Insa femeia 11adora, In
"
, primul rand, pentru puterea lui financiara, sau pentru inteligen-
Ii ta, sau pentru moralitate, atunci, prin aceasta, ea "tintuie~te"
sufletul barbatului de aeeste valori. Drept urmare, el fie nll Ie
('-
poate avea, fie, posedandu-Ie, se Imbolnave~te gray sau moare.
Doamna m3 prive~te cercetator.
- Reiese ca adevarata iubire este cca care nu depinde de
nirnic?
"'"

244
245
 .=
~u =
-I <l>t:::
i:Qf-<f-..<::
""''' u~ ~
=

H9a
-~-....
-..if

"1!

- A~a cstc - raspund eu.
- Atunci IlU va inteleg. Intotdeauna Illi-a fost absolut ill-
diferent dadi sotul mcu e bogat sau sarac, prost sau de~tept,
norocos sau IlU. Care este atullci cauza?
- I-ati fi iertat sotului dUllllleavoastra saracia
Ii explic Cll
- aluri, dedit la iubire. Omul111oral, spiritual :;;icumsecade
- i-ati fi trecut cu vederea gesturi]e stupide :;;ie:;;ecurile. Senti-
mentele dUlllncavoastra nu sunt legate de bani, aptitudini sau
soal1a norocoasa. E]e sunt legate de un singur lucru. Insa, de
data aceasta. temeinic. Acest lucrtl cste mora]itatca. Daci'i sotul
ar fi adoptat rata de dumneavoastra un comportament imoraL
neclrept ~i neonest, iubirea dumneavoastra n-ar fi rezistat.
S-a a.;;ternut Hicerea. Ochii fcmeii sunt sca]dati In lacrimi.
- Destul pentru astazi. puteti pleca. Ciind 0 sa va prezen-
tati ]a .;;edinla Ufmatoare, vom vedea ce ati reu:;;it sa obtineti
dumneavoastra .;;icum s-a descurcat sotul dutnneavoastra.
- Gre.;;iti. Mai aproape de DU111nezeueste eel ce are Illai
multa iubire in sutlet. Oar deseori se intampla ca moralitatea,
principiile .;;i idealurile sa inceapa sa ne distruga iubirea. ill
astfel de cazuri este mai bine sa renuIlta111 la moralitate .;;iide-
poate
resi111ti mai puternic decat oricare altu] sentimentul iubirii, ~i
asta il apropie de OUl11llezeu. Illsa, daca el i~i va cOllsidera
moralitatea, spiritualitatea ~i idealurile mai importallte dedit
iubirea, atunci, comparat fiind cu ornul lipsit de spiritualitate,
el nu va fi mai aproape de Oumllezeu, ci, dimpotriva, mai
strain de EI. Vreau sa intelegeti un lucru: tot ceea ce numim
noi "uman" a fast, este ~i va fi - 0 iluzie. Exista 0 singura
realitate, .;;iasta e iubirea. Ea a fost 0 realitate, este 0 realitate
~i va fi 0 realitate.

Fa p]eaca. iar eu Imi amintesc cum, ]a prima ei vizita, i-am

dictat textul unci rugaciulli care urma sa-i ajute sotului ei.
,.Doamnc, ill Ilumele iubirii de Tinc sunt gata sa ma despart de
viata, de dorinte .;;i vointa, de idealuri .;;i sperante, de Illorali-
tate, onestitate .;;iechitate, de cei apropiati .;;ide orice fericire
umana". Femeia .;;i-a notat cu grijii aceste randuri, dupa care a
roslit un singur cuvanL "Greu".
- Cc e greu'?
~
- E greu sa rcnunti la moralitatc.
- Pentru iubirca de DUlllnczcu poti rcnunta la orice.
- Inteleg accst lucru - zice ea - insa sutletului, a.;;a ori
altfe!. ii vine greu, dici cel 1110ral,onest .;;i inteligent este ll1ai
apropial de DUll1llezeu decat ticalosul. Ilu-i a.;;a'?

246
 ~ .. I::
","u -=
-
~~~f ~ I!!!!!!!!!
--
l
- L~9ll

f
viitorul, adica spiritualitatea, Ilobletea, principii Ie, sperantele,
idealurilc.
Acestea formeaza doua straturi de valori spirituale.
ED -L Primul strat - relatiile.
COLECTIV AI do ilea strat - aptitudinile, intelectul, perfeqiunea.
Urmeaza apoi valorile materiale. Sunt doar cateva notiuni,
dar, din eauza ata;;amentului fata de ele, se isca bolile, nenoro-
cirile, suferintele unui numar imens de oameni! De regula, 0
eramponare IlU e nieiodata singura. Ele formeaza fascicu!e,
grupuri de valori.

Conform acestei scheme, gelozia arata In feluJ urmator:

Cand lllli parvine 0 noua inforlllatie, eu n-o pot testa, ata~are de vointa ~i dorillte - unu la mana, ata~are de idealurile
aprecia, controla. incerc, pur.';ii Silllplu, un sentiment de panidi spiritualiUitii - doi la mana, in sfar~it - ata~area de relatii. Mai
totala, [a gandul ca sistemul functioneaza In gol sau IlU Intai, omul I~i purifica prin rugaeiuni tema relatiilor. adica
functioneaza deloc. gelozia, suseeptibilitatea, ineapacitatea de a accepta cearta ~i
Apoi perioada de panidi ~i disperare trece ~i Incepe . ruperea relatiilor, ell alte cuvinte, stratul u~or, de suprafati'i.
tatonarea ~i valorificarea treptata a telllei. Cand spun "panica apoi I~i revede Intrcaga viata ~i accepta, ca pe 0 purifieare a
iubirii de DUlllnezeu, nu numai prabu~irea relatii!or, ci ~i a
~i di~perare", ceea ce am In vedere nu e chiar ceea ce I~i
IIllagJlleaza cititorul. Eu nu mai am astfel de emotii in interior sperantelor. planurilor, idealurilor, spiritualiUitii ~i moralitatii.
dar, In exterior, substanta umana ~i con~tiinta lll~ana confer~ Atunci dind a ineetat sa mai depinda interior atat de relatii, cat
In mod reflex emotiilor 0 atare culoare. Pentru mine, viata mea ~i de idealuri, omu! aeeepta umilirea vointei ~i a dorintelor ca
devenit, de foarte multa vreme. Ull joc ~i un teren pentru ,pe 0 purifieare a iubirii de Dumnezeu. Dupa ee el i~i inlatura
~
Illvestigatii. Aparent Insa am acelea~i emotii ca ale tuturor. treptat dependenta de vointa ~i dorintele proprii. survine
A~adar, fapte disparate, notiuni despre ata;;area de anumite Insanato~irea.
valori umane au capatat acum forma unui sistem. Grice valori -(~
)i

umane pornesc de la ego-ul nostru, de la eu-I nostru. Deci Cum arata In aceasta schema notiunea de "trufie",?
prima veriga este viata. A doua - sentimentul, dorinta, vointa. Exista doua tipuri de trufic: primul - eu 0 puterniea ten-
A treia veriga estc destillul. A patra 0 reprezinta cO;1tactul ~u dinta spre neeesitatile trupului (eu trei verigi: prima - dorinta

24K 249
 .~
~u ~~~E-
~
:::::
E:
<:: i'5
;:: =:-
-
1
U9ll
~;;"~~ -"-

~ .,
;;i vointa, a dOlla ~ destinul fericit, a treia - aptitudinile ;;i
transmiterea ditre fiica, al carei viitor este deja inch is; nivelul
inteJectul) ;;i al doiJea tip
- Cll 0 mai mare orientare spre este, practic, eu 50% mai inalt decat eel mortal. prin urmare,
necesitatile spiritului. Aici, fasciculele arata In felul urmator:
rezLlltatul va 11 fie Illoartca, tie 0 boaJa grava, fie sterilitatea.
primul - dorinta ;;i vointa, al doilea
- principiile, scopurile, Cereetez modul coneret in care se poate manifesta boala Ja
idealurile, ;;i al treilea
- aptitudinile, intelectul. ACllm, In fiica: sunt afectate nLi strueturile fizice, ci eele psihiee.
diteva secunde, eu parcurg rapid intreg lantul, testez starea
Reducerea spiritualitatii poate avea loc pe diteva cai:
omLllui, apoi examinez modul in care agresivitatea deformeaza
I. Amplificarea trasatLirilor de caracterjosnice.
dimpuL compar gradele de deformare, dupa care pot trage
2. Siabirea Illellloriei, aptitudinilor.
concluzii despre caracterul ~i gravitatea bolii. Dupa ce a fost
3. Debilitarea intelectului.
alcfituita, schema fUllctioneaza CLIprecizie.
4. Tulburari psihice.
in cazLiI de fata, redLicerea potentialLilui spiritual al fiicei
in fata mea stau doua femei, mama ~i fiica. Cercetez starea
are loc prin intcnnediLiI dereglarii psihicului.
fizica a mamei: dereglari serioase la sanul drept ;;i la corpul
Mil Illai uit 0 data sa vild ce este blocat la fiidi. Oho, se
uterin, curand poate i'ncepe formarea unei tumori canceroase.
produce inchiderea tuturor ceJor trei niveluri, in consecinta
Glanda mamara din dreapta indica suparari grele la adresa
~

;1

altora sau la adresa propriei persoane, a propriuJui destin. In
1 cazul dal, este yorba de propria persoana. Examinez campul
Ii
sterililate sau lipsa copiilor (In astfel de eazuri, copiii sunt lip-
siti de vitalitate). Prin urmare, starea psihicului va continua sa
se inrauHiteasca. Mai departe e posibila moal1ea.

I karmic. Mama "este tinuta" de destinul fiicei, care este in

II pericol de moarte, in consecinta, destinul 0 "ciupe;;te" de sanul
Acum inteleg de ce poate avea mama cancer la san.
I ma adresez fiicei, care
Ii drept. Ma uit la punctele temporale ale mamci: acestea IBcep - Eu verific informatiile obtinute ~

pare sa aibil vreo treizcci de ani. Dumneavoastra aveti eopii?

Sa se deplaseze din viitor spre trecut, prill urmare, este pe cale
sa Illceapa 0 boa/a grava. Parcurg ;;irul valorilor Ul11ane;;i vad -Nu.
ca sLltletul mamei este ata;;at foarte puternic de relatii; de - Se intampla sa va confruntati eu fobii, stari obsesive,
,instabilitate psihica?
Illoralitate, principii ;;i idealuri - ;;i mai muJt; intr-o oarecare
-Du.
masLlra e ata;;8t ;;i de voillta ;;i dorillte. Cea mai puternica este
~ A yeti senzatia ca se deschide un gol in fata dllmnea-
ata;;area de spiritualitate, moralitate ;;i idealuri, adica de viitor.
voastra?
Forma de agresivitate prill care s-a ancorat ea 0 reprezinta, in
~ Da, mi se intampla.
linii mari, supararea fata de sine, fata de destin ;;i fata de
A;; putea preciza care este tabloul concret al prabu;;irii
DUlllnezeli. Telldinta se manifesta intr-o varianta amplificatii:
'3\ psihicului fiieei, momentul eand ar putea surveni moartea,

250
2S J

~i.
",.,
 .~
","u
"''':::
:;J §-;;;;.
;:::
~u
--
I:QE-<E-<-<:: ~
1
H9a
-p;:: ,.

precum ~i Jmprejurarile de producere a acesteia, acestea Jnsa

Intervine 0 pauza.
nu mai sunt esentiale. Principalul II reprezinta eforturile In-
dreptate spre propria transformare.
- Doar II iubiti - zic - numai ca IlU doriti sa recunoa~teti
lucrul acesta.
Nu demult, 0 pacienta mi-a spus:
- Dar cum sa-mi dau seama eu Insami daca. II iubesc sau
- Un an In urma am fost la dumneavoastra la consultatie ~i
nu?
dllmneavoastra mi-ati comunicat ca, peste 0 jumatate de an,
ma va tn'ida iubitul ~i ca ell trebuie sa-I iert dinainte ~i sa ma - Dadi aveti In mana 0 lentila tulbure, nu yeti vedea prin
ea nimic sau yeti vedea totul deformat. Tratati-I pe sot ca pe
reorientez nu spre principii, ci spre iubire. Pe atunci Inca ntl
copilul dumlleavoastra, doar 0 mama I~i iube~te copilul, ori-
aveam till iubit, dar, peste Inca trei luni, el m-a tradal. Datorita
cum ar fi el. Mai Intai de toate, ea II iube~te. abia apoi II critidi
dtlmneavoastra, eu am facut fata acestei Incercari.
sau II pedepse~te. Ei bine. singura lentil a curata prin care
Eu ridic din umeri:
putem vedea In mod real lumea Inconjuratoare nu estc nici
-
0 data ce a existat 0 sugestie, aceasta Iltl mai este consi- con~tiinta noastra. nici dorintele noastre, ci sentimentlll illbirii
derata 0 Incercare serioasa. lata, daca eu nu v-a~ fi spus nimic
din sutlet. Plineti-va sllfletul In ordine ~i abia pe urma decideti
~i dumneavoastra ati fi depa.'?it aceastii situatie, pastrandu-va
daea divortati sau nu.
iubirea, atunci aceasta ar fi fost. Intr-adeviir. 0 Incercare ~i 0
victorie.
Le privesc din nou eu luare aminte pe paeientele din fata
Ma uit la femeile din fata mea ~i Imi amintesc de 0
mea. Mai Inainte. eu le-a~ fi povestit tot ce descriu aCUI11,iar
pacienta: viid ca, In adancul sufletlilui, I~i iube~te satul ~i ca
ele ar fi dat afirmativ din cap l11ulta vreme, tara a Intelege
divortul Ii poate aduce, In cel mai bun caz, 0 boala grea, Insa
macaI' ceva. Ell le-a~ fi explicat iar ~i iar. pentru ca aceasta sa
ambitiile Ii Impaienjenesc ochii.
Ii se Intipareasea In memorie, astfel Ineat ele sa-~i poaHi
- Bine - zice ea - Inteleg ca Injosirile ~i supararile din indrepta eforturile spre propria transformare. Apoi am Inteles
pmiea sotului ma vindeca, accept acest lucru, totu~i voi
ca pUllctlll forte al sistemului meu II reprezinta Intelegerea
divoqa. Se poate sa procedez a~a?
4nor lucruri ascunsemailnainte.adica modificarile se produc
-Sigur ca se poate - raspund - In acest caz Insa pregatiti-va prin intermediul Illcrului activ al con~tiilltei, Insa, pentrll a
sa va confnmtati Cll mari probleme de sanatate.
ajunge la sentimentul iubirii, trebuie sa renunti pentru un timp
- Nu mai Inteleg nimic - se sllpara doamna. Doar sunt gata
~i la cOI1~tiinta. s-o padisc~ti. Astfel, punctele forte ale sis-
sa accept Injosirile. numai ca ntl vreau sa traiesc cu sotlll meu!
temuilli meu devin punctele lui slabc. Prin urmare, sistemul
- Binc - continlill eu - ascultati aceasta fraza: ,.SUllt gata
meu, dezvoltandu-se. trebllie sa rellunte la sine. adica sa puna
de competitii. dar Illl ma voi antrena".
"\ cOIl~tiinta, logica pe planul doi. in practica. accasta Inseamna

252 1{ 253
~
:?:/
iii.
 .!:-;
","u
1
ca ~i modeleJe me Ie trebuic sa contina mai l11ulte sentimente
dedit ganduri.
Olllul se vindeca mai intai prin schimbarea sentimentelor,
apoi prin modificarea gandurilor. Apropo. nu dcmult mi-am
dat seallla de lucrul acesta 0 data in plus! 0 ora intreaga i-am
tot explicat Llnui Ulnar venit la consliitatie care este sensu I
probJemei ~i CUIllar trebui el sa procedeze. Zadarnic, efeetul a
fost egal eu zero. Atllnei am inteles.
- Cunoa~terea lumii are lac mai intai prill intermediul
sentimentelor. apoi prill intermediul gandurilor - i-am SpliS -
aculll dumneavoastra nu il1telegeti. deoareee sentimentele
dumllcavoastrii nu sunt pregatite pentru aceasta. incepeti prill a
va pocai. rugati-va, ~i. peste 0 vreme, dadi vom incepe sa co-
municam, yeti ti in stare sa ma intelegeti.
$i iata ca vad acum ill fata mea 0 mama, care se indreapta
spre 0 boala grava, ~i 0 fiica ee poate muri in lIrmatorii doi ani.
Inainte de accasta insa se va produce ~i descompullerea lenta a
structurilor spirituale. Ell Ie pot spune ca s-au cramponat de
contactul eu viitorul. de absolutizarea valorilor lImalle etc., iar
ele i~i vor incorda toata eOIl~tiil1ta pentru a ma intelege ~i
aproape toate tortele lor se VOl'consuma ill acest seop. Nu, a~a
IlU merge. e nevoie de altccva ~i, pe masura ce ele Illli impar-
ta~esc problemclc lor. se ive~te trcptat ~i solutia. imi ridic
mainile eu palmele indreptate sprc cle.
, - Gata, de ajuns - zic. Va rog. ascultati-Illa. Pentru a fi
fcricit $i sanatos, omul trebllie sa traiasca, mai intai, pentru
iubirea de DumnezclI. ~i abia apoi pentru toate celelalte valori
umane. Dumncavoastra ati trait pentru moralitate. onestitate.
principii, idealuri. ~i nu pentru iubirca de Dumnezeu. ele au
254
3.. - ~
1=..:.:ii
i:Q.-q-..c
--
~
H91l
f.
4..
fast pentru dUl11neavoastra l11ai importante decat iubirea.
Atullci cando pentru vindecarea dumneavoastra, aveati parte de
certuri, tradari ~i suparari, dumneavoastra va salvati nu iubi-
rea, ci principii Ie ~i idealurile. Mergeti ~i cereti iertare pentru
aceasta, adresandu-va \ui Dumnezeu.
Peste un ceas, cand ele intra din nou in camera ~i iau loc III
fata mea. tablou\ pc care il vad e deja abso\ut diferit. Acum,
fiica va trai, de~i va mai avea un timp oarecare probleme
psihice. Le explic cum sa faca sentimentul iubirii independent
de valorile umane. ~i, In acela~i timp. vad cum se produce 0
allleliorare interioara.
Mai tarziu. analizand zeei de cazuri ale Ullor pacienti care
depuneau etol1uri sa se schimbe pe sine, am observat 0
particularitate Illspaimantatoare. S-ar zice ca la baza tuturor
valorilor stau dorintele, prill urmare, pe masura ce omul I~i da
osteneala, ata~area de vointa, dorillta, viata trebuie sa dispara
ultima, dar, din cine ~tie ee motive, tabloul care rezulta era
Intrucatva diferit. Cea mai stabila ~i mai greu de Illvins s-a do-
vedit, nu se ~tie de ce, ata~area de moralitate, echitate. idealuri,
spiritualitate.
La Incepllt, eu l1-am aeordat acestui fapt 0 importan1a
, deosebita. Dar iata ca Il11irevine In minte un caz complicat.
Un tanar a cazut In patima betiei, este chinuit mereu de
fobii ~i co~maruri. Dupa prima ~edinta, energetica lui s.a echi-
librat. iar ata~area de propriul eRo, adiea de viata, dorinta,
vointa, a fost practic inlaturata. NlImai un parametru ramimea
stabil- contactul eu viitorul. adica 1110rala,principiilc, ctica ~i
idealurile. Toti parametrii illtrasera. practic. in norma. dar
255
 .!:-; --
","u

:.~
l .""
~~~f ~

HIILl
E5!

~."...

starea till1arului l1l1se schimbase. Nu se ~tie de ce, "se ridicau

Cativa ani in Ufma eram in relatii amicale cu 0 doamna. Un
[a suprafata" mcreu programe de dispret, ingamfare, aroganta
eunoscut de-al ei era pompier in New York. EI mi-a comunical
fata de oameni. EI indeplinea con~tiincios tot ce-i spuneam, 0 informatie foarte curioasa. S-a dovedit ca, printre incendiile
dar situatia nu se schimba. Ceva il tinea foarte stdins. ~i nemotivate din raza New York-ului, pe primul loc se situeaza
iaHi-ma incepand din nOli investigatiile pentru a afla de unde
cele ai caror autori au fost tineri din familii evreie~ti ortodoxe,
are el dorinta atat de puternica de a-i dispretui ~i de a-i injosi
in care sunt respectate foarte riguros toate canoanele rehgi-
pc oameni. Aceasta ii vine din viata anterioara. Omul asta a
oase. Prin urmare, trebuie sa traie~ti, in primul rand, nu pcntru
trait pc teritoriul Chinei de Vest, unde i-a dispretuit pe oamenii
principii ~i idealuri, ~i nici macar pentru poruncile lui
de alte crcdinte, pc oamenii ale caror moralii ~i mod de viata Dumnezeu, ci pentm iubirea de Dumnezeu. Cn dit mai puter-
erau diferite de morala ~i modul de viata ale grupului din care
niea este orientarea olllului spre acumularea iubirii fata de
fliCCHparte el insl1~i. Atunci am priceput: ego-ul lui personal
DUlllnezeu, eu atat mai putin este ellegat de precepte, idealuri
este Inch is, dar el are 0 enorma ata~are de eu-l coleetiv.
~i principii.
Noi suntem in legiitura eu eu-I eoleetiv prin intermediul
unei ample conceptii despre etidi, moralitate, idealuri. £u-I
Ei bine. indata ec tanarul s-a adresat lui Dumnezeu ~i I-a
nostru personal se distruge, dar eu-I colectiv continua sa
ccrut iertare pentru faptul ea a socotit etica ~i morala colectiva
tr:'iiascii. De aceea, in oriee soeietate, respectarea moralei mai presus decat iubirea de Dumnezeu ~i a facut din ele un
publice ~i a legilor etice era socotita mai presus dedit viata, cu seop in sine, ea a inceput sa-i dispretuiasca ~i sa-i condamne
alte cuvinte. valorile con~tiintei colective sunt intotdeauna mai pe cei straini de ele. fobiile ~i starea depresiva i-au dispfuut ~i
presus dedit orice alte valori ale con~tiintei individuale. Din
Illi ~i-au mai facut aparitia.
aceast:'i cauza, ispita de a considera etica .'?i morala colectiva
superioare iubirii este foarte mare. ~i aceasta a dus adesea la 0
situatie paradoxala. De plid:'i, avem doi oameni. Unul dintre ei
este preocupat de principiile moralitatii lImane .'?ide poruncile
lui Dumnezcu. iar celalalt traie~te pentru iubire, de aceea
incalca uileori atat poruncile lui DumnezclI, cat ~i morala
umana. Fiul primului dintre ei ajunge un criminal. iar fiul
celuilalt devine un om bun ~i cumsecade. Dacii ignori acest
mecanism, este imposibil sa explici de ce fiul unui om virtuos
~i cumsecade ajunge un criminal.

256

I
 .-=m
Qu
\ H9/.l
F".:..~
SI KACIAELIAN
- Vreti sa vedeti 0 a~ezare a omului primitiv, veche de
aproximativ noua mii de ani? in plus, acolo s-au pastrat picturi
rupestre - m-au intrebat ni~te cllno~tinte de-ale mele cand ma
aflam la Habarovsk27. Aceasta propllnere mi-a trezit intereslll
I imbolnavi, iar, pelltrll till ora~, lucrul aeesta poate insemlla
~i, fire~te. am acceptat. A doua zi. ei au venit sa ma ia cu
I ma~ina de la hotel ~i ne-am indreptat spre locul a~ezarii, pana
Ia care aveam de mers, de-a lungul Amurulu?;:, cale de un ceas
~i jllmatate in amonte. Era ill luna septembrie. TimpuI era
minunat. Dill cand in cand, prin fata noastra treceall in fuga
sau in zbor fazalli. Zilla era insorita. M-am gandit ca am putea
da 0 raita pe la pescari sa cllmparam pe~te, cu atat mai mult cu
cat, in septembrie, somonii urca in sllsul raului ca sa depuna
icreIe. incepe sarbatoarea. imi amilltesc cum, in vara aceluia!1i
an, un localnic mi-a zis:
17
Habarovsk - ora~ in Federatia Rusa, port pe raul Amur. Centru
industrial ~i cultural.
~H
Amur (chin. Hei/o//x JiallX) - fluviu in nord-estul Asiei, se varsa
in Occanul Pacific (MarcH Oholsk). Cursul lui mijlociu constituie
gran ita dintre Federa!ia Rusa ~i China.
258
P..1i,
aI~~.E
t:
~ ~
-
- Sa vii in septembrie, ca.nd e vremea bataii pe!1telui,uite
atunci ai sa vezi 0 adevi'ir.qUi bogatie.
Vroiam sa-I sun peste cateva zile, ca sa ie~im Cll Ilintrea pe
rau !1i sa ma bucllr de tot farmecul pescuitului. Era 0 zi fru-
moasa ~i sufletul meu era pi in de impacare, ceva insa Ilu-mi
permitea sa ma relaxez Cll totul ~i sa uit de toate. Am inceput
sa-rni analizez starea ~i mi-arn arnintit: Vladivostokll(~9.
inainte de a veni la Habarovsk, am tinut 0 conferinta la
Vladivostok. Auditoriul era cel obi!?nuit, totul decurgea con-
form planului. Dar, atunci dind am cercetat agresivitatea sub-
cOIl~tientaa eelor din sala, am suspinat in sinea mea - 400 de
ullitati. Callza - ata~area de viitor. in plus, viitorlll era inchis in
proportie de 80-95%. Un om eu astfel de parametri se poate
catastrota ecologica. prabu~ire eeonomidi, epidemii etc. Cu
alte cllvinte, daca sitllatia aceasta se va melltine !1iviitorul va
ineepe sa se inchida intr-o proportie care sa depa~easea 100%,
Vladivostokul se poate confrunta eu mari probleme. In decursul
conferilltei, am cercetat de la distanta regiunile Extremului
Orient.
Linia "Kamceatka-\O- Japollia" prezellta Pllterniee deformari
.de camp. Dupa toate probabilitatile, acesta era un raion al unor
posibile catastrofe ~i cataelisme. Am tinut de m.uhe ori eonfe-
rinte in diverse ora~e. nicaieri Insa agresivitatea subcon~tienta
1<)
Vladivostok - ora~ in Federatia Rusa, in Extremul Orient, port la
Marca Japonici.
'£,
f
JO . .
#:
,
Kamceatka - peninsula in nord-estul partii asiatice a Federatlel
"
~
' Ruse, margin ita. de Oceanul Pacific. Marea Bering ~i Marea Ohotsk.
Regiune cu ghetarL vulcani, gheizere. izvoare terrnale.
~
't
259
 ~
~u pe; ~~1
~E-E-1::
~ ~---=
u
-
1
H9J.l

camp din Extremul Orient. Din cine ~tie ce motive, ata~area de

nu depa~ea 200 de unitati. Ce-i drept, a existat 0 exceptie:
spiritualitate ~i viitor a cleven it, in uhimul timp, cea mai peri-
ora~u] Neriungri-". unde erau 250 de uilitiiti de agresivit~te
culoasa. Dar de ce tocmai Extremul Orient? Ce anume deter-
subcon~tienta. Un ora~ Ill! prea prosper. Dar. mai mult de 400
minil cauza? Mil ridic palla la planul subtil ~i caut, pe Pamant
de uniHiti, era ceva de neinteles! Pe atullci inca Ill! 1?tiam di la
sau In afara lui, locul care provoaca aceasta situatie periculoa-
Haharovsk voi vedea acela~i tablal!, ceea ce va indica 0 Jipsa
sa. ~i 11gasesc. Tibet. Himalaya. Treptat. totul Imi devine clar.
de bUllastare destu\ de extinsa. Oar eu nici IlU banuiam macar
Regiunea care se intinde ca 0 fa~ie Ingusta de la Kamceatka
di., peste vreodoua IUlli, cand voi ajunge la Chicago, agre-
pana la Japonia este puternic coneetahi la Tibet, Himalaya - la
sivitatea sllbcon~tienta a auditoriu\ui la conferinta mea va fi la
viitor. Nivelul spiritual al omenirii a creseut considerabil in ul-
fel. Prin urmare, se poate vorbi de un proces periculos la scara
timii zece ani; spiritualitatea, intelectul se dezvolta mai actiy,
intregii Terre. Dadi acesta se va accelera sau i~i va melltine
datoritil forme lor colective de comunicare, iar relatiile dintre
ritmul, va fi diu.
popoare ~i state s-au intensificat simtitor pe tot Pamantul.
La Vladivostok, in timpul conferintei, In-au trecut fiori. imi
Fiilldca a erescut nivelul spiritual, ata~area de el a deyenit
venise un galld l1ea~teptat: ,.~i daca 0 agresivitate atat de
mai periculoasa. In mod corespunz3tor, a scazut bunastarea In
sporita este daar in subcon~tientul celor care au citit cartile
zonele de contact sporit cu yiitorul. Din ma~ina In care ma
me Ie? In acest caz, pot pune capat, daca Illi zilelor me Ie,
aflam, priveam drumul care ne alerga in Intampinare. Ce dez-
cercetarilor mele cu siguranta". I-am rugat sa ridice mana pe
nod amant va avea situatia aceasta? Un cataclism, 0 prabu~ire
cei care nl! citisera deloc dirtile me Ie ~i vellisera pelltru prima
economica sau nu se vor mai na~te copii? Dar, poate, e posibil
oara la 0 cOllferinta de-a mea. Apoi i-am testat ca pe un grup
sa reu~im cumva sa aducem situatia la un echilibru? Ma~ina ne
unitar. Situatia acestor oameni s-a dovedit a fi ~i mai proasta.
ducea tot mai departe. "Pierderile eele mai groaznice sunt eele
Am inteles atullci di Imi pot continua cercetarile. Imensa
pe care nll Ie observam - m-am gandit. Carnca omenirii moare
agres~vitate din subcon~tientul salii era provocatii de aha ca-
~i se desprinde in bucati. Omenirea InSa, ca ~i pana acum, este
uza. Intrucat in a treia mea carte ramasese desehisa tema
aplecata asupra problemelor imediate. Uneori, ceea ce se
viitorului, aceasta IlU Ie-a permis muhora dintre cei care-mi
intampla seamana Cll 0 agonie: mainile, picioarele zvacnesc
citisera toate cele trei dirti sa se echilibreze complet. Situatia
convulsiv, spatele se arcuie~te, ochii se dal! peste cap, capul
care se crease depil~ea limitele celor trei carti scrise de mille .
. " tremura, ~i toate acestea functioneaza separat ~i Ill! sunt de lac
In cartea a treia abia incepusem sa sondez aceasta tema.
legate intre ele. Este un simptolll periculos. in ullimu\ timp,
Am Incercat sa stabilesc cauzele deformarilor periculoase de
savantii nici macar nu pot gasi callza pieirii subite a unor mari
grupuri de animale ~i a padurilor".
\I
Ne.riungri - ora;; in Federatia Rusa, in sudul republicii autonome
,~~
lakutla. ,'.
26]
260
 -s-I -
""u ~e ~-
l
c~"ii. "''''''''
~f-~,g

,,'.
~"'-,
---- C~
~

.-'I Hsa
P'

Noi nu avem un mecanism de evaluare a situatiei la scara

hotaniri colective ~i sa fie facute propuneri ~i recomandari
intregii omeniri. Oeoarece omenirea nu este con~tienta de
unor diverse tari. Oar principalul este aici formarea unei
faptul ca ea este un singur organism. dadi astazi ar incepe sa
con§tiinte care sa reuneasca intreaga ornenire, a unei con~tiinte
moara, ea n-ar intelege ~i n-3r simti lucrul acesta. Fiecare stat
care sa-i penn ita organismului care se zbate convulsiv sa se
se crede centrul Pamantului ~i i-?i urmare.$te.in primul rand,
transforme dintr-un organism rnuribund in unul. fie ~i bolnav,
propriile sale interese. Oadi nava este trainica ~i nu e furtuna,
dar pe cale de insanato§ire.
fiecare pasagersc poate gandi la sine ~i aceasta nu-i provoac3
Daca totul e atat de simplu, de ce nu se creeaza 0 gandi-
navei nici 0 dauna. Oaca insa se produce un accident !;Iicorabia
re colectiva, de vreme ce totul pe Pamant incepe sa moara?
capMa 0 spartura, pasagerii trebuie sa elaboreze 0 gandire
Fiindca omenirea a luat deja cuno~tinta de gandirea colectiva
colectiv3. Daca ei IlU vor fi in stare sa impinga pe planul al
prill intermediul fascismului ~i al socialisrnului. Atunci cand 0-
doilea interesele personale ~i chiar problema supravietuirii
mul vrea sa restructureze lumea inconjuratoare, orientandu-se,
personaIe, se vor declan~a procese incontrolabile. cand totul va
in primul rand, spre idealuri, scopuri ~i principii, ~i nu spre
lucra nu pentru salvare, ci pentro autodistrugere. Oar, cand
sentimentul iubirii, aceasta are un star~it tragic. Pe langa
naufragiaza 0 corabie, principii Ie de supravictuire sunt cunos-
aceasta, gandirea colectiva are urmatoarea particularitate: ea 0
cute: mai intai de toate - salvareafemeilor ~i a copiilor, exe-
inabu~a pe cea individuala. Prin urmare. accelltul pus doar pe
cutarea neconditionaHi a ordinelor capitanului ~i ale grupului
gandirea colectiva ~i un sistem incorect al valorilor in
de comanda. Capitanul trebuie sa detina informatii complete
momentlll forl11ariiacesteia pot duce, mai apoi, la consecinte
despre tot ce se intampla pe corabie. Stabilirea gradului de
periculoase. Pentru ca gandirea individuala ~i cea colectiva sa
pericol al evenimentelor. aprecierea corecta a sitllatiei, preclltn
convietuiasca pa~l1icin cadrul uneia §i aceleia~i conceptii, este
~i decizia care se impllnc trebuiesc lasate in seama celui l11ai
necesar sa se uneasca materialisl11ul ~i idealismul, ~tiinta ~i
competcnt ~i mai instruit 0111.Pe nava, un astfel de am trebllie
religia. Inaltarea deasupra spirituallilui ~i a l11aterialului este
sa fie capitanul.
posibila prill iubirea de Oumnezeu, pe care sufletul trebuie s-o
La scara omcnirii, care se apropie de 0 situatie critica. un
contina intr-o cantitate inuit mai mare dedit inaillte. Cu cat
astfel de rol ar fi pututjllca centre Ie ~i comisiile internationale.
mai repede va fi parcurs acest drum de fiecare om, popor, stat
ale caror prerogative ar fi putut fi reglementate printr-ull acord
~i de Intreaga omen ire, ell atat mai putine morti, Ilenorociri,
intre principalele tari din lume. Nu numai colectarea -?ianaJiza
cataclisme ~i razboaie se vor produce pe Pam ant In viitorul
informatiilor, ci ~i pronosticarea evenimentelor viitoare ar fi
apropiat.
perm is ca, in astfel de centre ~i comisii. sa fie elaborate
"Ce este iubirea de Oumnezeu?" - imi amintesc iar intre.
barea pe care mi-a pus-o un pacient. Oumllezeu este iubirea

262
263
 ~
~u 01 ~§~
'P-
PQI-I-..<:: u
~-
~~-
1 ~H9/.l
~~

care nu depinde de nimie, prin urmare, eu dit mai independent
este sentimentul iubirii din sufletul dumneavoastra in raport ell
amariiciunile, neeazurile, supiiriirile ~i nenorocirile vietii, cu
atat mai aproape sunteti de Dumnezeu. Dadi, mai intai de
toate, iubiti lumea ineonjuratoare ~i abia mai apoi 0 apreeiatL
acesta este inca un pas spre Dumnezeu. Trebuie sa aveti fata
de Ilime atitudinea pe care 0 aveti fatA de proprilll
durnneavoastra copil: in primul rand iI iubitL apoi il mustrati,
iI pedepsiti, il tratati Cll asprime. Dadi s-a creat a~a 0 situatie
cand vi s-au priibu~it destinul ~i dorintele, ideallirile, speran-
(elc ~i cele mai sfinte senti mente umane, iar dumneavoastra nu
va ciilcati in picioare, nu va dispretuiti, nu ucideti iubirea din
sutletul dumneavoastrii, intelegand ca DUlTInezeu nu pedep-
se~te nieiodata, ci doar contribuie la sporirea iubirii din suflet
- acesta este inca un pas spre EI.
Eu continuam sa meditez ~i sa privesc drumul care pleca lin
spre deparUiri. Mergeam deja de mai bine de 0 ora ~i peste
putin, trebuia sa ajungem la 0 riispantie. de unde 5-0 luiim pe
un drum de tara. la stanga, spre Amur, pe al carui mal se atlau
urmele a~eziirii omului primitiv. in scurt timp am vazut locul
unde trebuia sa cotim. ill vreme ce mergealll pe pietri~, tot Illai
aproape de Amur, eu am incercat sa inteleg ~i sa simt pentru ce
ciopleau oaillenii primitivi imagini pe stanci? Doar este 0
munca grea ~i migaloasa, oare 0 faceau numai din dragoste
pentru arta? Daca este yorba de magie, atunci ill ce mod ac-
tiona aceasta? iti sta milltea ill loc: am sa vin foarte cllrand in
contact CLI gandirea unor oameni care au trait cu zece mii de
ani in Llrma. La ce se gandeau ei atunci? Cum Ie apiirea lumea
inconjurMoare? Cum era timpul in care au triiit ei?
r ,-
I,
Mai apoi, voi avea un camp larg pentru Illcditatie. Am
observat 0 particularitate interesanta: ill biserici. densitatea
timpului este mai mare dedit ill alte locuri. Intnind aeola, omul
i:;d schimba caracteristicile temporale. Uneori, aceasta compri-
marc a timpului devine vizibila ~i pe plan fizic.
~ Atunci dind am incepllt sa triiiesc in conformitate ell
sistellllli dUlllneavoastra - mi-a povestit un pacient - ell 3m
observat ca timplil sllferii schimbari ciudate. Imaginati-va situ-
atia urmatoare: ca sa ies din casa ~i sa ajung cu metroul pana la
tren, am nevoie de 0 ora ~i jUlllatate. les din easa, verific ora
exaetii la eativa trecatori, ceasurile lor indica aceea~i ora ea ~i
ceasul Illeu. Pana la plecarea trenului Illai ramane 0 jumatatc
de ora, Illimai ea eu am de mers Cll metrolll cam 0 ora. Cobor
in metrou, ure in vagon ~i, ill momelltul cand sunt aproape de
tren, ceasul meu ~i ceasul dill gara arata ca am petrecut In
metrou eincisprezeee minute. Nu pot explica acest lucru.
- Oar e ceva simplll - zic - Cll cat este Illai Illulta iubire.
Cll ata! mai mare este dellsitatea tilllPului. in legatura Cli
aceasta, pot fi semnalate cele mai diverse efeete.
In timp ce meditam. peisajul
din apropierea drumului a
inceput sa se schimbe. Pad urea s-a dat la a parte ~i drept
inaillte a sclipit suprafata azurie a Amurului. Am ajuns la lIn
Exista cateva variante de interpretare
sat nanai'2 IlU prea mare.
a denumirii acestui sat. a localnidi a spus ca traducerea
coreeta a cllvantului "Sikaciaelian" este, probabil. "aflare",
_,2
Nanai popor putin nUll1eros (eca 10 000 de persoane, potrivit
-
unui reeensamant
din 1977) din tinutuJ Habarovsk, vorbitor al unul
idiom care face parte din familia de limhi tungusn-manciuricnc.

264 ~i
265
t

.\~
 .~
QU
'" ~
.. 'it
i:Of-o~.E ~
u
-
1
.::e.....-
HII/.l

I' "cunoa~tere". Aici a fast, mai demult, locul in care se oficiau

ritualurile magice prin intermediul carora aborigenii aflau
- Adicii se dovede~te di aceste figurine au 0 selllnificatie?
- a intrebat invatatoarea. interesata.
informatii legate de viitor. Grupul nostrll a fost intampinat Cll - Desigur.
amabilitate de 0 doamna, care s-a dovedit a fi invatatoarea din Apropo, influenta acestei figurine se aseamanii cu influenta
partea locului. Ea ne-a condus la un muzeu etnografic nu prea exercitaUi de tablourile lui VrubeI-1.1. Acest pictor a avut 0
mare. care se afla in cladirea ~colii,~i ne-a aratat obiectele des- enorma ata~are de perfeqiune, aptitudini. spiritualitate $i idea-
coperite in timpul sapiiturilor. luri. Astfel de cramponari au ca rezultat 0 trufie enorma, ceea
- lata figurinele cu care ~amanii ii lecuiau pe oameni - a ce numim "diavolism", iar tablourile pictorului erau un mod
spus ea. Daca un om se imbolnavea, venea ~amanul ~i cioplea de invingere a acestuia. Pentru aceasta, subiectul lui predilect
din lemn 0 figurina, pe care 0 punea la capataiul bolnavului, ~i I-a reprezentat "Demonul" lui Lermontoy-'4 $i, de aceea, In
omul se insanato.$ea. tablourile lui Vrubel. Demonul este cople~it de suferinta, este
- Spuneti-mi, va rog, a.$a ceva se putea intampla eu umilit ~i infnlnt. Pictorul a izbutit sa Invinga tendinta pericu-
adevarat? loasa in creatiile sale, dar n-a reu~it 5-0 biruie in sufletul sau.
II

I
- Desigur - a raspuns ea.
- in figurina aceasta, de exemplu, este codat un program
1'1
de ul11ilirea trufiei - zic. Soala era legata de ambitiile sporite
1 ale omului. $amanul a fost, in mod evident, un profesionist,
II lucra in planul subtil. Actiunea energetica, oricat de puternica
:11'
ar fi, are un efect exterior de scurta durata. Actiunea infor-
mationala este mai subtila .$imai stabila. Putea deveni ~amall
II
l1umai acel om, a! carui contact cu DUlllnezeli era la Ull nivel
superior fata de ceilalti, adiea cel care avea in suflet rezerve de
,I iubire mai mari dedit ale altar oameni. Densitatea timpului
I
cre~tea ~i el putea simti ~i vedea viitorul. dar contactul cu
.
,i:I
.1 viitorul IUI avea asupra lui 0 influenta ucigatoare, precum
asupra altora. Atunci cand II vedea pe bolnav ~i incepea sa
ciopleasca figurine. el exercita deja 0 inriurire pe plan
informational asupra bolnavului, ii modifica orientarea
interioara a subcon~tientului, iar omu! se insanato~ea.
Spiritualitatea, idealurile $i aptitudinile lui cre~teau tot mai
mult, iar iubirea ranuillea tot mai mult in urma lor. de aceea
fiul lui s-a nascut cu buza de iepure, ceea ce reprezinta a
umilire a idealurilor, spiritualitatii .$i aptitudinilor. Buza de
iepurc demonstreaza di spiritualitatea ~i aptitudinile au depa~it
cu mult rezervele de iubire. De aceea, fiul lui era de 0 trufie
enorma, care s-a manifestat prin suparari permanente la !livelul
33 Vruhcl, Mihail Alcksandrovici (I R5~1910) - piclar rus,
reprezentant de seamS. al simbolismului ~i al 111i~cariiAn nouvcau
din Rusia. Tab]nurilc lui, exprcsic a unci viziuni obscsivc asupra
lumii, reprezinta proiec!ii ale unui univers oniric, marcat de speran!e
~i angoase.
34 Lermontov, Mihai1 lurievici (1814-]841) - poet, prozator $i
dramaturg rlls. Poczia sa, rod al unei sensibiliUi!i romanticc, se
caracterizeaza printr-o elaborare formaJa rcmarcabila. Poelmll sau
DCIIIOfIllIreprezinta 0 a1egorie a spiritului superior, suprauman, care
aspira sa se integreze. prin iubire, conditiei umane obi$nuite, spre a
putea invinge singuratatea abso1uUi.

266 267
i
'I

f
 ---~
~ --
l
~u ~§~~
~E-<E-<..<:: u

o- - ~ ~ Hila
-V""-':5<&".,

subeon~tientului. Din aeeea~i eauzi'L In eele din urma, pietorul

actioneaza $i pe plan energetic. Atllnci eand primul impllls, cel
a ineeput sa fie privat de eon~tiinta sa, 0 data eu sperantele ~i
care creeaza tabloul, este alciituit din idealuri, idei, ganduri,
idealurile sale.
tabloul nl! poate trai, el moare. Ca oriee lucru de valoare, orice
- EI a fost, probabil, supus unei incereari, careia nu i-a
adevarata opera de arta incepe cu sentimentlll iubirii. abia mai
faCLItfa!a?
apoi apare ceca ce depinde de acesta ~i ceea cc noi nUl11il11
- Grice mare pictor este tentat sa puna mai mare pret pe
valori lImane" zu g ravite de artist.
imensul sau potential spiritual dedit pe iubire $i, atllnci, ii este "
trimisa 0 incercare, care, de cele mai mliite ori, se prezinta sub
!., Vizita la I11l1zellcontinua.
aspeetlll jignirii ~i tradarii venite din partea femeii iubite. Daea
- Priviti, tamburina aceasta, zurgalaii ~i imbraeamintea
nll izbllte~te sa-i faea fata, atunei fie I$i pierde familia, fie
aeeasta sunt autentice. Este Illlbraealllintea lInui ~al11all, cine-
II
copiii, fie i se intunedi mintea, fie devine homosexual. fie i~i
ili va a adus toate acestea la Illuzeul nostru. in plus, se spune ca
desfigureaza ehiplli. fie I~i pierde darul de a erea. ClI dit mai
[' acest ~alllan era 0 fellleie. Este oare adevarat? - intreaba
inalt este potentialul spiritual al pictoruilli, ell atat mai mare
invatatoarea.
este durerea pe care 0 resimte el in urma prabw;drii acestuia.
I - Da, este adevarat - dau eu afirl11ativ din cap.
Dadi, vazand talentul uria~ al eopiJuJui lor, parintii se gandese
- Se spline ea este mai bine sa nu tii in mana tamburina
numai la eariera ~i aptitudini, ei II pot ajuta sa-~i dezvolte ta-
unui $alllan, fiindca poti Illuri, a$a e?
lentul mai repede. Insa ~i rasplata pentn! aceasta va fi una pe
masura.
- Da, este 0 observatie justa - zic eu. Vazand fete uimite,
'.,' explic: "Comprimarea timpului se poate produce nu numai in
i - Spuneti-mi, va rog, toate tabJourile aqioneaza aSLIpra sutletul omuilli. ci $i in obiectele neanimate. La !livelul fizic,
I eelui care Ie prive~te? - ~i-amanifestat interesuldoamna.
I
fenolllenul acesta poate trece neobservat, In planlll subtil insa
- Toate, nLlmaiea nu In aeeea~i masura. Printre tablouri se este foarte pereeptibil. ~i procesele energetice se desfii~oara
Intalnese foarte mliite ,"de~euri", care, praetic, nu functioneaza.
I mult mai repede in astfel de obiecte. Pe Pamant exista locuri
- Dar un tablou bun poate fi deosebit de unul prost? ,
II caracterizate prill eomprimarea timpului. La ineeput, acestea
I - Foarte lI~Or. Un tablou bun i$i are propriul sau spatiu ~i
erau folosite pentru ritualuri magiee, lTlai apoi in aceste locud
timp. Oensitatea timpului lui este mllit mai mare, el este ca 0
au fost construite temple. Ei bine, atunci dind ~amanlll
fiinta vie, independenta. in plus- nu are nici a importanta ce
folose~te tambllrina, are loc 0 modificare a caracteristicilor
este reprezentat aeolo. Astfel de tablouri au acelea~i proprietati
spatiale ~i temporale subtile ale obiectului ~i toate procesele se
vindecatoare ca $i icoanele. Tablourile vindeca action and pe
accelereaza de sute de ori, atat cele pozitive, dit $i cele
plan informational. dar, strabaHind eOIl~tiinta l1oastra,
negative. Deoarece opinia oficiala Ile-a educat in spiritul unei

26~
269
 .~ar
QU ~ ~~ &
I%I~I-..<:: ~
u
-
I!!!I!!!!!!!!!
=
1 n9ll

ridicat dedit in alte locuri. insa, pentru a inrauri evenimentele

atitudini trufa~e ~i dispretuitoare fata de obiectele de cult,
viitoare cu forta pe care 0 exercita aceasta masea, contactul cu
aceasHi tendinta se afla deja in subcon~tientulnostru. lar daca
viitorul trebuia largit Illl de doua, ci de zece ori. Prin urmare,
noi 0 mentinem. atllnci cand luam in mana un asemenea
chestiunea implica ~i personalitatea celui care s-a ocupat de
obiect. de pilda. 0 tamburina. emotiile generate de aceasta ati-
'I aceasta. Am privit in timp, ea sa vad unde a loeuit acest pietor
tudine cresco pe neobservate. de sllte de ori. i~i schimba sensul
"I pana a aparea aici.
~i se convertesc intr-un program de autodistrugere. Rezultatul.
Nord-vestul muntilor Himalaya - zona Tibetului. Acum
I
in mod corespunzator, este deplorabil".
situatia devine mai clara. Un om poate sa-~i triiiasea intreaga
Am mai examinal 0 vreme oarecare relicvele din muzeu.
viata in Tibet ~i sa nu capete nid un fel de aptitudini. Daca
apoi am ie~it din cladirea ~eolii ~i am pomit spre malul
I insa el practica discipline spirituale, posibilitiitile lui sporesc in
Amurului, unde ne a~tepta 0 barca.
I
acele locuri ~i el pastreazli un contact amplifieat eu viitorul de-a
I
I
Trebuia sa parcurgem pe diu cativa kilometri pana la locul
lungul catorva vieti. Eu priveam cum pornesc in spiralii de la
in care se aflau desenele rupestre.
Himalaya zonele de contact sporit eu viilorul. Oamenjj prac-
! tiea de zeci de mii de ani discipline spirituale care Ie permit sa
Uinga barca ne a~tepta deja stapanlll ei, ca sa ne duca la
arunce 0 privire in viitor. Lucrul aeesta era necesar pentru
III acel loc. Am urcat ~i barca parni lin de-a lungul maluilli
supravietuirea neamului. Oestinul ii impingea pe purtatorii
Amurului. Trece 0 jumatate de ora ~i iata-ne aeostand la tar-
unor astfel de aptitudini spre divinatie, ~amanism ~i alte prac-
I
mul acoperit de bolovani uria~i. Pe ace~ti bolovani anume au
I fost sapate diverse imagini. Aeum unele dintre ele sunt con-
tici. Eu ~tiam ea, prin intermediul unui desen, poate fi influen-
tUfate eu creta ~i pot fi distinse mai u~or. Ne apropiem de tata sallatatea, lumea inconjurfttoare, illsa, nu ~tiu cum, nu-mi
dadusem seama ca ~i viitorul poate fi influentat. Dar intluenta
prima imagine. a masca bizara ~i enigmatica. in mod evident,
exercitata asupra prezentului prin intermediul viitorului este de
i IlU reprezilltft 0 autoritate. Dar exereita oare 0 influenta
'I sute de ori mai puternica.
magica? Pot privi in planul subtil. ca sa vad in ee seop a fost
intre timp ne-am apropiat ineet de 0 alta piatra. pe care era
1,1 ea eioplita. Dupa ce am cules informatia, destinatia ma~tii a
reprezentata 0 masea ~i mai ciudata: ni~te oehi jl1len~i bul-
devenit ma-i limpede pentru mine. Se exercita 0 actiune clara
'I bucati ~i 0 gura minuscula. invatatoarea ITI-aprivit intens, cu 0
II asupra viitorului ~i a destinului. adica, prin intermediul unui
curiozitate deloe ascunsa:
astfel de desen. era influentat un evcniment viitor. Oar, pentru
I

a dirija evenimentele viitoare, trebuie sa Ie vezi. Am cercetat - Nimeni l1-a putut explica nici maear eu aproximatie
pentru ce a fost cioplit ill piatra acest chip in relief. Dum-
energetica loclIllIi in care ne aflam. Densitatea timpului ~i
eontaetul cu viitorul erall aici la un nivel de doua ori mai neavoastra ati putea?

271
270
 ~ ~- -
.!:-,
~~-;
","U

:," -'--
""]'''~
.. ,CC-,~
l X
.f~
. ._
'
'~~
1:I:If-<E-.E u

H9il

p-

carei tamburina ~i illlbradiminte Ie examinasem la ITIliZeU ell 0

M-am concentrat ~i am Inceput sa patrund In planul subtiL
ora in urma. Am ineeput sa citese textul informatiei venite din
dar pe loc In-a cuprins 0 durere de cap care mi-a strans
partea ei:
tamplele.
- E~ti un bun ~aman, tille-o tot a~a.
- Aici e 0 adevarata ~coala de ~amani - am raspuns eu -
Din pacate, ea nu mi-a cOl11unicat nimie altceva. Mi-am dat
atllnci cand prive~ti aceaslli masca ~i Iti suspenzi activitatea
seama ca trebuie sa descifrez informatia de unul singuf.
con~tiintei, contactul Cll IUl11eade dincolo sc amplifica de vreo
- lata, aici mai este 0 masca - m-au chemat insotitorii mei
douazeci de ori. lar chipul aeesta - II arat eu cu degctul -
- ce-ar putea ea sa insemne? - m-au intrebat, aratand spre
reprezinta lIn instrument de exersare a conecUirii la sufletele
piatra.
mortilor, 0 ie~ire spre lumea eealalUi. In felul acesta, puteau fi . . n..
Spre mine privea un ehip infrico~ator cu ochii Imen~lm]Jltl.
obtinute informatii pretioase despre prietenii ~i rudele moartc.
-Aceasta nu este imaginea lInui spirit ~i nici 0 masea
lar Illasca aeeasta - am aratat eu spre un alt chip - ajllta la
rituala - am"zis. Aici se vede, mai jos de fata, ~i reprezentarea
suspendarea activitatii con~tiintei. Aici se aduna, probabil, un
stilizata a trupului, iar spiritele este 0
nu au trupuri. Aceasta
grup de initiatL care. cu ajutorul eanteeelor ~i dansurilor ritua- '.~ fiint{\ vie, insa nu una umana. In mod evident, este portretul
!:
Ie, precum ~i prin eontaetul Cll illlaginile de pe pietre, I~i indu- If unui extraterestru.
eeau 0 anulllita stare, datorita careia vedeau viitorul ~i-l puteall
dirija. Aceasta reprezenta nu numai 0 cunoa~tere a evenimcll-
- Apropo, nu departe de acest loc mai exista 0 imagine - a
spus invatatoarea - este fie 0 barca, fie 0 corabie. Se vad, de
telor viitoare, ci ~i 0 posibilitate de tratare a bolilor. Un ~al11;l1l
asemenea, ~i ni~te linii in forma de vartejuri.
annonizat sc de piasa in viitor, unde II vindeca pc bolnav, ii
Din ceea ce viid eu in planul subtil, reiese ca liniile in
~

restabilea putcrile ~i acesta se punea pc picioare Intr-o zi -

vartej amplifica aetiunea exercitata aSlIpra viitorului. Uncle
doua, Invingand cea mai grea boala. Cli cat mai grava era
sunt atrase, altele sunt respinse - am explicat eu.
boala, ell atat mai departe in viitor trebuia sa pl~ce ~amanul ~
- lata Inca 0 imagine a ulllli vartej m-au chemat
pentru a restabili sutletul boinavlllui. Daca plecarea in viitor
depa~ea posibilitatile ~amalllllui, acesta i~i pierdea ellno~tillta I, . cuno~tintele mele - accasta illsa se afla in interiorlilunei silue-
sall intra intr-o stare de amorteala totala. Plitea ehiar sa moara.
~ te care rcprezinta un eerb. De ambele parti ale eerbului se atla
dOLia imagini. Una dintre ele seaman a ell un cranill ~i este des-
de aeeea insu~irea acestei tehnici necesita mai multi ani. i;J tul de dezagrcabila, cealalta este mai armonioasa.
- Aeeasta este, probabiL piatra pe care se savar~eau sacri-
Fiindca veni yorba, In loelll acela m-am por:lenit intr-o
ficiile - a SpliS loealnica. Numai ca nimeni nll poate intelege
situatie curioasa. in planul subtil, ell am simtit alaturi prezenta
rostul acestor figuri ciudatc langa cerb.
clliva. M-am lIitat sa vad cine era. Era sufletul femeii-~aman, a

273
272
 - ,;;-;
QU
1
- ~titi ce l11is-a Intamplat odata in Crimeea? - l11i-am
amintit eu. StAteal11Il1tr-o livada, langa un cais batran, ~i
1110~u], care era gazda noastra, a spus di vrea 53-I taic, tiindea
aeesta a ineetat cu totul sa mai dea roade. I-am spus e3 voi
Incerca sa cad la invoiala Cllpomul.
II
I, M-am apropiat de el, i-am atins scoarta, am netezit-o ~i am
,
i' intrat in call1pul informational al eopaeului. POl11ula parut ea
I
raspullde prin eonsil11tamant ~i promisiunea de a da roade. in
anu] ace]a, sHipanul a cules doua caldari de caise. Ei bine,
I I
aetionand in p]anul subti!, poate fi sporit numarul animalelor,
salbatiee ~i domestiee, al pe~telui din rau. Structurile in forma
de vartej din interiorul cerbului atrag viata ~i resping moartea,
ale caror reprezentari simbolice se afla alaturi de sillleta cer~
i:'
bului. Cli alte cuvinte, ne aflam in fata lInor forme de dirijare a
1
lumii Inconjuratoare prin intermediul viitorlllui.
~tiinta 1110derna incearca aeum sa abordeze aceasta
problema, l1umai ca 0 face Intr-o maniera mult mai brutala ~i
tara 0 evaluare a cOl1seeintelor intruzillnii. Priveam spre imen-
I',
sa oglillda azurie a Amurului ~i spre ~irul de bolovani care se
'
I:
pierdeau in departare de-a lungul malului. Cu zece mii de ani
in urma, aici au locuit l1i~te oameni care, judecand dupa toate
Iii
semnele, se orientau excelent in legile naturii, iar metodele lor
de inraurire a lumii incolljuratoare reprezentau rezultatlll
I
acumu.larii unei experiente uria~e ~i al traditiilor lor. De ce s-a
I' mistllit, a disparut acest strat cultural uria~? De ce cantitatea
colosala de informatii, cu care erau in contact ace~ti oameni.
s-a dus pe apa sambetei, tara a liisa vreo urma vizibila la
generatiile actuale? Am eoborat spre mal, ne-am urcat in barcii
274
--
,,~tig.
1%1 0::
~
U
~
H9LZ
~i am pomit pe calea de illtoarcere, iar eu ma tot gandeam,
incerdind sa piitrund aceasta enigma. Apoi, treptat, a inceput
sa se contureze raspullsul.
Mai intai de toate, oamenii primitivi erall lipsiti de contac-
tlll ell alte triburi. Con~tiinta colectiva, care permite valorifica-
rea informatiilor acumulate spre binele celor multi, se forma
mai ineet. Teritoriile imense nu favorizau 0 dezvoltare rapidii a
legAturilor comerciale. $i, poate, lucrul cel mai important era
faptul ca ei incercau sa schimbe intreaga lume din jurul lor,
fara ca sa se schimbe, in acela~i timp, pe sine. Dar valorile
prineipale ale civilizatiei rezida nu in tehnologia avansata, ei
in moralitate, etidi, spiritualitate, eare-~i au sursa in iubirea
fata de Creator. intrueat insa ei erau lipsiti de eunoa~terea
cauzei unice, lumea intreaga, din punctul lor de vedere, era
fiiramitata, iar lInitatea 0 simteau doar in interiorlll lor ~i
incereau sa ajusteze dupa scopurile ~i prineipiile lor lumea in-
conjuratoare. aptitudil1ile, spiritul ~i eu-I lor. Ei au facut din
contactele cu viitorul scopullor principal. De aceea, viitorlll a
incepllt, treptat, sa se inchida pentru ei ~i, in eele din mma, s-a
inchis eu totul.
A disparut, practic, 0 cultura periferica original a, fiindca
seopul principal al oamenilor a fost nu iubirea fata de Creator,
ei aptitudinile ~i potentiallli spiritual. Priveam spre minunatele
maluri ale Amurului, care se intindeau de-a lungul raului, ~i
incercam senzatia stranie ea am vazllt ceva cunoscut deja
pentru mine - un viitor inchis.
La Vladivostok, viitorul era inchis In proportie de 60%, iar
Habarovskul prezenta lIn procentaj de 85% ~i 0 imensa
275
 ~
","u
1
agresivitate subcon~tienHi. Cu alte cuvinte, tendinta ascunsa In
subcon~ticntul oamenilor din aceasta regiune de a supune lu-
mea InconjuriHoare propriilor lor scopuri, dorinte, propriului
eu, propriilor lor planuri de viitor se apropie deja de 0 cota
periculoasa.
Eu nl! ~tiam ce se va Intampla, daca viitorul se va Inch ide.
Un Jucru era clar: situatia de aici nu este prea stralucita. Gan-
durile mele au fost Intrerupte de vocea Insotitoarei noastre:
- lata locul unde am urcat In barca, daca doriti, putem
merge mui departe, la pescari.
- Sigur ca da ~ ITI-ambucllrat eu - prietenii mi-au povestit
asta-vara ca prin partile voastre urea pe niu, tocmai pe vremea
asta, un nUlllar uria~ de somoni ~i ca se pot cum para icre de
Manciuria.
Ea a schitat ell mana un gest obosit:
- Pe~te nu-i. Amurul. e infestat.
- Cum adieli nu-i pe$te? - al11privit-o ell buimacit.
- lar a fast deversata In rau 0 mare cantitate de feIK,!.
Pe~tii se aruncau pe mal, pe alocuri tot tarmul era acoperit de
pe~te intrat In putrefactie. Pe~tele care a mai ramas miroase a
fenol. Deversarea s-a produs atunci cand keta-1:'ipornise sa-$i
depuna icrele. De aceea sOlllonii n-au mai intrat In diu, astfel
Incat nu Illai sunt nici icre, nici pe$te. Poate 0 sa gasim vreo
II
cativa la pescari.
I'
il
t~
II
Keta - pe$te teleostean inrudit cu pastravuL dar mult rt1ai mare ca
acesta. care tr5.iqte in marile din Extremul Orient ~i migreaza in
nuvii pentru reproducere. De la keta se obtin icrele de Mallciuria.
II
276
~ §i:i~
~f-<f-<.E u~
--
H9il
Am privit In jur uluit. Amurul muribund I$i purta apele la
fel de domol $i de maiestuos, atat ca nu mai avea pe$te!
Uria$cle bancuri de pe~ti, care mergeau sa-$i depuna icrele, au
fugit de apa otravita $i $i-au depus icrele In ocean. Din icrelc
acestea nu va iqi puiet niciodata. Statealll $i l11agfmdeam eli
s-a produs una dintre cele mai mari catastrofe ecologice de pe
planeHi, a fost infestat unul dintre raurile cu cele mai bogate
rezerve de pe$te din lume. in anii ce vin, In raul acesta IlU vor
mai intra pe$ti ca sa-$i depllna icrele. Insa, nici chiar ill ziarele
locale, n-am vazut macar 0 singura nota illformativa In lega-
tura cu aceasta catastrofii.
Poate ca, in plan slIbtil, salvarea va veni dinspre Rusia, pe
plan fizic insa, deocamdata, e doar "murdarie" $i moarte ~i,
daca astfel de catastrofe pot fi trecute sub tacere, atullci se
poate vorbi de unul dintre acele se.mnale de alanna, care se
aud adesea, atunci dind s-a trecut deja de punctul critic. Dar
boala grava de care sufera Rusia este 0 boala a intregii ome-
Iliri. "Cat de putin timp ne-a ramas - l11agandeam
~
~i Cll dita
nepasare petrecem l10i timpul acesta".
Am ajlllls la pescari. Nu aveau pe~te. doar navoadele
intinse pe prajini fluturall in bataia vantlilui. Cand era sa
pledim din localitate, Intr-o casa s-a gas it totll$i un borcan de
. jllmatate de litrll Cll icre de Manciuria, pe care I-am cumparat,
~ Insa aceste icre aveall un gust ciudat, ca sa nu zic neplacut.
-'" Fusese otravit nu nllmai pe$tele, ci $i icrele.
"Daca neamului omenesc ii este scris sa degenereze ~i sa
piara, lucrul acesta se va Intal11pla, $i regretele nU-$i all rostul
~
ma gandeam - dar cand vezi cum piere substanta spirituala ~1
fizica a oamenilor $i a Ilaturii inconjuratoare, ti se rupe illima".
277
 - - ,:;
Qu
1
Cineva ml-a povestit odatii patania prietenului sau, un
aviator, care fusese reformat ca inapt din punct de vedere fizic.
S-a 'intamplat urmatorul lucru. Atunci cand avionul lui de
lupta a aterizat pe pista ~i rula numai din inertie, aviatorul a
vazut deodata cum 0 camila pa~e~te pe pista de beton, taindu-i
calea. Era tarziu sa mai vireze ~i, peste doua secunde, avionul
a lovit animalu!. Mai tarziu, pilotului i s-a explicat: "Camiia
traie~te in propria ei lume ~i in propriul ei timp. Pentru ea, un
obiect care se deplaseaza cu 0 viteza arnetitoare nu e decat 0
pata neclara aflata la 0 mare distanta. Pur ~i simplu, carnila nu
are un sistem de evaluare a pericoluIui".
M-am gandit ca, acum, la orizontul omenirii au aparut
multe pete neclare ~i ca nu exista un sistem de evaluare a peri-
colului care se apropie. Consultarea statisticilor medicale ar
provoca un ~oc chiar ~i neprofesioni~tilor. In ultima vreme,
mamele nu au suficient lapte ca sa-1?ihraneasca pruncii, caci,
dupa 10-20 de zile de alaptare, el seaca. Medicii spun ca vina
0 poarta starea ecologica. Iar faptul ca, 'in ultimii 30-40 de ani,
cantitatea medie de lichid seminal a scazut la un individ de
doua ori, cat ~i faptul ca fiecare a cincea familie nu are copii,
este cauzat, tara 'indoiala, de 0 alimentatie incorecta. In
Occident, acest indice este ~i rnai descurajant. In America,
conform statisticilor, moartea cea rnai frecventa printre prunci
este moartea tara cauze aparente 'in timpul somnului. Potrivit
1
I
unor date oficiale, tot in America, fiecare al doilea copil este
II
handicapat mintal - acestui fapt nici macar nu i se cauta 0
I
'I
explicatie. ~tiinta, in esentA, se bazeaza pe reprezentari ma-
I terialiste despre lume, adica recunoa~te doar ceea ce poate fi
Ii
pipait ~i reprezinta un fapt real. Pentru carnila, avionul a
278
~~~¥
~E-E-1::
~
u
--
~
H91~
reprez~ntat un fapt real abia la cateva zeci de metri de ea. Pana
atllnci fusese doar 0 pata abstracta la orizont. Faptele insa se
produc, de multe ori, atunci cand este deja tarziu sa mai incerci
sa Ie combati. Am citit' lIndeva urmatoarea inscriptie: ,.In
fiecare zi dispare de pe fata Pamanwlui 0 specie de animale".
Eu illbesc foarte mult natura ~i sllnt un calator pasionat. Dupa
cum se vede, disparitia lInei populatii de animale sall a unei
specii se produce pe neobservate. Animalele i~i vad de treabii,
mananca, se inmultesc, lupta pentru teritoriu, 'in planul subtil
insa ele nu mai exista. Atunci cand vad animale care, in
curand, vor disparea de pe fata Pamantului, 'imi vine sa strig:
"Doar sunteti pe moarte, in cunlnd nu yeti mai fi!" Ele insa
continua sa traiasca. Le lipse~te capacitatea de a evalua
pericolul ce se apropie. Oridit ar parea de surprinzator, oa-
menii nu se deosebesc prin nimic de animaIe. Este in plina
desfa~lIrare procesul de franare a principalei functii - conti-
nuarea neamului. La scara omenirii, trei decenii Inseamna
extrem de putin. Singura comparatie care se poate face este cu
un avion ce gone~te pe pista. Procesele de franare au, de
obicei, drept rezultat oprirea. Omenirea seamana cu un echili.
brist, care a mers pe drum, apoi a pa~it pe 0 sarma subtire ~i
continua sa-~i mentinaechilibrul, dar, fiind dus pe ganduri, n-a
observat ca nu mai merge pe drum, ci pe sarma.
Sunt un optimist 1?iconsider ca omenirea va sllpravietlli.
Dar cu ce se va alege ea cand va veni ziua de maine? ~i care
.
}: va fi pretlll pe care 11 vom plati noi toti pentrll aceasta
supravietllire? "Noi" 'inseamna nu numai oamenii, ci ~i ani.
malele ~i padurile, care dispar zi de zi. "Car de simplu este sa
te salvezi ~i sa supravietllie~ti, daca ~tii cum - ma gandeam.
279
 ---~
~ -
l
~u ~ij;;'
Q:a...~..<:: u !!!!!!!!!!!I!!

H91.Z

-"'"'

Pentru a-i pastra pe Pam{mt pe oamenii, animalele ~i plantele

care dispar III fiecare zi, trebuie sa-ti pastrezi 111 fieee clipa
iubirea din suflet ~i s-o spore~ti. Numai de-ar intelege mai
repede oamenii acest lucru".
LUCRUL
CU PACIENTII

in Illcrul meu Cll pacientii Illcerc sa rezum marea diversitate

de afectiuni, situatii ~i probleme la diteva momente. La baza
unei allumite valori umane poate sta 0 alta valoare. care sa fie
de proportii mult mai mari. Astfel, cand, III cercetarile Iloastre,
ajullgem la nivellil valorilor fundamentale, adica al celor care
stau la temelia eu-Iui nostru ~i a notiunii Insa~i de "om",
deducem di celmai grell ar fi sa Invingem ata~area de dorinte,
Intrucat anume dorintele ~i sentimentele stau la baza vietii.
Daca omul reu~e~te sa-~i gaseasca pUllctul de echilibrll 111pri-
vinta acestor valori, el, III n10d sigur, va fi sanatos. Aeest lucru
mi-I confirma ~i practica, dar numai \a Inceput. Apoi a ie~it la
f suprafata un amanllnt alarmant: ata~area de dorinte disparea,
,j
Insa ata~area de moralitate, principii, idealuri ~i spiritualitate
"
IlU se lasa inliiturata in nici un fel. Se contura 0 situatie
ciudata: veriga intennediara se dovedea a fi mai imp<H1anta
dedit cea primara! Piirea ciudat ~i lipsit de logica. Reie~ea ca

1S1
 ~ t:
-~-
l
QU CI<:~~~
:5
"''"''"'..

t.
H9a

echilibrarea este mai importanta decat viata ~i dorintele. Reviid sale, ceea ce ar aduce Cll sine prabll~irea structurilor de baza

din nOli anumite situatii, Ie confrunt ~i callt intuitiv solutia. ale con~tiintei. TOtll;;i, acest lucru poate fi suportat ;;i s-a do-

Ciici, ce se intfunpla: l110arteain numele neabdidirii de la mo- vedit ea multi oameni au fost in stare sa treaca ;;i peste asta.

ralitate ~i principii este un fenomen destul de raspandit, mai Exista insa ceva ce sta in puterea nu prea multer oameni. Este
yorba de prabu;;irea idealurilor general-umane, a eticii ;;i a
l11ult chiar, ea nu este vazllta ca ceva patologic, dimpotriva, 0
astfel de moarte treze~te un sentiment de admiratie ~i respect. 11l0ralitatii eOl11une tuturor oamenilor. Cum se explica aeeasta

Trebuie deci sa confrunt in cOlltinuare faptele ~i sa analizez situatie?

totul din nou. a con;;tiinta evoluata se dovede~te a fi intotdeauna un

Ii produs al activitatii colective, ;;i anllme al relatiilor interperso-
Pentru un animal, a renullta la viata in l1lunele moralitatii,
nale. lar con~tiinta colectiva nl! poate exista in afara normelor
eticii ~i idealurilor este Ull fapt ie;;it din comun, unic, pe cand
de drept moral, care reglementeazli nivellil relatiilor interuma-
I! in IUl11eaoamenilor lucrurile stau mai degraba invers. Notiuni
ne. Prin urmare, 0 etica ;;i 0 morala evoluate determina nivellil
cum sunt "aptitudine", "intelect" ~i cele care stall la baza lor,
dezvolHirii eon~tiilltei, a intelectului ;;i a aptitudinilor fiecarui
adica "spiritualitate", "noblete", "l11oralitate" ~i "ideal", toate,
individ. Gradul de evolutie a eticii ;;i moralei este determinat
luate impreuna, ceea ce numim noi "con~tiinta".
alciituiesc
de cantitatea de illbire pe care 0 contino Morala ~i etica sunt de
Tocmai con~tiinta evoluata, ~i Ill! dorintele ;;i vointa, inerente
neconceput tara iubire. Prin intermedilll normelor, moralei ~i
vietii, 11deosebesc, in primul rand, pe om de animal, ceea ce
eticii comune tllturor oamenilor ~i al preceptelor inscrise in
1/
ne duce la concluzia ca exista doua sisteme de valori umane:
cartile sfinte, fiecare dintre noi are acces la treptele sliperioare
una care-I identifica pe om ca fiinta vie ~i alta care-l caracteri-
ale con~tiintei. Astfel apare con~tiinta colectiva, care lInifica
zeaza ca fiinta rationaUi. Intrucat intelectul, aptitudinile, gan-
grllpurile de oameni, popoarele ~i, 1l1tr-o anumiHi masllra,
direa au la baza radacini etice ~i morale, reiese di respectarea
statele ;;i intreaga omen ire. Acea cantitate de illbire, care va
preceptelor morale se dovede~te a fi deseori mai importanta
lua na~tere in sufletul fiedirui om intr-lin viitor apropiat, va
decat conservarea vietii. In continuare, nu voi obosi cititorul
permite crearea noului cod de etica, 1110rala ~i con;;tiinta
ell detalii ;;i exemple concrete, referitoare la cerceti'irile mele.
colectiva, care va face posibila unificarea intregii ol11eniri.
Voi pastra doar canavaua acestor cautari.
I Conectandu-se la subcon;;tientul unificat al omenirii. fiecare
ContinuandlHlli munca de confruntare ~i analiza, am ajuns
individ i~i va putea asigura un nivel al propriilor posibilitati,
la 0 alta conc1uzie foarte importanta. lata cum se prezintii aici
care va depa:;;i de sute de ori llivelul actual. AsHizi omenirea se
situatia: omul este in stare sa accepte calcarea in picioare ~i
atla in pragul definitivarii con:;;tiintei colective la scara
profanarea multoI' valori. dar ii va fi deosebit de greu sa
planetara. Aceasta nOlla valoare umana Ie depa~e~te de sute de
accepte e~ecul propriei moralitati, al principiilor ~i idealurilor
:1,
2X2
, 2~3

l
 --~---:=;
-

6u "'-.;; t:
c, -~-
l
~!3~ E-
~E-f-..<:: C

-V~".;:...''; ,..,--- -.
H9a
"'."~
",..

ori pe cele existellte pana acum, deci tentatia de a 0 pune mai
presus de iubire este imensa. Consecintele sunt, cum ~i era de
a~teptat, deplorabile.
Tradudind toate acestea intr-un limbaj mai simplu, yom
spune ca omul care traie~te exclusiv cu preceptele Divine, Insa
aceste precepte nu pornesc de la iubirea de Dumnezeu ca
valoare suprema ~i fericire suprema, acest om, a~adar, va fi
atras spre diavolism. Din aceasta cauza, potentialul lui spiri-
tual nu va inceta sa creasea, Insa procesele de degradare, mai
devreme sau mai tarziu, vor avea ca~tig de cauza. RezuItatuI
este un fel de "sfant", In care, tot mai mult, se mallifesta
diavolismul. Omul care nu a fost In stare sa suporte lovitura
data propriilor valori morale supreme ~i care a dat dovada de
agresivitate fata de lumea inconjurAtoare, fata de societate ~i
fatii de sine, IlUse va putea bucura de valorile noii con~tiinte
comune Intregii omeniri. Cel sarac cu duhul va suporta mai
u~or 0 astfel de lovitura. De aceea, individul ticalos, nemernic
sau imoral reu~e~te mai Iesne, In aeeasta epoca de pregatire a
oamenilor pentru 0 con~tiinta eolectiva, sa mentina iubirea In
sutlet, dedit eel ee este orientat riguros spre moralitate,
sexliaHi s-a srar~it Cll SIDA, deci Illl se mai poate cauta
salvarea ~i supravietllirea In simpla abdicare de la formele
superioare de morala. Este perm is doar sa Ie Invingem, sa ne
ridicam deasupra lor, iar pentru aeeasta e nevoie, mai intai de
toate, sa Intelegcm ~i sa simJim ca nll putcm face din ele un
scop suprem ~i 0 fericire suprema.
Pacientei care ~ede In fata mea Ii spun, privind-o in ochi:
«lllcercati sa va rugati In felul urmator: "Doamne, in numele
iubirii de Tine, sunt gata sa renunt la onestitate, corectitudine,
la moralitate ~i idealuri, la spiritllalitate ~i dreptate, la ratillne
~i aptitudini, la con~tiinta, dorinte ~i la viatii".»)$i mai adaug:
"Iubirea tara moralitate poate exista, pe dind moralitatea tara
iubire - nu".
Nu ma oprese din lucrul meu cu pacienrii. Ca individ,
inevitabil, voi parasi Il1tr-o buna zi aceasta IUl11e,Insa trebuie
sa ramana in urma mea un sistem Inchegat, care sa vindece
singur, mai binc zis, sa-i 3;jute ol11ului sa se vindece, sa-i
creeze conditii pentru a~a ceva. In stadiul actuaL toate bohle,
mai exact cauzele lor, SUllt in viziunea mea, Impartite 111doua
categorii. Ata~area de dorillte lUlU la mana; de moralitate,
-

onestitate ~i idealuri. Mai mult ea sigur, de acest fenomen se spiritualitate, idealuri - doi; de aptitudini, perfectiune, intelect
\
leaga vertiginoasa prabu~ire, in ultirnii zece ani, a vechilor - trei. Tema care apare aici este cea a trufiei. A doua categorie
reprezentari asupra eticii ~i moralitiitii 111Intreaga Iume. lar, 0 constituie dorintele, spiritualitatea ~i idealurile, relatiile
I" i intrucat Rusiei, judedind dupa toate cele, Ii este rezervat un rol interumalle. Tema geloziei.
aparte in crearea noii con~tiinte globale, aceasta tara ocupa E adevarat ca, ~i illtr-un caz, ~i in altuL totul poate fi
ferm un loe de frunte in ceea ce prive~te numarul de ticalo~i ~i Illlaturat, $i atunci ram aile veriga cea mai ampliL care se
eanalii aflate la posturile de eonducere. Cu toate aeestea, ornul constituie din contactul cu viitorul ~i din valorile con~tiintei
ticalos, neonest ~i imoral n-o poate duce mult. Revolutia colective, iar acestea. deseori, depa~esc sfera umanului. Cei ce
,.
I
I' .'

284 2X5
I
i,I ,
i oil
 --'---:e-1s
QU
1
ll1i-atl Cltlt toate cele trei ci:irti parcurg cea mai mare parte din
acest drum. Apoi. 1l1tr-o singura ~edinta, ei parcurg ceea ce am
aflat de cunind, astfel ca la urma ramane 0 singura valoare
umana reprezentata de diversele trepte ale con~tiintei colective.
DadL ajulls palla aicL pacielltul se vede In stare sa se mi~te
~ingur din punctul mort. folo~indu-se de sfaturile mele ca de 0
trambulina, atunci el va fi sanatos. in eaz contrar, eu insumi il
imping. "in siste111ul mell exista un aspect foalie periclilos - Ie
spun ell pacientilor - mi-am conceput sistemul ~i mi-am in-
ceput eercetarile ca savant. Pe primul loc se aflau logica,
intelectul ~i con;;tiinta, abia dupa acestea urma iubirea. Dar, eu
cat mai mult evolua sistemul, cu atat mai mult con;;tiillta eeda
ill fata iubirii. Daca dumneavoastra doriti, de aculTI ineolo, sa
II urmati sistemul meu, atunei va trebui sa dati la 0 parte eon-
~tiinta, pastrand doar iubirea. Atata timp cat va temeti, aveti
indoieli. trasati planuri. n-o sa va vindeeati. In aceasta clipa,
dind va simtiti sutletul patruns de iubire, lepadati-va eon;;ti-
illta, ea nu face dedit sa va impiedice. Pe unna 0 sa v-a reea-
pfltati. dar, de atunci incolo. dumneavoastra yeti aeorda iubirii
primul ]oc, ~i abia dupa aceea yeti analiza. in aceasta consU'i
adevarata desfatare a vietii ;;i adevarata fericire ;;i de aici vine,
pana ]a unn3. ~i sanatatea".
AsUlzi. cand dictcz aceste ninduri, e 4 martie 1997. Privcse
prin geam ]a eeru] a]bastru. Vfmtul leagan3 u~or crengi]e
I
copacilor, In curand vor aparea;;i prime Ie frunze. Primavara se
trczesc dorintele ;;i se deschide viitorul. ~i daca, il1 acest a-
[I
notimp. sufletul este golit de iubire, lucrurile urmeaza sa se
schimbe in rau. Ma suna un cunoscut din Colorado. "Ma simt
II
286
~ ~-'-'¥
aH-~.E
t:
~ §!!!!!!
-
H9lG"
~.
brusc istovit - imi comunicael - IlU mai sunt in stare sa fac
sport, cum obi~nuiam sa fac inainte".
- in primavara aceasta - ii spun eu - contactul cu viitorul
este mult mai intens dedit altadata. lar cand omul se ata~eaza
de viitor, el simte 0 scadere a puterilor. Uita, in acest moment.
de toate treburile tale, trandave;;te ~i dedica-te iubirii. Nu-ti
impune nici un plan ~i nici un scop, IlUincerca acum sa obtii
ceva, spune.i cat mai des femeii tale dragi cat de mult 0 illbe;;ti
;;i petrece cat mai putin timp cu ea in pat. Sa fie 0 relaxare
totala, fara eforturi ;;i constrallgeri. Lasa la 0 parte toate pro-
blemele, relaxeaza-te, bucura-te ;;i iube~te!
- Dar cu lucrul meu ce fac? - intervine prudent
cunoscutul meu.
- intre timp, poti sa ~i lucrezi.
- Gata, am inteles - raspunde el.
leri seara ~i azi dimineata i-am sunat pe trei dintre pacientii
mei. in exterior, problemele lor sunt destul de complicate, in
aspectullor de profunzime insa totul este simplu. Daca ei mi-ar
fi dat crezare ~i n-ar fi sperat ca eu voi fi cel care sa-i vindece.
ci s-ar fi apllcat singuri de treaba, atunci, ma gfmdesc, totul ar
fi mers bine.
Mi-] amintesc pe primul dintre ace;;ti pacienti. A fost pe la
l]line 0 singura data. Imi amintesc cum a intrat ~i s-a a~ezat pe
scaun in fata mea.
- Problemele mele sunt foarte mari, a~ putea spune ca e
yorba chiar de 0 nenorocire - a zis el ~i a tacu!.
Ei bine, fie ;;i a~a, dadi pacientul tace, pot sa ma uit ~i
singur cum stau lucruri]e. in planu] subtil, vad cum soarta il
retinede la 0 moarte posibila. Ceea ce inseamna ca. intr-o
Ii.
l
287
 ~ §~; --
~u

I>;;:,;~
l ~...,~ .=- .
IXIE--E--.E ~ .

'-'

H91.Z

",..

situatic obi;muita, el ar fi trebuit sa moara. insa soarta Ii trimite

umilirea ~i reprimarea dorintelor. Acest lucru se manifesta prin
0 ncnorocirc anllme ~i, prin aceasta, ii of era ~ansa de a-~i gasi
gelozii ~i susceptibilitati, dar, mai ales, prin refuzul de a mai
punctul de echilibru ~i de a supravietui. Sunt curios, de care
trai, atunci dind, pI'in distrugerea valorilor umane, sufletul va
valori s-a ata~at? incep sa cercetez cei ~apte parametri
era supus unui praces de vindecare. Daca v-ati fi unit ~i dispre-
principali: viata. dorintele, soarta, viitorul, adica moralitatea ~i
tuit semen ii, acum ati fi fost efectiv bolnav de SlDA. Dumnea-
idealurile, aptitudinile $i intelectul, relatiile, bunurile materi-
II voastra insa va distrugeati pe sine ~i iubirea din propriul suflet,
ale. Constat la el trei ata~ari: relatiile, idealurile ~i dorintele.
I lasandu-va prada deprimarii ~i autoflagelarii. Ati reu~it sa
Relatiile ii sunt inchise pe mai mult de 200%, inseamna ca
I pastrati blandetea fatii de alti oameni, dar n-ati reu~it s-o
pragul fatal e depa~it de dOlla ori. Viitorlll este inchis pe 220%,
pastrati ~i fata de sine. lar acest proces se cuvine sa fie oprit,
ceea ce este foarte gray. Asta poate insemna fie 0 afectiune
de aceea ati luat acest virus HIY. intelegeti un lucru: dorintele
oncologidi. fie 0 aha boala grea ~i incurabilit Vointa ~i dorin-
!.
~i vointa dumneavoastra sunt mijloace de aculTlularein suflet a
tele sunt inchise pe 800%. A trebuit deci sa-i fie blocata orice
iubirii de Dumnezeu. Sperantele ~i idealurile la fel, tot a~a ~i
posibilitate de a avea relatii cu femeile, sa-i fie distruse toate
relatiile cu persoana iubita. toate acestea sunt mijloace de spo-
planurile, sperantele de viitor ~i sa-i fie sllprimate din temelii f
rire a sentimentului de iubire. Murind, yeti pierde ~i dorintele,
toate dorintele. dar, mai ales, dorinta de a poseda 0 femeie ~i
~i idealurile, ~i fiintele iubite. Planul exterior va fi distrus, in
de a fi Cll ea. Sunt curios sa atlu ce varianta a ales pentru el
planul subtil insa yeti pastra ~i dupa moarte unitatea ~i contac-
propria lui soartii. Ce este aceasta boala sau nenorocire?
tul cu persoanele dragi. Dar numai prin iubirea de Dumnezeu
- Va rog sa-mi spuneti care e problema dUll1neavoastra?- se poate accede la acest plan, numai a~a il yeti putea percepe.
ii cer eu pentru a doua oara.
Daca yeti simti ca unica realitate ~i suprema fericire este iubi-
~ Sunt purtator al virusului HIV raspunde barbatul.
~

rea de Dumnezeu, atunci niciudata nu yeti mai trai durerea pro-

Acum am 0 imagine integrala a sitllatiei.
~ Dumneavoastra niciodaU'i nu v-ati dat silinta sa traiti
prin iubire - ii spun - nl! ati trait dedit pentru inaltele dorinte,
supremele idealuri ~i sperallte. pentru relatiile pe care Ie aveati
cu cei apropiati. Tot ceea ce era legat de fiinta iubita reprezen-
ta pentru dU1l1lleavoastra un scop supremo lar scopul sllprem
IlU se cllville sa fie pierdut ~i. in felul acesta, Illi ati putut
admite. la modul eel mai categoric, ruptura in relatii. cearta.
tradarea, c~ccu] idealurilor ~i prabu~irea propriei moraliH'iti.
funda la pierderea fiintei dragi. Yeti lntelege ~i yeti simti ca, in
plan subti!, dumneavoastra n-o sa va despartiti de ea niciodata!
Vad ca pacientul incearca sa inteleaga ~i sa simta ceea ee-i
spun. Dar ceva 11lmpiedica, ~i acest lucru, de asemenea, nu
ramane neobservat. EI ~ovaie un timp oareeare, apoi ma
intreaba prudent:
- Imi eel' scuze, n-a~ vrea sa va jignesc, dar a~ fi vrut sa
~tiu, in ce masura metoda dumneavoastra imi poate ajuta sa ma
vindee?

2XX 289
I
I
1
Ii
 .!::"
~u ~jj jj.
a:n-I-~ ~
u
-
~
1
H9LZ

--,-

viitorul, toate au devenit dintr-o data illizorii, iar iubirea de

- Nu va promit nimic - Ii explic eu - aici, foarte mult
depinde de dumneavoastra. in rnasura In care yeti reu~i sa va
deta~ati de valorile umane ~i sa Ie percepeti caracterul secun-
dar, vindecarea va fi realizabila.
;;i iata ca s-au scurs 20 de zile. Sunt curios sa aflu ce a
reu~it sa faca acest om. II sun. Aud In receptor 0 voce
Inabu~ita:
- Totul e ca Inainte, situatia nu s-a schimbat, rezultatele
analizelor au ramas acelea~i.
Ii examinez dimpul. Ata~area de relatii ~i dorin~e a sdizut,
insa viitorul tot inchis a ramas.
- Fie ca nu mi-ati dat crezare - ii zie eu - fie n-ati simtit
ceea ce v-am spus. Ata~area de moralitate ~i idealuri, ceea ce
se cheama contact cu viitorul, a ramas la fel, ea depa~e~te
dublul pragului fatal. Valorile proprie; con~tiinte raman, In
continuare, mai importante pentru dumneavoastra decat
iubirea. Din nou, va lasati cuprins de tearna, indoiala ~i regrete
~i continuati sa despicati tirulin patru. Aici nu va pot ajuta cu
nirnic. Ori va schimbati in profunzime, ori renuntati.
- intelegeti ce vreau sa spun? - il Intreb, cateva secunde
mai tarziu, ~iaud la celalalt capat:
- Da, in(eleg.
Daca yeti reu~i sa va schimbati, 0 sa ajungeti sa va rugati ~i
pentru copii ~i nepoti - ii zic -In lume au fost Inregistrate sute
~i mii de cazuri de vindecare de SIDA tara interventii exte-
rioare. Medicii nu sunt In stare sa explice acest mecanism. lar
cauza este simpla: oamenii au simtit "adierea" mortii ~i, In
adancul sufletului, au renuntat de buna voie la toate valorile
umane, de care se agatau cu lnfrigurare. Trecutul, prezentul,
DlIl11nezeu, din illlzie, s-a transformat in adevarata realitate.
Uitati de trup, Iccliiti-va sufletul, daca se va vindeca el, se va
vindeca [?itrupul. Depllileti cforturi in continuare - ii zic ell .'?i
inchid telefonul.
Un timp oarecare ma odihnesc dupa aceasta convorbire. in
ultima instanta, toate bolile au 0 singura cauza: nedorinta .'?i
incapacitatea de a recunoa~te ca iubirea de OUl11nezeu este mai
importanta dedit toate valorile, ca, in primlll rand, se cuvine sa
fie salvata ea, illbirea. Nimic, in afara iubirii de Oumnezell, nu
poate constitlli lIn scop. Din perspectiva corpului nostru fizic,
care, In fata Universuilli, nu este dedit un firicel de iarba, pare
a fi 0 realitate doar ceea ce seamalla Cll acest corp. Cu dlt mai
durabil este acest ceva, raportat la trupul uman, Cll atat mai
manifcsta este realitatea lui. Piramida lui Kheops e aproape 0
eternitate, iar sentimentul de iubire, care i~i face aparitia in
con~tiin~a noastra ~i 0 Insllflete~te, nu este decat un val de
muselina Cll existenta u~oara ~i efemera, ca a fllltura~lIllli de
noaptc, care, atras de flacari, se arundi printre cle, se apr:nde
~i piere. Eterna illbire sUi la originea con~tiintei noastre, iar
con~tiinta, la randul ei, da na~terc illbirii, care graviteaza in
jurul valorilor lImane ~i sc leaga de ele. Con~tiinta vede ~i
simte doar propria creatie ~i este oarba ~i ncreceptivii la iubirea
primordiala. Oar, ell cat mai mult se aseamana iubirea nascuta
din con~tiinta celei originare, Cll atat mai Inalt estc nivellli
con~tiintei ~i ell atat mai uman devine omul, Cll atat mai
aproape este el de Creator.
Privesc reeeptorul telefonlilui. AClIm trebuie sa iall legatura
cu mama unel retite gray bolnave. imi amintesc cum

29]
290

,
 .~
<:ow

1
~ So
«IE-oE-o..;:: ~
'-'
--
H9lZ

- - r---

exal11inal11parametrii cfunpullii copillilui. in privinta bunllrilor
materialc, totu] era In regula. Parametrii relatiilor indicau un
sector curaL La aptitudini .'?iintcleet, ata.'?arca depa.'?ea de doua
ori pragul fatal. Viitorul era inchis pe 100%. Soarta pe 200%.
Vointa, dorintele Inehise pc 1000%.
In sistemul meu, trufia poate fi de 2 [eluri: Cll aspect
,Jascist" ~i Cll aspect "socialist". Aspectul "fascist" se mani-
festa atunei cand accentul se pune pe un destin ferieit, adiea pe
intercscle trupului. in cazul dat sunt de l11entionat ata~arile dc
dorinte, de soarta, de aptitudini .'?i inteleet. "Soeialista" este
tndia nasclita din idee. Ata~ari]e sunt de dorinte, spiritualitate
~i idealuri, aptitudini ~i intc]eel. Fetita suferea de ambele aces-
te forme. Nici macaI' flU era necesara 0 cercetare rnai amanun-
fita a sutletului ~i caracterului, pentru a-mi da seama ca aveam
In fata 0 persoan3 eu 0 tire dura, aproape eruda. Inelinatia spre
a-i Invinui ~i a-ijudeca pe altii era imensa. Diagnosticul era pc
masura acestor deformatii, fetita avea cancer la fical.
Exista 0 proteina special a, alfa-fetoproteina, a carei ean-
titate crescuta poate semnala, eu mult Inainte de aparitia lInor
anumite simptome, ea III ficat Incepe un proces periculos. La 0
persoana sanatoasa, cantitatea de alfa.fetoproteina se ridica, in
medic, la !5 unitati. La fetita, acest indiciu era de 10000 de
dumlleavoastra, apo! sa lucrati pentru transforl11areasufletului
fiicei, iar, dupa aceea,~i a nepotilor. in al doilea rand - i-am
zis - Illoralitatea ~i idealurilc mai raman inca pentru dumnea-
voastra mai importante deeM iubirea. Nici pana acum nu v-ati
deta~at sutlete~te ~i IlU i-ati iertat pe cci care v-au injosit ~i v-au
jignit l1loralitatea, del11nitatea ~i idealurile. Dumncavoastra
continuati sa va Invinovatiti semenii, neizbutind sa intelegeti
ca vointa omului este intotdeauna secundara. In doua dintre
precedentele ei vieti, fiica dumneavoastra a avut p3l1e de un
nivel al con~tiintei ~i de un potential intelectual ~i aptitudini
care depa~eau cu mult nivelul pennis de rezervele ei suflete~ti
de iubire. Valorile con~tiintei au devenit pentru ea primordia]e.
Orientarea rigida spre aceste valori i-a fast inocu lata cu dOlla
vieti in unna de ditre maica-sa. Dumneavoastra ati fast aceea.
Daca fetita este bolnava, inseamna ca ~i dumneavoastra sunteti
bo]nava, atat doar di acest lucru se poate manifesta mai tarziu
~i sub 0alta forma. Prima ~edinta a fost surprinzatoare pentru
dumneavoastra, con~tiinta nu reLl~ea sa gaseasca un punct de
sprijin, de aceea v-ati agatat de sentimentul iubirii de DUl1lnezeu
~i procesul de transformare ]auntrica s-a declan~at. Accasta
determ1nase 0 schimbarc interioara ~i in sufletul fetitei, ea
incepuse deja sa se insanato~easdi.. Acum illsa a aparllt abi~nu-

unitiiti. inta .~i v-ati trezit, din nou, prizoniera propriei cOI1~tiinte, ati
Dupa prima ~edinta. alfa-fetoproteina a scazut pana ]a 145 inceput sa depindeti de planuri ~i sperante. lar, atata timp cat
il unitati, apoi insa a reinceplit sa creasca. A doua ~edinta a adus depindeti de propria con~tiinta, schimbarea launtrica IlU se
I poate produce. De aceea trebuie sa renulltati
I putine schimbari. in momentul de fata, indicele proteinei este la eOIl~tiillta, la
II dorinte ~i la viata ill numcle iubirii de Dumnezeu. in clipa in
de circa 1100. ~i iata ca stau de vorba eu mama fetitei:
II,
- in prirnul r£ind,sunt foarte puternic "poillate" sufletcle care veti simti eft v-ati eliberat de toate pretentiilc fata de cei
,I
:
I
I,
viitorilar ei capii. Este necesar sa va schimbati mai intai ce va inconjoara, yeti ~ti ca sunteti pe calea cea buna. i,I
1

"

2lJl
292

I; I ~
 .=-=
Qu .~ -
3.. i:i
~!-!-..E
~
is
--
~
1
- -
Ll9ll

,..-

acele sfaturi, pe care Ie pO:lte primi oricine, citindu-mi cea de-a

Am pus jos receptorul ~i mi-am aeordat din nou 0 paliZa,
pcntru a-mi reface fOllele. Cand stau de yorba ell pacientii, se patra carte, ~i, abia dupa aceea, sa-i pun la dispozitie informa~
Int3mp1ii anumite lucruri: dadi persoana In cauza este tia privitoare la copilul ei. Serisoarea este atat de reprezenta-
sutlete~te pregatiU'i ~i pereepe sensul eelor spuse, atunci eu ma
tiva, Incat am hotanlt s-o public integral In paginile acestui
consum mai putin; dad} Insa ceva 0 Impiedica sa aecepte
volum. lata continutLiI ei.
informatia, atunci trebuie sa gasesc acele cuvinte care sa 0 faca
sa 0 Inteleaga ~i sa 0 simHi, iar, In spatele fiecarui cuvan1, "Buna zilla, stimate Serghei Nieolaeviei.

trehuie sa stca propria mea experienta de dcpa~ire a situatici Ma l1umesc Tarasova Vera Petrovna. CLI totullntamplator,
mi s-a oferit oeazia de a va transmite aceasta scrisoare ~i, in
respective. UncorL dupa 0 convorbire de trei minute, am
nevoie de un timp Indelungat ca sa m3 odihncse. lata ~i aCLIm. felll! acesta, mi-a licarit 0 oarecare speranta de a primi un
ajutor sall, cel putin, un sfat din pariea dllmneavoastra.
stau ~i mft gandesc cft mie, In aceea~i masura, Imi lipse~te 0 j
Lucrurile stau in felul urmator: in luna mai, anul 995, s-a
corecta educatie a simturilor ~i di, pus In fata propriilor melc
Il11bolnavit fiica mea Nata~a, mezina familiei. in luna octOI11-
cercetari. sun1, la randulmeu, un pacient. Mai am de parcurs 0
cale lunga, pana sa ajung la 0 deplina armonizare a propriului
brie a acestui an, ea va Il11plini ~apte ani. Un an ~i jU111atatede r
alergatura pe la medici-de consultatii ~i examinari prill diverse
slItlet.
spitale, toate la un nivel profesional destul de Inalt (pentru a~a

Aculll va trebui sa mai dau un telefon. Rasfoind serisoarea un ora~ CUI11este Riga.16), nu au dus, practic, la nici un rezultat.
pc care mi-a transmis-o un eunoseut de-al mell, am cazut pc Am umblat ~i pe la diver~i "vraci", iar, la ora actuala, Nata~a
urmeaza un tratament la Centrul de medieina alternativa, cu un
gtllldllri. Niciodata l1-am raspuns personal la vreo scrisoare.
medic-bioenergoterapeut ~i Cll Ull alt medic, specialist In
Canile reprezinUi modul meu de a raspunde la serisori. OeM
Slgur, ~i 111acest caz a~ putea sa dau dOlla-trei telefoane, sa terapia manua!a.
Oiagnosticele care is-au pus au fost dintre eele mai
explic cum stau lucrurile ~i sa-i ofer persoanei respective
diferite, incepand ell crizele jaksoniene (epileptiforme), asupra
posibilitatea de a se descurca de una sinoura
t:- . creata ,
111situatia
dirora, in principiu, au convenit toti cei care reprezentau medi-
iar. mai departe. totul depillde de vointa paeientului. insa, de
aceasta data, m-a frapat cOl1tinutul scrisorii: prea bine era cina oticiaJa, pana la infestarea helmintica. Problema este ca,
In mai 1995, dind Nata~a a avut pentru prima data spasmul
scrisa. Fiecare mama a trecut prin acele emotii exprimate 111
(sall criza). totul s-a petreeut in plina strada, rora sa fi exislat
scrisoare, atlillci cand ~i-a vazlit copillll suferind.
M-am gandit sa fac urmatorul lucru: sa 1111dezvalui acestei
.\6
mame toate aspectele diagnosticului mClI, ci sa-i ofer doar Riga - capitala Letoniei, port pe raul Daugava, la varsarea acestuia
in Marea Baltica.

205
204
I
I:

..~
~u
1
mai inainte vreun stres saLi vreo durere de cap etc., care sa
anunte, in vrcull fel, Ilcnorocirea. Era 0 dimineata ca oricare
aha. Mergeam la climparatllri, dind, deodatii... ea a apucat
daar sa strige: "Ma..." - ll1<linile is-au intins, globii oculari i
s-au clat peste cap (nistagmus), abia de se mai tinea pc picioare
(pc atllnci inca IlU di.dca). Totul a durat nu mai inuit de
douazeci de seclIndc. Nu ~i-a pierdut cuno~tinta. Dupa clim
mi-a miir-turisit chiar ea, vocca mea, in acelmomcnt, parea di
vine de foarte de parte ~i, dc~i avea ochii deschi~i, totul in jur
era cufundat in bezna.
La inceput, accste crize aveau lac cam 0 data pc luna, apoi
de dOlla ori. De prin septcmbrie anul trecut, crizele au II1Ceput
sa revina 0 data - de dOlla ori pc sapti'umina, ceea cc ne-a
dcterminat sa nc adresam unui Illedic-ncuropatolog de la dis-
pensarul psihonellrologic. Tot atunci au fost tacute ~i prilllelc
electroencefalograme, care au relevat 0 epiactivitate 111zona
tamplelor. Mai pc scurt, crizele se repetau cam de trei od pc
sapHilllana ~i au tinut-o a~a pana In februaric. Medicamcntclc
nu aveall nici un efect. Ne-am adrcsat pentru consultatii unui
I1cllroch irurg .?i acesta a constatat, pe liinga toate celelalte, 0
arahnoidita .?i i-a prescris un curs de terapie rezolutiva pentru
dOlla sapti'unani. Dupa prima saptamana (cu cate 5-6 injectii pe
zi), boala s-a agravat ~i l11ai mult: crizele se repetau de 40-50
de ori pc zi (dind aveau lac noaptea. prin somn, ochii i se
deschideau. diteva secundc ea nu mai respira, apoi urmau
l11i~dirile brll~te, spasl110dice din maini, picioare, buze). Era
groaznic. TOl11ografiacOl11puterizataa seos la iveala di IlU
cxista vrco tumoarc pe creier, doar tensiunea intracraniana estc
ceva Illai ridicatit iar ventriculul al III-lea al creieruilli estc
296
~ ~- -
§7i
«IE-E-.E
¥ u
!lOll
.
u_--"..
dilatat. Neurochirurgul a rcnuntat la cazulnostru. Pe II martie
l11-am internat impreuna Cll Nata~a, Intr-un spital, pentru
ccrceHiri. Nicolai Borisovici Reznikov era ~ef de seetie ~i,
totodata, medic-~ef al spitalului regional, in persoana lui II
aveam pc celmai bun terapcut din ora.? Cinc, daca nu el, ar fi
putut sa stabileasca mai exact un diagnostic? Par a ti crize
jacksoniene, insa nll in varianta clasidi. Dar ~i ell 3m remarcat,
inca de la bun inceput, ca boala nu seaman a sa fie epilepsic.
Am studii de biolog-chimist, m-am interesat, am consultat
literatura de specialitate. Desigur, nl! sunt medic, dar ceca ce
se intampla IlU putea fi catalogat drept criza, parea a fi un
spasm al ullui vas al creierului, sau 0 dereglare III transmiterea
impulsului spre maduva spinarii (segmentul toracic). Pe scuti.
au "burdll~it-o" pe Nata.'?a mea cu relanium, dupa care numarul r I
de erize a scazut de la 50 pe zi la doua-trei. Dar, ee era mai
important, diagnosticul Inca nu fusese stabilit eu exactitate.
drepl care mi-am schimbat directia cautarilor, umbl[md dupa
tot soiul de "vraci", mai ales ca in~i.'?i medicii de la spitalul
regional m-au smtuit s-o fac. "Vracii" rostogoleau Ollale, rulau
ceara etc., dar tot n-a folosit la nimic. Au incepllt sa iasa la
sllprafata tot feluJ de amanUIlte (uIlul dintre ace$ti "vraci"
dildea 111dirti), ca, pc linia mea, Ilcamlll se trage din tigani (e
adc'varat ea am avut UIl bunic sarb de origine) ~i di, in geIlcre,
pe linia fcmeiasca a familiei, eu $i cu fiica mea "purtam crueea
satanei", $i asta fiindca in neamul nostru au existat vrajitori. Pe
scurt, obseuritate totala. $i sa ~titi ca, la acelmoment, citisem
deja toate eartile dumlleavoastra. Sunt 0 persoana credincioasa
~i cred ea Dumnezeu mi-a indreptat pa$ii spre Centrul de
mcdicina alternativa, unde, la star$itul lui mai 1996, Nata$ci i
297
 .-...-11':1
""U ~~g.
a:lE-E-..<::
~
G
-
~

1I9ll

--r

perioada zilei, a5a indit reveneau de 15-20 de ori pc zi. Am dat

s-a faCtlt 0 noua diagnosticare. Mi-au spus ca Ii este dereglat
fuga la Centru, al11luat din nou legatura eu medicul specialist
refluxlIl venos, tensiunea intracraniana estc ridicata ~i are
In terapin manuala, au reinceput ~edintcie zilnice cu acest fel
arahnoidita, ~i au mai adaugat di se angajeaza ei sa corecteze bioenergoterapeutul etc., 5i tot a~a am
de terapie ~i cele cu
toate aceste disfunctii. recurgand la un specialist III terapia
t;nut-o pfma aelll11. Probabii, va dati seal11a ca toate acestea nu
manuala. In acel moment, Nata~a avea cate 20-30 de spasme
nc-au fast oferite a~a, dc pomana. S-au purtat eu noi ca ni~te
pe zi (0 noua agravare) ~i intentionam sa ne internam din nou
persoane foarte dragllte ~i sensibile. Medicul bioencrgoterapcut
la spital.
este 5i el de parcre ca nu-i vorba de epilepsie, dar n-a vrut sa
0 saptamana-doua am urmat ~edintele de tratament ~i
ne of ere 0 inforlllatie Illai exacta. Cunoscuta mea mi-a adus 5
Nata~a parea sa fi sdipat definitiv de suferinta. Oar am uitat sa dumneavoastra
casete video cu Inregistrari ale conferintelor
va relatez Inca ceva. 0 cuno~tinta de-a mea, care a locuit mult
tinute la SurgUt'7, TiumeIY'!\ ~i Moscova. Le-am unnarit pe
timp In Habarovsk, ii cuno~tea pe doi bioenergoterapeuti din
toate. Cartile dumneavoastra l11i-au Illers la inima 5i sunt
partea 10cuiuLLia 5i Serghei, care sunt adepti ai metodei dum- dumneavoastra, de5i mlllte lucruri
absolut de acord eLl metoda
neavoastra de tratament ~i, trebuind sa piece in delegatie la
nu Ie-am intelcs. $i iata ca. a~a cum cel ce se Ineadi se agata in
Habarovsk, s-a invoit sa-i caute 5i sa Ie transmita fotografia
disperare ~i de un pai, tot a~a ~i ell m-am agatat de aceasta
Nata~ei 5i 0 alta poza, cu mine, sotul ~i fiica (pc care. pentru
dumneavoastra). Ace~ti ~ansa de a va transmitc scrisoarea mea. Depun eforturi pentru
orice evcntualitate, vi Ic trimit ~i
a ma indrepta, caci nici eu, nici sotul meu nu suntem ni5te
namcni aLl lucrat cu ea de la distanta in aceea~i perioada in
Ingeri. Ma caicsc ~i-l11i eer iel1are pentru toate, dar starea
care starea Nata5ei s-a ameliorat. Ce sa va spun? Am trait 0
N~ta~ci nu se schilllba In bine. Asta deocamdata. imi dau sea-
luna de fericire. Ii mulwmeam lui OLlmnezeu ca fiicuta mea e
l11aca, privit de 13distanta, cazul nostru nl! este, poate, cel mai
sanatoasa. Cu toate aeestea, ea continua 5edintele de tratament difici\. Insft. va rag sa ma credeti, slillteti ultima noastra
eu bioenergoterapeutul de la Centru. Copilul a putu!. In sfar~it dLlmneavoastra (aiei mft
sperantft. Sunt la corent Cll metoda
sa iasa la plimbare (pana la acel moment nu-mi perm iteam, repet), dar a-ti schimba radical caracterul nu e 0 treaba de-o zi,
niei fizk, nici moral, sa 0 scot afara, unde erau 5i alti copi;,
iar copiltll continua sa sufere. Cc-i de faCtlt? Va rog. dati-mi
pentru a nu 0 trallmatiza pe Nata~a). le~eam seara tarziu, cand
un raspuns. A5 fi venit ell lnsallli la dUl11neavoastra, dar.
curtea era pustie. ~i iaHi dL in sffu5it. copilul meu. de 0 luna financial', Illl-mi pot perlllite sa acopar nici macar costul
de zile, putea fi impreuna cu cei de varsta ei (este adevarat ca
se afla mcreu sub supraveghcre). Cand, deodaHi. pc la srar~itul
.
.'7 Surgut - ora~ in Fcdcra~ia Rus[t in Siberia Occidental a, port pe
Iluviu\ Obi.
lui iulie, s-a produs 0 naLla agravare. La ineeput. am observat
'x Tiumen - ora~ In Federatia Rusa, la cst de Ekaterinburg, pe r3ul
ca au revenit spasmele nocturne, apai ele s-au extins ~i pe Tura.
299
29X
 .S""1s
QU
1
biletelor de drum, nemaivorbind de cheltuielile pentru cazare.
Ma intreb daca se poate face un tratament de la distanta. Va
Illultumesc antieipat. Va asigur de marea mea recuno~tinta!
fIlIi pun 0 mare speranta in ajutorul dumneavoastra,
Scrghei Nicolaeviei."
Tin in mana scrisoarea. Urmeaza sa mai dau un telefon.
I-am sUl1at pe ace~ti pacienti deja de trei ori in ultirnele zece
zile. Am sa va povestese cum s-a intamplat totul. Sa ineepem
eu diagnosticul. Imediat ee am inceput sa fac diagl1osticarea,
alll vazut In planul subtil soarta fiului eopilei, care 0 tinea
strans pe aceasta intre aripile sale. De fapt, vazuta in plan
subtil, imaginea este foarte intcresanta: a fiinta fabuloasa ~i-a
infii~llrat strans aripile in jurul siluetei fetitei, iar cioeul ~i-I
tine incle;;tat pe eapul ei, iar, alaturi, strans lipit de eopila, se
afla viitorul ei fiu. Parea ar ti a~ezat intr-un Icagan, insa acest
leagan este destinat ceremoniei funerare. Aeum 0 sa va tradue
aceasta informatie intr-un limbaj aeeesibil.
In doua dintre vietile ei precedentc, fetita a fast extrem de
suseeptibila, geloasa ~i principiala, drept urmarc, In actuala
existenta, sutletul ei este puternic ata;;at de relatii, idealuri ;;i
dorinte. Aveam de-a face ell tema eJasica a geloziei. I s-a
oferit, ;;i in existentele trecllte, posibilitatea de a simti earac-
terlll secundaI' al acestor valori In raport ell iubirea. Au fost
prezente aeolo ~i certurile. ~i tradarile, ;;i necazurile, ;;i nedrep-
tatile, ea insa Illl reu~ea sa intelcaga ca toate aeestca reprezen-
tau un remediu pretios, atat pentru propriuJ ei sutlet, cat ;;i
pentru sutletul fiului ei. in loc sa-;;i protcjeze iubirea, ea i~i
apara principiile, idealurile, demnitatea. in ambele aeele victi,
300
I
i'
~ i
~
~E-<E-<.E
Eo ~
u
1I9/Z
--
r-
dezllodamantul a fast tragic. Ea 11-(1incetat sa-~i blameze ~i
sa-~i dispretuiasca sotul. Aeeasta atitudine se accentua, mai
ales, in perioada sareinii, din aceasta cauza., fiul ei murea dupa
l1a~tere sall, cum S-(l intamplat in ultima dintre acele dOlla
existente, in timpul sarcillii. dupa care ea ispa;;ea totul prin
boala ;;i momie.
in viata actuala, copila Ill! mai avea ~anse sa treaca de
aceasta proba, ceea ce inseamna ea trebuia sa-i fie IlIat, sau
SlipUS debiliHirii, acel tueru, pentru care ea a distrus iubirea.
Este yorba aici de con~tiinta, ell idealurile, speralltele. principi-
ile ~i 1110ralitatea illcrente ei. Reprimarea con;;tiintei se poate
produce prin schizofrenie. epilepsie $i dimilluare a capacitii-
tilor. Bloeajul se poate produce prilltr-o injosire a idealurilor,
iar, intruciit aspectul fizic se leaga de aspiratia noastra spre un
ideal, rezulta ea aeeasta se poate manifesta printr-o l11utilare a
chipului de la 0 varsta frageda, prin pierderea ullui ochi sau, in
genere, a vederii, printr-o cicatrice sau alt semn pe fata.
In cazul dat, soarta fiului ei ii provoea periodic stari de
illtunecare a con~tiintei. Daca. In sutletul ei, aceasta copila va
reu;;i sa se Indrepte pe 0 eale bUlla ;;i nu se va crampona de
con~tiinta care i se stillgc periodic, dadi va simti earacterul
secundaI' al valorilor lIll1anC ;;i se va intoarce ell fata spre
iubirea de Dumnezeu, atullci, la varsta pubertatii, intrc zece ~i
paisprezece ani, ea va trece proba ~i va izbuti sa pastreze
sentimentul de iubire, eand, in plan subtil, va fi antrenata in
anumite situatii. Ciici trebuie sa va marturisese di. noi avem de
mCllt fata viitoarelor incercari ell !TI1I1tinainte de materiali-
zarea lor in pla.n fizic. AstfeL pe cat de coreet ne stmt educate
simturile. pc atat de sigur yom reu~i sa invingem in p]anu]
30]
 .-e-1!
QU ~~ E-
IXIE-oE-o1::
~
w
-
~
1

--,-
lI9LZ

subtil, in subcon-,?tient,toate incercarile care ne sunt trimise,

l
a-i salva pe alllandoi, de aici ~i eenu~a materializata, ~i
chiar dad! nu ne dam seama in mod con~tient de aceasta. A-
viziullile de co~mar, ~i ehinurile fetei. Insa tanara nu a fost in
tunci nenoroeirile ~i sllferintele fiziec se vor retrage din fata
stare sa gaseasca drumul cel drept, niei parintii nu au putut-o
noaslra. Insa, daea omul nll este in stare sa inteleaga de ee i-a
ajuta in acest sens. Astfel ea dublul a illchis sufletul fiului ei,
fost data aeeasta viata ~i. confrunt<1ndu-se ell Incerdirile, nl!
protejandu-I de agresivitate. Progralllul a evoluat ~i s-a conver-
alege sa salveze iubirea, atunci urmcaza sa i se ia, Ineetul ell
tit in autodistrugere. in subcon~tientul saLl, fata simtea: CLifie-
Ineetul. totuJ. Ineepand eu ace I moment, pentru purificarea
care clipa traita, ea illcearca tot Illai mull sa-~i ucida fiul.
sufletului devin obligatorii chinurile interminabile.
Sinuciderea a pus capat acestui sentiment de lira.
Privite in profunzime, aceste doua istorii sunt aproape
imi amintesc de vizita unui domn, care a batut drumul pan a
identice, la suprafata insa, CLi siguranta, fiecare dilltre ele
la mine pentru a ma ruga -un singur ILieru, ~i allume sa-i explic
reprezinta 0 suferil1ta ~i 0 tragedie aparte. Oar m-am decis sa
de ce a murit fiica [ui? Viata ei era senina ~i minunata: iubea ~i
nu-i spun, deocamdata, ace lei mame, care mi-a scris scrisoa-
i~i dorea sa se marite. Cand, deodaHi, s-a simtit cLiprinsa de 0
rea, ca fiica ei, in vietile precedente, l1-a reu~it sa treaca proba,
fridi teribila: "Mama ~ striga ea - mor, simt ca in curand 0 sa
ea, gravida fiind, ea ~i-a dispretuit sotuL ca fiul ei, de fiecare
mor. Mama, vreau sa tdiesc". $i strigatul ei subit III noapte:
data, murea.
"Mama, tata, a venit moal1ea la mine ~i mi-a presarat cenu~a
Cand am sunat-o pentru prima data, i-am spus sa se roage.
pe plapuma". Parintii dau fuga la ea, aprind lumina ~i vad
Nu i-am oferit explicatii ~i nu i-am povcstit nimic. Cititorul
cellu~a de pe plapuma. Au avut UB~oe. Apoi au urmat cateva
cllnoa~te deja textul rugaciunii: "Doamne, In numele iubirii de
luni de chinuri groaznice, dupa care suferinta pardi a mai
Tine sunt gata sa renullt la moralitate, la idealuri, la spiritua-
tasat-o. Fata parea tot mai fericita, pe chipul ei aparllse zam-
litate ~i noblete, la cei apropiati, la dorinte ~i la viata". Am
betul ~i, dind colo, ca se arunca de pe geam ~i moare. lar, in
SlIl1at-Qdin nOli peste cateva zile.
planul subtil, mi se dezvaluie aceea~i poveste, veche de eand
- Cum se simte fiica dumneavoastra?
lumea. in existentele sale preeedente, fata a acumulat in sub-
con~tient 0 imensa agresivitate Indreptata Impotriva sotului -,?i
- Nu se observa schimbari deosebite - mi-a raspuns
femeia. E adevarat ca numarul crizelor a scazut de la cillci-
a flului sau. Cand s-a Indragostit, sufletul copilului $-a apropiat
sprezece la zece.
de ea. Ura ascunsa s-a pus in mi-,?care ~i a inceput sa aqioneze
Ea credea, probabil, ca, atunci dilld 0 voi suna, se va
autonolll, programul de distrllgcre s-a deelan~at ~i a inceput
produce minLinea. Eu insL!mi Ill! ma a~teptam la millulli.
sa-i ucidii filii ell mull inainte ca acesta sa fie conceput. Dublul
Stabilirea unei dinamici pozitive este mai importanta decat
fililui a intreprin~ tentative, care s-au dovedit a fi zadarnice, de
minunea.

302
303
 .~
""u c.-. ~~
I%H-f-o.E
¥ ~
u
-
~
1
tl9LZ
~.,.-
::...
"" '! .~ .--,....
I

1
~ Vii rog sa retineti binc ceca ce Ufmeaza sa va spun - Daea necazllrile va impiediea sa va rugati, atunci imi
-

ll1-am adresat ei. Rugaciunea dUl11ncavoastra Ill! are efect. pare foarte rau. Rugaciullea la vreme de nenoroeire este deose-
Aveti l11ulte pretcntii fata de care IlU au fast inca
Dumnezcu, bit de eficienta, mai ell seama daea obiectivul ei este aspiratia
inJMurate. Acestea apar sub forma slipararilor la adresa eclor dltre iubirea de Dlll11nezeu.
din jur, la adresa propriei persoane, sub forma slipararilor pc - Am inteles - raspunde repede femeia. 0 sa Ile mai
situatia creata, pe soartiL Mai ales acestea din unna sunt foarte sunati?
IlUmcroasc. Altceva: rugati-va I1U1l1iITIaipcntru dlllllneavoastra - Vom vedea - zic eu $i inchid.

~i pentru fiica, ci !j>ipentru viitorii nepoti. Oar, pentru inceput, Peste trei zile ii dau iara~i telefon.
pUllcti ordillc In propriul suflet. $i inca lIn lucru: omul se - Acum este de dorit sa mancati dit mai putin, iar
deosebc$te de animal printr-o cOI1-?tiinta evoluata, adica prin dimineata e bine sa faceti tcrapie cu urina: ajuta la diminuarea
ollcstitate. Illoralitatc, spiritualitatc .'?i noblete. Ei bine, dUI11- ata.';iarii de spiritualitate. Catc crize pe zi arc acum fiica I

neavoastra ati trait pana aellm eu simtul Illoralita~ii ~i al 110- dumneavoastra?

I

ble~ei ~i Ill! cu cel al iubirii. Aceasta orientare de via~a i-ati - Patru-cinci- raspunde femeia. I
transmis-o tiicei dUlllneavoastn'i $i generatiilor urlllatoare. Au trecllt trei zile de la aceasta convorbirc. Pana acum i-am r
I
Cereti de la Dumllezeu iertare pentru aceasta .';Iirllgati-va ca dat sfaturi valabile pcntru vindecarea oricarui copil .'?inl! i-am
I

iubirea dUl11ncavoastra pcntrll EI sa se rid ice deasupra fericirii
umanc.
Cinci zi]e rnai tarziu am sunat-o din nou:
- Ce mai face fiica dumneavoastra?
- Tot a.';ia,zece crize pe zi - mi-a raspulls femeia. Ea in-
cerca sa-.';iiasclInda dezamagirea, insa aceasta Illl-i reu.'?ea.
- Ascultati aici la ce va spun - i-am zis. Daca dlllllllea-
voastra credeti ca 0 sa va slin in fiecarc saptamana ca sa va
,Jrag~ ]" remorca" proprilll dumneavoastra copit grc.';iiti amar-
nic. In celmai bun caz, 0 sa va mai dau inca Ull te]efoll. Vad
dupa C~ll1pu]fetitei ca in tot acest timp n-ati fiicut nimic.
- Imi cer iertare se scuzii femeia - dar Ill! am avut cand.
- cam doua-trei lunL - zic eu. De aceea nu este de dorit sa lasati
Am avut m<.lrinecazuri zilele aeestea.
dezvaillit inca adevaratele cauze care all determinat boala
tiicei ei. Acum a sosit 1110mcntul sa.i dau accasta informatic
strict particulara. De.';ii, sub diverse forme, acest lucru se 111-
talllpfa Cll ficcarc dilltre femei.
Tot ceea ce i-am comunicat pana acum mame] fetitei
bolnave poate ti aflat citind toate cartile mele, dar mai ales
volumul palm.
Ridic receptoru] ~i formez nUmarLlI.
- Cum se simte fata? - !ntreb imediat ce aud la celalalt
capat vocea deja familiara.
- Aculll are 0 singuri'i criza pe zi - a raspuns femeia.
- Schimbarea codului informational al dimpurilor dureaza
acum lucrurilc balta. Nu e bine nici sa stati pe ganduri, sa

304 305
 ~
-~

""u ~ §:: ¥. t: --
an...'::" ~
1
H9Lt

analizati, nici sa vfi faceti tot felul de sperante. ~i inca ceva,

fiica dumn~fI\'oastra, in doua dintre existentele ei precedente,
.i-a dispre\uit .i .i-a blamat sotul, cat a fost gravida, dar a
rncut-o ~i inainte de conceptie. Prin urmare, acela:;;i lucru s-a CUM SE
int3mplat. intr-o masura mai mare sau mai mica, :;;icu dum- NA$TE UN TOAST
neavoastra. ~i cu mama dumneavoastra. Aduceti-va aminte,
retraiti totul ~i rugati-va. Va doresc toate cele bune.

Ne atlam intr-un restaurant din Moscova, amenajat la

subsolul unei cladiri. Ni~te hinkali'w excelenti ~i 0 ambianta
placuta. r
"Biiieti, va prepun un toast - zic eu. Tocmai incep sa-mi
scriu cea de-a patra carte. Sa bem deei ca aceasta carte sa vada
lumina zilei". ~i am inehinat eu totii paharele.
- Mai zi cateva toasturi - ma imbolde~te vecinul de la
masa - numai sa Ie compui a~a, din mers, cum iti e obiceiul.
Consimt. Cu douazeei ~i cinci de ani in urma, cand lucram
ca ghid in Abhazia4(),obi:;;nuiamsa-mi notez toasturile. Fiecare
urare de pahar echivala eu 0 intreaga carte. era ca un poem
comprimat la 0 miniatllra sau la 0 singllra fraza. Imi aduc
aminte cum am auzit, dupa parerea mea, eel mai surprinzator
toast. Se intampla prin 1973. Eram pleeat, Impreuna Cli un
,W
Hinkali mancare traditionala georgiana, un fel de coltllna~i cu
-

carne de berbec condimentata, care se servesc fierbinti ca gustare la

Vin.
40 republica autonoma in Georgia, cuprinsa intre Marea
Abhazia ~

Neagra ~i mun1ii Caucaz.

307
 .-==
~u
1
...,.
grup de ghizi, Intr-o regiune dincolo de Suhurni41, lntr-o de-
plasare de creatie. Vrma sa coborlm In grata Abrskila, una
dintre cele mai frumoase din tinutu] abhaz. Abatandu-ne din
drum. am poposit la un mic restaurant. Oe fapt, era 0 locuinta
traditionala abhaza, Impletita din nuiele, care se nume~te
"aphazha", In centru se afla 0 vatra cu focullocins, deasupra ei
atarna un ceaun imens cu mamaliga. Mai sus era agatata In
carlige carnea afumata, iar ~i mai sus, pe ni~te pnljini de Iemn,
se afuma branza de oaie, Ne-am ospatat ~i ne pregateam deja
sa ne continuam drumul. Imi amintesc ce vremuri erau. Era
perioada cand, In tara, cumplitul regim socialist II1CepUSesa se
mai destinda. Cu toate acestea, in urechi mai staruia inca
frazeologia sforaitoare: "Supremul tel al partidului este binele
poporului", "Partidul inseamna poporul" tara a se preciza
- galldea la sine. el se gandea la ceilalti, cl dorea ca toti oame-
macar care partido "Poporul este conducatorul statuIui", "ale~ii
poporuJui", "lnainte, spre victoria comunismului" etc. Chiar
daca Iti Intorceau stomacul pe dos, aceste lozinci totu~i i~i
taceau simtita ir:fluenta. Cum spunea un francez: "Idei Ie sunt
ca ni~te cuie, daca sunt prea des repetate, Iti intra In cap". imi
aduc aminte cum, In timpul unei discutii iscate in biroul de
excursii, 0 cucoana lector I~i imparta~ea temerile: "in aceasta
tara exista forte care doresc sa starpeasca partidul comunist ~i
pe toti comuni~tii". Atunci ghidul, care ~edea alaturi de mine
~i pe care-I consideram 0 persoanii foarte inteligenta, intrucat
anume lui i'se Incredintau toate excursiile cu academicienii, a
mormiiit pe nea~teptate: ,Ji vcr starpi pe comuni~ti, dar va
ramane poporul". De groaza, am simtit cum ma trec fiorii.
41
Suhumi - ora~ in Georgia, capitala Republicii Autonome Abhazia,
port la Marea Neagra. Statiune balneoclimaterica.
308
~"ijg. ~
J:Df-f-..<:: ,]
--
!!!!!!!!!!!!I!I
=
HSLZ
-- ,...
,.Oar comllni~tii ~i poporul sunt un tot Intreg. Sa l1imice~ti
partidu] cOl11unist Inseamn3 sa nimice.'?ti intreg poporlll",
Nici 11l1-ll1itrecea prin minte ca putea fi altfe!. $i iaHi-ne
deci pe noi, un grup de ghizi. ~ezand la maS3 ~i ascuJtandu-1 pe
un biitran abhaz, care tocmai se pregiitea sa rosteasca un toast.
Eram curios, cum va suna 0 nOlla mostra a gcnului, care
abunda, de obicei, in tot felul de infloritllri. Oar mo~u] ~i-a
ridicat paharul ~i a zis:
"Sa bem pentru ca poporul 5-0 dudi bine".
Suna oarecum stupid, vreall sa spun - pentru mille. La
Inceput, n-am Intrevazllt In aceasta fraza nimic altceva decat 0
noua lozilldi sovietica. Doar 0 secunda mai tarziu a ajuns ~i
palla ]a mine intreaga maretie a acestui toast. Biitranul nu se
r
nii, chiar ~i cei pe care nu-i cUllo~tea, sa fie fericiti. ill aceea~i
clipa, aceste simple cLlvillte s-au transformat, pentru mine, In
ceva fermecat, nobil ~i millLlllat.
$i cand te gande.'?ti ca, mai inainte, toastul reprezenta
pentru mine 0 cuvalltare banala, croita dupa anumite ~abloane.
Am inteles ca toastul este 0 urare adresata semenilor, de aeeea,
eu cat mai l1lu]te emotii ~i idei exprima, cu atat este mai reu~it.
Cu cat mai surprinzator este, cu atat mai sigur va ajullge el la
inimilc ascultatori]or. Atullci am inceput sa compun toastllri.
lata, spre exemplLl, unul:
"Barbatul este mai de~tept decat femeia. barbatul este mai
puternie decM femeia, barbatul este mai nobil ~i mai spiritual,
sa ridicam deei aceste pahare pentru cea care-] face sa fie a~a,
pentru femeie~"
Sau ahul:
309
 .~
QU
----- {
-
.. : - -.~.~
1
- .~
"Vedem cum, zi de zi, se construiesc case ~i se inalta bi-
serici noi ~i vedem cum sunt distrllse easele ~i se prabu~ese
biserieile, cum au loc eataclisme ~i razboaie. Sa inchinam deci
pentru acel laca~ sfiint care va dainui chiar ~i atunei cfmd
aSLIpranoastra se vor abate razboaiele ~i eataclismele, acel
laca~ s£3nt care se na~te in sufletul nostru atunci dind ne adll-
nam imprellna, cand ne imparta~im unul altuia iubirea, cand se
leaga intre noi prietenia, cand ne uram reeiproc numai bine".
Stau in restaurantul de la subsol. Localul are tavanele joase
~i nu este prea spatios. Treeand pe langa mine, proprietarul imi
zambe~te eu ealdura. Ne eunoa~tem dill vedere, Ill! sllnt pentru
prima data aiei. Prietenii a~teapta de la mine un toast. Acum va
trebui sa simt tot ceea ce se petrece in sufletul meu ~i sa traduc
aceste sentimente in ellvinte. Cli cat mai mliita illbire vor
ellprinde ele, eu atat mai frumos ~i mai surprinzator va fi toas-
tlll: ,Jmaginati-va ca ati facut cuno~tinta eu 0 preafrumoasa
doamna. Sufletul dumneavoastra tanje~te dupa ea, simtiti cum
va dau laerimile de ferieire ~i, cand va ganditi la ea, va
vibreaza tot trupul, iar sufletul va este patruns de fiorul unei
tainice ~i inefabile frumuseti. Simtiti di nu mai slinteti eel de
odinioara, ca sufletul devine tot mai bun ~i mai frumos. Va
ganditi atunei: este chiar iubirea, iat-o. Dar nu este deeM ju-
mMate din iubire. lar acum, imaginati-va ca femeia iubita v-a
jignit sall v-a tradat, sau s-a purtat intr-un mod josnic. Dadi
yeti reu~i sa ramaneti la acelea~i sentirnente de inceput, atllnci
yeti ~ti Clleertitudine ca aceasta este adevarata iubire. Cunoa~-
terea autentidi a lumii ineepe nu 0 data cu trairea bucuriei ~i a
sllferintei, ei ell puterea de a treee dincolo de ele. Doar eel care
310
~ii;;'
13:H-f--,=
~
w
-
-=
--
I!!!!!!!!!!II!!
tl9LZ
I"'"'
are puterea de a suporta 0 fericire suprema va putea depa~i ~i
durerea cea mai adanea. De aeeea vreau sa inehin acest pahar
pentru cele care ne ranesc ~i astfel ne ofera prilejul de a ne
intregi sentimentul nostru de iubire. Sa bem deci pentru
femei". Dam peste cap paharele.
"Zi-i urmatorul!" - ma roaga amieii mei.
- Aeordati-mi doar trei secunde, vi-I improvizez imediat-
Ie zic eu ~iineep.
,,~titi ce-i aceea memarie? - Toata lumea ridica din umeri.
- Foarte bine, savantii n-au aflat acest lucru nici pana in ziua
de azi. a sa va dezvalui acum despre ce este yorba. Ati obser-
vat cum, in copilarie, retii orice amanunt, iar la batranete nu-ti
mai aduci aminte nici ce-ai facut dimineata. Memoria de su-
prafata, logica, mai funetioneaza, pe dind cea emotionala,
memoria simturilor, se ~terge. Cand in exterior se produc tot
felul de mutatii, strueturile de profunzime se cuvine sa ramana
neschimbate. Astfel, eu cat mai constante sunt emotiile de
profunzime, cu atat mai mare este cantitatea de informatie pe
care 0 putem retine. Cea mai mare stabilitate 0 are sentimentul
iubirii, care ne une~te cu .Dumnezeu. Cu dit mai multa iubire
cuprinde sufletul nostru, eu atat mai viguroasa ne este memo-
ria ~i eu a13.tmai exact putem evalua realitatea exterioara,
stapanind-o, in felul acesta, mai bine. in copilarie avem foarte
multa iubire in suflet, de aeeea fiecare eveniment ne lasa 0
urma profunda, imbogatindu-ne lumea interioara. 0 data cu
trecerea anilor, Doi irosim rezerva de iubire ~i memoria noastra
emotionala slabe~te. Cand trecem printr-o anumita situatie, noi
traim in interaetiune eu ea, apoi, dupa ce 0 depa~im, extragem
din ea 0 anumitii experienta. Astfel durata vietii noastre se
311
 ~
i5u
1
masoara IlU in ani, ei In ace I bagaj emotional ~i sentimental pe
care I-am agonisit. Fiecare intamplare din viata este aidoma
unei fiori: unele fiori sunt bogate ill polen, $i atunci albinuta,
care coboara in zbor pe ele, poate sa adune din nectarul
pretios, pe care.1 va transfonna, mai tarziu, in miere, pe dind
alte tlori se dovedesc a fi tara rod. Putem trai a intreaga viata,
flira a trece macar a singura data printr~o emotie puternica $i
profunda. $i atunci vom avea senzatia ca nu am trait eu adeva-
rat dedit vreo 15 ani. asta In cel mai bun caz. Dar putem COI11-
prima 0 expericnta de cateva sute de ani in 30-40 de ani de
viata. Ei bine, daca, in orice situatie, vom reu$i sa pastram
iubirea din sutlet, atullci yom putea retine in memorie pentru
totdeaulla palla $i cele mai subtile nuante ale emotiilor traite.
lar daca IlU vom salva iubirea, reprimand-o in sutlet, atunci
vor p~'ili $i celelalte senti mente, iar viata trecuta va parea
devastata ca Ull pustiu.
Beau acum pentru ca adevarata noastra viata sa dureze cat
mai mult".
$i inchinam din nou paharele.
- Zi-I $i pe al treilea - staruie comesenii mei - dar sf, fie
unulmai scurt $i mai pe intelesulnostru.
- Billc. s-a facut. Haideti sa bem pentru ea niciodat.i .-;a
nu-i vorbim de riiu $i sa nll-ijudedim stramb pe cei ell care nc-a
fost odinioara bine.
Au amu!it cu totii. apoi au dat aprobator din cap. Toastu/ a
fast acceptat. Am mai baut un rand.
- Am sa va proPUIl $i eu un toast - zice vecinul meu.
Mergeau pe drulll iubirea, ferieirea $i sanatatea. ~i iata ca se
opresc ele la 0 casa $i bat la U$a. lar din casa Ii se raspunde:
:112
§ IS~;
i:Of-f-.E
~
<5
1I9LZ
-
-
=-=
- ,...
,.Nu avem dccat un singur loc" - ~j au lasat-o pe fericire sa
intre. Tot 3$a, in eea de-a doua casa. nu era decat un lac, a$a di
au lasat-o inallntru pe iubire. in cea de-a treia casa a fast gaz-
duita sanatatea. Oeci sa bem pentru ca $i ferieirea, ~i sanatatea.
$i iubirca sa nu nc paraseasca niciodata caminele.
Noi golim paharele.
- Ce ziceti daca voi Incerca, pe haza acestui toast, sa
improvizez un altul? - am Intrcbat cu.
- Indrazne$te - s-au aratat intrigati ortacii.
- A~adar, mergeau pe drum fcricirea, iubirea $i sanatatea.
$i In prima casa s-a gasit doar un singur lac. Gospodarii au
cazut pe ganduri, pe cine sa invite inauntru? Au hotarat palla
la urma, ca fericirea este lucrul cel mai important ~i au lasat-o
pe ea sa poposeasca liinga vatra lor. iar iubirea ~i sanatatea au
ramas sa stca in tinda. Prima a piiriisit casa iubirea, apoi sana-
tatea, la urma a plecat ~i fericirea. In cea dc-a doua casa, langa
vatra a fast Hisata sanatatea, caci, tara sanatate, ce rost mai all
iubirea ~i fericirea? Oed fericirea ~i iubirea au ramas in tinda.
$L la Inceput, a plecat iubirea, apoi fericirea ~i, pana la lIrma.
$i sanatatea. lar in cea de-a treia casa au hotarat ca iubirea este
cea mai importanta ~i, astfcl, ea a ramas in casa. lar langa ea
au hotanlt sa ranulna $i sanatatea, $i fericirea. Sa bem deci
pelltru ca intotdeauna sa lasam iubirea sa intre prima.
Banchetul nostru a continual. lar eu $edeam ~i ma gandeam
la viata asta, la cat de eiudata poate fi. Oouazeci de ani Ill-am
ocupat de tot felul de lucruri. de care, eram cOllvin.s, nu voi
avea nieiodata ncvoie. A~ fi putut sa termin doua facultati, dar
Il-ilm absolvit nici una. A~ fi putut deveni un ciintaret ~i un
313
~ .
 --~
iSu [2§jjg.
IXIE-!-..<:: u
~ -
--
;;;;;§

1
-~---
- -H9LZ

,..-

pictor profesionist, dar nu am gasit nici timp,
aceasta ~i, drept urmare, nu mi-am valorificat
talentele me Ie. imi amintesc cum, de nenumarate
meu ma lua la fluturandu-mi pumnul pe sub nas: "Ai
rost,
aproape 30 de ani ~i n-ai ob~inut inca nimic in via~a asta".
Apci: "Ai aproape 40 de ani ,i tu continui sa faci pe prostul".
Dupa 40 de ani, el a dat a lehamite din mana ,i s-a lasat pagu-
ba~. Dar s-a dovedit ca, iotr-o anum ita masurii, tocmai ace Ie
lucruri, pe care nu Ie-am luat niciodata in serios, m-au ajutat,
de fapt, sa ma realizez in via~a. ~i nu numai sa ma realizez, ci
~i sa-mi asigur 0 anumita situa~ie materiala. Am reu~it sa-mi
cumpar apartamentulin care locuiesc acum. Cu banii ca~tigati,
mi-am perm is sa cutreier lumea. Ceea ce m-a izbit eel mai
mult, in diHitoriile meIe in afara, a fost constatarea ca in Rusia
exista totu~i un cadru mult mai potrivit pentru odihna. Mai
toate statiunile din strainatate arata la fel: 0 mare ingramadire
de constructii ~i cativa palmieri pipemiciti pe malul miirii.A~a
arata practic tJate statiunile din Occident. Am descoperit ca
Soci ~i Crimeea sunt, in ceea ce prive~te resursele naturale,
printre cele mai minunal:: lacuri din lume. Escapadele in sanul
naturii, pescuitul sau noptile albe in jurul focului de tabara,
toate acestea sunt, de cele mai multe ori, inaccesibile in
Occident. in schimb, am vizitat monumentele de cultura, pe
care mai inainte nu Ie-am putut vedea decat in poze, ~i asta a
fast unicul ca~tig cu care m-am ales. Sunt, intr-adevar, impre-
sionante. in ultimul timp iosa ma atrage mai mult sa hoinaresc
tara ~inta prin padure, sa scormonesc dupa ciuperci. Universul
launtric se dovede~te a fi mult mai important decat lumea
exterioara.
nici puteri pentru led ffi-a sunat un cunoscut din America.
nici unul dintre
- iti aminte~ti cum, la New York, ai fost vizitat de un
ori, unchiul cuplu sosit din alta tara? Sotia nu reu~ea de multi ani sa
ramana insarcinata, barbatul, la fel, avea probleme. Ei bine,
imediat ce s-au intors acasa, ea a ramas gravida, iar treburile
lui s-au pus pe roate. Ei te invita sa Ie faei 0 vizita. ~i au mai
spus ca, dadi vrei, te vor asigura ~i eu pacienti. Astfel iti vei
putea recupera banii de drum, te vei odihni ~i, in paralel, vei
mai ea~tiga un ban.
Nici nu ~tiu ce sa raspund. Vara e abia la ineeput ~i eu ma
gandeam sa-mi petree vacanta la casa de la tara.
- In cazul in eare voi putea merge la ei - zjc eu - asta se
va intampla abia peste vreo patru luni. Dar, cine ~tie, poate
chiar in iulie...
~tiu di, dupa aparitia celei de-a patra ciirti, va trebui sii-mi
iau cateva luni de vacan~ii. Ce va urma dupa aceea, nu pot sii
~tiu. Acum insa e mai bine sa nu-mi fac planuri de viitor, ci sa
pietez, sa pet;ec cat mai mult timp in mijlocul naturii. Am
visat la acest lucru 0 viatli intreaga. Sper ca anul acesta sa
ajung sii-mi viid visul ill\plinit.
I-
I

314
 ~
<=>u iH~1'
aH-~1:i
~ -
u
-
-=
=-=
1
--- lI9LZ

r..-

INCHEIERE

CUPRINS

Catre cititori 7
Introducere 9
Cei care au citit aceasta carte III manuscris all test de parere ca
V iitorul 24
am abordat In ea un stH mult mai personal. A~a 0 fi. Oar
Noile valori 56
informatia continuta III carte este atat. de importanta, Incat am
Cazinoul 77
decis sa ma till cat mai aproape de stilul relatarilor reporterice.}ti:
"Triunghiul"...99
cum am primit aceasta informatie, care au fost circumstantele .}i
Principiile I08
cc a urmat. A trebuit sa parcurg 0 cale lunga, care poate fr
Sterilitatea 115
rezumata Il1tr-o singura fram: "Ignorarea faptului ca ie.}irea In
Rugaciunea 135
viitor se reaJizeaza IlLInUlllai prin scopuri, planuri .}iobiective, ci
AI1ele martiale I46
.}i prin spiritualitate, moraJitate $i etica, putea sa ma coste viata.
Receptarea noii informarii 162
Sa, mai mult, IIIjoc erall pllse ~i vietile altor oameni." Am Illteles
Personalitatea ~i societatea 175
diteva adevaruri, care m-au ajutat sa devin un 0111mai fericit. Inca
lubire.}i mm-ala I97
de pe cand eram copi!, am aspirat, In primul rand, la
Situatiilc critice 203
perfeqionarea calitatilor mele intelectuale, la cliltivarea
A-i ajuta pe altii 2J6
aptitudinilor, la 0 evolutie personala .}i la Clll10a~terea lumii
Idea luri Ie 220
Illcol~juratoarc- dar s-a dovedit di atingerea acestor obiective estc
~ediJltelc cu paciclltii 224
de neCOIlCepLlttara 0 profunda schimbare interioara .}i tara
Moral itatea .244
ajutorul acordat altar oameni. Cand am Inteles acest lucru .'?ial11
Eu-] colectiv 248
Inceput sa actionez In consecinta, abia atLinci am simtit Cli adeva-
Sikaciael ian 258
rat ceca ce noi. oamenii. Ilumim "fericirc". Le dorcsc tuturor citi-
Lucrul Cll pacicntii 28!
tori lor mei sa ajunga sa SinHa, la fel ca mine, adevarata fericire.
Cum se Ila~tc Ull toaS1 307
,: 'fiiffia...
..,..,-::::
,,\10'- ......
Incheiere.. ...m~.:::,.".;.:.~3
J6
316 \
"GH. ASACHI"
~
 .~ '1":::::

§ ~;; 8- ~
~ --
-
~
""u

F".:..~~:.
l !~+-:_~
l%If-f-o;;: u

il9lZ
,..'''''

La Editura Dharana:
seria de autor
Lazarev Serghei Nikolaevici
DIA GNOST/CAREA KARMEI
Dragi cititori,
Au aparut:
cartea intCii /
SISTEMUL AUTOREGLARII
intrucat pe adresa editurU au sosit numeroase serisori eu CAMPURILOR
ne/amuriri referifoare la .visfemul diagnosficarii karmei, la cartea a doua
ultima intrevedere I-am rugal pe domnul S,N, Lazarev sii ne KARMA PURA
cartea a treia
aeorde un interviu in care sa raspunda la aceste probleme. IUBIREA
Domnia so a gasit interesante multe dintre intrebarile la cortea a patra
care dealtfel a $i rajpuns acceptiind un viitor interviu eu un PRIVIRE iN VIITOR
cartea a cincea
nou sef de inlrebari aviind insii rugaminlea de a nu se repeta
RASPUNSURILAiNTREBARI
problemele pe care le-a liimurit deja in eele opt volume, cartea a ~asea
Dueii afi cifif seria "Diagnosticarea TREPTE CATRE DIVINITATE
karmei" .}'imai ave!l cartea a ~aptea
nelamuriri, puteli sa ne scrieli pe adresa: Editura Dharana,
TRANSCENDEREA FERICIRII
OP. 53, c.P. 52, Bucure$ti sau e-mail: busuioc@ocnef.ro cortea a opta
Noi vom selecta infrebarile DIALOGURI
dumneavoastra, Ie Vom traduce
in limba rusii $i i Ie vom prezenta domnului Lazarev urmdnd In curand:
cu riijpunsurile sa fie publicote ulterior intr-un volum separat. carlea a noua ~i cartea a zecea,
In care autorul incheie sistemul, ~i primele trei suplimente
Va rugam co intrebarile siifie scurte .}'ide interes general.
video La "Diagnosticarea karmei".
Alteaparitii:
... EU $1 VALERlU POPA - CANCERUL, BOALA INCURABILA ~
~

(autor Petre Anca)

EdifuTa face eforturi pemru a organiza ill IUlla octombrie 0 iN ACTE E$Tl VIU - valum de paezii
conferin/a a domnului Lazarev la Bucure$ti, Cei care doresc (autor Traian Calin Uba)
sa sus!ina acest proiect sunt ruga/i sa ne contocleze la:
bWiUioc@/H.:net.ro sau la tel: 02/.337.24.24.
ZORILOR ZABRA VNIC -valum de paezii
(autor Venera Antonescu)
II