Sunteți pe pagina 1din 99

...

c_~---

'"",,- "<,,,,--,,"~""H -"""'~

-~. ..,

S.N. lAZAREV

"t~
-< '

s.

KARMA
SAU ARMONIA DINTRE FIZIC,
PSIHIC ~I DESTT~
:"
1

,
,

1
1

. i

'1

\
~
'~
\

S.N.

LAZAREV

'K"-RMA
SA-':'J
I<'IZIC:,

ARl'vI0.NXA
PSII-IIC:

DINTR
~..: DESTI
'"
;~

I.S.B.N.: 973..5 .

"

MOLDOVA

,-..=-~=\

''"

'"

::'i.

S.N

LAZAREV
\

KARMA

il

SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I


" DESTIN"

"

Traducere. prefata ~i note:'

il

Hie J;>anilov

1t

. ,

1
,.

l
!, ,...
.

"

(:'111,"11 1111""".1<1"1111'1.
',U''I'''II
.1//f/"///Jull//I,'1
Idll'.III"
Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1
;:,

'Toate
drept~n'e
M,,!dm'lIla~l - (,(,00

asupra

IJ)/) 1

(:;111"111/''''''''0\1''
acestei

.edq"

apartin

~mlll'III~I~

B.~:~~~~ASI

Edlturll

1
~.,~
.j

MOLDOVA

!
....

....

..,

"

""':-

.."
,'<"',,,-.-',."

.,,"

'>";:: ~;\;'~>_:;-::, .,~'.


,',

..

JI

.
,~
.'

~o'..;..

1
,

;'

/1

1.

.t.
\o~'

1
f

"";

PREFATA

~..

;t

Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/ 0 inde/ungata


riltilcire printr./111 imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd
\'itlla!ia .q cllm e.W~i considerillld lahirilltul ca pece\Ja
I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via/a, flJra .vci
hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie
lahirinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrx/atii
Jill 'e/: Allii, dimpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llflde fap/II/ cd acest

~I

lahirim

reprezinta

0 f,tercare;'

~Pedeap.\ti

.vau 0 gluma pro<l61ll

,!j,

'

,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu


tllcotro s~oapllce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei.
$ totWi un asenrel/eafil' calauzitiH' existli! Recent a apiirll/
-.

;'.

.<
'10.

'.

lucmriJ, . Serghei Nikolaevici 'Lazarev,


lm cu1tOSCu1
hioenergettCian 1'I{s,cu 0 hogata practica in domenful te1'i!lpiei
n~fionale,
a jlIcut 0 descoperire senzaliondlli care ar
PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra
-

.
~

IS.B.N:

.'

Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I:-ill


"'
argume"re fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg
edijfChl/ Jilo,vofiei materialiste , afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte
grer(rJe contrazis pripritatea spiritului avupra ma/eriei. Autorol

973-572-019-J

....

diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand

"ma.fajul".

hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala,


de f1>1,nu se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn!
JoVidit # fn cazul metode/of convenfiona/e de trat(l11lent, la
care recu;.ge medicina contempotana "oficia/a".' De pi/da, un
pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv doua
ll1ni '-71a serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~ave sap/amani dupii

r
J

Care este regimUl


alimentaI" ~icomporlamentul
.

I~i~decareaacest~ia,.~cientul se mbolniive~tede plamiini...

A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele n pracca sa, il duc pe Sc


Lazarev ~a concluzia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se.
aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cauia riinuiniind It.
cont!nuqre neshimbatii. .
Dotal Cllni~te calitali. bioenergetice ie~ite din comun
autoru/, ale ciirui rezultate n diagnosticarea ~i tratarea holilo~
(chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$itcu mult grani/eie ,tiirsale, a
elahorat 0 metoda proprie n care se ngemiineaza cele mai
. Vfahtle princip ale filosofiei clasice .orientale (n ~pecial ale
celellndlene), ale eticii ~i moralei cretine, cu cele mai fl(li

ouceriri

fu. domenitJl .~tiin/elor medicak.

Ne paij;e ntr-adeviir sfiirJitullumii?


-xisti vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem apiira mpatriva.
.
.
. lor?,
:
"'/
Cunt ne plltem schimhl soarta n bine?
.
$tim .l'Cine, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e.
. ln ceea' ce prive~te,alimentafia,
autorul car/ii "Karma~sau
.
Armonill dintre fizic, psihic, spirit.i destin" afirmaca are O.
mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul n care 1
itfgttrgitam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite
n:rltomentele d'lnd stam la masa. Cel mai important loc fusa 1/
()cmpa sfaturilesale
privind "igiena" iji profilaxia spiritlllui

Cartea' sa este. 0

-.

condifie primordiala 11prevepirea nu numai' et celor mai


gr~ave holi,dar iji a celor mai cumplite nenorociri pe car(f mai'
ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le punefIJpe seamafatalitafii}i a
de.stinuilli, neMmtindn.saca fatalitatea iji destinul'se ajla n
noi Jl~'ine~i ca este la ndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (n
bine .sau . n l'au). ln prezent .capacitafile hoenergetice ale.
pamenUorau crescutincredihi/ de mult, fapt pentru cflre.orie
intel'Vi!ntie la nivelul hiocttmpuri/or poote fi 'paguhitoare pentru
p~cient: daca cel ce arealizeaza
nu are 0 pregattre

,\

..,.

t,
;'f

.
'.

.l'au un

camportament.

. etic

ireproah!l:

~.Billenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' n cllprinsul qcestei


carfi, civem tati, nsa purini aameni '.\'Untdotafi de la natura .cu
.
[Yutaea dea
"vedea", a itffelege,iji a corecta structur~'.
hlocnpurilor n scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al
restahilirii . sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditnd asupra
~'(1::urilorexpuse ~i urmndll-i prescrip/iile, ne vom. putea .
vindea singuri de cele niai grave boli ~i ne.yom pazi de multe
nenorociri,
care ne-au fo.~t harazite ~i.care slInt codate n karma
.
fiecrfruia dintre no,i.
KaI'ma. aceasta notiune preluata din filosofia orientala $i .
.~

Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQP safllito.yi.

ferl/l de boil ~'I7tenorociri?


,'-,'~

'

core.JJUnzatoare

"

.il'!f(Jrmarieiereditare?

gravidei HI

nvataturi'i.z

pledoarie' convingatotue pentru ntoarcerea.' la valorile


primordiale ale' eti~ii i motalitat futruciit ig~orareaacestora
consfltUle,. h ~pinia autorului, cauza princiwl4

~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCa!


If/ ultlmuldecenill i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de
auforu!. acesteic(up
este confirmata de mU!limea .cazuri!or
rezolvat, <if:el, cQZ/Arin fara carora. mec(icina oficiala .l'-a
.
..
dovedlt afi nepuncioosii.
.
\
CitilUi flceasta carte. yom descoperi plini de~ilrpJ;indete ca
o'flulnu~$e llkntifica d04r u organismul fizic, ci reprezinta.p
structura cu mu/t mai. 'C/Q1Iplexiin care fizicul este. doar ()
slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i1).
lrt.terdepemkn/a dmtre .lJzic,psihic, spirit # desn este. .ru~#fiuta
de <P'~mente convlllgatoare ~i, mai ales, . de fapte- reak din

Pootefiprelungitii
viara omului? Cat? .yi mai ales cum?
Sunt, . ri1sPflrtzatoare fIlnnai' genele . de trclrtsmitere

/ff1:lpulsarcinii7
Care sunt cauzele sterilitafii ,yi'Clintpotfi.eliminate acestea?
Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi
~i maisilitori la .
.

pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt\.


convmgator,za
0 serie lk ntrebiiri care framiinta demulta
.
vreme COTl4I11llfr!le
noastre:
'.
'
Ne put:m .DqJ:f,
vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara
sa ne operam?

1
",

.........

(;

.1.'

idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; n vbunea

/1{1

... .
l

":

8
,

S.Ldzarev,

"1IfI~canism.

derlisp/litire

a ftlptelorpiimante:fti

Cuno~~

~st

omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta.

,;

'.

~ .

~
.~
\'"
.\,~~.

'

<.

.,

- :-:1'\ '

,.

".

mecan~$m. (10/ scopul cdrlii apesta :fi este)


.

. . Traducerea.~ipubli~,!,ea nRomania aacestei ciirp ;!ferii


:ltltorliorno~tn
I!:'bli'tate,a de a iritra nposesia unui veritabil
.
indrept(]J' de etlca, afiJ de necesar fteciiruia dintre noi la
f:lCeastaC14f1Ipiinii
de veacuri ce se consuma sub semnul unei
profunde ~ penculoase crize spiritual-morale.

pin partea autorului


.

/lie Danilov.

~..
,

~,-

"

,-

"\U1iversulbioenergettcii,

"

f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e


"
asupra IUD1IImconJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia
,Ii
~~~~ve
1,yj
~~'ilitp.ecanlSl1lelecare
d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~

':'"

.1'. 1
: !
1

. .'.'..~det;e.mbi~e~etica
.'

'

_. ., . '
''''lntegfilDtaa
.
,

'.

"
"

, .,

~f;

.;

..,

structum

..

.
umvers'ulul.'

lumll,mcof!Juraware,.,pnn

erarea individului ca.parte

'

".

,',

L\!mea conte~porana ,$-a-ndep!rtat .mult de izvoar~le :,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ un vas nderivii, tira
,
'cptan, cu rnotQrulstricat; calaplina de br~e ~ echipajulcuprins
.

CIediscordie, Unii
dintre
rna.rinari ~i dau searna de situat.i~,;. tragica
.
1
",
'.

.
,.,"

/.

11 .

~.

1
1
1

'1"

'

}ntrQct,auto~efl?n8Joaomului

.~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent


:
;: \ ~'~' .'~J elegereitlegilor aceste
., " ,ia,Prin.
'

~.~

.,:,

Stimati ci~tori, Daint\'; de~i trjjCe la lecturaacestei crti.


f,'erjficati-viis(area emopona!a. Va, reomand cu I!sistentii sa ~u
d~apucatide ea dacapurtapcuiva;picii, daci suntep.iritapcsau
'
;i.r#L~ nutrip.sentimentenegative fatiide c~vasau d" cneva.
"<.p"vep l;lfatii nu doarQsimpl~"c~
axata pe 0 tema del,arg
'tef.~n contemporane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei concept
,pginale. privirid pitrunderea le'gilorlumii
spirituale care
~~verlleaza lumea m~r\ala, analiza posibilita!iior de penetrare ID

~~

. ,

'

...

,.

"
.~. care, se afIii" ~l au' ncepnt sa se Janse2ie
apeluri pentru
'r\1conciliere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz nsa, ~i
despre acest luclitt nu ~tie' nimeni,consta n faptul ca vasul se
: <mdreapta spre recifi ~i ca nici 'l'nacar repararea m~inilor ny-I va
salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbati direcf.ia.
1 Omenirea se 'afla,ID fata unei primejdii cu mult mai serioase
dect cea nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele
mai cumplite pierderi silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le
simiim 'deoarece moiutea survinernaintila nivelul-biocmpului

\~
,."

JO

Il
'";;""

"",

~i fizjca

-,a urm~ilor

rio~tri.

'

'

"

,PotentialuJ

spirimal" acumulat

sfinji,

"
preziciitori,

'

'

Imaginafi-va

ullTlatoarea

care

dbre~te

::~ezultatele
,
j,',~':'

sa, ,

de Vl'n

a con,du ciit O r ' auto e s


ezat
la v 0 lan, legadao Chl' i se'
,
aratii.
j'Je ce ,pedala
sa
ap
entru;
a acce1era
~i cu aceasta
'
,
' se
ncheie'
instruirea sa ca ,, er.Camacel~i
este ~i nivelul'
,_
,
."
"_
CU1IO$tinteloractuale n - d6meniid
bioenergeticii, cuno~tin'tl!care
pot fi dobndite ntr~un timp refativ scurt ~i la preturi destu! de
piPerate h multimea ~colilor de parapsihologi. Aceste' ~coli
difera'una de cealaltamlmai prin
"marca ma~inii" ~i prin.
"capacitatea cilindrica". De nceput nsa trebuie sa se nceapa cu
studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,paqiJor componente aie
atitomobiIuluL"
.'

'

\'

Fii.ramteJegerea
:'t

,,

'

,',

'

"

'

Jumii nconjuratoare,

,.,.

..

, ,

.o..

-.",

a propriei persoane,

rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii n bioen~rgeticil


pot fi cu mult'mai pilgub!toare dect conducereaautoturismului
cu Qchii legati. De aceea cartea este cotlsacrata normelor de
comportament

n ,sfera spiriinlui.

'

~i ncii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am


vazut obligat sa abordez mecanismul penetriirii n structura
\"

"

un rbm

situafie:

'

'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru


"

'.

.
..'S""

,',

.,-,,

ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecare om n parte h

sparta oamenilor~iviafaUniversuluf '

'." tor 1~., onca'. -t VI. 5-aJ: par- ea de incredibile,


<, Eu nsa sunt cerce",
,
:t'I,
,
.'
va- asigur ca ele
"le la oare
amaJuns,
Xfaptele expusesau conc"1UZIl
1.
'firIDatii.. nu o. data- de
'iconstituie 0 realit;tte, probata- ~I con

jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape n

fotalitate 'epuizat trgndireastrategica neevoJuata reprezintii un


pericol serias. Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu
spre ntelegerea ':Iumii neonJuratoare,; spre, pronosticarea ~i
" prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre rezolvarea unor
sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns n fara
dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii n

'

-~ h carte fapte n~teptate ~I cu '


i~> n. fine, multl cltlton v?r gas
-' dulla scene din literatura
"".
i:~totu1 mso Il' te , care-I vor tnmlte cu gan
. F

~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p

de

.'

"

Cuno~tintele pe cIVe le-am 'dobnclit prin studierea structurii

biocmpurilorumane sunt absolU\serioase.'

'.

'';':''' purilor. Nu SatulesCpe mmem, din cei


. ce vor citi cartea, sa
,''''ou''
.'
' 'A
t IUCTU este pencu 10S nu numai pentru
. .
'?'~a la fel ca_mme. ~es
'.
frivolitate
sa-mi
repete
experiehta.
CI
~I
'amuI care ar Incerca dm
me se poate ocupa numal
:~:
De aceste pro bleau
,.,pentru rudele acestula.
anumite puteri ~i 'care
trns
de
oamem
care
i':un cerc, foarte res
.
re tire n acest domemu."
.

nostru astzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea


spirituala

<~:~'

~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se


afla foarte aproape d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc
astzi la nivelul spiritului nOstru, maine se aflan corp,ul copiilor
,
~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este mai deteri~ratspiritul

i
l

activitiitii
mele.
.
"

'

\',~

,
IL

{.
j,

CPITOLUL 1
...
'",

.:.~
\
\

1
~'

.'

,,'

"

, Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor


istoria 4ezvolt4rii acesteia.
/'

~i'

,:r

"Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI!


,mi
me""iali NI l'IIgat la Damnezeu sili dea' daral
vi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce
'Itarelwui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se .
&J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ)ulrmezeu sII-i
dea pe acela de a-i vedea
. ~a acesr dar l sII i-l,
.'
'
,. propriik pl/cate",
,

.
,
,",/-

"

.-

")
1
~

8,

....

, ' 1
'i,

,.

.'

. .

,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau


fost determinate de 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0
intelegerefilosOfic a lumii ct ~ deconfirmarea tIf echivoc,in
activitatea practic a prlncipalelorpreinise teoretice ~ filosofite.
,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? n prezel1t in fata
omenirii stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau
nerezolvarea acestora dePinde viitorul nostru al tuturor,
'ndeo~te se considera c principalele probleme se datoresc
dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de
factori externi. n realitate inscauza principalii a rului sti chiar
. n om ~i pentru casii putem sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa
'ne ~hinibiim ,no!,~e,
te schimbi pe tine osuti ~'mult maC
.----

'

"",,:,

'

..

.'
'l'#

/4

",'dffioo,decat

ssOhimbilumean

.15

-.
'

w,'
",

.,..

conJuratoare,
"
Noi'nu 'dis p
ID
de prghiile InIJoacele
~i sist'~me1e necesare un:
1 ",
,
mod!]
1 carea radicala a mo
du
l
w
nostru
de
gnd'~"u
.
Ire, a concepJ:iiJpr
,.." noastre' a ~pmtualitapi
" '
noa,;;tre .,
" .. .
C
".
~Ie . propuse de fil~'
contemp oram sunt, ID ce nIaI feric't
'
"""",II
"
.
l
'.,
r econsl.derare a bagajului,
. 1 caz, 0 'IDcercare ".~
qmo~tmtelor
noastre n timp,
'
".
ar trebui Can al '
c~
IZatespre ntele'gerea lmnii,spre
. c,eforturiIe
'
cautal'~'
iiiIor"de autoperfecponare Ca sa '.
pop schlmba lumea ca w " .'
'.,
sa pOJ:l
,
,exerclta 0 influen'a
,asupra
el trebuie mal',' mti s-o
'
n(ele";.
ntrucat" n(elegerea
,
'
.'
~'
0lumiire
.
,prezIDta
mceputuI
h'Imbarn
."
sc
ei.
.J\deseori avem
'
0 reprezentare defo
'.'
'.
rm afa
despre lume ncercnd "
,sa w
subordonmorb~e
c'
d
d
an.
e
fapt
noio
distrugem
'
ilStru!8J!du.ne
totod at"'
,
a, ~Ipe nOi Ar treb '
"
.1
g
"p!Sa
" ne con~tientizm
.' radu'1 dependentei n O astre fa'"
.
ta e 1ume I leg t d'>
' '
, cuno~tem 1 giI d ',
Cllte ~iilte;lZ ~i se divOlt:I~::~asta, sa
.
,Cercetr~e
;e~~e
"
Je electuez sunt onentate
n primu! rand' ,
asupra ntelegerii Ii ceea'
ce reprezmt omul,
subcon~tiinfa, Universul
con~tiinta'
,

prezell.t

"

"ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel


,',de tendinte, a1;tfel4e procese exist deja n stRee embrionara.
,
Am sa ncerc sa deslu~esc c!luZei~. stiiti fizice alamUmte fi

:,

"

"

"

'

'

'

'

"

. ~amenilor,

i,
'1i

sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a


acesteiaprin intermediul corectiei structurilor fine ale cmpurilor,
sa definesc taportul corect fatii de bioenergie, fata de cr~terea'
posibilitatilor umane. ntelegere~ lumii nconjuriitoare ~i 0 nalta
autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului

:f
["

'

'

'

,nostru

'

'

"

'

'

'

,d

'

'

'

'

'

'"ESte.

,timpul

sa

t~:rtmtm

, pomltIva confOnTI careia

'
','
r'a re.prezentarea
materialist

omu,l'mcepe ~He sfii~~te cu e '


safiziqi; 'Omul est"e ,;un slstem rofi
XISt enta
"
, ,
foan e
comp lex ' dl!1care doar ,ca eva ptocente"OrmatIv-energetic
11
t
, 95 9 1
constItule
co rp ul
8 /0 teprezentndfi
,ZlC,
,".
',"
0 ' straturile
mfi'
,0rmatIv-energetice
sub, con~tIentului atat de ne
ale
cunoscutenou c a ~I. Umverspl
nsU~,
'
'
0
,CUPM d
w."
de probcmele s'anatatu
" bohlor, caut ~-ma
umane ~Ide.preveltir ea
ID primul rn
d cauzeleapari';e'
"_..1. ~i defiecare
..
1 ace~t':'.'"
.,data',~convi\1gde
"

'

"

'

"

'

""

..'...

'

necesitatea; perfecponaru
spirituale ~;
1?teJ-ectuaie a omu lui. Din
0- prezent nu diS
P' au.ate ru

punem de un
Slstem
,ar
.
,
, unit
de cuno~tinte
c
VlrtU~le bioenergetice tara ~:'' sa ,~p'ermitii sa descfftm
,
pnCIDmm
nu
oame n 1' for,
Poslbdltatile' bioenef ge ';..cu'.. sunt
amt de
',,man,
mcat
patrundea'n
acest domemu
' "trebuie fiicut
,cu mult prudenta n mod
trebUle nceputa ri
grada t ~I.
P ,n promovarea
umarie. Etica ~i
ntelegerea lumii
'
cOns.tituiecel mai b ' eticii
'
anume aceste cuno~tinte sunt - un slstemde securitate lIsa
proces serios trebuie bine, mca mult prea firave. Fi~care
P:eglitJt. Desconsiderarea acestel
cennte, ID 'Iocuf"ri . .
,

c."

"
",','-

.'
~I al transformrilor

'

.-

,-,._"
,"",

VlnmentulUl spiritual

Acum

aceasta

l'eprezint

conditia

1.

'.

atalionului,
'

"

Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl


n~egii 100le "lieti."ncii din oo'pilarie,am' sirntit n mine ni~
dispmibilitati uri* nsa Ie-amdirijat n morl intuitiv nuin
direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca
am simtit jntotdeauna ca' ntelegerea.e. maiirnportant
'.
, decat
acumularea ~i dezvoltarea capacitatilor.
Am U~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta
poaftffi transmis n/famili.\L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica
pof1i 'gasue iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra \IIeaa awt un
impact foarte puteraic intmplarea descrisa de.E. P. BlavatslGiia
n cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile .Industanului", pe caream
. citit-0 prin anii ~aptezeci,

ntr~una <lin localitple Indiei, BlavatSkaia a discutat cu

urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cndva ,care i-a


povestit urmatoarele: ntr~unadin cliitoriile sale, regele,- dupa
cum 0 cerpau obiceiurite pmntului, a Iacut ni~te daruri foane
bogate ntelePtilor'care I-au ntmpinat nsAl-a omis pe uilul din
cei prezenp care, ,,j.ignitde moarte, I-ablestemat l'lerege. -ngrozit,
regele i s-a aruncat la picioare ~i I-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci
~a intamplat, dupa. p'rerea mea, lucml cel miinteresant
Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1rziu- 'Blestemula nceput
sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i piarda

'

sufletului,

nume~te katma n bioenergeticii, ,0 adevlirataLege


'aclioneazii de zece ori mai repede ca nainte,

~i a

obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuten aceaSta carte


ne.ajuta sa ne dm seama de complexitatea problemelor care sulu
astiizi n fata fieciirUi om, ,mai ales ca nyltimii ctiva ani s-au
intensificat proceseleenergetice pe pmnt ~i acu!\1 ceea ce se

,~,
\:.:"~

16

tronul i~ inteleptul
i-a proinis si! fac'
pentru a-.ifi crutatii viata suveranul . a tot Ce-l. stat.ea in "putinta

17
,

ID ~l a
Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntm
. regele de~cendenplo r st ""
~,
p
at.
1
unn'~u sai s-au ri,sipitprin intrea
~l-a pier d/u,'. Ironul i~r
g a m die.
.,
DrumUI meu
'~x.
rre bIOenergie a tre'
"
metodelor magiei
cut pnn
.
~i
mltnn
9 --~
pap lI1ari ~i ale vrac
~l a prac.fIcIlor ~(erea .
tmad uito.riJ.0 r
ilar . Am cil' '~
a t'ont molt pnn
tara '.
D e, ficare dat! cnct analizlim
..
.
! ~I~~amstudiat.;
cunosc C8UZ11'
~lDfonnatlenoua
doreamsi
pl'imordial'a, sa,
..
,

boala, ceea ce determin. starea fizic. a omului. Acest fapt a


marcat 0 schimbare calitativa a cuno~tinteIor mele fiindca mi
.dadea posibilitatea de a diagnostica bolile pna ca ele sa se

"

'

'

'

,
ci sa ~i previn bolile. '
Am decis ca se poate forma uri grup de operatori care sa fie
,"
instruiti n aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor
"maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de
i . medic ~ente,
"

"

','

.n~
n "', 'tare est.e Izvorul
" .r<roln1or familiale,de, ce existaInteleg
aml1ucare se SUng~f boli
~edltare...
.
,

'

,',
Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c .' SIJrsa
a g!'nele nu pot constItui
acestel infonna~i Ea tJ:
'eb'
sa
S
e fi piistral: ,i transm
nUnaiprin inte~ediulc~le
is u~ilor
, .a fI.ns un / anUmlt
;
amAUnor.
i
. ,
nivel uu
"
'-',Cnd - aee as t
-',

"

'

"

'

"
"convlDgere

giisllSc inbiocntpuriie
oum:: ::eramas' dett un "fleac": si!
GCest roi, piistr~a,
strq~n~are
indeplinesc
~i.tranSltlit . fi
:en~rat~e, Aceste structuri 1)' ex~~r;ap~ dm generape 'in
c:mltate, le-am numit,
SCUpiiriinfuini ' oaror~,'credelllJl- cu

ative .stabJ~~,de pela


(jptzeci ln- am c
8znit
bIOenergeticuman.
.
','$ 1~'14entiiic\in cntpul
-

. mijloculanilor

'

Am.te~it IICest JuCi'!iJabiaIain '-,


-l~tamplator,
"
,La
GeJ:'u',,f!J1Qnu1uJ. l~abSolut
institiUUJ

d.e ,~edicln!, Nr, 1


UIlIfldin
sa:l a:t :sa,lmureasciuli
caz

bIOen~getiieni JJI<oalli
' complicat.LBolnavul
av.::

r~tacutdupa terapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t


.saaparadinnou ruPtI.Ira. ca,
0 anUffiJta

Ceea-l.,ce s-a i'ntntPlat'.


~,IIu"inare". Cntpul moale . ID ~~ntinuare

"

poate. .finumit
cie va.
JDte1pretatintotdeauna
,~bolnavului,'pe
'" .
carel~am
ca porpune
.'e1asti c, ".
..,,~
.
vern 't u.wU'-o
amslm~t ca reac~oneaza l 'vida, a de
dati
.
a
lntervenpa
miniJe ni~te structUti,
mea, 1iim'team,cu
puterni 'cI' care traversau

>"
-f

~pului,

,)

locu1 SnCopei

. "Momentan
.
mi s-a schimbat in
treaga repcezefttare
avusesem pana
-'
.
atUnci: caca,
ce-o
~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e
Juarn. drept ruptur. a

-,

~pulUl
j,

prin careoie produc

"

'
'

".~" ",Vi ,

-",'

,'.

care producea

eaupter denie de energie.defofIDarea


'

"';";'>

cues-~

penollditde'timp,

/1

~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!\eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~
ce cre d ...
---'-"'-.'
",".-.
-.
Amtratat n acest..fel n decurs de un an ~i amconsiderat ca
aceste structuri determina numai starea corpului. .ncetul cu
ncetul nsa au nceput sa se acumuleze faptec;;;'e. nu se
circumscriau acestei reprezentari. n procesul terapiei pacientilor
Ii se modifica n mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analiz.nd
~este modificri, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se
gsesc ntr-un fel de interdependenta ~i ca aceasti! conexiune este
extrem de variata. Deformrile observate ale structurilor
campurilor se produc n chip diferit. Acestea pot fi diverse boli,
devieri psihice, defonnarea
patologicii a caracterului,
traumatisme, insuccese n viata. Cnd rn-am aplecat mai cu
. atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia ca sanatatea,
.faracterul, ~ chiar soarta omului sunt determinate de structurile
~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~
.. este cupmlsa III campul QlOenerge1:lc,eX1stand
0 legatura
dialectica ntre cmpuri ~i structuri fizice care se influenteaza
reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea codate
, n' structurile cmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona
asupra acestora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu ct ma
ad'nceam mai mult n acest studiu, cu attapareau fapte mai
senzationale. Am sa ncerc sa dezviilui diapazonul de posibilitiiti
ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei
unor situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez
virtutile metodei pe exemplul testarii unor evenimente, al unor
obiecte din lumea nevie ~i al altor cercetari.
---...

,;

','

materializeze la nivel fizic ~ideci mi permitea nu numai sa tratez,

;\

""

Mi-am dat seama c.a nacel camp am gasit ceea ce numim

t
Ii

,,;j

18
,

La l'ICep"1I
am lucrat cu metodele traditionaleale influentarii

bioenergetice.
n spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamnilor,
fiind ntr-o stare grava. Medicii curanti au ncetat,sa mai spere n
nsnato~ireaei. La rugmintea fiiCei bolnavei am nceput s-o
tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la nceperea actil!nii
mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau
pricepe ce Se ntmplii. Femeia se nsnato~ea vziind cu ochii.
I-a revenit culoarea n Qbraji. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa
mnnce, de~i de cteva zile refuza brana.
";"

Un ait caz s-a ntmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i


opernd 0 femeie n vrsta, cu organismul foarte slabit, el s-a
taiat la mna. '1 s-a umflat mna ~i ganglionii Jimfatici, a nceput
infectarea sngelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele
nu scdeauinfectia, Atunci am ncercat' sa-I tratez eu, Dupa
cteva minute de la nceperea ~dintei a simtit ntepaturi ca de ac
n ganglioni dupa care a nceput sa se retraga tumefac~a iar peste
0 ora telnperatura a sczut pna la normal, semn ta intervenise
ameliorarea sanata~i.
CUm am nceput sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mi
i-am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor
orientale ~i mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica
asupra 'omului. Odata ,am nceput Sa tratez. M-a ndelJ1J1atcatre
aceasta t:I1episod care rn-a frapat din biografia lui Rasputin,
Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta' ntr-0 stare
depJ'.imant fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflnd
despre acest jucru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus
in mijlocul ncaperii ~i, sub och vizitatoarei, a inceput sa
paleasca pna' cnd s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a vreodoua
minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus:
..Totul e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa ctevaftle femeia a
primit 0 telegrama prin care era anuntata ca priete;;a ei a nceput
si, se insanto~easca; medicii erau uimiti nsa viatif ei era n afara
.

'

~,

pericolului.

, '

Cnd s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai nti de pojar,

,apoi au inceput complica!iile - meningita ~i congestie pulmonara,

: r.

19

':~'I_,'~-

;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi ncerc influenta


"I;\I:'()iamfoarte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face
\~I!tQria ~i,daca erau ~anse macar una la mie, eram ,hotirt s-o
',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa amiaza, rn-am concentrat
am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se
(.inSnato~easca. Am simtit n mod fizic ca cevas-a ntmplat cu
<hiine, am reu~it s-o influentez. De a,tunciam capatat convingerea
1}tiipot fi de folos n acest fel.' Cnd miercuri rn-am ntlnit cu tatiil
,: flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine.
'- Cnd s-a,produs ameliorarea? am intrebat eu.
- Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a fost raspunsul.
y,:. n 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.a
,
f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de
:':medicina Nr. 1 insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a
;~'putut stabili cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca.
',,',Nua fost evidentiata vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce
',i:nn
dadea nici un fel de rezultate. Vederea la ochiul stng era
(
e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, continund sa scada.Am
.
ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaam
;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cu
tnc doua-trei ~edinte. Dupa doua saptmni fetita S-:avindecat ~i
il fost externata cu ~ederea restabilita n totalitate. Cauzele bolii
Ie-am depistat nici eu nsa am reu~it sa-i restabilesc vederea.
A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala nsa, peste
.ct!!Valuni a nceput, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea a
fost adusa,la spital cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIU
administrat antibiotice ~i,din nou, nici un fel de ameliorare. Dupa
'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu dureri de
rinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou am
vindecat-o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa,
Jlici un medicament nu a putut s-o ajute, antibioticele n-au avut

;~

nici un efect,in timp ce eu - am reu~it.

Pe atunci nsa nu intelegeam ct de stns interactioneaz


organele, nu ~tiam ca boala se poate muta dintr-un organ
intr-altul ~i cu att mai putin ~tiam ca din aceasta inlntuire fac
parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai
omului.

'

~i

20
21

Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand
.
mvelul .'cuno~tintelor mele. a mai crescut, am constat ca
orgamsmul uman - este, un. sistem unitar
nc'ITe sanatatea,
destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile.
lntlnind-o pe
~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect
sanatoasa, are un destin nefast. La testare, va/oarea parametrului
destin er~ profund negativa. Aceasta poate duce, de regulil,la
mari neplacen.
. Atunci am, l'lteles ca, gndindu-~a nu:nai. la sanatate
concentrndu-ma
numai asupra eorpului, eu am promo vat u~
~.
slngur punet nodal al sistemului
"om" 'am
~i le-am
distrus
pe toate
celelalte. Eu am vindeeat omul nsa"nu
ndepartat
cauza
bolii
sale ~I e~ s-~ mutat asupra parametrilor
de~tinului.
ntelesc
trebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tulorganismuJui
a Am
sistem
unitar.
Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale
eare vor Inf!uenta n mod dir~ct totu!.
.
/
Dupa cum au demonstrat-o teste]e,
cauzatuturor
neplaceriJor
pa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica a mamei pe
tatal sau m tImpul SarelnlL Acest lueru a detenninat deformatia
structunlor eiirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i
.destlnulfiicei.

'.

~;t

Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un . mecanism


:'C/lre mi era necunoscut. Trebuia sa-I descifrez. Analiznd starea
, > pacientei am simtit ca aeeasta este determinata de un evemment
{':din viata ei.' .
~~i" -'- Ce vi s-antiirnplat acum doi ani? am ntrebat-o eu.
',"
- Mi-a munt-. sora. . .
'- Ce ati simtit atunci?
- Era' atat de santoasa, de puternica ~i a murit iar eu,
'ibolnava, cum ma vedeti, traiesc.
.
,.!
Am nteles care era cauza bolii: n sub.con~tienta ramas un
:"$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I
'.,anihila trebuia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata
:J' ~i moarte. l-am explicat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I
\'idi ea nu trebUle pnvita att de traglc Nu lrebUie sa regr~tj
';~\trecutul tiindcii, regretndu-l, amui ncearca, n subcon~tlent, sa-I
,,~;i'

:JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuial necontrolatii de


",,'energte, Pentru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la
,'1' urmari din cele mai grave, orgamsmul le bJocheaza pnn

'r'

- ~ase on

pe saptamnii, dar ca ca s-a resenmat~i

intermediul

bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OUfemeia cteva

~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,.


feaparut.

n decursul ctorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta


.
~ am. luerat cu minile, Prima oara am nteles imperfectiun~a
aeestel metode eu vreo einci ani n unna. Tratam copiii ntr~o
fa~U1II~~I, atragndu-mi atentia starea precara de sanatate a
btmlcn acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat
~I-a spus ca din cauza stenoeardiei ei i vine sa1varea la u~a d~
cate clnel.

sehimbe, sa dizloce ceea ce n nici un caz nu trebule ml~catdm

Un stres puternic, un dezacord n privinta unui ,lucru. s~u


regretarea trecutullll sustinute emo(lonal, se, dep~zlteaza I~.
subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat creeaza
deformatii ale structurilor cmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o
corectie 'energetica poate interveni ,nivelarea acestor structun nsa

nu

mal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetndu-i eiirnpul,


am vazut ca
~e mima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~i
de .fiecare d.ata starea de sna:ate a femeii se mbunatiitea. La a
tre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ ciirnpului n
reglUneamlmn. Am treeutde cteva ori cu mana pe deasupra ~i
d~fonnatille au disparut, empul s~a uniformizat. Dar peste
cateva zlle IOnzas-a repetat.
\

': nu ntotdeauna ~i,ceea ce-i mai'important,Cauzabolil nu dlspare

!:
'

'

'

'

..

'
,,:,

,
il' .-'
J:.,
,

~i, n orice moment, ea poate aC(iona nt~-un ait k)c. Cazul evoca!
a confirmat ca, tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara
intelegerea cauzei care a generatboala,
tratiimen~l pe. dl,?ulte
este lipsit de orice perspectiva. Dac[\, eu nu pot sa explrc I~ ce
mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0
orbeeiiiala prin ntuneric.
Perfectionarea lliterioara a metodei a avut loe n cadrul
Institulului de medicina Nr. 1 unde rn-am Geupat de tratament ~i

~l'

[
"-

/""

22
.

,
,c-"

,f",
~

"_."""

,,,,"

~_..
'.~-";.-'-""'--

23
J
J

- unde..atn fostpreqcupat

\,

dl! rezolmea problemei.protec!iei

terapeutu11Jiimpo\:ri-vaaqiunii cmpurilor negative., Am lucrat


lu!,'!iin~rins prpgresele erau nesemnific\ltive. Odat; tratand 0
femeiede deochi, atn v4ut structura acestei maladii.mcmpul
structura;"poate fi
bioritrnic ~i atn iI'11eles- ci,indeprtnd
indepartat deohiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0
structura karmica considernd-o un rezultat alirithientei
patologicegin partea unei alte persoane asupra biocampului.Pe

~~

. ,

toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin


indep1irtarea mecani1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU
simtit mai bine. Apoi nsa auapiirutpacienti la care. deforma!iile

biocmpurilornu puteau fi rezultate al.edeochiului.

Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca


atat ea cat ~i copilulprezinta deformatii identice ale structUn10r
bioenergetic.e, determinate de un eveniment concret in viata
femeii, deformatiilemamei aparnd cu ctiva ani mai devreme.
~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de
ordin etic ~i ca ele apar atunci cnd omul ur~te sau e foarte
suparat pe cineva. Puteam sa indepartez aceste, deforma!ii prin
Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu privirea sau cu mainile.
ntelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic ci a
unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de
tratament a ramas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am
concentrat, am. trecut cu palmele
s-au
. pe deasupra ~i deformatiile
.'
co'ectat..

organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru


.
nu dintr-o data.
. Aveam la tratament 0 femeie tnara. ln doua ~edinte i-am
eliminat durerile ~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control de
rutina. Cand a venit data urmatoare, am' observat la ea ni~tt:
modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut ni~te reactii
alergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am
. cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a.
Prin telefon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce
'se intmpla cu fiica sa. Era un caz ie~it din comun: pentru prima
'data mi se intampla ca starea pacientului sa se inrautateasca dupa
:)nterventia mea. Si inca n mod considerabil. Prin locurile peste
;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei
,',Fau aparut eruptii ~i mncarimi. Cand am citit insemnarea mamei
;t:!ni-am dat seama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca
;f:'eeace fac este.vampirism. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi
.torganismul mi-am provocat un vampirism subcon~tient ~i am
j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa\ intrerup
.: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie
~ritica va alege aceasta cale furtul bioenergiei de la 0 alta
'versoana ntrucat lucrez la distan!a, pot fura bioenergie de la
.
ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'

M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica


indca /activitatea mea ulterioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu
,. .-am indepartat de principiile clasice de lucru ale
oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de
isaprasolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i .

Exact atunci rn-am decis sa-mi verifie capacitatea de efort


maxim ~i am nceput sa primesc zilnic cate treizeci-pRtruzeci de
pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile
erau
neob~nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam
acasa mai mult mort decat viu, culoarea fetei im} devenise
verzuie. Apoi am observat ca ceva se intmpla cu/bioenergia .j
mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca
un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu
cum se va descurca organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si

trtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie

patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea


',,,ointei,
de la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural,
'~illt1ipanesc bine metodele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i
;'.)M. ..
"
'::,;ptm reglmul alimentar. Insa
am in!eles ca toate aceste metode pot
"L,,::~tonstitui simple paleative care nu-l pot vindeca pe om.
'';''.., ,Am

fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care

.
.

c}

'..'.lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r:


~is reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h\,,:-t

..'

..,,!.;;~,;:s~

j,
.,.

..~C-''''-

'~""'.""

-,

,'J'

"..;c~

25

24

'.. propriile noastre gre~eli sa ni le con~tientizam ~i, prin spovedanie,


sa intrm n armonie cu Universul, cu D,ivinitatea.
Vaznd structurile karmice ale omului eu pot aprecia orice
interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fizica ~i
, bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale ntruct
corpul. depinde de spirit ~in' acela~i timp influenteaz spiritu!. De
~.
aceea actul terapeutic 'trebuie ndrep~at ~ asupra trupului. ~i
asupra sufletului. n primul rnd asupra sufletului ~i spiritului
, pentru ca e\e sunt primordiale.
ndt;partarea deforina!iei structurilor bioenergetice prin
con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate uimitoare n :restabilirea
snata!ii oamenilor la flive\ul fizic. ~i ntruct ntre apari!ia
. deformatiei biocl11ijJurifor~i apari!ia bolii la nive\ul fizicului
exista u~ anumit interval de timp, metoda este de nenlocuit
pentru un diagnostic precoce.

medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. .


Era oocazie cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,':

odihnindu-ma~j.'analizndn detaliu situa!ia,voi fi n miisura sa . ;


iau 0 hotiirare. Speram .n subco~tient sa primesc un semn '
oarecare daca trebuie sau nu sa-mi continui activitatea ~i daca voi.
giisi solu!ia.
<
. Am plecat la loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: .
secolul al ~aisprezecelea.
Ziua de Pa!jti a fNt ciudatii, cu
/
.
~...

'-'.

:il

.'

schimbarirapide
n starea vremii:mai nti a nins, apoi a plouat, "
\..

s-a nseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'..


apiirut curcubeuJ. M-am scaldat n lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou
niiscut. Mi-a revenit ncrederea n faptul ca trebuie sa continui
activitatea. Trebuia nsa giisita 0 metoda care sa perptatratarea
omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am nceput s-o caut.
Am ncercat saactionez asupra structurilor karmice pe care le
vedeam fi nsu~i omul din fa!a mea. Giisind cauzele 'care au
determinat deformarea structurilorkarmice
le-am explicat
pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0
perioadil ~'hinuitoare pentru ca la nceput nu stapaneam chiar
foarte bine metoda. ~i rezultatele erau cu mult mai slabe fa!a de
cele obtinute prin ac!iunea mainilor. Cateva luni bune le-am
pierd\lt cu perfectionarea metodei dupa care, ncetul cu ncetul,
au nceput sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge
actionnd
cu minile. Atunci am nteles ca viitorul apartine'
,
i
acestei metode, ca mai nti ~i nti ttebuie gasite cauze1e"
tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i
transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe
cand de explicat cauzele bolii ~i ciiiie de a scapa de ea 0 pot face
pentru milioane de pacien!i. Din aeel moment eu am devenit
cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, vampirismului n
procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa n!eleg faptul ca
aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea
~i remediul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor
dezechilibre, catre scjJimbarea coneep!iei individului. Boala..
.
reprezinta...unul din mecanismele dezvoltiirii spiritului.. Acest
adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am ignorat
un timp. El este expus n Carrile Sfinte. Principalul e sa nteregem

,-

Fiecare' caz a constituit 0 ncercare de a ptrunde n

: problemele de fOndale bolii, 0 tentativa de n!elegerea ceea ce


reprezinta n fapt starea de boala, de unde aaparut ~i ce roi joaca
.n via!a omului Am explorat biocmpul cu ajutorul minilor, al
. ramei ~i al pendulei. ln ]986 am racut cuno~tin!a cu V:B.
Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. Unul din
meritele ~colii lui Polikov consta n faptul ca el aplica n mod
constant~i cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei n
diagnosticarea bolilor, ajuI'lgnd la un nalt grad de precizie a
diagnosticului expres. al cmpurilor fizice ale obiectului, atat la
distan! ct ~i prin contact. n metoda de lucru a lui PQlikov eu
, am descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul
plan era pus diiignosticul, iar influen!areir pe planul al doilea.
). ~ Asimilnd ponderomotorografia am continuat totu~i un timp
.sa iovestighez doar boala, nu ns ~i cauzele iieesteia,
ocupndu-m insistent de depistarea cmpurilor informationale.
.

A'

La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul

maladiilor I constituie dezechilibrul cmpurilor bioenergetice ~i


ca trebuie. tratat nu organul' bolnav, ci cmpu!. Doctrinele
filosofice ale Orientului confirmau faptul ca baza 0 constituie
structurile fine ale cmpurilor bioenergetice care sunt n legatura

'(-'~"'"~"_.."-"-"

",,""

.-'.

~.

.,

'!'If

'-'-~--~'''''''-\''

26

27

cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu I simteam n subcon~tient


Vedeam deformatiile campurilor care nraureau starea fizica a ;
omului, V~deam structurile informationale aparute n cazul"
diferitelor boli ~i, actionnd asupra lor, fiiceam corectiile de '
rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf
parametri informatico-energetici ai sistemului uman. ncetul cu
ncetul se cristalizau eleme;1tele unui sistem ce permitea

,practicareaunei puternice influentein sensul vindecariinu numai .


:~

a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia


structurii campurilor ncepe cu cinci - zece ani naihte de aparitia
bolii la nive] fizic.
.
Convingndu-mii: de faptul' ca' deformatiile campului
~etermina diverse deviatii la nivel fizic, mi-am impus sa nu mai
ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta n diagnosticarea
precisa, n ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza
primordiala. Boala' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra
faptului .ca omul se afla ;,pe un drum gre~it". ritotdeauna noi am
privit boala ca pe 0 catastrofii .~iam ncercat s-o eliminam n timp
ce ea constituie n fapt un avertisment n legatura cu ni~te erori~i
actioneazJi, spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie
.sa-~i.con~tientizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze
spiritual, sa caute noi CMde dezvoltare. Acest fapt rn-a ndemnat

sastuqiez parametrispirtualita!iiumane.
.

Metoda

'

,~~

mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii

"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;\tat evenimenteleca atare, cat

legile care au fost nc~lcate, vild, ntr-0 forma abstracta, ceea Ce


s-a ntamplat. Cunoscnd dependen!a omului de structura
.

~
!

campurilor, am analizat !egturile dintre comportament,


instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh
con~tientizarea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul.
M-am prevaJat de notiunea clasica de Karma considerilf.'d.ca n
viata prezenta sau !!-tr-unadin cel trecute omul a ncii!cat ceva ~i
acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale ornului .
este deosebit' de dificila, rn-am mul\Umit cu cercetarea celei'
prezente.

efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea

cu minile. E drept ca. au fost unele nuan!e. Cnd mi se aducea

j
':I~

~~-

>cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur,


,5u~or de spusca el a pacatuit ntr-o vlatii trecutii '~i ca acum
,1.trebuie sa plateasca. nsa eu vedeam cA deforma!ia. structurilor
~" cmpurilor
copilului corespunde cu deformatia structurilor
.Jcmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile
..,cmpurilor se transmit de la piirin~ la copii.
,;
Era deScoperirea. unui nou mecanismal
transmiterii
:: informatiei congenitale. Cnd corectam deformatiile cmpului
'; mamei,' copilul se nsahato~ea viiznd cu ochii. Am nteles cat de
'~. mult depindesnatatea copilului de comportamentul mamei n
5
.
~ special din 'ultimii cativa ani de dinaintea n~terii sale. 0 ura
'l puternica, nutrita n timpul sarcinii, de regula constitule motivul
/i'traumatismului copilul\ji sau al mbolnavirii organelor dispuse n
r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0
,supilrare puternica a mamei.l face pe copil sa fie supilracios.
;:1)Faptele marnei determina soarta ~i snatatea viitorului om. Liniei
~i paterne initial nu i-am dat atentie, abia mai trziu arn ntelesca
':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spiritul copilului sunt n egalii
i'/1IlR.s1,lraambii piirinti. Piiritltii le transmit copiilor. 0 informatie
*,
. , completa a comportamentului lor ~i al strmo~ilor lor. Aceastii
informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului,
caracterului ~ispiritului acestuia.
Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~care fapt copcret,
confirma unitatea lurnii nconjuratoare a naturii vii "i nevii, a
organismelor inferioare ~isuperioare.
.
TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru I-am intuit dintotdeauna
~itot ce se pi)trecea n jur confirma aceastii unitate.
Copiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum
deasupra bancurilor de nisip se nvrto~eau pe~ti~bri miirunti
siirind n crduri din apa pentru. a-~i executa dansurile lor,
alunecnd p suprafata apei sprijiniti n vrfurile coditelor. La fel
se pot nver~una copiii diferitelor fiinte . necunoscute noua ~i
nentelese de n61.,
Odatii, cnd eram la pescuit am avut ocazia sa observ un
pe~te "sinucig~". Apropiindu-m de mal am viizut un pe~te nu
prea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I pun n apa nsa

..".,o;~:

.".,..."_."

,, ~

~,.,
'7

",

",,"-'

211

2'1

.;..

el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adneul raului. Dupaeatev<!,


'
minute saltul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa.
Eram uimit ~i am lJ\eeput sa-I urmarese atent. Era unul ~i
aeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioasa, .cauta sa
desciiTeze ceva anume ln Jumea lnconjuratoare.
El sarea cu lnciipatanarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,'
riseandu-i viata lntruct exista posibilitatea de a i se slei puteri/e
pentru a se putea r<:lntoarce ln apa sau sa greeasca ~i sa sara
lntr-o alta c.\irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~easca '0
vreodatii.

i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost


,/-

urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de


ceva indescifrabil, foarte chinuitor. Ea i dadea seama ca nu
trebuia sa fie atllljatii de el, nsa acest atllljament exista i pur i
simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem decat a dragoste.
Fata a meut unotinta cu alti tineri n speranta ca i va placea
vreo vina.
Rezultatul testarilor a fost negativ,
Cine-i de vina? 0 feJlleie.
.

0 ruda. Chiarbunica ei. .

Cine dintre noi n-a cunoscut macar .0 datii ln viata


,
avertismentulanima]e1or?
.

.:
V

Spre marea mea uimire, fata tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete
bunica ei .a iubit foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul,
,, din interes, Bunica.a ucis iubirea din ea i din omul iubit iar
nepoata trebuia sa plateasca prin chinurile sale ceea ce fileuse

Cnd,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/


carare un ~arpebatut cu pietre.Mi S-R:meut mi/a de el ~iI-ampus
lntr.o punga de polietilena pentm a-i da drumul undyva ln
piliure, cat mai departe de oamni. $arpele nu era prea mare,
avea pielea albicioasii i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos.
El ,zacea tara vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de
nviorare. Am lnceput sa ma deprind eu el ~i, uitand ca .e
periculos, II atingeam din cnd ln cnd cu mana. El a ramas mult
timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a

bunica, Dupa discutia cu bunica i c:on~ientizarea de catre

aceasta a faptului ca i-a omorat dragostea, ca a ncaJcat legile


supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta
} metod,a se poate nu numai vindeca. ci i ajuta sufletele oamenilor,
,
destinele lor.
";

Cel care cunoate cat de cat literatura ezoterica sau filosofia


:.Orientului, sigur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza
\Universul. Eu am ncereat nu 0 data sa le depistez n bibliografie
"insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri expuse n totalitate,
':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtem pe toate...

capului,a mu~catpunga ia gaurit-o.


.
. Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus mai departe de
carare i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mite'
Incet tarandu-se spre nite pietre iar eu, n joaca, am lnceput sa-I
tin ~e coada. El i-a lntors capu! spre mine privindu-ma rabdator,
IIteptand sa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin i, dintr-o dat,
cu viteza fulgerului, arpele s-a riisucit i capul sau a apiirut lnga
mana mea. Ma privea tara sa mamute, dar avertizndu-ma.
Nu va imaginap cat de mare mi-a fost mirarea cand peste
cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat plan~a ln care era
figurata' cunotin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov,
originara din Mun!ii Kaukaz i a carei mucatura veninoasa este
mortala.
~
Unul din primele cazuri cand am reuit sa modific nu numal
starea fizica.a omului ci i pe cea psihologica a fost urmatorul: 0
fat iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane lmpreuna

vreunul din ei. nsa, nimic!.. Am nceput sa analizezdaca.ea are

~"

Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre

.
nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit n viata
. piimnteana de zi cu zi, este unul care-i cel mai gray: uciderea

.iubiriidin noi fiine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte

" pacate sunt secundare i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire

,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de

. .natUra,de oameni...

Urmatoarea ntiimplare mi-a ntiirit convingerea ca


diagnosticul karmic permite. vindecarea sufletelor oamenilor.
Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din cnd n cnd, avea nite
momente cumplite de erizii cnd simtea eu acuitate imboldul de a
se defenestra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabil de

31

a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat,


tineti-mal" Crizele s-au intensificat ~i au nceput sa se repete dlll
ce n ce mai des. Femeia setemea ca nu va mai putea rezista ~i ca

Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi,


:. -existadoar pracesul negativ care trebuie stopat ~i mecanismul de
blocare al acestui proces se declan~eaza automat.
.
nainte mecanismul pun.itiv se ntindea pe parcursul catorva

va avea un s~it tragic. Investigatiile mele au .scos la iveala '..


faptul ca cea care.ndilc!iSelegile fuseSemarna femeii. Marna a

generapi fiiandu-se-simptprin aparipa bolilor ~inenorQc~rilorla

fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea ~ibateajoc.


iprocl\fa 0 imensa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de
ea. Marna a ucis iubirea ~i viata cliil biirbatul care 0 diviniza, ';

nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap.


Acum viteza acestor procese acrescut atat de mult mcat omul are
timp sa plateasca pentru faptelesale nca n aceasta viatii atat cu
siinatatea
proprie, cat ~icu cea a copiilor sai.
.

gndurile ~i faptele ei au creat un. prograrn de)'


- CuviJ;ltele,'
omucidere care s-a ntors ca unbumerang Iisa nu asupra ei, ci
.

Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpare absurda

asupra.fiiqei.
ntoarcerea prognimelor negative uneori se produce nt-un .
ritm lent ~ nu ntotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra
copiilor saua rudelor. Dupa discutia dintre fiica ~i marna ~i dupa
co~ientizarea de catte aceasta a vineipe care 0 purta, crizele aU.

~
1,

3,0

din punctul di vedere al individului nsa la nivelul campunlor nu


exista indivi:?:ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte
prograrne iar mecanis/Ilul blociirii functioneaza mpotriva ideilor
, ~i programelor nocive. Copilul intensifica. toate prograrnele
piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz greu. Este
drept ca n ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1
responsabilitatea indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen

ncetat. Am nteles cat destrnsii este legatura dintre moralitatea


pirinplor no~tri, a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,

mi sllnt deocarndatanemtelese.

p.sihicul.~. soartanoastta.'
.
.
Fiecare noua' comunicare cu pacientii mei ma du~ea la
de scope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu I nu me sc
aeUm
sistemzilautaregliirii dimpurilar.
'.
,
Sistemul autoregliirii campurilor reprezinta 0 conexiune
1

"
.

inverS~a Universului, Esenta lui consta n aceea caorice fapta a


omului, buna sau rea, se rentoarce la acesta n virtutea unitatii
,(
. '
cnipului informativ al Universului.
. Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriispltite iar cele
rele se. pedepsesc nsa, cu toate acestea, n lumea ce ne
nconjo~nu
se mmultesc faptele. hune, iai cele rele nu scad.
Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data de
preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te ntotdeauna raul,
dar cum acest lucru se' ntmpla 'cu ntiirziere, omul pna la
primirea pedepsei, are suficient riigaz pentru a mai piicatui.
Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii
m~canismuluidiltransmitere
a informatiilor prin intermediul
structurilor
cmpurilor.
,
~

Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clin lumea celor adulti.


Multi au observat ca copilul are un comportaznent omit mai rau
n p~ezenta parintilor dect n prezenta sttainilor, .cnd el devine

cuminte ~i ascultator. n majoritatea cazurilor acest fapt este un


efect al mecanismuluikarmic. n timpul comuniciirii copilului cu
piirinpi are loc \intensificitre~i 0 activizare.a prograznelor, atat a
celor pozitive cat ~i a celor negative care l-au fost transmIse de

parinti . n mod &editar prin' intetIDediulcmpunlor~ n ulumul

~,

"
\1i<:
lit.

timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal


copiii mo~tenesc karma piirintilor ci ~i piirintii suportii, la mve\q1
campurilor, consecintele comportaznentului ~i faptelor copiilor.
nca de la varsta de opt ani ~i jumatate gndurile, vorbele ~i

comportamentul copilului influenteaza starea cmpurilor, adica


spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani n
urma acestproces
ncepea de la vrsta de treisprezece
paisprezece ani.
.
..
.
Incepand sa ma ocup de studlUl ~I punficarea karmel am
ncetat sa mai fiu bolnav, nsa a aparut 0 altaproblema.

1.1

..
"."
"":,,:..!.":':'~

.w:.:~.,
=

.':

"

"

..

31
1

33

MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a


fostextrem degreu sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe
cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU~1destJnuluipersoanei pe care
ma, suparam.
.
Sperarn c voi rezolva aceasta problema ~i toml va fi ln
regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma
debarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0
probl:m_a cu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei
ce ~a mconJurau fimdca ,once suparare a acestora pe mine,
'~ oncat ar fi fost ea de mica constituia un pericol fizic pentru cel ce
'
se supara.

, .~problemeln

l,
.\
":!
~

'

Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele'


tragediei tiirii no astre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este
strnslegat
divinitate deacee,a agresiunea Indreptatii Impotriva
~~lmpotnva UmversulUl.
sa actlOneaza
Dacii omul atacii individual, el plate~te individual,(t!ac atacii
ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te 'nn-ea~J s\Jcietate~

'

'

\
Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enureza la copii. Eu
explic ca enureza .este doar vrful aisbergului. De regula enureza
apare ca urmare a faptului c marna copilului ~i-a reprimat
dragostea pentru un anumit barbaI. Daca aceasta a fost puternica
.
~I pe 0 perioada de timp mai Indelungatii, atunci femeii i se
deformeaza'" structura cmpului la nivelul primei ceakrel Ca
urmare, la copll poate aparea nu doar enureza

ci ~i tulburiiri

~i

'

4nca Il"arn apucat, sa uitm cuvintele unui cntec fimesf.. Sa


fiarb-n inimi rzvratirea"... Iata ca acest cntec contine
,
, 'din
punct de vedere energetic, .un colosal ptograrn distructiv orientat
Impotriva viitorului
~i a Universului,
.

'

0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuznd 0


,stare proasta a snatatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on
'rezultat:concluzia medicilor a fost ca nu exista nici un fel de
Jmotive de boala. Nici umblatul pe la "babe" nu i-a adus nici 0
;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au presupus nu a
putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa
; comunicarea cu bolnava. Cercetnd cauza, arn viizut ca era vorba
de un "deochi invers" ~icare ntr.adevar nu poate fi eliminat prin
'descntecele popul/jre.

De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin'


a cIerului, demolarea bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~
atentatul asupra Universului. Dupa aceasta trebuia s urmezer\
m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societatea a pltit cu
millOanede"Vieppentru Inclcarea legilor suprem ale eticii.
. Ami~tirea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i
toate pacatele ~I nenoroClrile societtii se p1istreaz ln
sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia.

viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse

~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al


intreruperii sarcinii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva
'dect sa ucida 0 iubire. Necunoscnd acest lucru, mamele se
'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotizorr1lui, acesta
'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa rmne programul de
,distrugere a iubirii ~i vietii ~i, ntrucat sistemul de blocare al
'comportamentului aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el
']n viata va Indeplini prograrnul de distrugere a iubirii la proportii
\.mult mai mari comparativ cu marna sa..'
'

'f

~
~,

I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat

eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste.


Programul dumneavoastra de dorinta a raului s-antors Impotriva
. dumneavoastra ~i v.a deformat cmpu!. Cum se simte colega
dumneavoastra?
.
- E ln concediu de boala, dar nu-i bolnava ea, ci copilu!.
- ~i ln cmpul ei ~in cel al copilului este prezent prograrnul
raului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav ntruct
,el este mai putin imun dect marna sa. Dumneavoastfa sunte~
vmovata de boala copilului. Aveti ~idumneavoastra copii?
-'-- Da, un fiu.
I-am investigat cmpul fiului pacientei mele ~i am constatat
acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de
,
a face rau.
'

ceakra tc'tlkra) n sanSl:rita = eere dise: n yoga prin akra sunt


descmnate diviziuniJe anatomke alecorpullii tun'an. '
:1

u'C":''';;~'~i",~~_,...:..

...:,-'.

'34

35

"

Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce


facem, ne ruiniim pe noi n~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu
care intriim zilnic n contact.
.

'.

.Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra

~i

'

'

'

Este exclus, mi-a raspuns femei;l. mi iubesc foartenl1,!lt,\ 1


sotul ~inu pot sa-i dorescraul.
";:~,
Eu am mSlstat.

,
,
':
\

cinci zile, seara.'

"

'r~'
- I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~
dorintade ai se ntmpla ceVR d'iu pe care ati avu(-o n urmacu~+
,
,

.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc rul; daca el .a ntrziat vreo,

\*
}I

doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita?

Atunciam nteles.
- Ce ati simtit?

i'

'1;

- Ma obseda 0 tmpenie:
- $titi ce, se ntmpla? Cnd va gnditi ca sepoate intmpla
ceva rau, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu ct.vi le
reprezentati ntr-un mod mai real, cu attmai mare e raul pe
care-l provocati.
.
Disciplinarea con~tiintei acum, candoamenii au ajuns la un ,
nalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. important. Una din
, legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu
gandul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu
.
abstract, ea trebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile.

pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la


c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie
esentiala ~i uiI mijloc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel
mai bun sistem de aparare. Noi cautiim mereu primejdia n jurul
nostru, cnd cel mai mare peri col ce ne pande~te se afla chiar n
noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc n
lipsa de ntt;legere a lumii, n ,Iipsa de ntelegere a tot ce se
ntmpla, I:1comportamentu! nostru gre~it care duce la ruinarea
noastra din interior. Catastrofele, co~marurile cu care pe luptall1

sunt consecinte

ale imperfeqiunii

noastre

'

nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se


manif~ta n prezent ~i pe care prea putini 0 pun n legatura cu
toate nenorocirile

'

nca foarte puternic.


.;:...

/,

k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )

prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau.

[n ,permanenta

spirituale. Eforturile ndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,


,

Cnd ma aflam nca. la nceputul activitiitii de cercetare' a


structurilor

.
":

noastre.

'

Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva n cercetirrile pe


care le~m efectuat. M-a sunat 0 femeie ~i mi~a spus ca are ni~te
complicatii grave legate de un lucru ciudat; de un fenomen
nebulos'. Toti cei care au ncercat s-o ajute, aveau parte de
neplaceri, necazuri sau se mbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta
care se ocupa de bioenergie ~i <:1
nceput sa 0 trateze. Ea simtea 0
permanenta presiune psihica. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare,
d!tr ,aceasta, privind-o, i-a spus: "Nu cred di' ti-a putea fi de
vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca pe femeie sa se
simtii mai bine nsa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am
nceput' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au
ncetat efectele secundare nsa eu am observa~ ca au nceput sa

. mi se mbolnaveascarudele ~itoate

cu simptomeIdentite: dureri

.n articulatii ~i anemie. Am nceput sa caut cauza ~i am descoperit


di este vorba de 0 persoana care actioneaza malefic asupra
pacientei mele. ntruct ma ocup dest1JI de multii. vreme de
. bioener g etica n momeritul cnd s-a produs atacul mpotriva mea
l,
.
'
~i a rudelor mele,
am' avut donnta de a recurge la ceea ce se
: cheama magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel
vinovat. Atunci am fost pus n fata situatiei de a alege ,drumul pe
care trebuia sa-I urmez.
.
Nu mi-a fost u~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai
mult cu cat ndelungad mea practicii in domeniul bioenergeticii,
~tpdiul literaturii ezoterice, mi dadeau un avantaj larg de
influente de acest gen. Eu nsa am ncercat sa rspund nu printr-o
lovitura care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut.
,

Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi


culpa personala sauculpa
ascendentilor sai. Daca raspunzi
printr-olovitura
bioenergetica, apare 0 reaqie n lant ntrucat
lovitura este 0 nclcare grosolana a' legilor Universului creia, iD
mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.

~
~(:
i:$
'6
),
','"

~J>;;

36
37

Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca "'


omul care a acponatasupra femeii era el nsu~i nevinovat. Cauza ;
.
principalii a ceea ce se ntmpla cu femela era cuprinsa 1n karma
acesteia. Bunica femeii, n anii sai de tinerete, a iubit un om nsa
,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a copilului a
dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba ~i

nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a


mbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea
destinului, tulburari psihice. Renun!nd la contralovitura)
.~.

'

vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transfernd toate,


deformatiile de pe un anumit sector asupra ntregului. Procednd
astfel ei nu fac.altceva dect sa "amne" bolile. Spre <leosebire de
sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pna la nfelegerea
.
~i viziunea adeviiratelor cauze ~i conexiuni ale llJgilor vie~i, care
aveauviziunea
ntregului, vrajitorii actioneazl( numai ntr-o
anume ni~a ce le-a fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0

"specializare"
.

bioenergeticaeu amob!inuto vict>rie


asupramea nsumipentru,
ca n acea situa!ie complexa cnd sim!eam imboldul de a i
raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa !,
ma stapnesc. A fost 0 victorie n urma careia am nteles 0 data: :
pentru totdeauna' can-am niciodat1i dreptul ca la 'violenta sa

rasfrnge

, raspund tot prin violen!a. Studiind mai n detahu principiile

sistemului autoreglarii cmpurilor bioenergetice, am vazut la ce


poate duce folosirea, n aparen!ii justiIlcata, a metodelor violentei

la nivelulcmpurilor.

Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile


. Universl.l1ui.Daca cineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez'
cu pumnul. Aceasta IIUnseamna nsa ca pot face acela~i lucru ~i
la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut diferite. n cazul
loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. n
cazul loviturii bioenergetice, ntruct omul este, la nivelul
biocmpurilor, ntr-o conexiune directa cu toate rudele sale cu
copiii sai, lovitura traverseaZa ntregul lan! al rudeniei.. $i: ca
recu~ vine pedeapsa mpotriva agresorului ~i a famihei acestuia.
Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare
bioenergetica a omuluili cere acestuia 0 aten~e mai marefata de
ac!iunile, gndurile ~i starile sale emo!ionale: nu trcbuie rostita
nici 0 fraza categoricapna cnd aceasta nu ebine cntarit1i
deoarece ea reprezint1i un act de influentare. Am nteles de ce se
spune n Bibhe despre blajinjtate ~i smer~i1ie:este ~ pll'lIlIl rnd
vor,bade.!inerea n fru a propriilor posibilit1i!ibioenergetice
.
De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi diverse metode
de influentar~ inclusiv violen!a? Meditnd asupra acestui lucru
am n!eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei

ingustii.

"

Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu


anumite aptitudini ~i cu karma buna; de aceea gre~elile comise
de ei n timpul practicilqr magice se acumuleaza ~i se vor

asupra urma~ilor lor.

. '

Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se ntmpla


cnd vrajitorul sau bioenergeticianul scoate din bolnav energia
,
'
neg'll;tiva.Metode
pentru acest lucru exista foarte multe: dirijarea
ei n apa, n plante, n IIguri de ceara, n animaJe domestice,
asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, n centrul
Pamntului, n Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La
nivelul cmpului aceastii energie care continencarcatura de
agresivitate intra n cmpul obiectului asupra ciiruia a fost
orientata,I deformeaza ~i se ntoarce automat n cmpul
"vindecatorului" ~a persoanelor apropiate acestuia.
.
De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza pe
promovarea spiritului uman duce la degradare. ndepartarea unor
anumite simptome nu constituie nici pe departe semnul unei
nsanato~iri reale. ,}

Nu de mult a venit la mine 0 femeie:


Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a mea ~i i s-a
resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerndu-!i
iertarej poli sa scapi de 0 asemenea boalal
- Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest caz. Metoda se
perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza
starea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e
deformarile organice. De ce depinde rezultatul tratamentului? ln
primul rnd de gasirea ~i interpretarea corect a cauzelor bohi, de
-

~.
"

-.:~~

1
1

fi'

,19

38

sW"ea ~
fizK!~,~sufleteasc \n momentul tratlunentului, ..de
,.
starea karmeib()inawlui
~i' de .'gradul de co'n~tientizare a
,grqeIilor
comisede acesta:
, .',
'tj
.
Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de"
~t()bi~l1uit: ,~~.~,J:le,
,b~,.vQdc, ades~ri \mi il)~eam
dinsrit:e.Pe atunci vindecantprin masajul tara contact. Ulterior,
..
anahznd ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n chip
substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de .
a da, c~J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei:
;,. hrana i1U'\n zilele de COJ:lSultatie ~i tratament. nu mananc abSOI~t ' :1
mm!c.

,'"., "
~,
,

'

'r,
.

'.

, '

Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginit


pentru bunurile materiale ucid sentimentul cel mai important -

.'

Duelul verbal ncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0

,: convinge pe femeie nsa ncep sa fac ceea ce se cheama


: "purificarea karmei". Campul'a fost curatat nga eu nu numai ca
1 nu simt nici. 0 satisfactie, dar mi apare un simtiimant neplacut.
,

F emela !a totul ca pe 0 distractie.

'

- Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"

"

Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain ,


vreo patruzeci de minute hbere.~a ca am fost deacord A intrat'
0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte plina de sine, s-a a~ezat ~i
a \nceput sa ma miisoare pliJ:la de curiozitate: Probleme avea
foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre
avantajele materiale erau motivele unor boh aflate ntr-un stadlu
.
incipient..Astfel de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.ca
sunt despartiti de mine, prin scepticismullor ~i prl) nencredere. .
Eu i, ,exphc motiv,ele iilr femeia transforma ntlnirea noastra

'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva.


"

.,,dar -amAm
avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani
pferat sa ma dedic cercetrilor. Acum.am patruzeci de .
':.,ani, locuiesc '\ntr-o c\lmera de paispzece metri patrati ntr-un
.apartament comon cu 0 familie compusa din patru membri, n
(';'schimb am' posibilitatea .de a va ajuta. ~i nu numai pe
"'dumneavoastra,. ci ~i pe mine. Ciind buniistaa materiala este mai

~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este


',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti ntr-un
;,~estaurant, undtLtotul n j~r arde.n tim" ce dumneav~astra va

\ntr-o conversatie. Eu nsa trebuie '8-0 conving cu orice pret ~i.


astfel de cazuri dificilema ajuta sa gasesc noi dovezi ~iexphcatii
ale'tauzei bolii unui om.
- Daca celuIa ia tond numai pentru sine, i exphc. eu
pacientei, un timp oarecare ea se simte bine, nsa dupa aceea
actiunile ei distrug organismul ~i odatii .cu el pie ~i celula. Pana.
la un anumit 'punct egoismul este normal, nsa omul care nu se
gande~te decat la sine, ncearca sa ucida Divinitatea ~i Universu!.
Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme
sau mai tarziu programul de nimicire a Universu1ui tbuie sa fie
blocat prin intermediul bohlor, al traumatismelor ~i al'
nenorocirik>r.

Cdinta n Dumnezeu este problema dumneavoastra


personala. Eu descriu cauzele mbolnavirii dumneavoastra. Puteti
sa nu .credeti li Dumnezeu nsa sunteti obligata sa iubiti

"

Dumneavoastra nu cumva vreti sa ma faceti sa cred n

'iubirea. Purtati n campul dumneavoastra un program de


dlstrugere a Universului ~i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I
.
.
stopat!.

.
,,

Pasionat
dl) diagnostica,
de' evidimtierea un or noi (\j'
. posibilitiiti ale metodei, uneori uit de perico!. Iar n munca l<i;'~j;.
, nivele de 0 asemenea finete este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~
.vigilenta treaza..

'

. ."
,

Dutnnezeu?

.~'

vedeti n hni~tede farfuriadin fata dvs.

Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se


afla
n farfuria lor, decat ceea ce se ntiimpla n jur.
;;
;,
.- .~i cum, dumneavoastra i vindecati n felul acesta pe
:

A,

pac!ent!.

.
- Da, n primul rand cu ajutorul ntelegerii. nsa n ciuda
'! simplitiitii aparente, este 0 ocupatie foarte serioasa,
- fentru dumneavoastra sau pentru mine?
- ln primul rand pentru mine.
- Curn. sa nteleg acest lucru?

41

40

- Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului;


decinci sutede unitati, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. .',.~
Acum' boala e zero, iar programul de distrugere de trei sute ,.

dragoste fata de Univers i Dumnezeu', renuntand la pretentiile


sale fata de lumea nconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die
grava'

cincizect Aceastanseamna ca eu v-am vindt\.catcorpul, nu nsa


ispiritul, adica am ncii!cat principiul cel
. mai important vindecarea prin intermediul ntelegerii.
Acum mi rememorez cum am fost nainte de ntlnirea cu
.
acea femeie i dupa. La nivelul cmpului mi s-a nnegrit total
. " l '.

;
:

-:-M-am de~piirtit de'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam


ca- are 0 mfluenta negatIva asupra mea i ca ceva e in neregula cu
psihicul meu. Cn~ rn-am desPMtit, dei am ramas w trei copii,
rn-am slmtlt uurat dm punet de vedere moral, am nceput chiar
sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a
i~tors. Eu.am rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput
sa se manifeste lstenc, fiulUi l-a apiirut enureza cealalta fiica se
simtea rau. Pot fi toate acestea in legatura cu ve~irea lui?
Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata.
'.
- Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta
rau J1ueste intar,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura
copulor energIa, soarta, sanatatea,are 0 influenta nefasta asupra
caracterulUi lor, mclude programele sale negative in structurile
campurilor copiilor. Este un om des.tulcie egoist. Un astf~.de furt
m aslv de .ener~e de la ~ropm coyu atestii faptul ca eI <qikarma
foarte negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica

,. pliirnanulstang, ficatulipartea inferioaraa abdomenului.


.

Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reuit sa va expli(. .


tnotivele bolii dumneavoastra.
.
- $i ce yeti face acum?
\
- Am sa ncerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i
voi giisi motiwlpentru
care nu v-am putut convinge, voi fi>~
sanatos, daca nu, va trebui sa platesc.
.'1'
n acel moment
. am
. nteles ce greealii am Jacut
...:Kn diseutia \:u'3
.
femela,
'
. - Eu trebuia sa va aduc la cunotinta intreaga informati~<~
legata de starea dumneavoastra irisa v-am crutat. V-am spus,:,;
ta:;:.
,
pot
ap~rea
alte
boli
daca
nu
va
fi
restabilita
armonia?
C','
.
-Da.
"
- $titi ca aveti un nceput de cancer uterin?
.
- Am simtit-o ntofdeauna i rn-am impac.at
cu
acest
gnd..
.

'.

-.N

'''/.'

..Sunt gata sa mor linitita.

'

Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic.


Pr&gramul de dezagregare a Universului I veti liisa motenire
copiilor. Trebuie sa va gnditi nu la 0 moarte demna
ci la
. .
salvarea spiritului din copiii dumneavoastra.
Am tiicut amandoi un timp i am vazut eum, n sfrit, au
inceput sa se ndrepte structurile karmice deformate ale femeii.
Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape n totalitate de 0 patii
neagra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie.
- lata caacum programul de distrugere a Universului este la
zero, boala de asemenea'ia zero. Acum i pliirnanii, i ficatul imi

A venit la mine la consultatie 0 femeie i mi-a povestit cu


lacrimi in ochi:

deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate


mtenoara, ~gOlsm, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este
nevoit sa fie. vampir. Este un caz clasic. Vampirismul sotulu!
dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, ct' i pe iinie
materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte
uor, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-i vada tatal.

'.

sunt curati,.

Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in cmpul ei


nu mai exista manifestiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind
Ii

Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca


ea dlstruge sufletul omului i se transmite urmailor. Urmiirile ei
se manifesta nu dintr-o data, deteriorarea continuindu"se de-a
.
lungul catorva generatii.
La baza vampirismului sta 0 intelegere incorectii a lumii. 0
taniira ,m-a intrebat daca se ncarca in mod corect cu energie
Imagmandu-l un UVOIde flacan albastre care intra n ea.
Ohservandu-i structuril karmice n timpul exercitiilor sale, am'
observaI cil este 0 ind\lcare a legilor. Oriee furt premeditat de.

11
1

42

43

energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada


.

graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~ica acesta


trebui.e. s-o. ia de' undeva.
vampmsmulul. Printipala .eroare
n faptul ca omul nuasociaz
disociaza.Cand nutrim dragoste

Aceasta constituie premisa i.


a acestui comportament consta
energia CJl spiritualitatea ci 0
fatade Univers, noi primim 0

u~~ cant.Ita.tede.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale

blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~.'.;


p~ntro a pnml suficI.ent.ii.etiergie, acest mod de ntlegere trebuie,
.~
.

sa constItule un pnnclplU de conduita n viala. De ndat cefi1


ncepem sa ne gl1dimla energie separa!, disociind aceast Ji
nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de etica" n~'~

coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplnd' de en~rgie;!'


doar corpul fizlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.!
pnme~te pnn mtennediul unor simtminte superioare i vindec:P
trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a problemei ~i,:(
onentarea spre energla bruta duce la deformri ale structurilof,:e;
spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. :,:
.

.'

mi amintesc de un ait caz. Un tanar a fost nvatat sasei1


ncarce CUenergie dinCosmos. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"n:::
. cele clinurma, a devenit vampirul celui care-I nvatase. Rezul~tui'!:
'
,a fost deplorabil: au nceput defof/!1rile structurilot sal'e'
spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul n care ~i exercita.
acest proced,eu i9fluenta asupra omului n unna cu 2000 ,de ani.
Te$,tul a eVldentiat ni~te parametri foarte nalti. Prin urmare'
,",',
..
'.'
"
mamte .vreme,
acest exerclpu
diidea rezultate exceptJonale,
nsa
~a cumn~ poti fi n doua locuri n acel~i timp, tot a~anu te pop
.
folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl.\
numai omul, .ci' ~i lumea care-l nconjoara. Metodele fizice de
perfecponare sunt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam n
mod obligatoriuspre
mbogatirea spirituala. Timpl.\l este 0
categone nelineara ~i, daca s-a modificat ntr-atat v,iteza tuturor
.proceselor, nseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura
energetlca lu~ii nconjuratoare.lar noi ne comportamde parca
nu s-ar fi ~mtamplat mmlc n lume diutnd sprijin n vechile
.
metode ~i cuno~tinte.

Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei de


testare, cu att n~legeam cu mai multa claritate complexitatea
.
acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar atat de simplu, pe cat mi
se parea la nceputul activittJi, sa aduni un grup de oameni ~isa-i
nveti clim sa lucreze. Metoda este ntr-atatk strns legata de
moralitate, de etica, de parametri spirituali, ncat impune omului
ni~te privatuni uri~e, pe care doar putJni sunt n stare sa le
suporte.
,

n coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu.


prezint tulqurari asemanatoare celorpe care trebuie sa le elimin la .
pacientul meu,trebuie' mai nti sa le elimin de la mine. De aceea
nainte de itceperea tratamentului ma verifie ntotdeauna sa vad
daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei
rugaciuni mi purifie ~i mi nchid karma. Dupa cateva luni de
consultatii ~ittatamente trebuie
sa efectuez 0 purificare radicala ~i
.
un post sever. Dar nici acest luctu nu e suficient. Pentru
a
.
vindeca n mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i, nici
pacientilorvindecMorul
trebuie sa aotJoneze eu karma blocat,
.
nchisa, ceea ce mi are nimeni cliri numeroasa armata'a
vindecatorilor de astzi.' Karma nu se poate nchide cu ajutorul
diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortificare a
spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamnt".
Acest lucn}:i este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni
om ~in special n ultimul timp.
ntr-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar
peste 0 zi i s-a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata,
dureri de cap..
,

V-atJ suparat pe sot aseara, n jurul orei ~apte?

'

Da, ,n cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina.


Eu am reactionat normal n acel moment nsa seara i-am spus tot
.
ce mi-a venit la gura.
iI diagnosticarea ~i tratamentul karmic are loc 0
influentare foarte putemica ~i foarte profunda. Ct timp campul
nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se interzice
cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. n momentul
contactului cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor

'...

~.

A
~{
"r

1.

4./

45
','
j

. cmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice


contorslUni. Intoarcerea catre Dumnezeu nu este 0 bucata de lort
care treb~ie. sa-ti .aduca ntotdeauna pliicerea, ci un' proces
~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar.

Vreau sa povestesc 0 ntmplare interesanta care are un

raport direct cusltuatia actualadin lume.


. :-- n mine a saI~luit ntotdeauna 0 mare atractie pentru
.

DIVIn ~I, daca ma ndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii '.
.~.doua ori era ct pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .'
negarea Divinului ~i pedeapsa era att de ~videnta inct ea nu
putea .fi explicat~ printr-un lant ntreg de concidente. Eram

,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu.

'

'.

. - Ai dreptate, i-am rspuns eu. ti pot explica n amanunt


slstemulpumtlv,
cauza neplacerilor tale, i-am propus eu
.,
conlocutorului rneu.

1
"

Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml'


nseamna ca elnsu~i este vrt n fiecare mecanism de c'easomic.
Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu, dar asta nu
nsearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un
mecanism 'uimitor al autoregliirii cmpurilor. .Ceea ce oamenii
atribuie adeseori domeniului misticului, poate fi n fond analizat,
Tu ai fost al treilea copil din farnilie, neplanificat ~i nedorit,
de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic program de
amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost
foarte des bolnav. Te-al nscut n aceste conditii fiindca n vietile
trecute te-al dezls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecnd
dupa bioenergia ~istructurile tale karmice, nu ai zile multe de
trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin ~i sentimente
!nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a'
.mdreptat pe calea cea dreaptii n timp ce con~tiinta urma un aIt
program. De ~data ce piirseai calea salvatoare,' ti se naruiau
structunle destmulUi ~I.te apropiai de moarte. De ce n-aimurit"
Tu il parseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numai la nivelul
con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat ntr-o ncaierare
era gata sa mo~i ntr-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui

ca programele de negare n-au trecut ~i n subcon~tient Asta


inseamna ca structurile destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse.
Daca mecanismul de ~egare a Divinitiitii s-ar fi instalat, el ar fi
trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput blocarea destramiirii
structurilordestinului fie printr-o boala incurabila;. fie printr-uri
traumatism cu chinuri ingrozitoare.
De ce moartea trebuia sa fie cumplita? Pentru ca chinurile
spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul.
.'.
Cum are .iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta
Chinurile este inaltarea spiritului deafrupra acestora, transfernrea
punctelor de sprijin din trupul care se chinuie asupra sufletulUi.
Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se
chinuie devine mai spiritualizat
'.
Investigarea., mecanismelor d transmisie a informatiei
campurilor mi da dreptul sa afirm .ca ntreaga omenire se afla
acum ntr-o situatie. asemanatoare

celei. descrise mai sus. ~i fata

.
de omen ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog.
Am cercetat karma omenirii. "-drept ca intrarea n aceasta
este un lucru extrem de periculos. Principala ncaIcare a legilor
pe care 0 comite omenirea 0 constituie ndepiirtarea de Divin
(inceputa nca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un
.
pnigm!\tism siilbatic. Aceasta ncaIcare este prezenta in cmpul
. fiecarui om care traie~te acum pe pmant
.
Karina "societatii socialiste" contine, pe lnga toate aCestea,
cateva pachete de programe negative: programul de anihilare a
oamen110r(barbati ~i femei) din cauza at~amentului lor puternic
fata de bunurile materiale; programul,urii fata. de oamem~ m~lus
la sfr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf'
fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc
fata de bunurile materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in tara
,

noastra.

Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste


programe ~i nu yom reu~i sa le efimina~,. yom imparti la infinit
fabricile ~i uzinele pana cnd nu yom platl aceste programe pnn
chinuri ~i suferi1~te.

'

'.

..'

lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l


vrajitoriei prin intermediul rnedicinei ~i eticii pna la filosofia

-Ifi
..

IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei " Universului stau


procesele informationale. "La neput a fu~t Cuvntul".
Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vedere,
putea apiirea prin det~area dintr-un ncejJUt Unic, care a existat
dintotdeauna ~i pe care noi I numim Dumnezeu, a doua
componente: una - materi!j, cealalta - campul informativ. n
fiecare din ele componentil contrarie se gase~te n stare latenta.
. Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor
permanentiidintr-una ntr-alta. Cmpul t!nde sa devina materi,
>iarmateria
sa devina camp.'
\ .
..
Acumularea conexiunilor energetice n materie este 0
manifestare a' procesului. trecerii co'mponentei materiale n cea
informationala. Procesul reverspoate avea loc sub forma cre~terii
densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia unor
organizari mai complexe. .
.
Daca lum, de pilda, sistemul solar, constatm ca telul
existentei acestuia l constituie crearea unor demente tot' mai
complexe n Soare, crearea unor conexiuni informative complexe'
pe' seama aparitiei. unor noi phinete, crearea pe' planete a unor
structuri' informative. complexe pe bazaorganicului ca 0 noua'
.treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exStenteioricarui
sistem solar il constituie createa Vietii.n interiorul sau. Ceea ce
noi numim spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia
.
.
materiei.
La atingerea unei anumite densitati materia ~e.,transforma n
inforglatie.Unicitatea(starea materiei "coocentrata cndva iltr-un
punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale cmpului sunt
reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de
punct. Punctul tinde sa se transforme n infinit iar infinitul sa
devina punct. n. fiecare punct al cmpului Uni~ersului ekista 0
informatie hitenta n legatura cu ntreg universul. Cu alte cuvinte,

'.

;1
"

punctul este un infinit latent iar infinitul

47

'.,:

- unpunct

latent. Exista

doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant .Laplace, acestea au aprut ca urmare a condensarii niateriei
interstelare. Cea de-a doua, a academicianului Ambartrimian,
.
sustine ca ste+ele au aprut din "gaurile negre". Instabilitatea
comportamentulj tinerelor stele, putemicile procese eruptive

care au loc ntr-n~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei:


ar atesta 'existenta n acestea a protomateriei. ln lumma acestel
conceppi .ce concura cu investigatiile mele, ap~ntla unel. ste~e
poate fi privit ca un proces diale:tic" al trecern. mformattel m
materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~
ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn
negre". Aparitia stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua
nceputuri: al Universului treaz ~i a celUilatent. Procesele care au
loc' n adancu\ stelelor ~i n organismul VlusuntldentJce. Sunt
procesele de trecere a energiei ~ sub~t~nta ~l .umvers.
Dezvoltarea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC,
material ~ intensificarea unitatii la riivelul informatlv i/I al

cmpurilor, diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:

~i unitatea tot mai mare la nivelul cmpunlor. Intr-o anumJt~


etapa de dezvoltare, intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala
dispar diterentele ~incepe 0 noua etapa de dezvoltare.
.
Exista 0 contradictie. Universul rmne punet la nivelul fixaI
cmpalui ~in acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta:
un nou iimp ~i spatiu. Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!.
sensul se schimba dinspre unitatea informativa spre sectorul fiZl~.
Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces $1, m
acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l
obiect au loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~
diferentietea fizica. Diferenperea fizica trebUie sa corespunda
strict ~nitatii spirituale. Conditia. dezvoltarii acestor doua
fenomene contrarii 0 reprezint existenta unUi al trellea element
care asigura existenta latenta- a unui contrariu n c~l1il~t. Acest
. roi ! ndepline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care
determina dezvoltareaUniversului.
.
Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!..
Aceasta conceptie exista de multa vreme, de exemplu !n
cre~tinism, notiunea de Sf'ant Treime (Dumnezeu Tatal,
Dumnezeu Fiul, SfntuIDuh).
Orice obiect n dezvoltarea sa repeta ciclul dezvoltarii
Universului.' Rmnnd absolut unitar la acest nivel al cmpului,
1

1
,1
i:
l'
1
il

48

el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic


est~ ne:esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze
0 mal~ rezJst~nta. n, cazul disocierii fizice. Este evidenta
.
pnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod legea unitatii ~j luptei
cQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent emana din
Sine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme Dc;evaabsolut
nou.

III
.1 :,

'

'.'

Cu ct este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al


. .rdensitiitii informap.ei, cu.att mai muit se det~eaza organismul de
1:hunea Dconjuratoate. Este ceea ee' noi numim dezvoltarea
con~tiintei ~ia', personalitf,ii, Procesul de~rii
fizice fa!a de
mediul inconjurator este posibil doar n' condif,iile cr~terii
Simbiozeicu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea'
ce .Ddeob~te se cheaJDa cult\lra. Procesul de~i
reprezintii
civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civilizlltiala i1ceput respinge
cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se Dtoarce la ea ca un Jiu
ratii~itor pentru a repeta acest pro ces la un nivel superior ~i cu 0
aJDplittidinemai mare. Daca ntoarcerea la cultura se realizeaza la
Un nivel necorespunztor, acest lucru duee la distrugerea
civiliza!iei, Negarea tendin)ei de unitate ~i a sentimentelui care 0
realizeaza in Univers, adragostei adica, duce la, disparitia
j civilizatiei.
n 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~i luptei
contranilor ar constitui-o mpacarea acestora rara 0 'distrugere
reciproc. Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0
constituie .viteza trecerii lor dintr-unul ntr-altul. Deosebirea
esentiala a materiei vii fata de materia nevie stii n viteza de
trecere a contrariilor unul n celJalt. Prin urmare scopul viepi

. Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura


diferent~el11Jumii fLzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare
> ale uDlt~tnla mvelul cmpurilor, 'de la ceJe m'ai fine straturi pana'
I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitate se manifesta 1a acele
mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior.
0. data cu acumularea diversitatii, gradul de unitate ntr-un
anUDl1tsector al spatiului, cr~te ntr-att demult Dctobiectui se
~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul unitatii din jur at
~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te Dtr-att,
mcat apare 0 contradlctte Dtre obiect ~i' lumea Dconjuratoare.
Vlata este 0 ~mtate strategica a obiectUlui cu 'Universul prin
negarea tactlca a acestula. Putem spune. ca viata a apiirut n
Umvers concomitent. n Dtreg
clJ>lIlsau ~i ~reprezinta un
organ~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.ntr-o
perrnanenta
conex:JUne ~I mteracttune atuturor
componentelor sale.
Dezvoltarea acestul proces, diversitatea fizica, sunt' posibile
j
num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele
inf"!1ationale
primare
ale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma
extenoara, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui
se rea1izeaza pnn forma lar forma genereaza conf,inutul.
La baza vietii oricarui obiect al Universului stau m~canle
oscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele informationale
~Icele fizu::e,Intrucat Vlata omulUieste 0 reflectare n miniatura a
Uni~ersului, procesele trecerii informatiei n substanta au loc in
Vlatamult maI rapit! dect Dunivers. Un obiect viu se deoseb~te
pnn gradul de unltate ~i prin viteza de trecere a' informatiei n
substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate' ~i al
Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a
obiectului viu,..

49

"

e~te intensmcarea

revelani spiritului n materie pe seaJDa cre~terij

vitezei acestei tranzitii.


.
'
Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a oscilatiei
exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului
dinspre centru spre stnga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji
pot coexista f'<W!sa se anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca
i ele sunt decalate n timp. ncercarea de a le suplini, de exemplu n
,

"

decursul unei secunde,

la 0 vitez de oscilatie de 5 secunde,

nseamna ncetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne


imaginam c viteza pendulului s-a marit pna la cteva oscilatii
pe secunda. nseamna ca cele doua stiiri contrarii pot fi
interschimbate, fiir~ anihilarea lor reciprdca.

Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului


.f
unitiitii eicu Soarele care a emanat planetele, cobornd A acest
fel gradui de unitate fizica ~i urmarind unitatea informativa

~,

50

.
pentru ~omp~ar.earnpturii
~e.
.Prinurmare,
n plan.'
generaJ, separarea nU.s-a prodvs,' Orice -o'bioct al Universul'
tinde s~ emane dm sine c~va opus lui n plan fizic.~i sa creasc,
unitate1\ n planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea sistemului.
Marna care n~te un'copil ~ steaua care n~te planete flic unul ~.
acel~i IUCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati
prinuitit8t~.
spirituala. Viata pe pamnt este oconfirmare a procesptui,
realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul solar tinde~i~
dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j(:1
~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut pe
P.~nf s-~I
dezvoltat dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpa
.
speCi,cre~tediversitatea formelor iar la nivelul cmpurilor den~i'~
cre~W!
gra!lul debnitate. Viata pe Pamnt nU numai.q a aparut ca unJ~
erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismunitar,ci'tC
este dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~
informational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'"
corespondentei . dintre. comportafilntul Partu ~i interesele'

r!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei. .

verigi,cu att mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru,


Daca legatura- cueentrul ntrzie ~i' cre~te auton6mia verigilor;
sistemul poate sa piara. De aceea este inevitabilii pedepsirea
verigilor
care ~trel'\lPunitatea sistemului,
.
CompmtamntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilor
informationaJe
ale ntreguJui. organism.. . Dada. .nsa.
comportamentul fizic,emotiornY ~iinformativ al obiectului diferii
de'programul iristaIat n. cmpuj informationa1' alsisteh1Ului,
atun~i campul sistemului reactioneazli atacnd cialpul obiect:ului.
Are loc det'ormarea cmpurilor, obiectului cu inttbducerea unor
programe de distrugere, adidi ntoarcerea la starea ini~a. Un
asemenea obiect poate fi att un organism individul\i,ct ~i un
grup care ncaIca legile unitaiii. Vorbind n termeni medicali slinatatea spiritului determina sanatatea corpului.
1

Cmpul informational este primordial n r~ort cu corpul ~ii


determina soarta acestuia, caracterul ~ starea fizica, Prin urmare
se poate spune ca prinCpalacondifie a slinitiitiifiZice0 constituie .
cuno~erea >ojjirespectarea legilor cmpului information al al '
Universului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei,

51

Acum viteza tuturor proceselor pe Plimnt a crescut ntr-att;


nct reclama 0 nentarziata adaptare fizica. Biogenosfera. se
.
schimba cu rapiditate.
.
.
ntruct procesele infurrnationale n Univers sunt prim,ordiale
n raport cu cele fizice, problemele adaptiirii fizice sunt legate n
primul rand de influentarea structurilor informationale, spirituale
ale omului.~a
se explica recrudescenta magiei, ocultismului,
practicilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii saluta
cu entuziasm aparitia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care le
promit mantuirea ~i un nou adeviir. Toti ~tea,pta solutii de-a gata
uitand de faptul c principala conditie pentru rena~tere este 0
mund! istovitoare a carei esenta i este cunoscutii omenirii din
cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a ntelege lumea
nconjuratoare, de a cerceta legile ei ~i de a aveaun
comportament corespunzator acesior legi. .
Nivelul energetic al oamenilor n ultimii ani a crescut enorm.
Ceea ce nainte se realiza n decursul mai multor a!1i,aeum poate
fi reallzat n cateva luni. Posibilitatile omului au crescut a~acum
cresc, de plda, posibilitatile biciclistului care se ~eaza n carlinga
unui avion. Daca nsa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unui
biciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia i va fi greu sa fructifice
avantajul ce i s-a oferit.
.
Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului care
are acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~inevii trebuie'
sa se deosebeasca chiar ~imai mult. .
Cercetrile mele arata ca se poate pricinui un rau naturii vii ~j
nevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala ci
chiar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative.
cresc n progresie geometrica n cazul uner aptitudini
bioenergetice
ridicate
ale
omuluL
Influenta
informational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fi
foarte periculoasa. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uri
program de distrugere a tuturor rudelor ~ copiilor sai: Intrucat
functioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta negativa se
relnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatirea
psihologica il omului rlimane mult n IJrma 'posibilitiitilor sale
energetice, se poate spune ca omenirea se giise~te, de fapt,

-,
"

52
j/.<~:'t ,

ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni

'arat peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante


psihoJogia omului.de azi ~ realitatile lumii care-l mconj.

"

..~. dificil ~i de durat~ al cautrilori se prefera retetele de-a gata cu:;

maxImul)1de efeet practic.' Daca analiziim calea

oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de dezvoltiiri.~\


baza:
.,.
.
- c01l4tIentIzar.ea,
mvestIgarea lumii m momentul curent,"~r
eare are !oe prin negarea 'mediuJui nconjurator, a dependentei'~
omului fat! de acesta; reJ!lzuJcooperarii cu'acesta;
. ,,!~.
,

-evidentierealegiJor

dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,J

comportamental in concordantii cu aceste Jegi;


.
' '::- apJicarea practicii a cuno~tinteJor obtinute anterior.
Inainte acest proces se intindea pe parcursul secolelor ~i ,
mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au putut
con~tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care,
pipiiau un eiefant mcercnd sa-~ magineze cear putea fi. Acum
olnenirea are ~nsasa va.daIIcestproces in toata unitatea sa.
n prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare.

Exista orientiiri doar catre prima treapta

'acumuJarea.
itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de
negare a
ci~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte.
Aceasta cale 0 utilizeaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11doua
orientare este mdreptata spre re'\lenirea la principiile eticii, ale
comportamentului corect. Sunt doua curente religioase diferite.
0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practice,
Tacand abstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia

~ivrajitoria.

0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. nceput


prin elementl':.ale cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales,
dinmomentur n care s-a pus problema onor!\riilor }ncasate, s-a'

degradat rapid ~ acum' este' Orientat, in special spre magie ~i


,vrajitorie. Estect se poatede normal deoarece are loc 0
mOiteltu'it!Jid., Il ~Ior
care permit sa vezi
"elefantul" iD. mtregime, adica sa vezi ~i sa con~tientizezi

,
Psiholgia omulul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar)..
acesteta ii apaqine 0 marc parte a omenirii) este psihoIQgiA/'
p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu pe acumular~'
mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i,
. ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.;
notionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi)

'53

: "':-:~-~~f~r(;
,."

procesele care au determinat starea de fapt actuala a ol1}enirii

problemel~ce se ridicain fata ci.

Principala cpnditie deSiJJi>i:avi~tuirein momentul de fata,


bazata pe principiile dialeetice, 0 reprezinta unirea a ceea ce
nainte era imposibil de unit. Este vorba de renuntarea la cele
piimiinte~ti, intrarea m comuniune du Cosmosul ~i obtinerea
informapei, transformarea ei in legi morale ~i ,aplicarea lor
practicii la toate nivelurile.
.
.
.
pop
sa,i
sJuje~ti~ilui
Dumnezeu
~i
lui
Mamon2",
spunea
"Nu
lisus Hristos. Cu doua milenii in urma aceste doua tendinte
contrarii erau ireconciliabile in decursul vietii unui singur om,
1 Acum Jumea s-a sehimbat, s-a schimbat ~i viteza de oscilatie a
pendulului, fha ca oscilapiJe sale sa se anihileze reciproc, adica
j
trecerea
substantei ~i informapei dinu-un;! in alta. Prin urmare
" putem vorbi
d~spre faptul ca omul eiiruia i este hariizit si
: supravietuiasca in urmatorii cpva ani, trebuie sa fie' in acel~i
timp ~isrant, ~iun om obi~nuit,.~iun om de actiune.
.
n c~tiinta fhjciirui contemporan 'trebuie sa existe doua
;' procese contrarii: r~untarea la lume, tendinta spre Cosmos,
sanctitatea ~i fructifit:area informatiei obtinute, ni~te actiuni
energetice, un ridicat pragmatism. Este vorba, de fapt, de un mod
de a giindi care va determina structura fizica ~i sufleteasca a
omului nou. Astfel sanctitatea, renuntarea, cuno~terea,
fructificarea 101-la nivelul giindurilor ~i sentimentelor trebuie
aplicate in structurile. sociale ~i. tehnice. Cuplarea acestora nu
trebuie sa fie mecanica deoarece ar insemna "oprirea pendulei" ci
trebuie sa fie un proces'unic cu 0 desr~urare consecventa pe cele
trei trepte. Fiecare om trebuie sa devina sfnt ~isa se preocupe de
ridicarea continua a sanctitatii sale, de cuno~tere a lumii ~i de
,
comuniunea cu UniversuJ ~i de traducerea acestora in viata
r spirituala ~i cell practica. Civilizatia trebuie hranita n pennanenta
\
.

"

'

','

Mamou

= idol ln mitologia precre~tina

'ii,
!if

54

'"l"'"
''iW
Jrjt
J

prin cultura, Prioritatea,


n sistemul de valori, trebuie acordat a ,'{\'
.
pragmatismului
deoartce Cosmosul este f
sanctittii ~ nu
primordial iar civilizatia estesecundara,
, ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei ai '
vraJltQnlor, Conforrn legendelor, n vechime oamenii ar fi avut
un al treilea ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe cale
supranaturala indiferent dedistant1i $i timp, Mai trziu ce] de-al,
treilea ochi sea nchis, Cauzele sunt necunoscute cu toate ca ele
sunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primordiale este
~

;~

55

. Tendinta care acum S-I!'cristalizat destul de clar 0 reprezint


cultivarea aptitudinilor magi~e ~i oculte n scopuri strict
personale, Verigile sistemului nu mai actioneaza n concordantii
cu interesele ntregului sistem ceea ce reprezinta 0 amenin!are a
; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllce tradi!ii
n domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana
. cnd, flcele din urrnii, au disparut.
La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica ni$te
sisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $i
dezvoltarea structurilor spirituale fine care actioneaza !1directia
salviirii lumii, n!elegerea tinitiitii cu toatii lumea $i a
responsabilitatii pentru destinele oamenilor" pe care le dau

inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificarea

yuno$tintelor piirea a nu fi legata n mod direct de etica, ntr-o


anumit etaRa nivelurile etic $i psiho\ogic au ramas att de n
urma fata de posibilitiiti, nct acest lucru a nceput sa ameni~te
existenta civilizati.ei,de aceea nchiderea celui de-al treilea ochi' a
constituit salvarea,
Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane de educatie
sprituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~i
morahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.latrepte necesita cheltuirea a
95% din mijloacele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$te
rezultate palpabile, Practic multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa fapt
pentrl.lcare sfiir$escprin a se degenera.
,
Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: la
nceputare lac un proces fo!jrte ndelufgat de acumulare a'
cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea ITuctificarealor,
Pentru a supravie!Ui n momentul prez~nt, a~um)Jlarea
infrmatiei trebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sa
se diiltruga una pe alta, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $i
savantul trebuie sa devina sfinti, Problema eticii trebuie sa devina
capitala pentru ace$tia, Deosebit de serios se pune 'aceastii
,
'

"

problernii n .domeniul bioenergiei, ncerciirile de utilizare a

metodelor magiei sau ale vrajitoriei n scopuri personale


meschme se lovesc de cele mai nalte legi ale Universului,
Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu ntotdeauna vizibil
deoarece urmiirile apar ncetul cu'ncetul $i nu ntotdeauna 0101.11
face legatura ntre cauza ~i efect. Fata care i face farmece
iubitului nici nu banuie~te faptul, cii ea distruge psihicul, soarta ~i
fizicul viitorilor

siii copii,

,
,

religiile,i-a permis omuluisa simtiicomunicareacu copiii sai, cu


piirintiisai ~icu toti cei dragi lui, siifie con~tientde riispunderea
pe care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismente
indirecte priVind platirlja pacatelor pamante$ti de catre copii sunt
date nBiblie. Anume.ruptura structurilor fine ale cmpurilor
carl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu omul 'iubit,
duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $i

personalitatiiomului,
Religiile mondiale !IIifost preocupate de 'piistrarea aestor"
'

structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i a


du~manilor are un' sens profund din punctul de vedere al
bioenergeticii, Ea blocheaza programul de distrugere a ~nui ait
om $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\cmpului
din
subcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legile
autoregliirii, care nu $tie ca ura sa poate deveni motivul unor
grave boli ale sale sau ale copiilor sai, a fost bine apiirat pe
parcursul mul(or secole prin poruncile religiolSe de iubire' $i
binefaeere care i~au piistrat siiniitatea att lui ct $i copiilor lui,
asigurndu-se n fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglarii
cmpurilor functioneaza automat. De aceea de culturii$i magie
putea sa se ocupe rara a-$i pricinui vreun rau, rara riscul de aplati

cu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale,


numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile'
Universului, omul cu ni~te structuri spirituale superioare bine

",
,

,.,"

57
,

~:

;;
\-

'. ,"'","1'

ut..

.'?S"

~;,.."
mUI}i.a~r.
~lmt

" .

..44!CU

-'

. ,,\IJ;~.

structlirilor

.,\fI}\"Mdeau.Cum

e:"~im1it'ri\allent

.:\!it;tnagic~t;~'este

"

',.
,-,?t{;'J;"{

-~

duce,la:

-~ a

'

acesL, ,

','",intij,,'

de_grad~j

elatlt

"

:01"111) "'"

"',',",,'

"

.,~~~t'.
ibfOen,et

""',,

r\ldele'$i chiarprie

"

,.'.

"A,c't!'l,ij~;;~~,lIiY/;1h;
.,
.' ",~t~#ZiitoraJ
.Pl1IsUC4.i~~Ji~~jUyelelor
blo~ne~!t!!#

"ta ~

multor
complexe

Mdi, amt

"in,care
""tti'.demoralitate

pentru
au,

"i~ropiap ~i discipoIii,

""

.'
Intrucatcapacltateli\
,~nergo!iciia structurilorspirituale este de
sute $1 Ghilp"demndeotir,nai
mate dect a celor' fizice

degradarea spirital~. des~ari peQ perioada ndelungatI!tft


mOdo
_n~tIa,
la eXterior\ C~d ncepe decade~1'

~~

flZ1ca,mcercanle, :.~e"tratament . sunt blocate de structurile


suflet~t1 degradatt!i,Prin aceasta SI $iexplicli 'multiplele cazuri n
carem!)dlcrna nupOate fi de, nici unfulos. Multinaivi COnsidera
.ca pJ~nQO,~I;I~
~a,$i
&ecv~tnd ni~t~cursllri,ei vor
dev~u, m%:I,~IJvrJUfn, Insn~el
ateStei ~tiinte, spre
deo$ebtrjl de alte!e",pot Jf\ltrundedoar,t'tillrteputin~dQar oametiii
cu o"fdrmasu~ci~~'\t'de
curatli, cu nite structuri spirituale
d~zvoltate, cu' gancllre strategtca,cll bunatate sutleteasca ~i 0

una~a' capacltate . de ,autodiscij5linare,Daca' analizam tehnicile


(jc~~iIiigice.,vorn
atluJ\lt set de ~tode;

o~set;'~ ca?tac~stea are i$portanta nu un


CIlrtatile mdlV!dualeale Maestrului ~i ale
disclPolulw sa~,,' Tendmfa multot bioenergeticiehi de a obtine
acces~1 la ni~te. posibil!tiiti mai ridicate, siirind peste tre~pta
chmwtoare ,a ,'~ectionarii
,spirituale, 'poate a'Vea un 'sfr~it
deplor~btt Intrucatso\lrta omiJltu, caracterul ~i starea 'fizica a
truPUIUFeste, dete~inatI! de. structurile cmpurilor, oactiune
msuficlent ,de bme gnditii nacest domeniu poate aduce
prjudicii ntregii omeniri.

t.

...

Subco~~tientul <I~ului'Jlfo~ ntotdeauna; fuarte bine protejat


Procesul patri1nderiinSJ:Ib~erit
a fosHent, CU0 exorcizare
fireascaa progTatite!or negatiVecu ajurorul eticii
,. sOGietiitii~ial
.
sistelIlelor de aparare religioasa.
PsihanaIi~tii diverse1or~coli psihoteJ1lPCuticeail. nceput sa
asalteze subcon~tientul omttlui ~i;ca urmare, n ultimele decenii,
acest pro(!~s a ciipatat propottii nemaiviizute, n acest fel are loc
un amestec' gro$Olan~i 0, l/fiuenta puternoa a structurilor
cmpurilor rara 0 suficienta stuclier~ a rezultatelor ndepartate ale
acestor interventii. De regula, pe cercetatori i intereseaza mai
putin ce reprezintii SQbco~entu] ~in ce mod reacponeaza el la
interventii, Pentru ei au importanta doar rezultatele concrete,
imediat~ ~ nu ntelegerea profunda a proceseh?rcare
determjna
,
.
siinatatea ~i'destinul omului ~ia rudelor &ale, ,
Lipsa unei. gndirj ,strategice n dOlIleniul bionergiei,
preferinta pentru procedeele tactice eu le-~ compara cu actiunile
~oferului cat.:e folos@$tetimpul rezervat asimiliirii regulilor de
circulape pentru marirea puterii ~otorului, E drept ca pare
eficien!, nsa re~tatut est~ absolut irnprevizib ~ riscant.
,

<,.1,

","'J'",,'
'>:':;~-'-')~\~i:'.~':",'::iJ"~'-:I'
,:-"",~-,~:>'}-r:";~~':_~t-.
.'

n~&

ca acutii/~

Unfapt norm~:

!.

':..:'.'::-:,',':f~rt.:
",'~rt:!),'\1k'
:' '.
':."'.'$;>D~~'~'~',ri'-

etice;;

,!' ,

'

Vreau sa fia opresc ~ai n,detaliu asupra modalitatilor de


aparare, Necuno~ter~a, faptului ca asuprjl omu]uire'.poate
aqionaprin .bio~nergie,mult ,timp .a seIvit drept \ln mijloc de
aparare, Oamenii de $tiintii aucunoscut acest lucru ~i au creat
~coli ermetice pentru stUdierea bioenergiei.. Urt Sistem excelent de
aparare i-au constituit .doctrinele etio..religioase" care
propovaduiau binele nu numai n,ceea ce priv~ faptele, clar ~j
nceea ce pt:ive~tetrairile emoponale ~i chiar gmiurile, Orictar
parea de hilat, un roI uri~ n aceasta aparare l-a jucat ~tiinta .care
respingea pe fata bionergetica, posibilitatea, influentarii
bioenergetice sau info~ationale asupra omttlui. Existau ~i
mecanisme de protecpe sociala fatii de cej care se ocupau prea
activ de magie ~i vrajitorie. Acum toate sistemele de blocare sunt
demolate ~i creierul riimne lara garda, Asaltarea
subcon~tientului care este riispunziitor de procesele fiziologice ~i
psihologice clin,organism a fost inipata nca. n secolul trecut.
Acum acest asaIt din ntmplator a devenit intentionat. Medicii

.....

t\

~.
~

59

$.
"

,.

psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan


~.aubCo~tient orientndu-se ,dUre efectui eXterior, rezolvnd
!tdesea nite problemepractice, Acest IUCfuse ntmpUipefondul ,
unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest subc~tient,
care sunt legile care il8uv!lfJleaza,
'
.
.
ercetarile pe care 'Ie--am mtreprins demonstreazadi
subco~tientul~i biocmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o~ce
infIuen~ a~ttucturilorbiocmpuluirepre#ntJi
0 irlfluentar\f'a
. subco~1ientului 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare
.

:~ fizio)i;lgica

~ psihici,c.Pe cercetltorii .

. daca omul dispune de putine .forte, el


rudele..
.
' distruge
.
.
. . AsWI,
.
el Poate
tant daca are mal mu Ite forte
",
'
,;

buie sa deVInanumal s

,
Dadi omul este pregatit sa
ciasanctltatea cu VI~ta IU
mea:~~~n
.
g e la ni~te posibilitati mari,
pte 0 munca tltanlca pen"tru
,

se poate ocupa ~i de bioenrgle.

'

practicieni i intereseaza

<Joar'profunzimea pil.trunderiim sUbconJlient .~i n procesele


autoreg\rii, lar. pentru 0 mai mareputere a actiunii se poate
,.robi chiar o. anurnita aparaturil., Bioenergetica a fost
"
trmsformatln~taiIrl1uentarii
practice,a om1J\ui.Nimeni nu se

gnde~te\1sa la faptul cil.,vindecndtrupul, noi putem'prejudcia

sllfletu~ ci.
boala este 0 apiirare, un blocaj al unui cOmp6rtament
.

ibcorect'

$'

al ncintelegerii lumii tnconjuratDare ~i ca

bi6ei1ergeti~1iI trebuie, ~aiinainte


de toate,sii gseasea
motivele.~olii,
sa-I
ajute
pe.
bolnav
sA
mteleaga
~i sa. evitepe
,
viitor ar~eIile. comise. Orientarea mioapaa bioenergeticii doar
spre. p.mmetr .fiziltinu-i aItceva dectlichidarea
treptelor
Q.in()after ~i' eticii. infavoarea r~hatelor de moment.' Omul
ciare;COl\Side~ca I v:or salva pastilele.san procedeele vrajitor~ti
~tedeja bolnav. Principallil mod de apiirare mpotriva bolilor I.
constituie respectarea inaltelor legi ale eticii..
.
fiziC e, de pilda, miirirea
: J.n.~natura 8. urm at paIeaprotectiei
_'
grllvit11i! dinozaurilor.
san
dotaraa
testoaselor.
cu carapace, .
~Jutia'19r s..a oprit. An supravietultcei mai l'utin protejati fizic
~imai bine prott:iatf spiritu~ cei care ~au pregatiti sii-~imodifice
struCtuia psihic, comportamentul, m concordantii cu procesele
careaveau loc pe Pmnt. Etica; m treut un lux ~i 0 necesitate n
prezent, este singul'a conditie de;supravietuire n viitOr. Oamenii
wc 8e~c
numai la siiniitatea fizicil.,mtr-un .viitor apropiat
p>ta\ieasoarta Ifjnozaurilor. . ".
.
. C~'~ai
numim imunitate este lfI1ntreg, un nivel calitativ
. .' alinveIi~
biocmpurilor. Omul pasionat de magie n
d"etrimentuletic; a iubirii ~i a cuno~terii lumii, se autodis1rl!ge~i
,

'

l'

~.

't..-

61
, f

Atunci am decis' sa l:o~tinui aceste 'investigafii pe fantoma,


Am desenat pe hrtie un 0I'tI,~am nceput sa explorez cu cadrul
limitele cmpului. Mna n care ~neam cadrul a dep~it marginile
hrtiei~i a trebuit sa recutg'1a reducerea la scara, Am nceput sa
,
masor deviafiiJecadrului mai ntin metri, apoi IDkilometri nsa
.' cadrulrel;1Jzan continuare sa se rsuceasca. At!JDciDl-8.IDgndit
" ca PO!lte cmpuluman se' prelunge~te ID sus pna la capatul
Universului. f>iciuspuns, cadrul s--arsucit la 180":'Am nteles
ca biocm.pulomu!ui ocupa ntregul Univers, n sus ~i n jos, n
raport cu limuele corpului fizic, biocmpul se prelunge~te la

CAPITOLUL II
l
~-.

infinit.'

StrUCtm'l! informaponalihtabilli,

numitli DM

diferite.

'

Astzi e greu sa gs~ti oamen'1c~e sa- nu cuno~c faptul ca


densul corp fizic al omuluieste ,I1tCODJurat
'
de stratuf
'

".
1DI0rmanv-ener
g etic , "l' nVlZ' l' biJ pentru

'

'

v~demce reprezint de fapt, 0 uI din punctul de vedere al


blOenergiei,f
,
Destinapa
straturilor
care
com pun
'IDve lI~ul
'
, '.
'
'-'"
IJJ.loqtJaponal-energetic
al omul w. ca~
~ IDterconexiuniJe lor sunt
extrem de complexe:
.
Cu 'mulfi ani nunna, cnd a)a
b' IDcepeam sa lucrez cu
.
"
.
ajutorul cadrului !1IIlfost
vad fonna. cmpu~uiuman,
Ct timp mIla rPea,se mi~ur:::~:la cu ,coIP,uI"totu! e~aIDregula,
eu vedeam pna unde fin Pani' le
te campulw. Acolo cadrul; Se
rsucea cu 1800 Cn d "gr
msa am vrut sa vlid fiorma campulw
'
de
deasupra capului am constatat'
stand pe ~odea.: nu pot ajurtge
pn! la limita ac~tuia, M-am ~~
~caun ~
I~ceput sa lidlc
~nsus mna n care fineam cadrul ~ensa acesta ~ramanea nemi~cat.
Insemna Calimita se gas
' ea m8.lSUS,
'

,"',

"

"

'

'

<,'

'

"

'

'

'

'.

'

'

Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic contine


informatia privind starea fizc a corpului, a organelor
a:ceStuia~i
.
,
se folose~te pentru diagnosticul medical':'
se gsesc n stra~rile mai, fine ~i au 0
~.. ;~tructurile~ice
mlanpure 'Ierarhica foarte complicat. ln ,stratunle cele mai
ap~,
se" pJsti:eazinformafia privindfapte!e,
emofiile,
sentimentele. ~i gmdurile omuIui pe care elle:-a trait n aceasta
via1.
Str;aturile mai' profunde contin structuri ale karmei f8.IDiliei,
este vorba de ,informafia legata dl' J:Udele apropiate
pe linie
.
,

e unU!camp
"
cel'., m8.1 mu 1<1
.. clint,re el. Sa .

'

Densitatea straturilor ~i infonnatia cuprinsa n ele sunt

,
.',
. Cu destul de pup; timp n unna '~.cercun,l,e medlc~e IDca '
mal discuta aprins daca termenuLde 10C~p este.~egInm~is-a,
creat 0 noua armat de ~ar latan/
",pnntre
,"
a~~f,Jy ferve?ti ai'

~mp?nerii acestuia,

"

'

patema ~imaterna,'egata de cop

Karma personala a omului,' comportamentul sau n ncarniiril


anterio~e sunt dispuse la un nive! ~imai fin ~i cu dit vindecatorul
poate patrunde, mai'profund n cmpulomului,
cu att mai .
.
puternica va fi interventia sa,
Dar n aceasta co~sta concomitent ~i forta ~i slbiciunea
diagnosticuluikarmic, Persona! consider ca n pl'ezentnimeni nu
este capa:bil sa patrunda ID totaIitate n cmpul uman ntruct
'
orice penetrare este legata de o.influentare, iar influentarea poate
fi lipsita de, pericol numai dacii vindecatorul este un om perfect,
cu 0 karma pura,

'

Ocupndu-ma zilnic, timp de mai bine de doi, ani de


purificarea karmei mele, ~tiu cte mi sunt nca inaccesiblle,
Inainte de fiecare contact cu cmpul unui ait om eu verific dacii

""

/.

- :":0':);.

I*~
. 'i/;j'
~.

62

.'

r~

.,

'e

,,\~
,'1

'.> "

.
.

1i3

,!~

pot sau nu sa iricep tratamentul ~i, daca'mi se interzice, nseamntr


ca n cmpul meu exista tulburiiri asemnatoare
celora cu caF~}
.
.
.
.
'q
trebUte sa ma lupt. Pna cnd eu nu le elimindin cmpul propriu;'iii
niJ.am dreptul sa vindec pentru ca deformatiil~ structurilor melc!\'y,

inaccesibA -cunoaterli 'rau analizei logice a mintii umane,


. .. .
determinat
de <!Cte ,notiuni.
,
,
'
lnvestignd zonele de ii-ontiera, dincolo d.e hmIteie loglcll ~I
ale ~tiintei oficiale, eu folosl:Sc, termenl care au 0 semmficatle

pot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\:

,
..'
precisan si*mUl descris.
Astfel, atunci cndeste vorba 'de sen,tImentele dIVine,fieca~e
omya ntelege aCeSilucru n felulsau, n funct~e ~!;:onzontul sau
~i d\l niveltVsau despiritualitate. Cu ct VOl'fil?sa mal sus aceste
,

'

,muta ncmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~,


;~
isp~im karma pacientuiui meu.

Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om'perfect ceea ce n


, Vlatanoastrapamnteascaeste un lucruirealizabilde aceea e att
. de important astiizia doua cale - calea cunoa~terii,care permite '
,

''''

"

sentimentepe SCMade valon a omulul,cu ~t va fi ma~bme.

'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m


primulrnd,
toatej1Unuril~,lumll .matenale, de care se folose~te
.

ntotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilittilor tratanientului


lui bionergetic rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui,
contact incorect cu 'Structufile cmpului.

Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nu


nseamna sa. fii superior, n ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-l
ridici pe cel slab pna la nii.!timeata. Mi-am pus de multe ori
'i1trebarea de c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite metod<l

lOf discipoliloLln ceea ce ma priv~e, am hotiirt 0' data pen~


,

",

'.

'

101'.erau 0 suma de' tehnici nsu~ite '

"

~',

tendinta permanenta spr!;: co~tientizaiea


: ntelegerea lumii,
slStemattz~ea cuno~tintelor obtinute pentru nteleg!;:rea, legilor
'
existentei Univ.ersului. SinguraexcePtiea
constituit-o lisus
Hr~tos la care vindecarea era motdeauna pusa n legiitura cu
ntelegerea lumii pe care el 0 transmitea oamenilor prin pilde,
poruncl ~Isfatun.
n ciuda faptului di n aceastii carte se vorbe~te mereu de
cercetiiri ~tiintifice foarte des sunt ntlnite notiunile de Divinitate
sentim;:nte ~vine, sanctitate. C;onsider ca, ~rict s-ar dezvolt~
stiinta, orice culmi ar atinge ea, ntotdeauna va exista un domeniu

"',

"

din ''care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important:

'

cnd ntelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta ntelegere


avut
~te strns legata de mecanismul cainteial cafUI efect ~
prilejul sa-I v~ pe modificarea structurilor kanmc~. Cand am
~tarea
nleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e
sa. actlOnez
structurilor karmice 'm-crnpulunum,eitam~cercat
asupra 101'prin cele mai diverse mijloa:pnn p.r<lctIcl~aglce,
tradtponale.
prin vtajitorie,prin mijloacele'medicIDeI populare ~
AIn incercat totu!nsa rezultatele erau S\JperfiClaie. .
'
Apoi am aju~ lit 0 coucluzieextrem de.simp~a;l):Ianreaf<)'1el
deint1uentare nu fac.'~
deCt s-i.traumatIzez pe paclent~
.(ezolva
ea poate da'doM 0 .aJ'!are~tii ameli.?rare nsa ~u
problemele cardinale, ln' on f?rma Vlolf;:llta ramane. mt
violentii. Am intelf;:S,ca un singur mlJloc poate eficleni, ~I I~pslt
de pericol; cunoscut omenirii de foarte multa vreme. ACf;:StmlJloc

capacitiitilorunic~ ~n ~tiintade a transmite'informatia, de a-i

n principal "metodele"

"ff'

' prin interventia terape~tica pot Ji ajutat mii de oameni, pe

nvata pe altii cum sa se foloseascde ea. nainte consideram ca


multi, vindecatori, nu voiau sa-~i,destiiinuie secretele pentru <1
[n1ne n centrul atentiei ~i pentru il obtin~ maximum de
<lvant!\ie.Mai trziu am IJtc:les:nu n1,1maica nu voiau, dar nic! nu
puteau.

:'QIllul

totdeauna ca lucrul cel mai cimportant nu sta n' dezvoltarea

este cainla.',
,

'

."

Patrunznd n structurile spirituale ale omulUl cu programele

mele eu ma orientez dupa propria mea logicii, dupa propna mea


conc~ptie despre lume. Iitruct eu repre~int 0 parte a
Universului ~i la. un nive! fin iau contact cu rntreg Untversul,
atunci, n virtutea imperfectiunii mele, oncum mtroducceva de-al
meu n cmpul

omului.

,,'

"

Int1uentarea trebuie sa aiba loc numai din punctul de vedere


al intregul~i, adica al Universului, iar acest,lucru esteposlbll

-64

,1

numai I1 cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei,

Ildrese~Spintului

~~

,-

,,;

Universal, adicii lui Dumnezeu.

De ce lui Dum nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci cri4


"

~I all)te~cPl1eKJ unil'"or

nicio~tii~;

Absolute.

,',

' (

',Cnd omulse adreseazii n gnd lui Dumne~u ~i i' cere}


iertare pentru cele'nfaptuite, I1sufletu/ ~trupul sau se produc'
:~

65

schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI ~i recuno~te


imperfectiunea, 'se deschide n' fata celui care ne-a creat ~i+
prim~te de la acest puteri pentru a seschimba, pentru a intra n
armonia cu UniveTStM.
'..
Nici unfel de influente din afara nu pot I1locui aspiratiile

pers,onaleale omului.

,,~""""

.,'

",'

,'-

.sa nu .se mte


.

.'

",

"
biocamp~I~~;ea~oneaza.
mQment~:
la o?ce
atul1~
gn(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e,

aparesentimentulUnitatii

s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~
. ""~,,,,~""Este.necesar
. .~':"
'. '."

'
"

spuoem "Univers" n con~tiinta noastra apare un model .avnlf~


, dimensiuni colosale ~i care cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r;
Ne este greu sa ne reprezentiim UDiversuI,ca pe un tot unitat:',
Numai prin naIfarea principiuluispiritual dfspar componenteIe
disparate~i

,~

cand aceastll.

'

.,";{,~,;; 'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;:

"

. . cmpUlqiiiurl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii
.

lnsensibilitatea omului ;fat .de

~CUt.

fata de
.

energlliefine,

contQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a de


defoi"tnatiile' cAtnpului.incap~tatea 'n.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~
,. oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,n ,j1!J:Af'OIi,
VJatlicrc:~a' ogroaza
de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~lanivelulfi~~".
'.
.P\;1rieoluioonstNlth:i
,i ip ,aceea. cii fiecrql om I-'a crescut
.
multputereade
(;~tMter,Ild!~~P\~terea?e
mi1uentar~"asupr~
mediului ~ia. o\Unehilor,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn.u~a
valorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influentare er~u .<le~ece, Unlt!!.!I,.Il!
epoca 8:en~te\'iiiele"
au' fost de douazeci ~I teel:, ~a..srar~ltul
.
aceast, .putere a
. luIu'1 al. XIX-Iea detreizeci:.
, .
~ opt, .acum
seco
. -. ~X .
"'.
"
a:ju~Ja.optzeci~i optcde unitiiti$ilUl\1 continua
m :;a.cr~~
De.ceea
otite inf1lJentii,
negativaar~ urmaograve. ~
.
ntre parallietrii strttcturilor tactJced ImpQrt~ta farte rnare
. 0 are niJ;lul agresivitatii;cOI't$4entii'sau subon~ben.ta.
.
Agresiunea.(;on$tientao sil11tHnimedlat ~'.reaCttnamfata
de
"
hysacontroluIu!
ea.Pericoluf agresiunii
. 5Ilbco~tJente. oonst.a n:~sareactIoneaza
asupraacesteia 'Ia nivelul, fizic. C~pul
ltwmentan la agresiunea subcon~ttenta p~lntr-o agreslune ~e
J'!I:spuns~i,n conditiile cre$teri~~uter~ de Infl~en'Jare,~ntem I~
prezent martorii unor confu.mtan nevazute farasa ~tun de ele ~l
culegand doar consecintele lor.
.' .
Agresiunea subcon$tientii este un paramet~, ln sistemul de
parametri ai ca\npuluiuman, care trebUle sa ,al~ap vJloare
negativii ~i, cU cat este'mai mare n valoare absoluta, c~ atat est~
mai bine. Este baza buniitiitii reale a omulUl ~l a propnel protectu
.
.
fatii deo agresiune strftil'la.
,
~
.
.
\
.

Pentru evaluarea strii structUrildr karmice eu reeurg la


testele biaeneigetice care-mi permit sa stabilesc; n unitti
'.

relative,marimeapa(ametruluimasurat.

Struturile. karmioe cunoscute. astzi pot fi mpa$te I1doua


grupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitate
energetica extfem {je mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nu
dani$\'e rezultate v.izibileimediaL De starea structuiilorstrategice
depinde viitorul-omului ~i al descendentilor sai, de acea orice
I1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea lor duce la
cuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea
.sistemului cmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta
- prin maladii grave. Pril\CiPalii paratnetri strategici' sunt
spiritualitatea, sufletul ~i ncrcatura de ibire. Structurile tactice
au un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produce'mai
rapid. Deoarece toti parametri cmpuIui uman sunt strns legati
otre ei, prin actionarea asupra orici'uia dintre ei se modificii~i
valorile celorlalti. Astzi foarte des poti vedea. cum, de dragul
unei ameliori\ri de moment a starii fizice' a omului, se sacrifioa
rezer'velestrategi\:e. Exell;J.ple de astfel de "tratament" sunt

destule njund nostru. .

"

trasatura

caracteristica'

"

importantii

a blOcampulm

constituie ni~e\ul de conectare al acestuia la Cosmos. Valo~rea


lui depinde foarte mult de etica .omului ~i de a stramo~tlor sai $1
.

W"j',!!

t'

'

::':t~f(!IA~'

,'i,
,66>
"j'""

.',',

,'..

'j
,'.,

j,.

'~"~~:1mp?~tuibUra:e

,',

'

"1~e

'.

""

~are~emold'aceste

c()t}stltulC~uOiderea'dragostet,

structu~;i,
,

'

,J,)~

\
'jSf:;ltifuentuliubimeste
"
'
multilatAnf
~i cel mai mare
toc' ,il,'
cadrhlsau tre\mie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatde DumnezeU
'
fatide Onive~,JientUneittdor divine datorit~ carora accede)lll~~
':jImbioucut1Ivtmnil" cu pirintii,copiii, ,cuomuliubit ~itu sifief,
Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa fie privatii de:,
iubi~eart()astra, end vOlnntelege acest Jucru ~i cnd, printt-o
munca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta
;;'evaJl1ndti-ne Jn modobit;1Ctiv ~Lci!1S1;itfaptele, sentimentele,;'/

'gndurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,

precurn Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de.


acele~i bariere, ~Qrid lumea ~ipe noi n~inetari sa tragern
mviitiUl'1iiltelecorespunzatQare, ",',
,
'
'.

Astzi avein po~i&ilitatellde" a;,pipi" adevrul


c6nj1nut rt
"
Poruncilelegiloi, sa uriim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cu
ajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne est atat de fa!niJiar,starea n
care am adps lumea:n mOinentul de fata ,~isa nperciiIh sa gamm
catre

Arponia

<..

Lumii"

'

.f

III
/,

'

'

"TeSJareabwenergetjcii
1
,

,J.nvestignd biocarnpul uman, am, ajuns ,la cQ1lcluziaca


cmpuiui ~ corpuL fjziccoexistpa
doua contra'rll,
care
intei:q.cfidnfif1Za
reciprQc,
Viteza
de
trecere
astructu~ or
,
'.
i.
nm
,llIl'
tr-unul,' ntr-alMp oate fi d Ifent,
"
cam"\ly"",,,r
""' a" 'c , U lUifizicdin
."
",'
'
_"
J.
'
E
tra
1qJenen~
iI
diferitelqr,boliarat
tar
,
a,;~tratam
entu l est e cu
"
'
"
",
- nu. as U,p ra ,
rouit ma e1;iCac~dac~' jnfJ,uentar~aesteonentati.i
orgMlS\llului bolnav ~i nicimacar a ntr\JgulUlor~amsm CI_asupr~
cauzeicare' a gnerat boa.la Orict ai trata 0,boala concret, ,daca
fi t liminatii cauza ei aceasta va continua sa, ahmente:l:e
:~aJ\ ~~, d:paC\lm ademo~strat-o pra.ctica, ~hiar .poate mIgra
ilintr.-un organ ntr-a.ltul. ,Boala nu este 0 gramada car s fieeliminatii curapnd sectorul, bO,alae ca apa c.u.:evm: p~ robmet pe
care 0 pop opri nlJ.lllainchiznd robmetul, mdepartand, eu alte
bUvinte, cauzele bolii.
,',,:
'
'

, atn,Icturile

'

'

'

'

"

",

"

'

'

"

"""

'

",

'

'

"

'

'

'CAPtTOLUL

,',

' ""
Meanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile,
omului cullnive~ul~i, cu c,atJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu att' .
l1'Iaiscurti p\?atedeveni ca.lea'nastr deeliminare a crl:ilii
actuaJe, fn liniimarj,omenirea
dispune de multtimp de tOat!' ,
'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lume;'
eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t nPo~ncile re,ligioase, Noi nsa;

drumul

'1'.

- Anali!:nd deformapile " structunlor

campulUl u~an, am,vRZUt

'..f' ca m~lte,boli mecp la l1ivelulcmpullli cu multJ a:",ma!nte caele


sa se manifeste, la nivelul fizic, Cauza. deformarn campulUi 0 .
constituie neconcordanta caracteristiilor cmpulm o~ulUl ,cu
cam ul informaponal al Piirnntului ~I Vmversulul. G~dunle,
stiirle, , emotionale, , comportamentul, intrate n c?ntra~lctle cu
'
V, mversu
armoma
,
l01,' duc la deformarea
structunlor campulUl,
,

-'"

'

"

','

,".

..

68
,.

,Prin

-'

~~~~~zelor

~~:~;~rt~tca:::

~e prod?C~te'defo~
O:U~fl~em~:f~~1I

c~purilor,~~bu!~
sa fi,e fn numar. de cinci-~pte. nsa,:.
masuta In~~~~il9r,
ml-am 4atseama 'e4.numarul lor
.
Imns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;.
'~sau~rie ale campului
emo~onali
formeaza n straturile informativ-energetice
uinan
"aderente" a,*,or eliminare duce. la armonizarea structurilor
~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice ~ on1Ului.Analj~dsutele
de cazuri,'
,
;~.amnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~ degradarea
p~on~itaPi.a~actenui
i psihicului suntdiferite manifemri

'

ale ispiiirii.Am 1JtUitcnu numai .corpul fizic constitUieun .


s$tem\lnitarcuo.~transa
interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca
structu~lespirituale;'P.$ihicul{
soarta; car~~rUJ sunt element,eale

acestuisistentlnt'lueniarea
oric.n.lil\ clin' ac~ti paramtri
determqaautom,at'mOdfficii n toticeilal~. Dio acest motiv,de

~d~ ;cte~erea ~ul\li.

d spiritualiiarnidic~n

ac~ll\$itimp
psihicul,. soarta"tJXJiea' desMatate
,inBuentndpozitiit
toate
' latutiIe. \;ieJii <>mului.'.'Toate problemele diri;' viata omuItti,
'.
neplacehled~\lliitboliiefizjC~i
psihice, tnuimatismelesutit
rezuI~~ 'aletyit~jti.sistetnului
de, autoreglar. a CampI/lui, 0
bldcaie fo.uii anCepUitduidestri\mrii
smictutilOCspirituale,ale
struoro.~or stfategiCe;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireli
ol1!ll!IUI $t'a,desChd~tllors8l,

".

"

.I!lpr~e~I"~,*imii
asuprllcomplexului inforfuativ-'ener~etic
al Il1u1U1lml~~a.exttem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o
ajJreciere
..~
r~lt1telo~',~<11unu: re.~pectIve, n cazcontrar,
aJtltnd' truptil, .
.
pop ,de.tenorapnnclpaIele'
sttucturi 'katmi.ce." Influentarea
bioenrgeticii "este cu. multmai
puteniiC! 'dect 'mice
medicamen~ens~ $i~u mult mai periculqas; de aceea nu trebuie
lucrat.fiiraun siStem de control.
.
".
.

.Jn
acestI\~dam elaborat,ncetUlcunce~( principiiJqi
-- eleme,ntele.t~i'
bioenerget;e.care .
permite aprecierea
paramet~dor ~lcontr(jJul rezultatelor influentiirii structurilor
.

cmpulpj. . "
.
,
'.
AI1alizndeory)(iun\le dintre parametti de baZa ai sistemului
autoregl,arii am nput sa nteleg mult mai profund legile
11

69

deZvoltriiorganismului,. am descopert structuri1ekarrni~ de


pto~a
omului mpotriva nenorociri1or,' mumati~elor,' ale
structUrildr norocului, sticcesulu~ pe, care organlSmuI-. le
,eproduce $iJe reconstituie n pertnarientA. Distrugera lor are loc
atunci cnd omul se dezice de Dumnezeu, de parinti, de copii, de
omuI iubit. n cmp eJCsta.structuri care, sunt,responsabile de
capacitateaomului dea iubi. ~deformarea lor d\ce la grave
imbc>lnviriinclusiv la maladii oncologice. ntruct corpul fizic
impreunii cu structurile kannice constituie' unproces unic, el
poate fi testa!, pot fi fiicute prognoze aSupra stiirii sale,viitoare i,
n"acest fel, sep(ja~ efectua'o diagnosticare timpu~ie, se poate da
d apreciere corectii a fiecarei influentiiri asupra omului. Metoda
-peImite ~i testare", in grup a oamenjlor, a programelor socIale $1
chiar a unor tiiri ntregi,' permite elaborarea unor prog1'1Ozepe
termen hmg,analizareadestinului subiec~lor vii i aleobiectelor .
nevii, .n. conditiile lumii. contemporane, urmiirile oricarei.
catastrofe devirt din ce in' cernai grave. Elaborarea metodei de
, descoperire timpurie a situapilot critice pentru un om, .Iuat
separa!, pentru un colectiv, pentru 0 organizatie sau un obiectiv
industrjal-.este nu .numai Intemeiata dar $i .indispen~bilii pentru
sQpravietuite.'

.'

.
".

. MetOda testiirii extrasenzoriale pemUte analizarea


nu a
"
parametri lo!, fiziciai obiectivului: ci structura ~mpul~i, sau,
Intruct embrionul viitoatelor eveJumente ale lumll matenale se
giise$te ln:structurile campului, situa~ile de viata ale ni'veluluifizic
constituierealizarea programelor existente la nivelul cmpurilor.
Evenimentele car au loe ~n Univers nu sunt 0 intera~une
ha,otica a diverse/or obiecte, ci realizarea unor programe
determinatcoclate in oampul informativ energetic; al Universului.
$iiul evenimentelor trece din structurile informa~onale n cele
energetice $ise materializeazii la nivelulfizic, Mecanlsmul karmel
e.,tere:tlectarea principiului comuniunii omului cu Universul.

.
.'

Pe exemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza


. comp~exelor situatiide viata ale' pacien~lormei$i deasemenea
prin testarea diferitelor programe $i obiecte, am 'sa incerc nu doa~
sa dezvalui posibilitatile metod~i de testare extrasenzonala CI.$1sa

Il
1'1

~
<

...,"

.'..'

....

:-,

Eu n~~'voieaigh1esc,

Eu, ~e1)

71
.

c\Ulzaleholii ~ile

'vad, Supiitarea eSte, una din bele mai. r1lSpndite nci\Jchi al.e
IegiJor Universului care po~ ~,eterminadifeiite nepliceri 1lviata
attaceluia pe Fare tes!1peri,ct ~iin propria ta viata..
',;'

hi;-'.:,,, }

./",'

,",

,:

<

,
:~"

::"<',::' \' t: ,\ ~MIIJ4,;Nu.dI' ','

'"

,,'

'

'.

.<:,

\ -::'~''';i,

:,.',"

:':':';' ,".-

. ,Multe.proceseclU"e~u
loe( ~~'I1~;ri
eliminat:ea bloaje1or dintren1$tintl'i

tot ceptrunde

::":,i; ',..."~,~:>:,-:,,,:":,:,

\,

"';}.:i~.";}!~""~;:,~;::'13f~;~.~',rj,"'r:i:::4Mf}i~ti,'~~~'J'/!,-

mtb~ti!mtul'omultii

;.l1cePe$AfuncpQ11eze,activ,.

',,:

,,'

.'

"

",

"'.,1.'

.'

Logicaco~tiintei umWfeste orielttati.esupravi~

,corptilui 'fizic,Logi
'Stjbw.enttdui
".titre,
pamarel{ii
de.zvoltarea', struotiimor ~lUaIe'Pe
aceea;ncercirile ''de
sul>Stituiremecaniea'
a acestota'm 'cele maimuJtecazuri ducm
"

'

disparipauneia diaau*

dOll!~mpOnente"

,,'

,','

'C'"

'

'.
','

",

,;Aeu~ s~bCO~tu10inl~i
asimileammurd&1aenergetioi
cu, 0 vit~ ,netnchipuit, 'i:nullumaipentnlf~
ci mtf4

ncAArc&,si. Pltru1\di' n eI,.;dat:,~pentro

".,' p" se' ,bloca

_6n~tientu1.
,.
,".,
'.
"
"
SentiJ1)entelei tcairilenegative; pti'UnzM,n' mtbcort~ent,
nu ,1tJ!I',potfi 'oontr6Iatede,'om:$i,c'ntnlct
.~tateafizica.
este
"s~~legati
desubcoJ,1~6I1t,'aPIir n~tti dependente comPlicate~i
.

!-

D~te urmiri grave..

,':
\~",

','"

"

}'

Am avut la.'consultatie.un biUbat'care acuza' ni,$te'dureri de


" permanente" Am giisit cauza balii sale, Cu zecettni inainte de
cap
ntJnirea noastra els,-a,supArat foarte tare pesoJ:ia sa ~, cu laate
casoJ:ia i"a dat motive pe*truacest luCIUi,bArbatul totU$sufera
din cauza sUpAririi sale.I-am descris toate acestea, el m-a'

ascultat ~iapoim-antrebat plin de miraie:

Totulecorect
aGestea'?"

Dar spuneti,micum

deati ghicit toate

.
~,

-':'Spuneti

'.

~u osuta'o1!!1tifi.cint~;.~'p:,\IntIJ
absoJutul
subco~~tuluier/l.n
prDJciPaIap~jullll1c(Jilosofiei;
al
ctorvacoli ezoteriee,nprezent
~jpro&eSi
s,-/l raliaqi

medicjna.

. . .

,ea.

ungbid al:acpunilor~i

.,;,>,'.:.','

". .Daci.

,.',

\,
"

~it, ttlfreptate .spre

'suboo~ti~r~~e

"

DiscutaIDcu mainhnij fetite de la ani. Mama~ise plngea


ca pe fetita 0 e,vit colegele de, laila ~inovor sa fie prieiene cu

r,
1.

'

nume1e fetitelor.

I..aefectuar~testelorvi\d

au 0 atitudtne'negativi\.fat
.

- n'l9?4ati

mamei,

Ces,-a

ca tOatefetitele numite <jefemeie

de fiicasa.

jignit foarteputernic0

ntmpla:t?Prin'

'.

femeie; iexplic eu

aceasta jignire

S-i\.,(jreat .0

deformare a structurii cmpului dumneavoastt care a' trecut 1l.


. cmpul fetitei ~i este orientata mpotriva femeiloc olegele simt ,
atest lucru ~inu vor sa se joace cu ea"
'
.
. . Dupa corectareasttucttlrilor,cntpu}11i,mamei s-a vazllt,cum
se schimba atitudinea colegelor m! de fetita, Mine ele vor,fl
toate prieteneleei. Corectareastructurilortrebuia s,-o fadi marna
nsi\$i. CU toate Ca ea nuera un bioenergetician' ~i bioenergia ei'
eraa oinuIui normal, conCentFarea. precisaasupra punctelor
cntpului we se 'cereau CQrectlite~iajutorul meu pentru a ajunge
la un contact la nivel spiritua,l cu Universul, au dus la rezWtatul
'

~.

dorit.

'

l
'

.Orlan tratam pe bunica unui tari~.' Principala tulburare de


care discutarn cu ea era 0 mani supanire pe marna acestet\L
Marna ei, ntr-o situatie dificila, a jignit-o printr-o fapta. oarecare.
Probabil ca ri-a putut proceda aItfel .' nsii fiica a tinut ace~ta
, sQparare ani de zile. Soarta ~istarea de saniitate a fiului, respectiv
nepotului, nu erau tocmai n regula.ntruct la nivelul cmpului
intre copii ~i parinti exista cea mai strnsa comuniune, supiirarea
copilului pe piirinti sau a piirintilor pecopii cf~eaza ruperea. ~1
deformarea l:elor mai fine structuri care riispund de el relatnle
normale' binevoitoaredintre, oameni,. Bunica tinea supiirare pe .
". transrr.nsii
marna sa" Defurmarea structurilor cmpului' sau a fost
'
fiului ~i fiul s-a ciisator de ~ase sau ~apte ori. De. fiecare data s-a

'

',,"

'.,

72

"'"

:
','

"

,''

.
'-

-',

-',

"

desl>aqid?re~,~fale

,~

,,\';t~lt'
-

','

'-

-"

-""I.t,,~;,>,~~

C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade

~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui..,


.

fMuli~~

'\r

','<

. C6Ccetarea StructUrileka.tmice demonstreazli,in

'~'i

mod tlocyent

.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatitau ~pe

marna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r .,


:~ ,. RaprtUrile,fa!A'<!e.marna ~i cietata trehuie ~Ii fie intotdeitlnar
'cele' de respe,ctat.. Codullegilor' ~iregulil()r 'care aexistatl1
soc.1tate n to!ite"v.eacurilep.riotej~n1potriva destriimarii celo~
ma! fi!1estructUri ~ecmpului oamenilor. AClm toa.te aCe1:iteaau
fostpterdute.
.

:</...,~.\!
-

,','.

:
'""

'

grava bbal fizil;,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut


mas.iIi 'i s.ai ,fi administratanalgezice, ar fiputut apiirea
probieme'cuinima.
Aceastaesto infonnapape,.care am obtim~t-o
.
cercethdu-i de/a distanta structUrilecmpului. Trebuia sa-~i
pUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui!
swuun:,in1:lecareor$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintii
sai.,~Niv,.elulenergetic, lainceputcatastrofarde
sczut, a inceput
sii-ioreasc incetul ,cuncetul. fentrumine
lucrulcel mai
irnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza,
sa-i, curiit
cmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica ci
ca\i2e1epentru ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste
foart:esbump,
Armonizarea structurilor. kartnice este 0 metodii .
,
,

neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vinde'


pani ia plecare,

"

,,'

,.
,
"~';:\,>

- "
Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intmplare inter~an.ta
M.,a$U.ti~\o
,l'emele
~rera

:~i":lbolniivjtsotul
de
o-.tadiculitacutii'illrcl
.
trebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e de lunga durat. I~arn ceretat.
star.eli,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tatat..I:a nuci deloc
mbucurito~,. oN!,!;"
demu/t ,avus~e .ud .,preinfarct 'iar ' acum
d~rere a.ut1!,!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111Qoctor
sa-rpotoleascii du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiacti
J.!M_aptea ~ro~le!l1~cu inilt)a.Biirbatul, tant inc,prezinta
tulburankarrmce ID pnnclpal sUb forma unpi putrnjc simtiimant
al jrgmr1! pecare I-a, motert de la piirinpisai. De aceea el
si
adesli,ri se simtea jignji, I1 subcolltient uneorichisnfilrii
- .acest lucru.. ln ultimii ctiva Ani, conflictele in 'care
l7anUlasca
fusese .~~at
I-au .dus in situatia d a agresa rara voia sa
. o~menll la mvelu1campului, se supiira i, caurmar",p[m~a
lovrtunle deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmod
negatIvstareasa fizidi ~i, n primuLtand, inima. Eieste u'nom
bun, ~lin de. s<>liitudine,pararnetrii lui spirituali sunt' destul de
OdIca.1Jc~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea pedeapsa
p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' nceput sa fie
bolnav. Pe seama.chinurilor fizice e~ii salva sufletul. Faptul ca
-1-au apar;ut
.dbrenle ,Iombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoarece
putemrca defO/matie a cmpurilor trebuia sa se manifeste'printr-o

73

"

se'ptinda~e.~~.l.iltl,urdel. N~
"veaillt"'FQbleI1!~i
ghi~ron c~IIu.:rn VI3Fipersonalii,-~ este lin OIiIminunat,~
!a su~~t, se,mth:1ea.~u fete ,exceptionale, dw:!nu putea.~
mtemeleze

5~~~.:_.'.

",

insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. I sunam.,piIiii la mieznl nPtii.'


'. Dirni~ata.iIn~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i
deformare!f- c.ampului. Motvul? Se supiirase pe mine: Seara a
vrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i +apierdut cUno~nta din cllUza
dureriL Omu1nu era';pregiittpentru metodamea. 'de tratarnent
co~dt:rindpiilrdacl
vainfluenta unbioenergetician, durerea
tre&tiiars!.~:P~W~~
I-~ explicatca numeritlishe. stlpere.
El ancalcatatati,a Ani legile superioare, I1ctcteva ore 'sunt
insuficiente "penTtVllrl Ytldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile.
Spre-:seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-n delegatie.
,DUpcteva zllens m-a sUnat sotia ~irn-a rugats-o consult
p6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~coala ~i medicii n-au
putuissptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fettei s-a
; - inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn
>
destul decuratii; supiirarea s-a ntors ndiirat~i ldvitura a
,. karm<j"
prirnit-o. copiluL nainte, cnd erau sfinti, care respectaulegile
snpreme, oriee om care s-arfi supiirat pe ei, primea pedeapsa pe
loe. Era un fel deprofilaxie: oarnenii ~tiau ca n-au voie sa se
supere sau sa jigneasca. Acest lucru ei il vedeau ~i-l sirnteau pe
propria piele: Acum n01 totiavem karma negatva ~i de aceea
supararea ,;se prabu~ete" in' camp ~i nu se petrece pedepsirea
Instantanee: noi murim cu ncetul. Lipsa de ntelegere i de
sensibilitate nu ne rermit sa vedem procesele reale.
.

..1

,74

,"

,-1.

,.'Uf.,8,tare#acienti.vni

consiiJeqci~v;ita

75

.,'

r'

"

pOveS~ca

s-a d~iir1itde

sot ~

'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupteltitiVinovat.\{datiile
dintre oameni
sunt detei-mina~~dbni~'>CodUriaie
;cmpOrilor lor, Cmpul
fiecirui omOOl1tine cte ,un set de progranie care detemuna
interteiatiile~OI.flumea,
$i'qJ oamenii. Sentimentele de
dr8.gos,'ur~'~epe
carele,nutrescceidin
jur fatiide (}lU
'. oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i
acestula. D~
.6ditn'~
~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP,
s~t oamenl
Cllfesuferil\~8.ti$nJe,su11tatJ1!m ,invidiati~.
nuU'departe,
,~cmptJl~sW!tQntinutet>fogrameaie
atitudinilor fatA de

deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa

mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pryicutoate

purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput

Ca, laprimavedere,

s!cercerez, sa vad care.i

~ u.nw,
, ,P1UZ1\,

'

,~enea
,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'cii
pn la n~tet"~, fiului.'el! ~"a',urat sotu!, tot timpul era supiitat

...

peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp,

. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui
de sot, Sentimentele
_negatlve, au.cr.eat,unbloc
infqgnatinal care a ram~ fu
,
;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinultaceasta ntmptare
~itI;iJ~te~o~
Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! n cmpul
cice$teia

,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI. s~.cul)~~!n
.~,ntai.trZ/q,

ril?l.lfu~'n~or~i

~ pe

nlr\lap~spre-~ceic~eSUll.t alaturi

mult
,

,',

","

'l',

Averntla

".

adesea 'se

care IlQiiiiubim

cet mm

.,

sub~n~tient' ~i"mai ,.'

'

'co~ltatieo

,tn8r'tnamiicafemi~acerut
"

cauzatii de inpet'fecpunea..na6$t:m, acest IUON'ne curatiikarma,

,
,

nefe~edebdJi,

1;.1
,

n totalitate"
C:..-,tinuJi\; cI,;titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii,
'

!~[;, (,!~.t..~::;"
vjni

1'1~ ,:gn!

amelioreazadelitinul~sinatatea copiilor."

'

, r"iJl~J1t~~'i~'i'1,(J8D1~~~~nst1tW.e,o
'tentati\ra -de'~';biG~cnu
tnltnai asupra unuiindivid
ale
.Qoneret~!~~~~~I~y~kri"prov~d.d!fo~i.
sUuGtUrii
)criiPtih:ii::;,~gatl':v1'.,'pentrtI.
~.<;!U'ey.ableste~, '~
, bineltu~il*'cei'ce!vfl,

'~e,'~;!~~p,:boIitO,fj~,I;a
..

;,~,
'.

'\

',

Cbi''''
.

'

':.'

..

",','

-; ,1.':,'
'"'''''~'''''''..-'''
~'.

,,,,,,,,,
,',-

Ip'ilSCi:..
': ~ce~eoea

,',., ,.. ,

",.,

0,""'"

-,'

"

'1~

,,'

.');

mm puterm.ca

,~",~
""""",

",.. ',..ri"

..
',;""0-".,"

,
'..

'..'

n\Dnim
,

..

"

"

'Asistentamea &VtUts-1 ajut~ pe'vatul eL Eu -1II!1explicat


'cafe au f'oatgre.,elilecotnise de marna v1ruIui ~i ea' s-a d~s' la'
..~ bisericii::':Aco1ois.a'fiicut
dintr-o dati foarte. rau. ~ii mt la
cmpul e',este ,idl:teriorat"complet.Una
din, cauze J\r~
supar~ea pe.~
e.a~o,
?neapen~
marna, Viitulul ~I, fRrli
sa~~i co~tientiieze acest sentlIne~ tara a se eliber~ de el, s.a
apropiat de icoanasa,se mage ,pentruiertarea mtu~l1sale, Chlar
~i sentimentul, su~t
al, S\lpiitiitii SIIUurarea de rau n
,, ' 'cmpul I~ui
siant ~\.aI icoanei, orientat. spr~ comuniune~
oamenilor Ii ''I.Ibirii, seintensifici
putemJc ~I deformeaza
s~cturilecmpurilOr'omultii.

\..-

~qec

inS la ,nivelul. crnPu~~i lamv\",Jul Splrt\lal 'trebule sa pastraD1


in1:otdeaUliac'oatiti.1dl1etde. ~erenie;deb~e,
sa marrifestiim
i\lbite<fatdeQJ!meni,i~i
sa tmem,it!111tec orice neplilcere este

~i

c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce,


~1.cumS-amtmpla~mn arata o~ulpe careea ~a supiitatnsa
,
'
f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~,
Incep 'si tratez copilul, fiittdcj
vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i se
face ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat .
ca la ncep\,lUm vzutllumaistratul superficia;!nsa.cauzanu era
una singura, FemlJiii rnurise primul copi!. Cauzil moqiiprimului
opi! ~i adiatezecelui de-a;! doilea erali oputemica sllpiitare a
femeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput sa se
simta cu multmai bine nsa deformapi!e cmpului nu pispiituser

',J.

'

e~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cn~,


imptriva nOii$aseintrepr4ide:;ceva
neplii~t nU:-1,vosa
raspurtde#1!n'~la$i.fe!,'.Ne~temopun~ numm J~ m~e~ fi~c;

~ mpe si !swgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Ille

fiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii


"re!atlyla,,,oipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugndu-i soarta ~i
relapile?'!so!iA.F,om)al,
"marna~ poate ~plica acest lucru prin
faptul ,tIU>-1
plaee"nora"msa in realitate este, wrba de actiu.nea(
mtle&nlsn:1Ului
pastlhiiraului pentru un rauacut cndva-de
d~elne

'

"

1
1

f'

~"

-,

76.

. -,

,r

)'

'77

.~tlnpul
~sulla~eiQfel11etelft-a
rugatsa-iteste;l~e
I~
distan)i birouldeoar~nultima
\Terne nu-i mai~neasa
intre
in.~el. M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicaper ~ .amvizut
1rei ZOQ.elIegative fuarteputemice, alecror amon eraU dife.ritt;
persoane: Ceamai.periculoasa i.mai. Ileplacuti,eraozonaQi
l1\Z!de. circa un tnetru"creata de URbarbat Ii crqj Urlatiwi'fi
vrsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetneia era.nuatii. Col.l'
descris'eraun tip bonom, poIiticosi care ostima.rCrearea de
citee el,a\unuiprog~de
distruge ,iurinc.impul
eQ.~
.
.'

al. lncAperii parea PUr~i

'atiopare de la distant&'.,Este 0 m~eVta specifica wijitoriei ~i de

:c~

lOCIu,'n~:trecute."k

strl)uniC4fun~ui.

c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIf

nii$Qrt-'On\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fost

ntrJatit ,de puternic, ,mct, a continuatsa. existe de-4 lungiJl. .


ctpl:'Var~erat. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic,1110~tOrul,ac.,
. prograOi'distnagea n'mOc.tSuDcOltientf6/lleile..Acest
lucru .Wi.
"~tat
~.v!.petsonali..Primalui
sotie a.povestit.~
.uneoria~ nifte~
cw1QMe,nemfelegnd de co ,~.tara sii,-fi.
dea s.e.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjl
sofulw..,EI s-au desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!t
mai'~.einsii, dlJpi cinci IIIieiletl'ai.:mcomun, eaa _t
intr':'un
tJ:agit~den4Cereetnd
strucnmJe.<:Mnpurilorambelor feD1e~
ainnteies cioambele caturi au avut 0 singur.icauzii:unp.rogr~
autobOn} dedistrugere a,femeilor, ~e'exiSta ln 'CIDpulacestui
ont Si program 111acp .0na"U attmai intens , cwI.'At Qmulerirmai
.

'

, ,

legat de fem.eutB&tatui nu ,aveaeopii.:Biiiefinu ,;eputeau n~te


'.

,-

"

pentru ca ei arii pri1Iltde la ,;otprogramul de' distmgere ~i al' fi,'


distrus tara Y9ie muIte altefemei, iar feteien-Ilt fi avut cltpacitate .
...
vitala.
.
,',
'
"','
..
Pacienta voiuio-~i,ajute oolegul ~i, ~tiindca eu potefectua
corec~i ale c!uPului prin intermediul.desenului,m-a rugat sUac
acest lucru. Am seos programul din cmpul acestui om vrin'

:_

'

'

gre~le sivqitede 1>in4n..

oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de

principiul ! mi~ain . dat acc.irduLDarsehimolltea


spirittiiilii,co~tientizarea ilvindeciipe
orn lar a~esta:ra un
el.ementalinagiei. 'Poitte.ci din dorinta de a 0 ajUtacat mal
repede pe femeie dar $i de a face, .se intelege, ?~ge~t ~11nde
e tiect. Erit Plieut sa Simp C pOF !5chlmba.S 0 atta cuI ~ . Int lmr.ea
noastri __.s-a.lncheiat .Eram f6art~mulpJlIllt 'i'este,pan-uore ml-a
apiinii.senzatm 1!cuth'unui marb periC9LAmii1~
.sa cercete~
cauzele ~i am inteles ceea ce se petrecuse. .Pro~l~a~
ca
, ' progt'an1ul de distrugerese' neutl1llizew QUmal 'P!1t1.camt~ ~~
,

simplu, imposibila..ontin\$Jd

programC!klrsunt"8aU,inai~sau

de ce ml-am

, itlcaica(

, ""'~vest8aPileaieit la ivea1iifaptu} e.fernc.,ia.n 4ce~i timp ayea .


~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l
de c\istrugere lIferneilor.
~iAtl urii fat.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via nivelu
.,
subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii
4tuncic.8nd autQ1'
.

in mod obi~uit, nu ma folosesc, Nu~u

,.

..

"

chiardaci se elinUniUn,alt mOt!dm ompul om~I~I;~c~ntmua

sa existe'~ sa actvezentr-unaitloc. Tre~wa gaslt loc:ul (lare


~
s-a .mutar.acestprogram. Amconstatat ca elmtrasem camp~1
rnet!i.Atunci'arn;lntelesde.ce
vrajitGrii trin:tit,ooala pe apa, ID
pmnt, n plante in' diferiteobieeJ:p,n.bllZcon~progfaJ~1U1 va
actiona impotriva: eelui'c,are l.a ~xorc1i:at. Ammceput. sa Q1Ut
ptogr~l
instfucttirilecmpului.meu
'~,'nu.I-1U'II g1isltL'an;
~operit
lIsin crnpuLfiu!ui.1nE:u.El. ~I_a ','~ m~teneasca
. kanna omului pe:catereu I-am' salvat,trebuluadistrugafemei!e
pe cllte le-ar fi iubit.Eu n-am putut opri prograll1luincnlpul
.

fitilu:meudar,lFacelll$i tmp,11Iiptea .,i rQde-bii.rbatA~ .'


reU$itsi neutt~ei
sH4i~apoiezpentru

cam 6W'/0'diftacestpro~'
re~l.a trebUt
chi dejarell$is~ s~..~sup~rt~~nfap.tele

sale indreptateiq>otriva femeilor. PrmclpiuI.trnrutern.boIi. pe


,'.'

I!,a sau indiferitlt obiw;eeste


luCt\l mai ,trziu:

i eLincorect, dat'despreacest
'.

'Foarte ~ulte boH sunt puse in legaturi cu faptul ci oamenii


nu~tiu cte <k' periculos ca npefloadele de putemic aVant
sufletesc, dragoste; cand niveluLenergetic al omulw cre~te brnsc,

sa emane gn.duri~istri emoponalenegative.

'

.
.

< Odata mi-a,.cerut ajutorul Q..femeie al, Ciiru1 copi!. avea


enureza. Cautcauza bblii copilului ~-i spun marnei:
~

V-ap suptat ~ii-ap dorit)rau!unui om ~ncut4rean.

Femeia nu poate sa-~i aminteasca. Eu preclZez: .


: Era in februarie, cam pe 11-12.

il

.,

.......

f'
78
,

79
--Afost.~anuntii

J.

mele!

sotul.

'

'

('.

,",

'.

",

'

, ,

','

'

?'Suprare, ':c4W ;I1esemnitkativi,


.

se manifeste printr~

,~'

boal~(~.;~;:~po!""
, :I)~~:"t;i~ntitnntal

.',,:

jigqiriire,a

'

intrat

~ n

copiii

lu1'.Oamenu~~~o~,
ae iegttli, GU-~ipermit si fini pre~ mult
tunp Bupiirat~ .ln ,iudaism~i"cr~tinismexi!ltA
0 sarbatoare

Dumini~a,I~,
cnd omul cere iertare pentru toate ofensele~i'"
nedr~?Iepecare
le-asavt1jt cu voiesau tara de voie: Daca
acest lueru. seJ&ce cu sinceritate; atunCi intra n functiune
metanismui cintei ~i are lac autopurificarea n subco~tient.
..

.',

,\
\

la
0 m~
"

se!.~~.4ebat:asa timpndeluog$
nrepeFlcol.Oamenfl au l'm:ercatn mod intuitiv
si.d~ath~eze,
sascapede sentitnen~ de supirar.e, s~l!u.i d~'
vOiesaseaOtlmlitleze.MOdalitiple pei$u a face acest Jucru I.au
cons~it b<>eetu1,splirtul veselei; sudalmele... Atunei nsa cnd
suph!ifea estepn1.\t timp ndeJungatea devine de cteva mi mai
IQve~te nu numa.i n cel care' 0 fine, dar

Omul cu karma familiala ~i personala pura are adesea nevOle


de mu/t mai putme eforturi pentru aajunge la rezultate marete
deet omul CUO karma grea pentru a fi n' rnd cu lumea, De '
aceea in toatlereligiile mondiale este formulatan termeni prec~i
teza conform cheia asprafle personale ale omului catie Divin
este mai importantadectcapacit1iplecu care 1-11,diruit natura. "',
Mecanismul cainteitrebuie. indisolubil legat de ntelegerea ,
tabloului lurnii: pentru c()n~tientizarea ncaIcirii legii, trebuie sa
curio~tilegea,
",.'
La nceput presupuneam ca pocainta bl~heazii'
nurnat'.
programele' formate de trairilenegative: ura, -Jlgmre, donnta
(urarea) de rau pentru cin~va. Acum nsa vid ca, acest,e
posibilitip sun~ cu mult mai mari; este varna .de 0 transformare
maxima ~i de armOliizarea structurilor ctnpub,lI.
.
La nivelul spiritual fin fiecare om inltan contact cu DlVlnul,
Rilacum orice celula a organismului este contact cu organismul
'

ei, Contactul nu poilte fi intrerupt


...
\

'",

'caintiL n iudaism cel eare se ,ciiie~te sau n cre~tinism t1~1 ,


.
ristignit.pe 'cruce care se pocaie~te se pot ndlca. mat sus decat un
sfnt pentru;ri ei au nevoie de eforturide z_~~de on m~
~~
dect-un om cu karma curati pentrua mu mtre~ga Vlatiiln
sanctitate.

"

~~S~~W~'~ulnu
rept~~n

. P~culoasii,~

avea\) soartA nefUlcit,. sau 1J~te structut<

emOJie~I~ce-,pefom!at6.

'

"

- "En~remnu-i
:~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice
11et~'aI~ ~1~spili~aIealetopilu1ni.Este
0 bomba au
exploze;illtn!it&Ci\re:nu-iobligatoriu

"

'ndeplinireaprogramelor poo faptele omulul, poate fi'opni pnn

'

'

este procesul al CiiruisenS st1in explozia energetici prpdusa 'prjn


con~tientizate ~i oare trebuie si acponeze n sen~l creapel. ln
timpul ciintei are loc ruperea lantului,de cauze~i.etecte n care?
faptii:rage.' dupa sirie pe' urmitoarea. 'Mecanismul. transmtten~
informa{iei ctnpului, adici acumularea, acttVlZar~a .~I

"

deputelJ1ic aVnt aveaci0


.

sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;",

tale schimbiri ~i nieiodata si nu-p mai repep gr~elile. Acesta

pe
,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate
~reJudlcl~'ntorcif!1.du~se
mdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat.

.'

A te Plcijnseamni a"fi ndrepta toate foqele asupra propriei

.'

'

'

~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare
energie caldsalii de:aceea

nimicaltteva.

siiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWat


,
n memqrie::
'
,
.;~
'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintmplat:

totul confuz.

Studiind reIigiile mondiale, am inceput sa 3jlalizez nofiunea


de poeaintii. Aceasta este, nante de toate, nu un ~ir de remu~c~
.
sterile 0 autoflagt;lare sali phere de rau asuptaa ceea ce a fost ln
trecut:Prin asemenea, triiri, omul nu poate dect sa~ faci rau ~i

,.:,'

v.ati certat cu soacra?


Femeia,~i.alnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalacul

." ~Po.teca

'

Ma tem ca s~nsul ciintei il Jntelegem acum ntr-un mod cu

Femeia nupoate, sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiri


ftega~ ~ute~ce sa,u
~e n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~
confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii pe,o femeie; roda

"

-., C~,~amtfimplat fa nunt?

. cu

._"

.'

mc! ln cazuI celel mat grele

'

HM
,

'.

>

'.

'.
,,'

",.

8/

-'
'c',

,,"

karmesauai""

' ;J:!HClIrul ~Qmportameritalomului,'StrurifuriJe


Pulw" fiec
om conpnIQform"ha
,-"'"
d"
sup:rJne~e,dtrestrw"
le81lor
Clitre el. mlnc~carea
~ ~i.d;:,.pn~,
e
I 'in ce/elalte
~
I1C,am iiJi '0 1,
'
m.""
''''''' """",.ntat'gra.ve
" "y'''"
InCilcirile ,CtI "atiit>maI fine
,
SUll t'lIi" eJurilepe ~e ac:es
tea
staI
,,'
,,',
,~e,mea:za",
E~terita
a douueze care se eXcU
1 d reclproo, ce
"
primor'dial ~c;eaa: p urita nmord ia/ eaomulmdevuia .a paca.tului
." l'
'
l
1'demtees
da P/!- Re gaJl dim'/!\:'dfrrltel
i. "
,MU
...,IIW",un,
al

C.. In,

'

.,

,.

'

"

',

,,

,.

,"

'

"..

..

'

"

','

"

',,"

'

'

._,

"

'

'',

,,'

"

'

'

'

,",
D' eaceea~apa'\prin

'

'

,,

'''''''

"

"

e,stn!ctwilor

,Cl\1J1purqJr,
'"
'

'

",

"

'"
,~n",""ta 'c~treeea
c;e nupoate
fi
cunoscut,CtreDi , ~ repreZl~t~
Rtmgere
a
umiiniv
,
el
mU
ltmai'
"~
' aomuluT ol
,;~fintllt ,area liplntu",,,
','
r, p urificar
,~arme!.,'
ak
'c','
,

"

Unitatea

, modul'''c~mai
,

.f.'

,.'

tot~"cemdncon'

',
Ma".\'"
c ,, at 0 da~Q

-,
'

,~ara

nelWePtat.

",'

',..

'

cuno~tiIJt, ~ mi'M, plns ca"II moare


.
.."
caute/e,.'.!uat;;fiiI'ii sa wea" otliav" nu'"se ~
~
" vaputea fi '
he' daca
salvat.M~ lIUiuitat la distaiJ.
',
t. a" la, tab1 I ,b ,
OU,loener"''''hc'aI''''
"",
",'
...at ne,ul I~1
am v,i\ZlI tJ>et
e
I1.6
r-.
,..
.'a
'
' !IIIWl
""""'
':;''' ~.omatului
"
''''''''
""...
,."
_"
'

,'"

'

, ,

',

,,

nc~~e
"

' I~'t.,
nem

" ,"--S.ePOlUe
"'.;+*81'
,,:,',

,) ,

,*.n

"

'

"8"..,,,'"

,,~.:tK:

'~~~,,',)'

"'"

C~amele

',;;",j'1~"n'f

",
pnnbIOeltergie?
i;,~~:.~'-

:''' '
'
,
i'ln cep1tt' siL tteu.traJ
wez" '''''' ,l' ,l, a ":"-'-"" ,,
,"",
",
'''''''liUlfaotr-ava,
Q1"8am
"'smw
""," w ~am te State,ln ".
.:"

"i'

~
---~jmlv~\m
r,.,

",

' "

Ciino , ... '

>,t:i~:',:"-<,

"

'~

',

,,

' .-c...c.

",

t si
P""t geah~rsli-aa -~~~a d"'~
r
",

l1

/\pal)', IISplqn
'
',",
/l,",
"

'

''

"

"

n'''''''',
-''':
'
''' ,m ' <m::1PJ1n'te",!UII:',""
"

'

"

'

,'

""

--::

"

'"

';;"'~;'j'

' '

"

''
' , , ,-,

'

stitea

actidna as'
", .,.r"l!Prl~""'VlI

"

"

,'.',..

,',.,,',r~pra_cr.eJertum,..

l"".

0
,",",::~,ut>trava

-,

,AAia'.8iijJ~neze,'

"

"

,~8

,,

'

,'-;
',"

edic!UnlJnti~e
..inate d a,'
,,":v,
,

din

"
dat\.J's!i-,blla\'""am

~hUS
"Je

'

-",

eu
'

"

' tate cJe'or '


i!WeP'esteo jwn
a,
'
ne, catnele amc,eput
s-~i
revinli l'utin Cate putin Situa' '. .'
',',
',P.a: bioenergetica acame/uts-a
mbunatatitniu/t
P mIn
e ID:tma ~teresa~ce
,a tnibuit cm'n~le
saman ance otra~;~ Am
,
con
t
'
"uuuamWstlg.apiJe~'
atn vazt,It ca la
baza ',aces ' tel,' I\e feric ife ntni p l'an, s'~'6 a COntPPrtamentul'
stpanel
'
,
saie ,care.nu cu mu/t
timp,m urma"
; t ii.lcase le giIe,supre me ale
Umversu/uL Mai pe I ,g.' d, espte
,...,
acest 'caz
"
'

_,
""""':'

'J"

~Am)

,mod

"S:~
,
ca\"uU:uensti1

'

'

'

'

'

'

'

"

'

~~
al'

()cazie; poate mtrtO altacarte",


'

..

)-

cum rmne cu snatateamea? ma ntreaba ea,

Cand Vinela consultape un om nepregiitit el ~teapta ca eu sa


,jntervincu mjnile ~i'riureceptioneaza cum trebuie explicatiile,
'! rtu,tttelegedintr-odata cat deputernice sunt acesteinfluentiiri
pMient,

"

'

Peste cateva rile femeia a nregistrat serioase ameliorari nsa,'


cnd ea a venit din nou, am v~t ni~te d~f()r:miiriale campului
cauzate denencrederea initialii ~ de at1!culspontan asupra mea,
'i eJ>plicfemeii,toate aoestea,
cr- Nu;-a~a,ceva,este

exclus!

-'- Atentie, vadesc;riu

r '

situapaJ

'
- le .zece-minutedupa
ce ati

ie~itde,la niine ~, awi \W.sentiment denemu\tomire~iritrucat


,karma dumneavoastrlinu
e prea curatii, ,au fost,'conectate
pacatele' piiri.ntiIQr~i,anceput Ul) veritabil atac impotrivaroea,
Ati awtnepliiceri ln ultimultip?
---"pa; era cat pe ce sa-mi fie,iUCll:tcainele d,e ()J1l~ina;jmr
tepre1'liritstructurile cmpurilor femj:ii ~ale ,cinelui: Ele 'SWtt
identice, Animalele domestice, depind foarre mult deetica
stiipnilor lor iar bolile ~i ,tra\.lmatismele acestora de ,cele mai
multe or! survin din vina omulQi, Cmpul ;cinelui fusese curat
n!linte, dupa venirea femeii la mine au apiir1Jtcontorsiuni n ZOOIi
capu/ui, a piciorului anterior ~i posterior.

'

'~$i

"

degetul de la 0

"

uneon., se confirma

,',

"

l'" fta urmiiripentru

,,

'

a,

acum i amo*~e

-Caut eauza 'lIc,identului, analizez CQIlsecintele~i-i


explic
1
faptelesa/e,
'ifemeii interdependenta dintre nenorocirileomului ~

"

"

fata de a/tele,,Uneori se mai ~isupiira~iasta, dinplicate, nutreee

'

'!vot
0 emope cerebralii~
,

'

",',

'

"

.,

'

..,,

.'

"

'd

" , .Discut cuo tniiri'doamna, Ea a suferit un ,accident rutier, a

~I'

"

vornvorUl

cu 0 alta

-"" latii traumatismul piciorului cainelci, i arateu fem~ii pe


desen, Cine-i vinovat de deformarea cmpului? Stapna! Ce Il
fiicut ea? Mi-a dorit rau~ i explic eu n amanuntime tinerei
doamrie, P.lecnd de la consultatie, timp de-cinisprezece minute
ati fost furioasa dar, ntrucat eu nu sunt vinovat, supiirarea ..
dum,neavoastr s-a riisfTnt asupra cine/ui, 'bine ca nuasupra
,',
sotolui, sau a copilului,
Coreetezcmpul
femeii. Se amelioreaza starea cinelui,
ramnnd ,distorsiuni do'ar' nzoha unui singur l'icior posterior
pentru ca femeia nu era mcan' totalitate de acordcu informatia
,

"""

..",

,,2
8J

~.

~wf<~umit

~campuliciinelui se IDdreaptan

totaIitate.

daca ~Ol~ncilclm legiJe ettClI,


'unol.

',<

"

,nultimul

probl~e
,

doniesticedepmd'de nai,~

pot fi pedepsif.inlpreunii
c'"

t!ml' mi ~i

'

destQt felul de~,nrecu

diverse

desRita~e. Unul dinu-eei are deja de doulizeci de ziIe

? bronfitli..M~
brolWIta nu

"'",

~d~enoas1r~ .fi~biar ~alele

'0,

"

,",,'

,-&<..vat, '..
.

'

vin~a~ era~,pe ce s-o'~crpesc..


.Si Pl nunte: n-~ ~ole si ru suprat mult timp pe oamenii
"care-=1f1
sunt aproplap

00 trebule si f.ii
'1 cu attmaitnult
supir~n
tine.,&re ca$i ~um~ai SUP8rape Univers.'
'
, 'Peste doUii Zlle cun~tmfa mea m..asunatdin nou ,i m-a
l!IIun~ dbro~ita
i-atrecut detot.. Consultapa,' care i-a liimutit
om~ ca~ 1~ scutit de intervenfii/e de:duratliaJe medicmei$i
cu
tratamentul, CU,atit arfi t'ost mai rlu
. ciit mmcorectarfifost
~n1r? ,el dooarece cauza bo.Iii contiriuasi existe.' n astfel de
SItuafueste1lC~ptat tratamentuJ
prligimnaSticaC/iaiJn~ 1ntrUct

poate mftuen~ psib~culfi SUb~entul

omlllni ~ si

ambileze ~o~eledistruCt1ve;
create de $e11timentul suplfiirii.
Acestel111Jl~aceIns! nu ~verneazi' ,i pCIII$tiinfa,de 8ceea au Ca

re.zulta~.ovind~e

~ali

~~u-l asiguri 'pe pacientimpotriva

'

'

repe~acestet
SItuafu.
Si continuiim cazul descris ntr-o, alti variantli: lm om Ii rost
tratat,o luni-douii cu ajutorul mijloacelor medicinei moderne dar
"

"

cauza bro~itei. sup~ea


a riimassub forma 'unui pacb~ de
programe rnsubooll$tientul siiu. Daci n acest timp sau peste '
,

~''''

ct~va ~tmi sopa lui ar finiiscutun


copil, atunci ncmpul
coptlul~1 s-ar firegisit programul de suparare fi distrugere 'a
oameniJor mo,tenlt
~e la tatli. Copi/ut, crescnd,. arpurta n el' 0
:

qigrm

,~'

numm ci nu e dat napoi .ci; dimpo1riva,'&-il


.

- Ea~af~arte

ac~

printr..unflivel superior de etici cul~ sau. l'cm res~ctll:"ea


perceptlor biblice,' n ctnpuJ fief,;rui~ dmtre. nOI exista
asmenea' bombe" cari! explodeazi din ce 10 ce.mmdes. ~ se
exfl/ici ';ecrudescenta ,din ultimel decenii a bolilor

au .testat'peel.toate medic~ente1e posibi/e

- "cumG,lunit
t~aisuPiirat
pes~,

~.1.'"cont?lex de metode !eJapetitice apWt hl China anticA ba..t


~ control strict aJrespiratiei ~i COIIGeUlnlreavoin::;

:= ==ce cu

bombliCU:exploziem~tli
'~cbi!lt ~ 'infnnisuplirarepe,
cinevadintre mddesale apropiate at putea d~l~
~eto,natorul
iicestUi.'rnetIUI~, Peiltru blocareaprogramului
n astfeI de
.infarctul,
tu/I1oarea
pulmonara,
!;ifuapi pbtaparea tutxirculoza,
gastricisau
esofagiani.
.',
'.
.
,
"
ll.tI1ict" acwn comportamentul oameniJor nu' se 11\81
blocbeazi
prin mecanisme:, conceptuale co~espunzitoare,

catdiovaSculare fi oncologice.'
".
.,.
"A
~icum acest mecanism i este strliin m~dl.cmel,se Irc~arcaAa
,

se giisi explicapi tt' deteriorarea condllIDor ecologJce" m


alill1entapa necorespunzitoare $in frecvenfa stressunlor.
"

Chiar

'$1 un 0sittgurfapt

caacesta

araticli,

d80il~tr~8?1

arsenal al thedicineicontemporane
va fi onentat num81 m
imposibil de
direexp.alicJl.idirii ef~ui
nu \~ a cauze~va
~
cOrittacarat toatt
"cemobylurile"
care amenmti sinitatea
,

noaStri.

,Logica

,
"

.
..
propriei noastte con~fe' $i : logica ~stenteJ $1

.dezvoltiirii Universului; din 'picate, nu corespund 1(,1tot4ea~na.


COti~ta' ,i" straturile Inferioare ale subcon,tIe~tulul' uneon ~
opun armolliei l\I1l1ii~ aproape fiecare caz expus m cartea de fa~
confirma

acestlucfU.

',.

'

Un tniir a venit la mine a doua oll1:i.La prima ntlnire i~am


explicat ci agresivitl\tea sa interioari lidreptatli im~tnva
femei/or este cauza sterilitlif.iisopei sale. nucma corectliril, am
reufit 'si reduc ,aceastli agr~ivitat~, iar aeum vedeam ci
pr<>granielede agresiune s-au actlvat dm nou..
'
".
.
Diti nou vi s-a declan,at programul de <!lStrugerea sotJeJ.
J

Care credep ca ar putea fi cauza?"


..
.
- Recent m-am fntlnit cu prima sope $1"ne-amcertat dm
notl.
,
.
.
- Trebuie si vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl~ ce I~O
purtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnfl
nici un fel'de sentimentettegativefati!.de 08.

'\
l,

.CU
.

"

.~

'.tIS

'-"

'. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!cteYa di/) fapteleei nu ma


lasa I1ICIacum indifcrent,., ,. .
-,-.
~- .
;': lJJ1adin
'.-'
+- Se~~entulofensei ca~ ura sau"'-,' invidiarepre.zint
""
formele ~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenerglltia, J;)~
nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibrati
sentunntelc fata de,fosta dwnneavoastra
sotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsa
va pot aJuta. Pro.w8l1lul de ,distn.\gete al
~otieiaclio~
AU
.

'

,'.'

..."

.".

asupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare,
dutn_volISqji. 0
conSJdcr1lt1.drept s9pa djJll1neavoastra:,
Prima
i!.lUIljl1~avoastra
aQt1e.nu va, ma1,~te demults9tie m pla,n bioenergetic
deaceea
~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor,
fatii ,de ,aCeasta, se riiI!fi'jtge
asuprac:le~ de a doua sotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe celiilalt
trebUie

sa, va lertaf1, d~anul.

,~a

-- ~. .~. -

' :

'

.ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atuni 'ntregulbagaj


de lira ~i
supiiriiri ~mp()trlYapnmet
dUmnej1V9aswi'i"S()tu,. acumuli}t" m
.'~\!!Jc~~~t,
,.se,. va d~lan,~ j la
::cea~aL
~ia" disensiune,

l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .are:leau \Inlll.fatide


,
"'\ceIiUJ\It
PMtrJ.!.separare.:
. '.
.
.
."
"":':;"''':'
,!
Co~tii,nta' omului e pa Q micij r~titii. care ~e
fiArptJta pun
.
eforturi nuprea mari Jnainte ~i;iI1IpoJ,Subco~~tlelltulmsaeste .ca
0.roat3,~a
~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1
greu e
4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb<;on"tlentull\l.P1JD
aspirat:ia . catre Dunwezeu,.
.p~11 ~ul)!~e J. facere de .b~ne. u:
ultjmele ti~i sute d~ aninoi triim din 1)!.e$a acestel'. II1I~card)ra .
sdunem efprturipentrua.o, ~t;n.tinepeaeeaa~
ne poate
iljuta numai lII!Piratia,co~en~
.Jn,lll1trerup~..catrellfI1l:wa
lumii; catre Dumnezeu, Rezervele karmelpmenlmsuntepll,lZi\te
~i ..numl.liaspJ/lpiJepersonaie ail;, fieca~om
vor dete=ma
graf,lulsau de protectie mpotrJva nenorocirilor,
.

. ,lmPJtova

opel dp~eaYOll84'a,

~tuije." Prograrp.ele cijstn,lyt.!ve,


(I~ca,'~n~ayoastra
,~\! vep. reu~ Sa le blocati m,totaiitate,AAt
,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pulpopulor
dumnea.voastriprovc;x;ndll.le
felul
~e ,bo~,'fie sa ment:i~a sterilitatea sotiei, Suparndu-va petatp~m~

~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii,


Smw~?1lJ;um~hnt~.,aceasta,~9tiune care, n~l/., fOstd.at'd~
Cft)tllllSlJ),nU,.msel!lJ1J)a
J;O~, 1W1. cum,s:a Jncwcat multit.!Vfeme
~PUel~puna,
CI,U!!mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale,
UmiJint/l
Jntenoara
este
cea
care ne armo"izeaza cu
'
Ul\iY'er~ulla'nivl')!u]
.
.
.
Sto.lCtu17iIQf:flne,
,'.

.;~nt

" '"
av~!1itlafllilleunbarbilt ta

'

c~

r~latii

sa'l despartji, Ei .s-.au despiiqitCeade,.a

doua norlqipJaea

foarte rouit malntll, msa- prograinuI de:distrugere,al


\,dIVIne ale, fiului se decIan~eaza n subcon~tientulsentimeritelor
ei ID mod
,aut<>mat~I IIIp@tnvanuroriiprefer~.e, Flira sa, bnuillSca acest

lucru, marna Ji programeaziitot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru


...

'(.<'
,

Nu demu!t m.a sunat 0 c\Jno~tinta,-

'

M.am cclrtat cu coiega mea i ma liufoa sqpararea, Eu aIn


cerut iertarede foarte. multe ori, pentru. faptul ca m-am ~Jlpiirat .
.
. nsa.pu mica aj1,ltatl~'ni~ic.
.
'.
'
.,
'.
-

Nu v-a ajutat fiindca trebUiesa cerep. lertare .pu ~mal

pentru <dumneavolIStrii,.
c~~i,pentru priete~~ pe~trl\ .fap~ CI!~Iea
s.a
supiirat
pe
dumneavoastra,
pentru ca Ieasa fie.~rtata,
,
femeiaanceput

8-0, scalde:..

'

..
,

Stiti,n c;eatta no~tra ea a fost cea vinovatii, ell .practJc


n.am:jignit.o Cl.\nimic..
, . ".::
.",.
Fk 0 pauzii Pen~,ca ideea lIlea si fie ma! bmeasJmJla~~H
.
explic:
..
,
.'
- Intotdeauna ID stibcontJent nOI suntem cel care.( ,
ofenseaz~ peacela ce. Ile ofenseazii prin comPQ~are~qi vprbele
A

's,ale, ntr~o.Via,tiianterioara am. produs necazun unor femel ~!


prin aceas,ta alncreat .lIllmecani.sm al ofense!" care flIntJonea:a
in. noi, autojllat laniv~lul
s\lbcon~t1entuIUl,' !lpIWj, tatal
dumneavolIStra a jignit-O pe marna dumneavoastra n prunele lum
de sarcina de aceea Q,fenseledin subcon~tientul qum~l:avo~tra se
ppt decla1Wachiar, i la un pre\ext minor care coll~tJmteJ11poate
sciiPii,

,
'

"",pe,aceea, daca ati fostjignita, dumneavoastra suntet1a care


trebuie sa cereti iertare ,pentrucii d.efapt ofensa a vemt dm partea
"

J
l

~~ti~~~

de t8l1lJlte :$e..gaseau: IQ
~118 .de. divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn
.lUcl,unfdcauzelnJ1:uapet la. carese aiunsese nto.lct.el ~isQti/l
se purtau frumos unul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui,
~cestela nu J-jl plicut prima 80tiea fiuJui ei ~i eaa .flicuttotul ca

'

..

i'

lM

.)

dumneawasOi. .,~

programete kanmce'.ale

viata'inomul

p!r1nJilor .~. progiamele clin ceIeIaI Viep cafe aucreat llitliaj:ia.


Dupa aCtlei1trebuie cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si
~~p uitalt 001 ~i "-&fiSUplrat-pe .el ~ abia dupa aceea si Ceret!

'rertare .~ofensati)r;

peJItnJ faptuJ a els-a

Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,n

~ v41

"

Si vA pisttap sinitatea, ~i pe'a

.'

11umneavo~a..~ pe a tOpillor. '


'Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iritcinoari.a
omnlui, m~estriJeKterioare pot fi diferite. Principalul cistCa

C~Ill-ll

,la citi-va'bioonergeticieoi insi rezultatnl a fost,hul. expbc feme~

motivele:..

"

~s-a sPnzurat. Pirinpi nu puteau in~egecum dea foSt posibil


un asemenealucru.
:
.

k
'

.,'
;,,?

,L,'
-' ,'.',"

: -,(J,:".'

, .'.

"

':

Femeia

miintrerupe:

--,.-PutilHmi pasi mie de top ceilalti! Eu vreau si ~u in mod

concret ce $icum e cu mine.

- ~ercetez cauza, anaIizez cele inttnpla cu biiatUI. Ajung la '-,'


urmatorultablou: mama avea un eunoscut care 0 iubea enorm ea
;'i~nsl
a fost in~ferenti fati de el ~i i distrUgea cu buni ~inti
IUblfea.a~estwa...~ul n-a mai .Sliportat. S.a aruncat sub toJile
~:" trenulul ~I a mont. Ce se inttnptase? Femeia a ucis iubirea ~i
~i:
.'
,'.,

gndul ~ea va smuc:ad~:


.A~

imposibil'sI-lopreasci. Supnmand IDdumneavoas~ drago~


reprimndu-vi sentimentele care vi aslguri co~~ea
cu, tof!
'ceilalti, ,vAfacep un rau nu numai dumneavoastri CI~I~ora.

",

-r

decl~at in~eavoastri
progran1ul~e ~trUg~re al~~~m.~1
viepi: Acestprogram' eStefo~ pu:ermc ~IorganlS',?ulwIl este

Avenit lamine la C<?nsultafieuncuplu de la tari; Filllior de


c~ncispreZeceani se uita ta televizor, 'la unprogram cu. un
bmecunoScutcomic, a ris copies iardq))l aceea a i~t in arrtreu
-

,',

"..-'-1De patru ori v~a dat trco~

nenorOCln,'

"

'

Amtnfati femeiecare acuzi sterjlitatea.Ea~fo~dejap~

"

Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba de

\ ,

,
'

ucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'si


ucizi ID tine dragosa fati de el. Uciderea sentimentUluide
dtagos~.repr~ntiterenulpe'care
prolifici muIte crime ~i
\.

0 niotivape aparenti, a

','

'

C1riStiIdei". Cauza crimelor ~

aSpiratiacitre Divin.

',-

Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:'


Uciderea uituFmt omo

.-

~eni,

, omuiderilor ~i sinucideriIor se ascuude, adeseori n programele


distructive ,~ autodistruc1ive, tiinui" p!1i la un momentdat,'
~
subcon~tient 'fcreate de, nain~ criminalilo~sau ,de VlCtI~e!e
lor, Programele'nu numai ci, se potpistra tI1I1pde d~enll~
,cmpul omului, ci se -potamplifica hrinindu-se din ~nergJaunor'
il,1cilcirisimilaie ,ale copiilor ~ nepoJilor~utoriIo.r ~est~r
programe, daci ele nu sunt blocate prin mecamsme ence' ~I pnn

)"

'

'"

."

"

terefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'lerit


se pot "Ioca programele. kannice de distrUgere
~i degerierare.
.AcesJ lUctu vA va. ajuta .

Odatiam intrebatfrttr.o'doafi opacientidH mea:


Car~credep' ci ecel mai mare picat. pe care-l pbate
comiteuit omtn viatA?

. l
cincispre2ece ani: '.'
tn structUra cam-puluio~ului exista sute de prograrne diferite
formate. prin inteimediul fa,ptelor, a gndurilor,' a emtiilr, nu
numai ale'omuluLci ~i ale ~delor saIe.
'.
'- exista,
ln filosofia orientali este, cuuoscuti expresia: ;;Nu

ScuZa0muIui\~ apoi.si

,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului.

care 0 ad~ra~ Dupi te8e.. iwmei aeest progran1

pumic de distrugere 'a viepi s-a reintors la


ca.: rimnnd mul~
aniin
cimpul
SluperitrU,.in
final,
si
se,
risfiingi
asupra fi~lul
,
ntr-un moment bine' determinat,
cnd aceSta a implimt

ca:iuIoriCiri supitiri trebuie si

inl:ef~ti in fOnil interior i sI--i g~o

87

ludufti,

\1.

,
'

mi continui ribditor explicapile:


"'Acum vii d~cep
de top oamenii in folosul
dumneavoastrli prapriu, dezicndu-vi incii 0 d~tIi de iub~e.Ct
timp va dliinui n dumneavoastrii ace5t sen&nent, vefl avea
,probleme nu numai cu fertilitatea. '

'

1:'

u
89

Spunef!mi conQret" O' s-mi fienurl

:-:-

~~

,."

,i,

",

'

"

, ' , ,,

'

"-

.-

."

Suntsup~icitat,

'roc .,
_.

.'

Orice in;ebare. 'Iipsita 'de

\i1Vo$e~e.'

"'
? C"e.garanf1uml
, A'

b'
,me..

'

'

putef!itia?,

"

:'

"

':

"

;: "

ma

nu ~I-a...cbt astfel

'

,r

,'t
;',
.':<."
,
,
, '; 'Yine la consUltaf,ie tniI;a ded, -"
'
'

n:;.uazea de, aD!. Deobicei


tiu-i,intreb:pe
'

pacie,nf,i'ce-i supha

ci

ultsmguL Starea.fizich
futeieste pe depJinr' tiscta a't~are' ~I numlU
structurile spirituale
.~a
prezint/iJ'
distorsiu'
DI ptiteouce. Dar. deocantd ti
.
acestea
infIuAenWaza-' preapuf,in stateade sna te," 1 spun, . a,
,,' .
ta '
. l & prmClplUstarea dumneavoastfade sin- ':,0,

despre l\lme,sii vedem


ceea ce nainte v,reme'ptiteau vedea
.
, doar

, Marii

'..

'

'

"

~1iate e mlU .mUlt


nmucgrav ,< y
ochi obosif,i, absenf,i:',
,

decat m\llf1Imtt.oare:0 m'ici tahi car le,mcolo


d'
A

M-'a pnv~

-,Am

','
cu n~e

'

dlabet.

'

"
'

,nahtte poate ci ~ fi ~erit\ln


A
.
~ocaglUldUl
ca- n-ampus un
1
diagnostic carett '...,
' Ia'~ "",u 1 e' gray, balnav
;.,..
,', -a eu t afiIrmea :ClI
.
'tr eb\1le
- uupa
n.. ce m.ant
, sa se simti mmunat.
'
-'
"
cIIuzeleaparifieibolilot a.1Iinfeles ca diabetul pUea ~~' s~
'

'

Or' nU-1at 0 ~1a.:


.
gamSInu1 trebuie
sa
bloche;ze programele "",uu~vve
",~.",;
'
A
al
ealtor oamem
,pa,
'
trun se 'fi
CA,
.
cantpul
acestuia
.
"
u cat
este
mat, putemic
,
1 mai' penculos
",' progrQmu
"
,
"
.
.
1 distructiv cu a+~
Ut t ,mlUe
,
ficlenti ~ mai'sl~ra - treb".ulesa '
fie blocarea acestuia, "adicib al C'
ercetez cauza dlabetului fetei,
La plU'sprezece lUIi fata, se : ~'
A ,-1
d
.ago
,
sttse d eun t8n/iJr,m~"'!SvstJta
'x
ct oreacfie de aparare aorgansmuJui

'

'

'

de tat, nsiiau trebuit sa

'
,
se despartii. S-audespilrfit
cm p\ln'1e l or'. mformatlOnaie erau incompatibile lit l

'

deoarece

Femeiamapriv~te ~ pronuntiiplina desatisfacfie:


'

'

El 1-11
p~t rau de

sentrmente au
pmvOcat aparitia diabetului d,eoarece a,c~te
lost Itrclcati una din
legIle de bazl( ale Universul\11, a mtervemt ruptur
a Intr e ea
C
osmos. ' Renunfarea la sentimentele
cele mai
~:
,
nalte de fiormeaza
,

"

umea f;zica
,. :
acest lucru se poate manifesta' ln dm'
ente.
chipun.,
Fata'1!1nceput
.
sa-I urasca de rnoarte petn/iJr

ruptura ~i-i do~ea riiUldin trita:~:~lr1a,

'

'

,c,

'

'

"

raU

Inifiafi.

,
alti pacienti mi spune ca nu se plnge de siiniitatelinsa nu
'
pOate face fafa"dificUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un
",
b/iJrbat. $i ea il iub~te Jns nto~ea\lna apar ni~te complicafii'
neptevizute iar ea ~u poate nteJegece se intimplii de rapt. De
parea i--ardespirf,i ~' soarta, Efectue:z testarea, capt vinovatul
,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea se
gb~te in nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la nceputul anilOf
20,B\lnica,' pFcomportarea ei, 8:'a de:zisde iubire ca sentimel\t
divin, faptele sale au fost indreptate spre uciderea dragostei, ,La
nceputulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'a mirtat,din interes
pentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pe
comun~ti ~?buni 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea a
reC\lnoscut n.fafa nepoatei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.'El in
schimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinuit cumplit dupa ce a fost p/iJrbit..
Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta izbul\~te n plns
~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUliubit
Darpe primuhot al bunicii cum I chema?

'

Boala PQate indepDidiferlte funcf,ii. Prima functie a bolii este

'a.vertisplentul,.ces. de.adolia,. stoparea activit!fii care mpiedica


,de:zVoltatea hOrmaiii II-,1>muJui, atreia funcfie 0 constituie
eliminarea meclUljsmeJor ,care pertnit rispndir~a inrormafiei '
negativ~. ,Nu trebule s uitiim deJoc faptul ci,s\lntemceJuleli: unui
" singur organism,imens 'care se.cheam! omenire ~care, larndul
sau, este o-p1Ute a \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate
'i,, perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie
cifratiasupra structurii lumii ~ regulilor intercQnexiunilor noastre '

N\l vaj>ot ~antaabsolutnitnic


pen~ ci''''-y.-.,mu " t
1
dcpt' h'detotuldeQutrineavoaStri,
,
"
'
Felneiase ridica ~ipleaci tara-' '
';"
sa s!'un a: un cuva
Ant. y cercetez
tramle imW;onale'
. ri"
' e C. nu , s-a SUparat.,
..
.abm
ca
'

un rau ~i1Iiaimare.'

acte puternic structura cmpului uman ~i se mll1lifeatUa nivelu!


'c cel mai adesea prin boli inCUrilbile,

Retre!
Cercetez structura pmpUlui, pun diagnosticUl medical.

'

"

.. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiile


gil\6cologice.
. - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat.
,

'

Da, confirmii ea.'

'

'

'

91
"

Ji ''''''VAPlic~:?
,'-Nu,
.:..,..

,. ,,"'7' "Acum

"

El a ,surerit din c8a dumitaletardumn'

~a

clin eI,nloc

shidespA

'.

"

'

~~
" ~-I

,',
attuClS

,'aceasta,

. evimldumneavo8Stri, atiti~ aoe:tt~os,


~1i~~nu
cu destbIA CIUZIt!te
. ,
l)a,
,tn-1Un purtatcu el nu, cuni IIfi procedat acum.' ,,,* ~constituie ;"-'.'
Ceea Ce aJi' ficut atUnc
'
,
,
'
,b 0 1iJo
"'--'--.
,.,
"""..-voastri.
Mai
11,
JJlauvut fi altenepliceri? Ap'/lvutr
'. intrerUp.4esareinA~att

,-

"

,-

:~: ';+-De

din CIUI:.mea.

"

'",
am. COplllDsa
n-am reu~ .
",

~si

"

,.

..

..

-Am

',',"

'..:;'

aacesuii

realiti'

'"

'

'"

'.~

'

'

'

fenclt,

rudele

lltit
dezisde copi! hluna,a cinade Sacciua..,De ce 0 ~~
deaspra~
aceastHapti a-$II?
,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijulete. intr"p comuniune absolu~cu
i,
ticu.u~~,
D\'.oareCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali
~"

" "

omul ttebuie &4t'trepeiiodic incontact cu Univ~

"

bucuroasePri'''-.1

'

,.

,oc cu ,un ,an

'

..

"

'

trebuie tratati de urgenti fiiOdc a poate avea compJicapi mari la


n~re. . ,,' ,.
.
,
f

iar 1ntimpw Unuiscandaintre soti'acest,lucruse poate 1ntmpla


ti ,la nivelul subcp~entului, in mod autOll1at,atunci copilul '
m~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi a
UniversuJui:c' CeIuIa poarta programul de ,distrUgere a
organismului, Organismul reactioneazli in mod corespunzlitor..
Blocarea ac~i,program
~te posibi!a numai prin aspiratia cAtre
Dumnezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucru
disparip&familiei este inevitabil/i. -

fi fiumoasi, 'unnure

,
,
',>:"'"
aI1I'easa tari si vreau
in,cq>ut s-o IDVestighez ~ am vAzutca tnir
. . se am
a
familie
va
conftwita cu prob1emefoarte grave,,"
',;'-' Cheami-ti imediat nepoata, i -am 'spus 'eu ,gazdei Ea
'

el s!j

folosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:in


cmpul s8u, Dacltatil sau marna s;.au dezis in acest t1J).p4e copi!

"

'

'

"

'""

"

,1D~te, NU!1taafust de vis: (il'1I11"ea8i,


tinAri'
'

"

-'-, Buniculvostru dinspre..~


'in~pulsarciniisotiei,' a
colnisun pbt pentlU care aCUJrI.
pIJtesc toti urmlliisii, El s-a

tt poo VD;Il\ecarea b01il

la

1"""'"
'ft~ '
.

'
,

'

imfl.rm~V""
fapteie

"

eriwadunate toate rudele. Eu di!Senez

.
'
.
ClDeVa,
am v5.n,t 0...,..,.,...
~
cu'
'-"'
"
,lDregJstrarea non';; n epoa+";n..~..; care - avusese 1
A'

A doua,u~ratamea

'

,.-

intfl1pIlitor?

corectli a ca\lZe1 " care a generat-o"

Odati, atlnd u-tnli in

'

tabloul a Ceeace se1ntnwla CJ.1


ei,

poJQme

ganiBmiilui.Piecare nou ~'constittlie

','

'

/,

,~ regiunea ~ldului

,,'

de. necontestat

'

~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazli

'

"
'"

.~am si nuu pOt.adute

de':1'~ '~'~tare

pnntr-o'abordare
.

,',

,','

da"

'~6~~'::~~~
,

"

,;ostIO~ti

.,'

"

"

"

'

Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost
Q.mia,

'

avutun aecident Am

copii.

..

,,"

euftac1uri ale oaSeI0f b~

'mirturi

,.,.,

-:Attin~catsamai~p?

=:

'

"

, N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista,


, -'-" Coqyoaca-tide urgentli toate rudle pe linie' materna,
Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenorocirile grave in faniilia
voastri I\UOsinguracaua,

'

'

familier'.

ui.blirbat,~5;~
,~~," "' IDasemen~
"
c""'UJ;~
Jfiau
aYUtcapacitate
'vitali.
'A
,
cum avett copu?
',"
''''1rata,
'

"

..'

,'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista.


C
,
.:- AspuS ~ lI1otiwl?

cauza?

'
pe ntnJ. ca
' :atit~ eisJ ub
H'ea nn

3..J.-,

dar nu

"

~1'ebuiasi'avepbiieP,

blestemul? l-am intre!>ateu.

','

7"' Da, ~icare.i


\

douaofi:

",c,.

sJ vina!

ce seJili,eamli "degenerarea

'

"

'.

.
doar nceputul,

'

'

'

s-a nAscut,un copi! mort a riS}n1ns

,i

tin~eifemei ni~tedef~produse
de una din cele'mai grave
incilcliria1eIegilor ~preme.Aveamin fati un caz clasicde ceea

'

'

, ,

Oricum,

,
Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi
i am vimt in \ cmpjJl

,,'

'

'

"

""

tr~

'

Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cU gndul spre


"
Dumnezeu,
vad cuni se indreapti ~ iesdin' cmpullor structurile
'\

!:'

",

93

, ,

'

blsfIitului.'
$i6tii
conVin g in 1-"
c' 0 datii c~ tratamentu! trebuie
Iacut, n primul rnd prin
,..
,cuno~ereacau;zel.
.
'
C
.
,,
,OP~1.
no~tn acumau
,eapacitiip bideh' ergetl;e
de ;zect' de ori
"
tnlUtnll!":fari'
de copiii straitio~il

t,

"

or'

Ul'inii,'JflSa"noi; acordamprea

cu ~a~Vligenerapi

'"

~~I

A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,'doctoritii. I-am vindecat copilul


de diate;ziiariitnd care sunt cauzele: nclcarea de catreaeeasta
CU.tt'iva aili inainte de n~terea copiluliu a .inaltelor 'Iegi ale
UniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu orice-eventualitate"
/lac! l'ni' cum'Va existii noi nclciri, Am viizut 1n ctnpul ei
putei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care i influenteaza destinul.
Bxista indiciule, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentul
iubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'<iin aceastli cau;zii~i ea;$i copiii sai pot
avea seridaseiliepUicen. Fetnera mi-$ip'utea: !llfiinti ~i apl'oapeo
oranoialt1catitat Cauzacares-a: dovedit a fi unnatoarea:"
"

,',

y'.

""''"'''1"1..
""
~

"

'",
""r
"

Recent

Ulltla$uOt
"

'

-' -

'

",ate riale, Vlrtoare"'a'

"

;'1t"'.'

'

"

unei"

,'"

"

"

"""

.,0' 'titlentata
bioenergeticiarliii '&.c:::;rt und~aUC':itlele,
nepl
leu
t ' i -a -paralizat
ru."
Ciiinele;nu- ~i pu_;ea mi~ca icio~ele
.
P
t
,.' rogat s./ol!jut sii'g~a:
pos enoare""
, .
E
a
m-a
',.,1'
,;,""
,
.C
D1tl!U1
':eea ce , am vi\iIt
er'",Ii1 nm;d /Iii!: femei~ rkn lWia
,
",-', a..trera deJsarcmii"
",
'nd
"

'

,,

'

'

"

'

""

iI'l"""'f
'Y'W
S eitlbrioritil,'adeVnitJgls

program,~

",

','

zi,cinel~ eradi~n:::~:~;
~:tuaCopilul,
damneavl>asttlnue
':,

eu

c!tJn

~t..

",

t""

'ml

~FTi'buisli
"

Ji

distrugere a animalului.

att de't'ldicatea.gtesivita"

,-

'

, ,c

"

coptl~l,

,Ciln. ~I ~declatf$ilf'un
"

,,'Investlgat

, , 'Fenieia /lvea: 0 Cl~nt,

cauza!cesteJ

mam~ S~ahtgat p~tru el

"

'o..;-~

"""',

ndragostit. Privind-o, doctrita a spus:

-Tu

'

6tt\' lit deo orientare


Il''''' nu'"sunt pr,~e
'q3 ru II, Z1fJlIcll\tru:~efstfie
.
bun~i~'
'E1e

'

"

'

',

'

copitutui,

'

'

'afutici

fiblo'ca~,ptinsi8tetnul
?att
de, man Contf1lioapitI,
, V1Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl'i;abdatrt
en ~t sa vedem Outn VJ1Pte a.tfiona
,
Co'PiM: d~itiiU"atUt1 CIsltuat'a
H e grava':
il'
"'"
''.
'
D'
fi
m
enclre
copill.llltt~eptat
biblia- 8:' :"',
,'.
"
'
oum
trebUle..
Ii'drept
cli Noui !FeStamentl-li',
'"
i
"~
,pnmtt
matbrtle
dect
pe
GiI
V eOft1,
'",
t;;1
Investi'
'
,
gat"'earatii'ca
me!
pltii
lan'
",
~e '" tatUlInteratfoneazii
',,'
-ptltemio'culumea,nconjarlt

fmei,

~tegliitiidinPUIUi~/~~8:~:pat'

"

'

'

'

"

',

"

"

"""

'

"

'

$l' Il, Stiirii !lalefizice


~~, ~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale
eti::utertllc,1i lbtl~~, ~ctura
spiri,tu,~1i~i comportam:=
,mamel. n. Iurta. a cmcea a
,
sareuul, 'tatUl; daci,ciJte 0-.,
1II
comumune,
cu' DuI1t, "
nezeu, atunci.
Prim~ de la Elo swn1i4e cllita
'
.
,P,
'n -atreia'.' a patra luna
feme,la trece ni,t~ mcercan . A cestea pot' lua cele n;tain~tept8te

'

,'.,

",

:'-""

"

":.Adesea nu ne-,gndimprelttnult la ct de u~or putem faoi.r\l


unui'om !(jar;nacel~itln\p; ~>flOOa,
OobserVllt!e, nevinova1Jila,
prima vedere, ';afetneii', a Iacut. rau cel ,putin la trei persoane:
Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,nsii aeest lant se poate intinde
"',
'
~i mai departe.
,
"
Recent, analiznd cauzele bolii unei feme arn viizut n
ctnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin
partea marnei
acesteia, Aeestea 'nu s-au ,reperutat n' mod deosebit 'asupra
,

slinat!tf.iifemeii.

'

",

'

'

'

Dp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t


!1tr~adeviit:femeia, 'rara
voia S; i4. 'dat'~n~fintei
1IalemecanismuJ de, supritnare. a
sentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUismul s-a 4ecl~
n tn!ir de foart multe o,ri. Odata primit, meeanismul a nceput
sa funCtk>nezen ctnpuJ sau distf'ugnd rapOrturile sale fata' de

mcrutt Dacii 'I1'Veti

c~aspitJtual1i'i!
, J!

, 111!iriki' sa1e.eapilcitfi"b'

'>

..

"

!IIi schinbafi' Btru

", Co

cu ,.t0tula1tfeldesot.

iubeascape Dumne;zeum"":t'
b(j~aflre'Pam~~Est$
'lIEICesiir~'IyI'i'~Cu::':U~~ect treaga
dUmne~yoilStli- VJat~i
~', ~Ii schimbllti. atittidina .,m:",
teufliacum

n-aisa faei i:I1Sll:cuea:Te va parasi, Ea-arenevo de

'

"

"

de, ~te

'

'

'

'j. am' explicat

eapacltft;'

decare era

"

111,1
,!Dedio tniir' cu care discuta

. ',it4ese6ri. Odata ei a veni.t,ilt vizlta mpreun,a:cufata

mari

spiritualesa fiemai putemic! dect toate celelaltetendinte,

pu!"
at~npe dezvottiirii lor
spirituaJe. conCentrndU- ne,,',mat-alesn d'ire"""a'orien- ..
,
wu,
tOf'.
.. "1" '
prolCOlonale,
asupra bunastiiJ!H
"'--'

,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul


~i viata viiton'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile

"

..

",

",'

-At! avutconflicte cumatna n 1972?


.'
- Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma mant.
- Endmpotriva? ','

: ~!
~

~'
~
1:

..

!14
,

.'

~~

Jnod"ategoricIar
"(,,,'
.eu

1Uiri~.
Cercetez

"

. ,

",

t-aJn spuscioocptn

"
kaoni ,ce'..Il,,',,,,,,un
~.x..

stlucNiile

','

'

j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-e


'

"

ntr-o, ~atfi

'."

-,..,

~Pa.'

95

VI-"";"" '

am ~,Jni
"

..'

sa vi rog sa nu,vi mirapde ceace

'~Am

'

UIbJou uluitor

:'

anterioari'~"

A ' '.

'"

'7mu/1t

de

~I

cancer.

,,,,i

',

"

.',

'

'

'

douafucercare."Opunndu~
,
dumneavoastriea
...

'prganismul ea

','

~1"""n"II,

~~t

.categOOf;d1"agostei,$1

"",

"

a~a

~i

mce:~ ~t ,$1 ~,gr:eala.r1d


cdula
se IqptJ CU
ordon~. Ease
transfonnJ,:a
.

celuJicanceroasfi.

'pupiuri,anumi~

ti.In

,"',
.'
. muspt;lpe: p ,d'e ~dire,femeJa
nA-

,
'
Qtif;
-- '>'-t<,
" mf!lta'- munt ln 1975 din c . ',.'" .
111!1Jna
, ln, ,acest moment ,mi A
.auza unUI $Meol!!,.
..:
'
'

'.

pr4gmatWuuf,
, "pnn

',,"

A"
sa ne 1n(Iep~
,

~
'

.'

'

gan-la oQ)elllre,,Ialiptul,ci prin

~uI

nostn.J. am n"

't1 Q UJ":""
uulultimp
""r~.
"
diVUle.
,
.
. .

to~OIII1
mult de,sen~le
','

., ,,'.

. , .

"';,.,'.'.'

,J:'rinciPB.lainf0~e

"

.eredita!i'

,".

,.

, "c'

'

".

'
tran,snutenu nUlIlai
'mteonediul cm ul\Ji
.
~
PriA
,.Mam~.este
prin cmp. de
coIilul sau .i e aceea triirile m~olubillegati
.
eJnOUV".
'

'

asuP(a,copului. Daci este orb,

'

,.""

iilbit, Ifcest JUClU va,1f\",,",n~


,0

aIe n;wnel se ramTng

n activitatea m'ea am avut ocaZia,sa ma conving de faptulca


prezicerile hOroscopului pot fi odificate.in anumite CondiPi.
M-a sunat 0 reporterii de ,la televiziune~i m-a rogat si ne
fntlnim.' Ba a fost unconloJ:Utor minunat ~i 0 ascultitoare
atenti. ntrebfirile ei m-au' ajutat ,si-mi sistematizez materialele
, acumulate in decumd anilOr.Este-plfiaitsidiscupcu
un am care'
" se orienteazAdestu! deprofe$ionaln problemelebioenergiei. Am
refuzat nsa aparitia pe ecran pentru a evita agiotajul .publicital' ~i
a-mi continua Cercetirile.
,

'

kamtice,

desepararea de omul

negativi a. cmpului~:~
femeii d ca~ofii"pentcu ~1.
ete~
VlItoarelenenorociri ale copilul\1;
muIte. din

incaICirile

le

, pacntele mde ~1i zic:1i/or

'.

'

,"...'

~tivfirii

iubirii la una.din

,
~Fetitele dumneavoastri
pre.zintio
acumulare att de
puternica aunor programe n
'
sterilitate.
ve" mct eJe pot duce la
,

'

~,}

:.:;:'11

'

ciuta la telefon; eu "cautam lahotel ~ numai cu 0 ori fnainte de


plecareaei ne-am intlnit. Femeia era indignati
~ flea efol'ttlri
.
vi.zibile pentru a-$i' reprima. sentimentl,l( de ofensi, fapt ce i-a
chJpfia\,ealuamperiodic legitura prin telef.
. .r~1it ~
, ntr-una din convorbiri ea s-a scapat ca, dupii boroS4QP,peste
cpva ani va trebui 'Sa mo""ii. Am inceput sa-i analizez structurile

~~ctura

"An~li:z

'

..

'.

- Judend dupii informatia primitii,/vi va muri copilul


imediat dupi n~re. Zona vulnerabiliieste capu!. Aceasta va.
atrage dUpa sine uri ~de boli ~ nenorociri inclusiv tuiburiiri
psihice ~,din nenorocire, decesUl, la doi ani dupl\ pierderea
copilului.
:.- Decipre.zier.ilehoroscopului sunt adevfirate?a intrebat ea
cu .one~
pe cafe n-a reu~t si ~-o masche.ze.
'
~
Nu-i vorba de boroscop ci de constrUcpa dumneavoasttii
bioenergetici

sau, cu alu': ctIymte, de kaonii. ~

/,

..

1
,

va determiriii

destinul fiindcii v-ap niscut intr-un anumit monient, dependent


de struatura energeticl\. Dacl\ dumneavoastra, prin promovarea

..

'

Nere~d sa epuizim. toate fntrebarile, ne-am Atelessi ne


ntlnim a doua zi. Dar s-au.petrecut ~te fapte ciudate. Noi
ne..am,~tatunul"pe'ceIiilalt
aproximativ ocd darn locuri
mferite, fiecare'din ,noi,fiind convins ca fn loculunde ~tepta el
mii
, efa fixat! tntlnirea,'SituaPlldeveniseabsurdii. ~tela

'

','

"

il

dumneavoastli: sOtt m, VIapf' .ateoolri


v--a fast 10 dnj,' '
.1
go c. Mama
~UI.UU~v~astriv-a fost tot maml. La
'
$l'nu,v-apm,ai c!sfitorit cu el d '.
. ~~nta el af1~pt IQgQl.fna,
12
ln ~a
, ,;~ac~aIfi v"!U1f!;Ist!tirizi~e a~
fn:r lub~t~rdinar.
~,fll,,:"af1
a\lllt 0 tu.lnQfi fi
~t
cu bine.
~" ~,totl,l(,
enlti $l ,chiar UIJO~
"'J~
mvolUn(Gr al. ' "'a_-' nu
V"IIatIn$ 'Mam An.'
u"""""
,

-. Astrologia este secundara. Timpull!ll4t~ copilului este' , \


detenni1atde structura cmpuluilui, adic! de karma.

"

am sa vi spun,

:'

Confotm horosoopulUi, ele trebuie' si fie sterile, 'imi

rispundefemeia,'
'

"t"<' an...,~oare?

'

"

9tJ,

\'

'

','

'

-4ec~a;Da~ ,mecanismul
nuputetielimina8upr&.
k
"

'

'"

,ell . ce,-"1-0,pu~

'\$

;"'.pericutoasi

, Ia</o
,'.

'

'

fe~eita.

.00

SO!UI9I ',se

arm' A;:
.
~. l' n, j una a' trwa -,.a patra
a
printr~omcer
,.'.

.
sare""
. mu,,~trecut

'$1 reprO~e

.,'

",

'

'""t~

ap r~~t'sii blocap supararea

,,' 0e,

SOft! m. ,Acum

msa"este.

{}'

..

logica: viepi cotidi


,..

,','

'd

e~
,'"

acadonp sii fiti sanatoas~


'

'

,.,

1:

'

dumneamaStr,-ct., .$1pentru copi!., Sltuape


LliIliti

",

,.,-j.;e'
.
"Un
timp i-iun unniirit
d~
la
dis
tant
el
dev
lIII es
atm onios .,.
rea COnil..".; . .
o;'stahil . Du..4,
"x n..:m~u
, lenCita
matna !ni.a
'
"
dafuntelefon:.,

'

m~v~

'

'

,
, ,

'

,,

'

"

'.

""

'.',

Afiavut-dreptate":copilul

'

cordonuJ

doetom: .

:c:--

sa ~o~:E

" I.s- a.niiscut.cu


.
Jurol '. gtulul '~"A ml-au
8pUB

.~~

.. , oinbilieal'i"~:ur
'-.."

a t ,1n

a&

.'

d',
.
,',
'.
.D~ emai uluitoar!e Co
""
nfirmare a fost" peste trei iuni I1
.. .'
.,
,
Uil1Ia
investi" garn ecogr,aficea-:copiluJui
'
.

.
ru1ui"D

'.

E1 prezenta hemoragii

mlCfoSCQplee'lariiveIol erei
n:artifostuliminjite
la
..
.ttmp SUPiiriirile:~irepro~u~f~
~emmentele s-ar fij)Utut
d~~a
dupi stenariul prezis,de orosc6p.
.
. pl"e8USde oriee 'lIStrologie,
'1i.og!Cwiubirii ~' iertri.ieste ,mat
~
orice preziceri , prin as'p!fap. spre armo
.
nie, booatate D'IVlnltate,
~
se.Poat
" hi 1a k armanegatIVa..
.
"e~
,".',
. '

~~

'

:,
'
: ,Soarta ~i,earacteruJviik>tu1
'
. uL,eo~ll,se.
rormeaziim:cmpuJ

"

'.

infonna.tjv-energetic 'al iiri


momentul eonceppei Je ~:J7 =a, mainte deconcepfie: ln
cQPi!ului.~i de aceea, daea ). .. ta ~I~.Idetermm viito,ru.l
au dubii-daca sa dea, sau nu
n~ere cOI1iluJui,are locp:npl
ata C asupr a .acestor s'lJucturi
..;~.
,
deformlll'e&'.; Chiar W3uugerea
,
1or ,p"""a1-a. E
xtrem
de
negativ
se
repercute aZii asupra stru, tu ".1 -!:'
.
.
c nor .Cmp"ul'"
p1lII,1ificareabrutalii a sexului acestui 'd . w v,ntorulw,' copil
onnta unUiadintre piirinti
dea awa . /lurnli baiih
,sau
numat. a"
fata.Chiar ~i nurnai simpl~
.
l
,

'

"

indoiaIii li$upra dprintei de a: avea' copiluJ, nemaivorbind de


,.t11tattlla~Ud,.d&id.i.
~
Il delno1at~a4estiIl\dui:SAli,
a fericirii ~isiintiitii sale, a structurilor de comunicare ~i
'.
,
.' ,
solidaritate cuoatnenii. , '
La,j.)in,i.spr~anio~
delara ,,Eu n-amsafaccopii". Ea
,
cOlmrma emotional aeest p,rogram iar ,peste ctiva ani poate
,- aduce pe lume un copilgrav bolnav ~ivinovata pentru acest lucru
va finum.ai 3i 1\utnai ea tara sa biinuiasea macar ca acest fapt se
datoreaza unei vorbe proste~ti pe,eare a aruncat-o cndva ntr-o
. "
,doara.
.'
"
'
"
Piirintii ~teptau un baiat ~i s-a nas.cut 0 fata. Au suferit ozi,
dupa care s-au consolat cu gndul. Acum ~i iubese foarte mult
fata numai ca aceasta este. bolnavicioasa,Programul distructiv
dublu creat demam' ~i de tata nu a dispiimt
. nicaieri ci Wface
co~tiineios datoria n campul copilului,
,

"

97

'

s~ritu1w
'.
.'
Ml1., vep
1'ri1i aspiratia eatre. D"va
modifica
s'lJuctura
.
bloenergetIc, se va modifiea k
,
~ arma,~ destmul dwnneavoastr.
.
l.am 'explicat PrinClp
e tulbudQ'eares
alei
'..'."e
. e ~pwr .' innome l
'
stru
ctum
. (emeii>;
.,.lI1tl A"-~~_
Cluatcoreen,a nec~ara;.Ea.era
. '.x .' ampului
.
"
m"" rcma
ti t ~ d
. ta. Dupa un timp am Slm..caeas
'
,upra el' p laneazao
mare prnejdi~'~iam
sooa1o-0.
,

;V' ,

-/
"',

n timpul sa,;-oiniisatul a suparat-ope sopa sa iar acesteia i-a


trecut pringnd: "Nutcebuia safae copii"., Apoi a .maijignit-oo
data~i femeii i-a disparut dorintade a, trai 0 asemenea viata
,;fericita", Toate acestei).s-au acumu1at n cmpul firav, neprotejat
. al viitorului fiu, Acurn el este intoxicat de medieamente, t,eeut
prin muJte spitale, nsa.starea de,siin'tatenu i s-arestabilit.
Este foarte important ca n timpul balii copiluJui sa ereiim
conditii' pentru nsiiniito~irea lui coreeta. Ce mseamna acest
lcru? Piifintii trebuie sa se gndeasa, nainte de toate la spiritul
copilului, ~i abia dupaaceea' la trupul situ, Din acest., motiv
ndoparea copilului-cu medicamente ~i'mncare nu poate decat

sa-i faca un rau.

-'

Nu demult discutam cu tatl unei fetile tare era cat pe. ce sa


moara n timpul uuei boli grave. Am privit cmpul copilului de
dinainte ~i de dupa boala ~i atn fost uluit. Uria~ele deformatii care
produsesera boala au dispiimt aproape complet. Am nceput sa
caut cauza unui asemenea tratament reu~it ~i cauza a fost
dragostea tatiiIui.pentru fiica. Cea mai mare parte a programelor
.
de negare a universului a fost neutralizata prin iubire,

,1

98

99

lnsa ijJbitea,fnu ~anientu!. Cu iubireapQti vindeca iar CU


~menttU, doar sa faci rau. Deaceea, n timpul bolii eopilului,

',sufletete.

.intermediul tratamentului

medical, 'ln zona urmatoare

,',

'

anume la riivelul acestul camp JO0 mul realizeazacomuniuneacu

"

Universu!.
,
,

- capu!..

Procesul carealtiidata dura decenii, acum decurge doar m' cteva


luni. Acesta este i motivulderutei
medicilor din ultima vreme.
DliCainainte, cand boala fJuea saselocalizeze ntr-un anumit
organ, 'ka era tratat 'timp.ndelungat 'ipacientul'"se msantoeal'
, (dei 'ln realitate boala se muta ntr-un aIt organ acumulndu-se
treptat), acum karma impura a omenirii da un cu totul aIt tablou,
Boala nu se localizeaza precis ci "floteaza" pe rnd prin diferite
organe n' timpul tratamentului.Este deja bolnav nu un singur
sector al campului omului ci este defoiroat mtreg campul.
' Orientarea exclusiva asupra corpului fizic ~ nu asupra catizei e
lipsita de sens i periculoasa cum sunt lipsite de sens i enormele
cheltuieli de mijloace pentru lupta cu boala i!nu cupricina
aparitiei acestei"" Medicii n-au nici 0 vina. Gndirea oamenilor
nu-i perfect ncapiitnndu-se fi mod pueril sa. vaqa numai

"

subcontlentul .010 ulm asupra . 1umll JOConiuratoara- Omul put ea.


t lor sa"Ii se Opuna pomm dd .e ,
intervem cln desla3Urarea
, .evemmen e ,
la interese ~rso~ale: msa n suflet era obligat sa pstreze.armoma
fiindca sufletul reprezinta un ctnp ~I
cu 1umea mconJUratoare'fi

'

ntreg

'

'

'

lnfata tnea stihJntniiqi-mi spune problemele sale. Cu doi


""ani 'ln urma au mceput sa-I ,doariiputernic picioarele. El a umblat
,pe la wasori,' a taC!!t t9t felul de bai. 'Dupa efectuarea
procedurilQr prescrise; I1 cteva luni, durerile. i-au trecut; 'ln
. schimbamceput si-i scadavderel). Cazulera tipic; cndrenun!i
la copi!, mainte de concepfie sau n timpiIJ sarcinii,' cu fllpta cu
vorba Saucu gandul, ~' defotmeaza structurile campului 'ln trei
zone: cap, primaceakra i plci6are. ln acest caz au coincis nite
puternice mclciiri pe Imie materna i paterna din care c(jzii
,deformarea. ampului ,n zona ",
picioarelor se muta, prin

foarte multe dpind de,comportarea, de etica i cillarde regimul

afunentar al piirintilor. RenWitarea la carne, alcoo~ delicatese,


supr811ljm.e~~, sunt chiar.mai importante pentru parinti. decat
Pentn.icopii/Oriee suparari i reprouri ale piirinplor, unl\1 fata
de cellalt cqi fata de lumea .dii)jur, trebuie eliminate. Statea
sufleteasca a piirintilor este starea sufletului itrupului copilului.
Pentru, a-I'pzi 'pe opil de boli f,necazuri piirintii trebuie-sa
,lnteleag lucrul cel tnai important: copilul trebuie sa ,fie sanatos

'.

,:

. de binefanle
. .' civih.za.pel,
:: elec
. EntuzI..asrnati
" tul "dar nU,Y,"Icauza,
'
frurnos
tru care 0 Jucane
ne comportm
, colorat are pn~~c~::~ :~f:c~~7e cu adevratindisp.ensabil7;
",
nainte rehgla""...Il
omului nite stereotlpun de
d~~a
n toate este voia Domnului". E~, .'~;,
compo~ent c~rect'11~e
hiocare
a influentei',negat\ve dl~t,
0 mooa, Ii. tate mJOunat, .
..,

.
confirmarea

'

'1

Uneori
faptu UI .cii suntem nca foarte departe de
a ntelege motivele multor.evemmente d"10 VIata noastra, vine cu '
.
totul pe 'neateptate.
.
MediculJCf al,unuta. d' spitale cunotea principiife de baza
"

m"
a nu s-a grabit sa le .aplice 'ln
aleautbreglam
:~~ur~~~dl:~:bOlnav
avea,decteva zile la
practlca sa. Odata :nsa".
rand 0 temperatura ndlcata, care nu se lsa cu nici un fel, de
'

.
.
t '1 mele -i a nceput sa.
mijloace,el I-a 'ammtit de cerceane
. se
vinbvat deceva. Nu-tlu ce
gndeasc a: "Doamne, ,eu su.lit t1arte
,0
'_JO: tu lt nu pot sa gases C ac,umcauza , dar Tu iarta-mi
.
Paeat am .IlI"lap,
.
. ,.;
"
nu m ~ "li ac asemenea pacate..., "
'gr'eeala. Ajuta-m a"sa m,te 1eg Isa
Peste doua ore temperatura a sczutpana la 37,2 grade.
'

,y

'

.
'."
,
",\
.,
"
'la'
concluzia
psimista
ca,
ntru.cat
Cttltorul.ar puteaaJunge.
.
are loc cu mulul de fapte negatlve, Sl'tua !Ja omenirii este grava 1
. . '
1n re alitate situatla, es t e cu, mult mai' buna. dedit
fiirasperan!..
,

.'
ne-am putea
Imagma la pnma vedere . ,Exista unmecamsm
(
.
blocare $1 de .puniareakarmel.
c
'

.., -.

de
.

Acest lucru neceslta msa, 10 p rimul rand ntelegerea faptu lUI'


.
,
este 0
fi ecare evemmen t c are tulburA echilibrul
ca fiecare om
~I
.
.
,

'.
aceeas t area noastra interioara trebUle sa
1U!. De
parte arlversu
U
.
,
fie a:propiata la ~aXlmum de sentimentulsmereniei. Cu cat este
mai fin mvelul camp~IUI, att este el mai putindependentde
~'d mal eparte se situeaza el de Joglca
personalitatea noastra, cu atat
'

"

~,.

;~

lfO

. (.

,j'"

'\..

.'"

,"'9J

,.
.
InSU'1 Il P rimul rnd

t~puliJi.FiecBrefom,se

.po ate '


'
,Ill"""
, pesme
',
~Itn, '~.
,'
'.
,"
1MI'.~.)1IUItr..tlJllume, ,poil alimentatie, $i ucii 0 Caiitate~' ,faerec t
10art CI unportant:
'
asplrapa.
'.,
'
La IlCeputul,~{'''inlui
al' 0 tul~a ur
'

'

,.

"

..

'

.-

~~e

,-

"

tmpreuua- cu

"

'

Ce IlSeamna smereriia din punct de vedere biaenergetic?


'Omul care prim~te cu smerenie, toate ncerciirile viet,ii,
economis~te 0 cantitate imensii de forte care ar fi trebuit safie
cheltuite pentru repro~uri sterile fafii de situapa apiirutii. Aceastii
rezerva se Jolose~ pentru' transformarea apirituala a omului

,P. .carn
un
grupspre casClldde fi '1 . Oh
zona lacul.ui Rita. {)ram
- tara grabii, dOUndu-Qe~;::rtul.1n

~.

'

eo patruzecl de ~mute am
e mMgmea prapastlel. De la
Iliilpmeaaceea u~
am vazut
,
traseul pe care I-am,parcurs
~oseaua n gus ta ,,- .undeamceput urcu,ul l1Q
tn,
;~
,""
Su,..
A,tuuClam '
aJuns sus ~i ll,e-am apropi.at d,

,,Daca inima pbtreaz sc:met,ia,b1amarea i ura, ea se tine

f,iepartede. Dumnez,eu",'spunea piirintele Men ntr-~!~


predicil~aale.

pentru autodezvoltiu'ea sa.

,'

. ca. omul poate


lllcutoasociapeuviataomului,
i am": Stmpt.
realiza incomparabil mai m It ~.
"

n~ntrerupta, dect pnntr-un saI~izofa~n!It

}\deseori sunt ntreba,t dacii se pot ameliOla capacitatile


copiilor, da<;ase poate spori randamentullor la Ilvafiitui-a.Lipsa
dorintei de a Ilviita apare hi copi!'foartesimplu. n timpul sarcinii

asp~ape :ontinua, .

e ~curta durata.
Cel mai eficient mecanism de blo'~
care_~Ipurilicare
a kanI)el,
,
este asplrapa, permanenta, nemtrerupt
catre, desavqire,a
spirituala.
,'"

. Acum,se vprb~te mult-d


e

D\I;!lUlezeu,

spunnd

, marna se debaraseaz de sentimentele fata de sot de copil,sau

fafii de lumea din jur. Aceasta duce la formarea unui program (je
renegare a cmpului informaponal. al Universului care blocheaza
capapitiiti1e copilului de a lucra cu informapa. Copilului i vine
, gr~u sa nvete ~i el refUziisii faciiacest lucru., 0 mamaiubitoare,
care nu-~ipermite ,i nu permite nimanui. sa. se ndoiasca de
sentimentul de dragoste ~i de comuniunea cu Divinitatea, va da
; ~tere, uner copii talentliti. Prin urmare, capacitiiPle copillorsunt
. determinatede comportamentul etic al piirintilor ~irudelor lor.
. lnvestigam un copil cu un) nalt grad deagresivitate
subcon~tienta. Vinovatii era, sorasotului,
matu~a copilului.
nainte de n~terea, copilului eaa .savflit 0 faptii ID contradictie
cu otica. Iatii de ce a existat ntotdeauna nopunea de cinste a
familiei. Ea se baza pe legile bioenergiei. Anume familia, ID
general pana la a N-a spita. se giise~te ntr-o strnsa
.
interdependentii la nivelul biocmpurilor
Are vreo influenta numele asupra d~tinului copilului? Cnd
piirintii i aleg numele, acesta se fixeaza n karma copilului ~i-i
influenteaz structltrile cmpului. Existii nume neutrale, existii
nume de bun augur care au 0 influenfii.pozitiva,
Acest lucru
.
poate fi miisurat bioenergeti.c.
Cteodatii se ntmpla ca numele fixat n karma sa nu
corespunda numdui pe care I poartii omul. Prima oar!i m-am
lovit de acest fapt analiznd mpreuna cu 0 marna probletnele

.. E u C ,necesltatea remtoarcefii', catre


re d m Dumnezeu'" ~I, mergat;!
d"la
',

'

"

'

' '.. omulpoate'riimne


"
"
bISMca,
,0 t; arte departe fara- de coutactul.cu
,

Divinul. Credinta io Dumnezeu"esteunproces n-care fizicul se


mbinacu spiritualul.
,

-',
Acest Juru se vede pe un exem lu t;Parte Slmplu. Dacacel
P,'
ula
a ,nceput
sa fuuc,..oneze
h
fi,
.
,
,

'

'
disonanfii cu' unp eratlvele
~.
orgamsmu IUt.', uu
,-mo; ,p_en.tru. eams~l'atun"
,
' .
CIID~peproces~1
de,
,

degenerare~i:dezagregare.Pentru',

'

restabilir~a unltiiPI cu
organismul singura dorin an'
aJ~n~e este nevOle.de 0 munca
dificila,':.ncordata,
,cur ritn)icJ deu
pre a celulet~1 restabilire a
armoniei,
.
,.'
Sufletul ,i spiritul omenirii sun t
ac~m IDcredibtl-de .almate,
Celulele gray bolnave ale o~
procesele pe care le vedem acu~W::~ ,1 trebUte sadisp<!fa ~.
t
acestet munci.'
Mun<;aneobositafl con~tienta pentru pe;:ceperea
ecponarea~P.tWtlUI
~Ia

Irupu]uleste singura cale de sai


"vare. "TrebUle sa tInzj; si:Ilcerci ,
sa depui et;orturi m filecare zqln
fiecare ora,
. sa te lupJ1cu
.
.
Une
,

"

'
,

'

'

nsuP pentru a,-'-hn


""',.,..e ceva, dar'sa-..f1tmmte c ,.
putea aaJIUse vida ,i va trebui t 1 '. mmnerezultatelear
e , u~p din nou. Nlcl un fel de
automulf1tmire sau semet;e
,.. n-ar,e~a bUISa siil~IUtasciin nai...

, !

\~

~"-,

" ':
102

1.

103

.;.

"'.

,'.'

"'

,,,

filusiu J\.Iri:Nu $U'din(cebIib2i r~

lsiaiba'un'altriu1ne.

,inereu oA:elilf'trebui
.

'

Da,noi 8lI1'mJt\a in.epotsi-puBeI11JiUflleiedeArtku;


~ar apo n6"am riZgSr!dit ~ n-atIl dciS,sl~j chcitte Juri,spune~
.
.
m~a,
,
':,',," ,',',
'"
",'
,;

'.'L 'Mi'UitIatab1ou]'b~geud!

e ArthUJ',

nUmeliJtfti~~lIatutui
"

"

"",

~um'ele

Dragostea fara' de copii face parte dmtre cele mai nalte


simturi ale Universului ~ de ceea orice forma de nciilcare a
ace~~i' iubiri, exp~matii prin renegarea copilului, refuzul de a
avea copii sau de a purta 0 sarcina, nemaivorbind de ntrerupere
n spe~ h fazele inaiRtate, renegaFea omulUl'lubit ~I ml nu~al
cu faptele, cu vorba; ci chiaqi cu gndu! poate dl,ice la urman
foarte grave.

"

'

se rttipire~te

in trnj,ul

bioenergetic

alomului~i

"

dep~~de d,e karma celuia al cirui nome, il poarti copilul. nainte


. ,copJilor Il se. ~ideaunume
de sfinti nu intmplit6r. Karma
. s~cr()~ta,. pura a,sta.ntIJl~i'seuhe~ cu k:uma copilului, 'II'proteja
~I acpona m favoarea lm, Dndu-f eopilulm:numele unei'ri1de
rlscim debarece gre,elile'~ vi9Jile,sale va trebui si le ispqeasc
cel care I-a luat, odati cu ntln\.ele, ~i o. parte dm karma, copHul
adll:a., De aceea, llndu-I copilului' nu.nu!le unui mtlritor' ste
necesar-a blocarea, piirtii neglttive akarmei,
rugndu-J;ie la
Dumnezu in:gndc.a n numelecopilului's1i mtre numal cetace
este IuIlM~, ce, aspitspre' dragoste; comuniune, nOblete, spre
Dumn-ezeu 111numeJe accluiom lI cinstea ciiniia ne botezrn
~

copi1u!'

'

,',
"

'

',0 co~rmare coovigitoare privindrespoll$ab\ilitatea pe tare '~


avem Ulll. fata de alpi, ~avut-o
bdati'ntr-un .al~or~,Dtipi
'

A~eacopii

~eja.destulde ,man crid 9-a decis sa niai aduca pe .

saValllt 0 cnmii aUit de mare, nct nimeni 11-0putea absolvi de

pe ds1i
eap .

.'
"
'

/ ,

. ale
0 tniira extrem de frumoasa prezenta deformatii
structurilor cmpului n regiuneacapului~i n partea inferioari a
abdomenului. Asta nsemna bG)1iginecologice n viltor. Ele s-atl
sinucida.
decla~t n ID.omentuln c,arei.a trecut printninte, sa s:
Dupa ntreruperea sarci,nii ~i supiimarea dragostel fata de omul
.
iabit a nceput ac~onarea acestuiproces~ ' '
,

'

"

lume:,lI1cii uni COpi!.probl!bil cii avusese destule inciilciiri, ale


legildr ,SUt>~me !Hndci i~a J!urit eopilul laputin tUnp dupa
n~re.
Nici macar nu, I-a' mai inmormntat.. L-a lasat la
maternitate ~i, tara sa spuna 0 vorba, a plecat. Dupa 0 Itlna i-a
m~nt ?'ru~a; JlpOi alta, apot inca una, Or~ul nu era mare,
p.:'etenll au II1ceputsa caute n dreapta ~iin stnga pe cineva care
sa po~tii expllca motlvul. ~i sa.ajute familia, Au venit la 0 "baba"
celebra c!",e.Ie-a .spus ca nu poatef'ace ,I1II;1ic
pentru ca fainilia
~e~me sa dispara .de tot. L1isndu-~icopilul n spital femeia a

Au venit ,la mine odatadoi pacienti, Femeia ,avea .chist'


ovarian baroatul dureri puternice' n regiunea lombarli, prostatiti.
erau (egate de nciilcarea.legilor energeticeale
BolUe;;:;>ambilor
primei ceakre. Cauza eta una ~i,acee~L Femeia ~~-asfatuit ~
colega s1\ facll ntreruper'e,,' biirbatul a 'lnslStat ca sofia sa sa
aVQlteze. Adica dorinta exprimata n cuvinte sau n gnd de a
nimici'viitorulom este 0 nciilcarea legilor pentru care omul
,plate~te wJlaniitatea, ~ cu soarta sa.
'

"

cursulpe care I-am pnutacolo,a venit la mine 0 femeiecam de


vreo 40 de ani ~ mi-apovestit urmiit.oarele:

Ma gndesc cu gr9azace se ya ntmpla cu noi peste. criva


ani Suntem total analfabeti. Pe fata 0 vor trata cu pastile~, chlar
da~a ea se va interna ncele mai bune clinici ale lumi!, nimeni n.o
. vavindeca pentm ca la baza bolii sta boalasufletului. Omul care
ucide dragostea din el nU'poate fi vindecat cu pastile.
'

r
;'1<

0 tniira avea 0 grava'b@ala de piete, Eu i spun motivul:


- Bimica dumneavoastrii, n tlmpul sarcinii, a dorit sa-~i
ucida copilul ntrerupnd sarcina.'
.
.
.
"
- Imposibil, mi raspundefemeia, Bumcll mele I-au munt
~ase copii ~i numai cel de-al ~aptelea a fost marna mea. Cercetez.
cimza mortii copiilor. Buniea, din nu se ~tle ce motlv, nu ~I-a
Qorit prim'a sarcina, ~i nca foarte puternic. Prograrnul de
,

l"~

,,.

10;'

105
,

diaqugere a

.~~ .iabiap,IAtnidite

.>~ inst.QJat, n ~mpul ci.


SentlltfntOll!'~'deur..
WtotUiQj)pd"'~in
subcon~tient ~,.Ia .,fiecare ~na,
decla"Wlu prognunql de
distrugere a, copiiJor. n ciuda doritltelor ulterioare de a avea
copij".Jn;'~PMt
cOtUinuadc
'~.'~amul
distructiv; ~t
program este prezent ~'iI! 8u~c6n~entul
'

,,'

'

pacienteimde provocandu-ini~tecomplicatiiepidermice.

'

'0

:~

,,'
c.

Analiiezprogramut

'

,.

'

n 1957 'ap ntrerupt 0 sarema, dupii care a survenit

nrautiprea stirii dumneavoastri de snitate.


- Da, dupa avort soarta mi-a devenit potrivnicii. M-ain
mbolnavit de tubercu!oza.
'

Dupi cinci ani vi s-a nascut 0 fiica?


...

ea ~i'isp~~te prop=~

'

'

"

'
Pe pacientii difici\i n" gh1 ez 1 permanelltii, controlndu-i
tru
refacerea
'intregului
' .
de la distantii.E.ste. ab:IU~::Ce1:r'
Pa:~steia.
Intluentarea
~i
'
bolii
tablou
11ntotdeuna
mni-n;D1ini.
Sut1etu1
se
merg
con~ent1~ek

'

,
,

,----

'

1
0 femeie ~i povest~te viata, mai precis,
povestese eu iar ea
confirma:

Multe femei .~u ca ~itatea.

n cmpu!copilului ~ acesti\
~~Cartentre
marna~icopil. Ce n~
ncepe si.fie bol~a:t
'. sugereaza ln pnm rn!('incor~ctitudineastructuril~ cmpulUl
copilului? -Sun!dlatezele, aI"l
er~l e, pneumoniiledese m copniirie,
boli ale rinicMor, Bolile copnl?r nt enerate de deforrnatiile
te~te de la piirinp.
structurilor CmPUIUl.bl~~ne rg,:c" n:An~

-.'

rudelai-. sale.'

'

'

fRea aV9l1, a billt ~~e substante otrivitoare, fusi nu a p\riut


scapa de Sarcina. Copilul
S"Rnascut totu~imsa fapt1l.1ci IlfIl.a'
dorit, atentatul.la viati ~i iubire au format n cmpul marnei,
distorsiuni care a\$ deformatf, au, deteriorat strueturile empului
dumneavoastra cndaveati n\J.lIllli,einci ani. MQ~enindu-le, fiul'
dumnea'voastri plate~te acum cu durerea lui de picioare.
Comportamentul femeiicu cinc,iani'!ainte de'n~tere,m tmpul
sarcinii ~i deasemenea de la ,liaftere pni la. maturizarea 'Sa
sexuala, i influenteazi putemic destinu! ~i snatatea. Una clin
modatitaple ge. blocare a programelor negative introduse n
subColJ~tientul
1J0stru
0
eonstituie
,
rememorarea
c~mportamentului femeii n timpui SareiWict ~i comportamentul
,

'

-,- .Qupi cinci ani 'de la n~tereadumneavoastra,mama


dumneav<>astraa,ramas din neai:enpe,i~iircinati. A mcercat si

iiniitateami s-a ameliorat.

Ii se arnelioreazi dupii n~rea


..
p
pnn aceea. ci n timpul sarcIDii
.
copulor. aptul "este
. . explicat
'
'ca
are
Jaco
revigorare.
Deslgur,
organismul se mobllizeaza, ~
p,entru co pil ii nnoblleaza
.'mblrea pe c'are marna
0
nutr~q.
.,
te
eliorndu-i
starea
fiziCii.Dar
males
Cmpu!Ulel
arn
structurile
.. ..
.
n -0 bnuiesc..Mama
nci 0 cauza. Pe care
. transfera
.
. OaInenllnlCl
.
ur
i
tulb
arlle
snat!pi'
marne!;
pnn
care
boliIe sale copdulUl!.~dlc,
!

"

alti pacientamaroagasa-Iajutpe fiulei: .


I dor foarte tare picioarele.de parC$.i s-at frnge.

,proape c.anu poate mrge.

iluI'

"

- Da. Dupa n~terea COP ~1


"
Mi-a trecut tuberculoZR. E drep ~a f~ta a avut 0 diateza
'putemlca.' lar dupa .ace~a diverse boh" ale pleIii' .

'

....

"

vin~eclimaI greu decat ~p. ul Cand trebuie sa ajut un copi! cu


e' imi vine de mul~ 'on sa mi
defofmapi ale ,cara~lt
A

'.'

~:;:
d~ cazuri simt ca me1?da nca
dau cu capu\. de peref.1. .,.
n-arn dus-o la perfecp~ne ~l.IDCleu n-aIn atins perfecpunea ca
vindecator ~I filosof ln schimb, du Ii 0 'practici ndelungat~
,
t ~aCenc!, un pas' ln direcpa
. poate ap~ea 0 luntma ~ se va pu ea
'.
'dezvoltirii metodel.
'..
,Nu demult 0 cuno~tmtaAm-a ru g.at sa-I viid pe fiul, unel
d'
~ijumitate nsi avea,un
prietene. Copil~. nu avea

d~~
caracterilJ~redllill
de dur, nce ~o:fii trebuia pe loc sa-i fie
.
capu!
,
1, zvrlea cu ce aV_, la ndetnnlin
ndeplinita cacl, alttie..
iirintilor sau a striiini!orcare se aflau
. de fafii. ~i, se eIlerva
DO

'

~umpllt daca gre~ea:tinta.'


A.
Odat! bunicu! I('a prop ~~ un, ~g;.." Daca promip sa te Parti
ZIS l u.cu.t L-a Plimbat, I"a. adus.
fromos, te p limb cu m~ma
,

'.

t~

acasa iar nepotul a luat 0 m~mul"


,
~in~
'
1

i i-a aruncat-o

.'

buni cuIUI

.
1

107

lfJ6
",

-~

.
"."

'..',:"
Eu i-am idi.qtat la COO8ultati" e ,am
,.1U copl ' luIui
pentm ca pricma era'n ei, 'ln am anPd01 E~!I'Pi\iinp
1 au vetJ' t
,1
'IIBpreuna Cu'

batefeul,
1 ' n cmcisprezecemin te l "
ntoi'scabinetuJ ~ususul
n jo~ a spart (J veioza, s-a a;ro;Uifc:
casetofon ~ a distrus ()
cas(:t, apOia !!-isit'ni~e tuburi
" pe cJ.ea 10ceput sa le'
arunce ncapuJ piirintilor sai,AiC::i:~psea
0 p!!!ermca.:wumulare~e
~artI:1inegativi din.;fa:miliatatiilui ' , kaarma personala,a mamei, ln
,
tlmpul.8arciniipiirintiise cetu',~
des nutnn~ repulsie unul fata de
, ceHilait de 'aceea 'pachet!1l
~iasubo::ogramelordjstructJveajnceput
sa
'
;~ acponeze automat
a=~~~Ptcopilului,
Niciunfel
'~e miisurinu dillinua1J
agreslVltate,Lueru!
cel' mai
,
..
..
InteresaU.t Cfa ,'"
'
'w
mdlcatoru
agr
co~tiente
~i
subcon~~te
nl1 ,.erau .p,ea 1oalti~~taJubiiiat., Pnn unnare
,
.
'QOmpottamentul ' sau er
d "a
d,e cbnceppile,
co~portati1entu l.i starea sp~tual:~a~l'
a, pannjL'Gr m momentul< de,
,
, ,
\ fata"
"
, .
t:;upirarile mocnite
r
~'
e, p~~!or, unul' fata de
~tdeterrnimii CO/llPortam:
.copiluhll ~ pUnficar ea k arrn..;
,
~.
,
$1!~. ,' DCi
' u"
, ' .!DI
doa
' '
1' bs ."",,,,,,mmlC'
A~--" '. ' , D
ameliat.arestabiliia-structuril~ laampu.lw~ ,~edinf am vazuto
I~ copi!, 0 nive!
.b
, are a
stru
, ' . . cmrilor Spirituale, nsa 0 schi.marerealaa"
.'
, co~tunfel
areloc
w'

"

'

""'"

..

"

'

"

.-

"

care-,exista progratne prmie ~o38e.

treiluni,

prin\i!i

de a"ceea nu.~ebwews~s~ conteze pe

un~tat.
.instatltarieu,.l-am
pe pannp ca :rece
cJnClllprezecezile triJbuiesa ".._~r~enlt
...,.-y.e se eehilibreze cam
'

'

"

.
.
'" Ali ~ptat
rezultate imediat e. Capacltatea
energE;tca
a
.
.
sufletulw este de O !DIe de 0 n mat.' mare fat; d
e
cea
a
corpului
.de
,
'.
. .
aceea cbpilW nli Prezm.. l' nca" ~te:' schimb"'
.
b
,an
VIZ1
,de.,In
a patra
Z1 v-ap permis sa vi '"su w.
'

'

'

'

'

'

'

"

mIne incilcnd astfel legile


,supreme, Din aceasti ca!:;~P': era "copiluJ.Va mg-si' prlce ,..;
p-,.
acestluclu! Daci ID-am apucat sa-I tratez
fiul
dumn
P
eavoastra, ,
eu VOl,face tot ee-mi sti 10 ,

.,

'

'

uteri ca sa-l
':" aJut. Repr~unle
dumneavoasttjreprezinti
un 'tandi cap pentru lline, pentru
dumneavoastra~i ;""ntru COPI.
'1
,""-

'..

"",

" "
,

- ('
P\!.1
sunat cuno'-;
'lWnfa !Dea.
.
w' Sesufooa. M . w
,
-"-Bai aLU.lUIII
~>" " este rau.
&Icasa a mtrat mparucit
.
D'iscutcu mam\\
dl
Ii
,~exp
cauza celor c~ /l-au Il.tmplat cu
copilul. ,
'.
D"upaw'Clncl,ziIe
m-a'

pedl1apsa.

Mai privesc 0 data structurile karmice, 0 tratez pe e~pe fiul


i
defunp:
~ ne desp!1impentnl'operlolldii
,Peste cit,eva.zile.iarJ3).iS!JQi:culiOtinta.mea:
'

...

Aceasta intensifica

progr~ele dumneavoastri i sarcinace vii revine este aceea de a


le bloca. Principale!e dumneavoastra ncerean ~ viapi trebuie si,
fie jignirile din partea sOfUlui~i fiului. Fiul deja 0 face cu vrf ~i
n4esat $i laBO! progratnul se'p,O\\te deel~cu
i mai multi
putere. Dlica yeti reu~i si' suportati toate acestea tara sa .Iepurtati
pici fiului ~isofU\w' ~armavi se ridica, ,1oeerciirilese nheie ~i
totul Ya fi ntinUl;lat.,N;-o sa r~p; laneplicerile pe care le aveti
, 'n Iatnilie ,se vor adauga boli i alte nenorociri.
, Femeia se uitii ,'(inOVi!-ti
Il p~nt..Eu continui:
~eav?asn:a.~pitii
n viapi va ti dorinta de a
, ','=P~cjp~,
vae~cati1picioare s01Qt~ifiul. DaQilvetireu~sa va abpneti se
vain,drepta in priJnul rand 6.u1,dacii nu veti reui, pregtiti-, va sa

'

rntmat pe$te.weo

Trec pteva ~ ~.vine lIUIffi8.


baiatului la mine. EU.ieXplic:
,-.Fiecare'om
pe,paman.t Se n~e pentru, ca, trecnd peste
ispite ~i penocociri, sa.~. dezvolte ~i si-~i perfecponeze sufletul,
,
structura, sa spirituala..Fieowe l/l' are cate, 0 cumpiina n viapi,~i.
l:l,permanenpi'el va fi D,q:rcat~Ct mpunctulsau vulnerabil. ln
vietile anterioare v-ati sup~atcau sotUI, fiul i tatiil. l-apc~eat
pur ~i slmp!.qJ:lpicioare. De ae,eea v-ati niseut mtr"o fatnilie n

- Acum i e rau ~imamei icopilului,are din nousufociiri ~i'


convulsii.
'
-

, ,,'

Motivul e ditl nou acel~i. Marti seara marna a nceput clin


nou Sa se Ildoiasca, daca, voi putea sii fae ceva; mica pot eu
ntr-adevir sa vindec i.sufletu1, nu nuroai trupul. S-au pomit
reproUrile, renegarea Divinitapi, dorinta obpnerii
unui rezultat
.
s-au
reflectat
f'ara
'imediat, a., efectului vizibil. Toate 'acestea
ntrziere asupra comportamentultli copilului: el ~i-a mucat
prietenul- la gridinipi. Marna s-a supirat i a gndit rau despre
ntine: La nivelul cmpulvi s-a produs un atac bioenergetic.
ntrucat cmpul meu este echilibrat, eu neavnd niei o. vina,
atacill s-a Iltors napqi ,~ia:ciizut asupra mamei i fiului:
i expli~ din nou cauzele i le refac structurile cmpului.

1118
,

109

' .
. Vrefi s'vA dau 'un sfat. ~ ~ii fi~
siiniitoasii ~i sii triifi
.
1JlU\tt1m ~? Niciodati' fl"~ d
m,
.' .
... nl ,~,
.
',~I"
e
mmeDi
~' C nu enutep reten.;'
ml ,"--~'
," nilIlnui
P
.
t'l,
'

'"

. Unei femei i exi>lic camotivul bolii fiului ei I constituie


comportamentul ei din timpul sarcinii. Ea credea: ca sotul 0 va
parasi ~i il ucisn ea dragostea pentru el. A biitut-o chiar gndut
sa-~i puna capat zile/or. Copi/nI are slabit contactul eu Divinul, cu
UniverM. Acest lucru se ret1ect asupra stiirii sale psihice ~i

,.

01

Jo'

DlCIun fel de re
pr"" N'ICI fiaf! de soarta,nici
..,..,.
nici faf~ d'
. .
,1"
eoarncDI Put- .' sii..JI
'." exterionzafi eum
"
donf!,
darn rorul inten' or :-t"

"',

'

,fa f!de.treeut;
,

once '-Y'
"""'0."'.' ald ~voastrii reprezmti un program d 'd' tru
al ~Iwa c.~ai-J adresafi.
Celula nu poate faCe ~e;~re
proptille sale,intetese. 0 astrel' organ~mulw plecnd. de la
sau se
. . . de c,eliilaeste resprlnsi
mbolniiv""'teNe, . arn ob~nlt
..
sii ettHtem pr~enJ:lI..raf!de
toata
fl.llumea:
fata
de
stat;faf!
de
~fi
.
COlegude
"

'

fiziee.'
,

'

;;~

mde.
Trec

..

al"""

"

servici,'faf!

..

.
ZiIe: Ma un;"''''"-"
,e;z CUItIse SlrntebX;tul. Marna
nu-a f4)Usciinu-s /tid un fel de schimbBri"
'
dacii
1 se aratA .
cureaua. incetew eu aruncatUl1
.'
~
.

,.,

Cteva
,

'

'

,.

lIVea nid"un cfeot/Bi slavA D ucru::::r m.amtenici cureaua iJ


'eampul
s.a echili1:J.tat;
procesul e n Curs de ~bilizare, ~mtI
,

fi eercetez de a distantii e

'

"

.'

"

8gr~ivitiJU sale:suicidul. SuJU::pil:..


~c~cii
Ocauzii a.
de distrugere reciprocii au d l ' ,pArintilor, adicA prograrnele

;, ,.

ec an$atprogramul de amo.distrugere
",din rnoinenM.~eru
"".
','
prograrn orientat spre interior' ~e. ,J!entru.a nu pIeri, atest
,mtoarcesp:e
exteiior
,
,""~in,du-l"
a~br.!
pi! corecpe cmpul copi/ului devin
..
.
,cald. Se pare eiI a fast' elimin
. e nta.Il'IlaIeabil,mai
al ' -P

"

'"

"

cOntpQI1anientuluisiV. '.';
~~ din caUZeleprincipale ale
. "
c~ci zile.'Discut eu cun~,~.tinfa: mea.
'
$41,
pnetena
men
foSt
0
:"""
len. fu-su '.s-a apropiat de
ta ~ toati seaca a mngiat-oPe~~
.n asemenea:minutem'AI'
... es pentru ce triiescpe piimnt.. .
. \

~~

"

:,

A' euro, c' nd

...

.'

"

'fratez feme~ ii cercete '

'

'

z.1nmod'.obligatoriu ~ pe
rute'poate sii~1~pe pe

copm lor. 0 diseutiede maximum'


copilde muiti &nide ncerciiri . b:t

'

1 eJq)lic mamet care ar fi


cumpAna principala clin viaJ:a~1 . '.
, wlnerabile.
'
..l'

"w

fi

care

~puncte1e
,-.

lui

explic cauzele, 0 atentionez cii pentruea neercarea capitaUi.


va fi sii-~ipastreze sentimentele divine fat! d sot ~ifaJ:ade sine.
-- Yeti fi mereu provocatii Sa va deziceti de Dumnezeu nsa
ldumneavoastra

de

'

'

va ttebuisa rezistati.

'

Dar altiicum traiesc? ma ntteabii ea.

Altii au rezerve interioare pentru contactul eu Divinul. ~i .


,

orict s-ar dezl"Ceei la suprafaJ:ii,n interior, in subcon~tient ei au


un buncontact. Rezervele dumneavoastra au fost seciituite. Aveti
nevoie de ni~te eforturi co~tiente. De cteva ori n~ati rezistat
ncercBriIOr:Anume de aceea aveti 0 tahicardie 'puternicii, dureri
de stomac, colitii, compliCatii ginecologice. Am ptts corect
diagnostieul?
-D8:raspunde
femeili uiniit. Am fost internata ,n spitaUn
".,
','
.
wma,euojUmitate~dean.
.
- Acum, la nivelul cntpului, se fOf!Il.eazaun fibrom uterin.,
Daeil RU vA veJ:i repf"IIlasentimentele din cauza' unor ptetenJ:ii
sterile,el va deveni 0 .rea/itate.
,

"

.'

'

"

'

,"

-;.-

Dar naintecumtriiau oameDii?

'

"

,
'-'- ExistA 0 vorba: ,J'inerefea miinnca 0 turti dulee aurita ~i
crede ca e pinea cea de ,taate zileIe".nainte, prin eforturile
prorocilbr, ale sfinJ:ilor,prin poruncile Sfintei Scripturi, printr-o
comportare oorectii.oamenii se aflau nV-O comunicare str&nsJi
cu universul, fiira, sa depuna mari eforturi pentru acest lucru.
. cu
Aeum nSa toate acestea trebUie sa ni le c~tigam singuri
.
sudoare fi snge.
"'.
Spuneti-mi ee ncercare. 'il a!jteaptii pe fiul men,' ce

. -

primejdie?
, ~3erce~.stru~le.kirmice.

'

'-.,'

- Pnnclpala Incercate peste care va trebw sa treaca este


sl8biciunea pentru alcool. '
/
, ma Wiv~ phna de uimire:
Femeia
\
\\
\

'/

.'

110
,

III

~ El are ~

siibeii.CunJ.

trei an~ dar,cum vede berea, cere sa 'i sedea

Roate fi ajutat?

' ,

"

'...

''','

'

- Pimul "Iucru,pe care trebuie sa-l, facep este, sa echilibra!i'


,
regnul alimentar al ropilului,Ce Ilseamna slabiciunea,luipentnl
,

alcool?nprimul rnd faptul ci el mtr-o oarecare m$ura,este


robotiil poftelor sale, ca nu se p,oate ab!ine, Aceasta se mttnpla
fiindQiispiri,M sau este la Piimnt. Dacii spiritul se mvata,'trupul
i poftele Ilcestuia pot fi controlate, Omul trebuiesa posede
lucrurile~i nu lucrurile sii-Ipo~ede :peom, nprimul'rpd avej:i
,-

;~.

grija ca fiul dumneavoastrii"Sa nu ItIannce Peste masura,


Mncatul peste masura D1pinge,spiritulcatre piimnt

-Femeia o~az:a:
"
~Numapot
a0tIDesa-i
gatesc Cevabunu! de mncare,
Cnd s,-aniiscut,plngea tot.tUnpuliar eu, ca sa nu
pl."
tot
timp~Hi;ddeam saJwg,
'
,
-- SUb~entulsiu
simtea ci el are un contact precarcu
'

c
- 'stipn va fi lucruJ promis. n
face din cOPllulsau un sclav al Cann
tot
.

sa-I
iluzie

'

'

'

unor apucatunurate,

"

'

Comportarnentul dumneav~as tr- I influen!eazil deasemenea


,,:. continua sa va suprimati
foarte putemic pe coy~, D~~~
. sentimentele dlVIDefal. e ~Ot~ dUl!neaveastra. aceSt lucrt.lse va
iIuI"
U
'
rasfrange neintfAat
asupra cOP",
,
\armece.
El
a
nceput
sa .se
t
Imp resta ca 1 s-au lacu
.
" Am
' mul nmp',
,.~
uln
"
rau cu mme,m
A

"

'

cmpului ~i penetra'rea in acele zone;

'

'"

"'"

co~tient.

,'A
ru~i cum sa-I
." Sfaturile vrajitorilor
,.'
- Am clnt, mtr-o reViS",
"
1
.
' faci farmece ~Ulva. Sespune ci ac est luceu nU-Ipencu os,,
'om
trebuie
mai
inti
sa
UClZl
,
-,+ pentru ,.-1 face, farmece UDUI.
-fiindcli farmecele
"...1 t",\e d 1.VIDe care-l , protCJeaz:R,
"in elsentlmen:
" care
potriva naturui'
es Violent .m drep tat m
,
,

'

,'

'

reprezmti
'

WI ~roc

"

,~ irituale: n acest caz ar.e IQG"o

aduce prejudlcu . stru~:r~ui


nu numai a celui vra]lt CI,~}
dezi ,nte, grare, a splOtulUl~1 es .
-'1 e respec twe Acest ' lucru se rasfr ange ID
celuia care face vrajl
vor vent.
,
mod catastrofalasupra
copu" 1or, n sp, ecial acelor ce
.
Femei,a da dm cap:,
,-'
ot; obti~e niciodata, nimic
,

'

'

"

- ntotdeauna am afirmat
cu fl)$, prin violenlii.
- Deslguc Ce este m
"A

'

visare a ceea ce este

"

~~

c<m,lPrt:

material" /pmntesc Cboara incredibil de jos, Facej:i-i cadouri


cnd riu se ~eapta. Marna care-i spune copilului: "Uite, .daca ai
sa fii cuminte, dadlai sa mvej:i bine cumpar cutare ~i cutare",

""""

'

, ",'

",'

"
, poarte extraordmar oe
,e n 'clumneavoastra,
La
e.1 C
Nici
un
fel
de
farmec
" - t;
ile dum neavoastra sub con~~~:~e el reactioneaza' .ll mod
t,

"

'

"

'

'

O.uindu-'se,el
aineeput saGal,lte izvorul confortillui nu m, '
spirit,.ci m trup. Cerinteletrupeti au inceput ,sRmtreaca. peele
ale suflului.SpirituJ a mceputsi se deformeze,
"
'

''T$ice-ideticutacum?
l
,
'- .sa nu-I mai, mdopati. n nici,iunC3Z nu-i -mai'dati nimic
mtre mese: Este necesar wulinimuin dehrana'i la ore fixe, Mai
putina camemtruct
aceasta te tintuiete la.pmnt HJ;ana
trebuie, sa fie vegetal, Se exclud,toatedelicatesurile, Copilul'
n-are., nevoie 'de ele. El trebuieorientat cu. prioritate asupra
cerintelor spiritului, Qit maii;pu!ina sare ntruct aceasta ridica
agresivitatea subco~enti,
. Nu-imai" prom!t~ niciodatii COf~ului ,ca-i v~* ctimpira
delicatese sau. JUcam. Copdul trebule' si se gandeasci
la
satisfactiile spirituale, Promitej:i-i ci-I veti duce la teatru, la,
muzeu, Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte, fine ale

'

intensifice.
de

'

"

mcerca
0 falsi'

1<11

','

UniversU} i;
plngnd,
,Supraa!imentndu-I i-apreat'

a si vrea,creeaza un progr arn de nimicire a


"
unor ',..'avan",je mate n ale ' Asta a ~i fost cauza
ln fiavoare",
" ce. e srant
.
recedente, Dezvoltarea.
" 1' n"lor
annel
CIVIIza
' aIa- a dlsp
l'A P
pnnclp
,
,'.
.
~
tn
spiritualititii C9PI!ulw este ce l mat bun medicament UllpO va
&1(.-

'8ceSt ma d ea,

,,',

ca nu P 1",

"

"'"ond vra;itoria? Este utilizarea


subordonarea structun 1or
"

'

scop~n, egOiste,
,
resu rselor divinen
,
'
karmiceunor ID'ter ese,tactice de momen t .
,Cnd pentru o. ce 1u la' disparat8. problema propriilor el
interse, a propnel ,su~ravie iri este pusa mai presus de
lnteresele organlSmulw" c~, d!' se dezvolta dupa 0 lege propne,
diferit de cele dupa care tratete or,ganismul" acest lucru se,poat~
transforma
ntr-un proces oncolo~c.
,
Penetrarea n straturile fine e c mpurilor unde toM este
cele mai,
',n scopuri telunce, de consum, decl~eaza
,

1..

uimitor,

f"",:,,:.,>~

,112

lp

"
~
..
piJtemice progfne de apirar~ ',ln fun'
cIJe
d~ ~adul de penetrare,
se c,upleazA mecanistriul distru'
",
'

unuIgnJp de O'arneni~ichiar ~l

mdiVld, a unci farnjlii a

.unO'i grave nciilciiri' a


'-"","
.'
'
wea si fie cu O'muwblt
l'"
ce trebuie'siifacA?

arnenirii ntregf
..
-DacHemeia

. dumrteavO'astri rle comunicare cu Cosmosul va SUlltnchise,aveti


,un nive! bioenelgetie scUIlt, va PUtetiaminti ces-a mtmplat?
"
'Am avut un logodnic,. ne pregateam de nuntamsa eu am
cunoSCUt.Unom care 'mi-a'pliicut fO'artemlllt ~ rn-am ~tO'rit cu
aoesta, Am gr~it cri ceva? l iubeam'1)18i mult pe cel cu care

Am sAva,~.",.sesc
mrh,";

a "straveche <."-x",

'

,
, ""'1", Prin bagatia
x
Sp,ln' ' tual
. .. O'fernele nu nurnai
cA'~l pO'ate'"ferrneca"
s6tW, dat si-I

rn-am

.,

~lfacAfericit cu adevirat

.
,"
. Fefi1cia~ja rlimasb~n iar eu,mat ()~ sery un tunp
abreO'la,ei
~ a cO'ptlului,Cmpul devine.

'

Un co pl'l' are 0 encefalapatie "

Cu

'

'.

'
'

,trel anl mat' nte de n."A rea


.'
. certun
sa" -m farntlie au avut lac
",
dIVrtuIUl;>5itatAlui ~i marnel np "pu te mlce pana la limita
"
0' datii Ie-atrecut prin minte,
gndul 'sinuciderii, Aceste
de autodistrugere
att.de'"SOlidar" ntocmite,~:o~e~O'nstante
,

',

~ u:a'?te de ll~terea copi/ului


ul Ul sau, Adultetuleste mai bine

~.

se gasescacufli1 n strucfura

-.-.

prO'teJat'f':prooesuldistrugeriil
cO'ptllllcarea tn~nitdl e a Piirinp
~ dO'uli,prograrne
cumultmal'ielit,'pe and
puternce.l 'IJ e'
au.tO'distlugere PI.'AO'~
.
",.., acumpnn encefala
'
,
pa~e,
...
Marna estenedmneritii;
,
.' ,
,

'

'

-'"- Dare, dacii s-arelimina

"
bme?

"

',

"

~tea~ copi/ul s-ar putea face

.'

'

'

.
sufeta'
din cauza
"'"
St.erilitiilJ'-Mi
apuc sa' Pun
diagnostreuL Judecnd.
.
. dupa- starea blaener""
g"uca, este vO'rba de 0
po- llC.
' hi stoza O'varianii,
'

'

Femeia se mira,
.
-Cuctivaanin
"
,
urm'-, aaIJcO'mlSO'f1, ,ap t a"-Impotriva
regulilor
"";"
"uCII
~~aceasta este cauza Sterili"
,taIJ1.AIJucls,lUblreadin
blirbatul
care va adorA 1i ncii fiOaTtecrud :p pnn
surp. rindere, Canalele
.

nutre~te asemenea

sentimentenct uciderea',lor, ID tine'.sau n el, ~te

'+-- Ce si fac? ntreabafemeia,'

sistemul de protectie. Cea maibunii

O' f~meie

- SinguriiSUlltetivnovatade boala dumneavoastra,

'

0'

crima

'

'

. O'rganismulnu' va' mai, avea de ce si se opuna

.
-

'

nprimul rand sa va c~n~entizati nu la nivelul p!irnntesc


ci la un nivel superiO'r,spirilual,Cnd velintelege tO'atacestea,

'

'

i',e,q,lic femeii ca "omul 'care iub~te

"

,
. -'"- Sanatatea' copilului .l..umneavO'astrii
'
' de
d,epm
de " star
stru"""
~.~n 1or sale spirituale iar ac
SUlltdefotrnate~
~j,
dacii e~
se vormdrepta, copilul va fi siin::a
'

miiritat,

imensi. Daca ne luam dup/i IO'gicade'zi cu zi, sterilitatea poate fi


eliminatii ppn' interventie chirurgic~. Ahumecu ;~a {,levase
otuparitedicina
contempOIalla. Insii; distrug~d
iubirea,
sentimentul contactului cu Universul, femeia a distrus structurile
spirituale' fine att la ea ct' ~ila biirba!, Copi!uI naScut n astfel de
canditii, ppate avea ni~ structuri defannate ale spiritului.
Drganismul femiriin blocheaza aceasta posibilitate, refuza' sa
conceapa uncopij care sa fie gray bolnav, sa moara sau'sa faca
mu altora. Dac pa1!ametrispirituali ai femcii ar fi fostcobO'rati
,
, nu S~(Iffi instalat nici sterilitatea, ea ar fi nisent un copi! cu karma
lneagra, Swctura ci spirituaiUnsi ~i sistemul de protectie au fost
-destul de bune pentru a reallza ce pericol i p~te pe copii ~i
nepot, Noi cO'nsiderlimn mO'dobi~uit cii :aceasta este 0 boala ~i
ne luptirn cu noi ~ine" cu prO'priulorganism care ncearca si, ne
salveze familia de la pieire, .Iiexplc femcii toate aceste legi i.vad
ca structurile campului ei ncep si seffidrepte,

"

,.,~ii tO't.ce,mi~cii pe Plimnt sea;::u, mal~tI; cald, ApO'isenzatia


curA de i/ummarea unci pArti
a
mtregulwcare
se mtm...te Um' vers,
,
'
.'"
'

,"

si cupleze .

ap3'ra a spiritului mpO'triva

degrailiirii 0 reprezinm, deformarea structurilorprimitive

ale
corplllui. Distrugerea acestO'rail obliga pe om sa mute punotul de
sprijin de pe trup pe suflet eeea c&-lsalveaz/i,
"
,,Baala nu' te Iasa.sa pa~ti"
; se spune n Biblie.
,
lmi .amintesc de 0 tniir cu un CIIZana1og, Avea 0' opturare
totaliia. trompelof,' Cauza era, uua singura. Strabunica ei a .racut
un avori' nsi defonnarea structurilor spirituale s-a ncheiat prin
protect!a fizica a arganismului striiriepoatei sale, Dupa. discutia cu
"

'

r.

114
j

mille s...adeclanpt re80rbfiItopturapilor,I-am

reconwu!atfwneii
'Mediciiaut~t,s,.o
consulte:pe motiv
' ciboala' einu poate
fi.vindelra~prinpioenergie.Singura
spuneau. ei, este: intervenfia chirutgicalii.' Femeia, a,.trebuitcale,
sa
recurg 18 oclinici patticu1arii ~i, peste: doua sptiimni, mi~a
adus radiografiile. Opturafiile dispruseia complet.
,,
l'
Asifel de ca.zuri confirmi faPtul ca nceputul mul~r' :"boli
ginecologice se gSescJa nivdu! cimputui constitllind cel'mai

sa m.i fll.dt1<!Jl
controL

.,

"

. adesea 0: protecfe .impetriva m~te:nirii\lnor urmlllji .cU


maJfOfJ11$: Dist1'tlgnd din c,e n te mai, acti,,: aeest sistem :.de
'''protecfie, ,nt;dicir)i contt\mporanii,
contrib1,liela aparipa unei generaJ.ii~iDeDtelegndcauz~le;
capacitate: vitali la bOlii,
nive!
fizic,i' moral.]zbivindu.l peom (de 0 boala COIicretii,medicina

deschideo portiti dezvoltiirii'pro~elor care coboariiimunitatea


generljlia omenirii:,
/

"

.",.,

'.'

""

Ceea; ce$entmplii
aeum.cu medjcina ne 1Uninte:~te:,
de
povestea PUcll4retuV
,
l),n i;aliref care venea 1n goanipe drum, Ufutrebii pe un
,

"

','

"

~;

,',

" -Cum

"

",

'

'

'

"

Tb Inaviciossauhart Icap
se ~tea un COPlas~
, unobicei:daca
,
~.
mare pentrU a se" gura 0 generatie de urm~1
t
.
,

'

..

era ~unca ln
. ' .
siniit~i"
dca
se
destramase
n
? - ' fin:"
n
a
pierit
fiin
al,
tul ' s arta
sta;,,.
'
;
,
,
S piritual.
.
',;
.
fiZlc duce 1a
Idoarcapeuncorp
Filosofia; careprive~te.oI1lU
'"
medicine,contemporane,
.,
' "ii
conceptia tngu~ta, u,nllaterallla 'mtr e.,.
"
tezareaExtirparea organulUibolnav, .chiuretarea,ectomla, pro
t Daciromul'arfifostnumal
'ia+~ ,pr incipalele metode detratarnen
"" ri
'a.
fi fost core,ct~' nsa omul ,este,n acel~1
,
trU
...' toate acestea
, ,'. '"
'.
l
t
trUpu
.
a
rtant
dec
til11p,~icmp,lar :am,.pu! este, mal 11111'0,
ntfe paIarie~i ghete:" spUnea W1t
'

,1nsB,

10

:.,'

'

"

\
"

."

'

"

'

'

"

'

"
Nu noap n IDtreglme
.
. '
" an.
.
Whitm
,
,
.
trU'trUp
'
suat ID ace 1IIIjl'tifun:~i
,..,.. legl pen,'
1I1an.
IUlU
...iritu
'
l
Leg
l
e
.
.
"t',
ex1Staocore..larie severll: Pe ca' t sont
numai ca ntfe ac~tea

,,

'

"

"

'

- Nu-i nmic, am.un calminunat!,


'

'

"

'~L>umneavoastl'i mergefintr-odirecfie 8r~ti, i rispunde

taranul,

.
De aceea,cnd n
'.
"
striicturi\Or
spirituale
ale
cmpul~.,
... trebUie si
protectJa ,
,,; apate', problema su.pr~,
'fat8o~~
adica cele
Omul
rnd, strUctun!e.~ateg!ce,.
supra,Vletulasca,
l'
.
x
al care ne 'l~g" de cauza primordlala.
:" spmtue"
'
:
'..
"
'. S
'ta
, .tim'" lecJ.iileistone1.
parta annca eXIS
'.
n
N~liVerrtVOlesa W,
t,
a el
'd
,

'.

sa,~ungpnUaN?

115
,

'

'

',"

'",

~nd
,

',$'

aceste legi>'-de umce,


pe
~ domeniul s:Rmpulul, al spintU lui
,
".
sll
penetreze,
ID
e
.,
medicma IOC:P
de , act'"
tiune asupra
"
nsll
metodele
.sPecifiee,
dU-~I
uman pii'stran
. ,
.'
aaerea)aceastll
lntervent' tie ,.duce '
",
corpu'1U1(re."';.
-t...".. extlrparea," co

Da, dar trebuie sii mergeti mtr-o alra direcfie,iftsistli

tiranu! si-llimureasci pe ciliret.

"

nU'ati ele pot fi .~i de op~e.

'

"

'

,
,

'

i--4<licio problemii, amrezeiVe dehrani pentru multezile.


-:->"'
uct va fi, mai bun :caIul dumneavoastri ~i,cu ct vefi .
,
avea mai multe:provim; tu att viti fimai departe,d~ tel.
,

spm' tu ale'. insesu:ablle la


la. ,serioase deformarl, ale structunlor
, ,.,
" .
.
"lnceput,
n~
sll
faca
~I
deei trUpul este ca mal
,

'

'

' Cu.ct maimarisunt realidrile ftnteimedicaie cu attsunt


mai ndoielnice n..faptrezu1tateldacestorrealiziirf.

LogicaQelora

'
ce Vin
,

Ne-am obi~nuit,n virtuteainerfiei, si credem ci.principalul


sistem de protecpe al organi.smuluisuntcelule!e
immitare.'.ullitar,
Uiram
nsi, un adevr simplu: sufletul ~ trupul reprezin~untot
Subco~entu1 i cODtDta
reprezinra cmpul iar corpul fizic'este
0 varietate:, un contrariu, dialectic al acestpi camp: $i cel mai
~
perfect sistem de 'l~roteCfieial organismului este, n primulrnd,
"

.,
apol si anali:zeze.
,
q;
..
" mal lnti .,.. abia.dupi aceea
Logicaspintu lU1este de, a analiza
.
.
.
.
.
. coatemp~.
d e a' a""ona
~t'
'~~'
hl p noza,
,
or
di
p
Ceea ce se 'tm
ID. llln me cma
piere
a este, 0 neer,care , d e aPro
sihoterapia,
extrasenson~,'
P
Pnntr-o ~el d e .
mecaDicll a logicii corpului.de .log!ca, sufletului,
cat filosofia~ 10gJca
abordare
aceasta, d'ln urma dlspare, ntru.
"rezent
'
spiritului
constltule
strateg!"a iar cea
, a trupului - tactlca, IDP,
,

'

,.

'

'

lU

succesuJ tacticmomenlan,

Jl7

..

'.

a eJj

"Dupmin~
~ t?tuI.
potQI:iuIw- .a~estelo'ca
gJ . corpWUI.nsa
Inttebarea.,este
.
~
da
A x
va mm_..ceva
, ,'"
.
,
.
'"'1''' noI! . . .'" ,1 ,
. ,
.
'

;~

.
.
.
constituie defa. op at.ea strueturilor
"
cJ:npulUl
detenninate de sentim
entul de ur~ stat!.latn
strutturile stabi!eale cnipului um~. Aceste stru~
nu clispar
nic!ieri dupa iIltenrenpa. chirurgJcaIi,
~auza

miopieia

tnar...AI!ihi.a

ale corpulw, sauasupra

./:

"

'.

',

"

'

or.'organe

'.

...

'Pill'aRtetri!pr, dostinului misurat, nmnte 1, dupa tratament.


Parametri au rilmas acei~i D
~pnoza n-a putut aqfiona
asnpra cauzei bolii doar a ~~ar~ce
-0 .mtr~unaltloe. am nceput
er~
sa caut' pentru a' gui locul de

''-.,

i
1

"

.'

py.~

(psihogeneratoarele~i a.watcle. care lactiO!l~ la.,I}i~


cfuTIpului)alungii boaladin trup n suflet. ,1\1I1~tin, npsiW.cui
chiar asupra generatiiloqj,

estmape. Am. descoperit ca ,


hipnoza a transferat . boaJa n yu..to r.
avut loc odistru g ef e total'il
A
.'a struCtunlor
.
.karmice ale desti l'
"'"

'

i)J'

M ~
.fJ.wui.~.a1J.~~ pericwos saelipriniproble!1l~~~bile
gase~ i ,siil~climini cauzeleprimor!!ilUcl nai~bqa4
,WII
dintr-I.\norgan ntr"!J.Itu1.A,cuj11
extrasensorica im~icina,~i'!iif

.'

l'

prpgr\ID.1 Ik;rdill1,{Us~e a.f4lor.. care. s--a maniKesta~:MJ1.b~


piiowelor. D\1patratament,
boal,a:~ fp~, trl\lW~~i'AllUINI
st;TUcturilor.destin].IIui, biirhatului ~i a$pra' tIupJ11\J~,.'cj~i

VIe~. vntoare ale


copil~l~bolnav, Oare nu,i 0 catas:o~/trel
.
Fara 0 mtervenpe asupra ca'UZet este pOSlbili
. .
',doar
.
. transferar.eabolii
.
.., fie asupra: ,altul organ, fie asu p ta d""":..
u IUI,
. ..
asupra pSlhlCl,lIUljntr -una dinviet1
.
,1 e 1UI'YIltoaresau sa sc atimce .
,

,'.,'

~tatea.,n faptJ,It.ca barbatul avea. pe. /,ip.ie~nm,\I~

~ eXlsta.os~a ,!1~eun
'copi! este ~ataf; de blbiaJ! ria mtennecliul,bipno;z;el.,;Am
t..
.anaJ'>:atQJe..cese
petrecn
unOf astfe1de metodede ttatare
f~
'
a blbierIl C a_-' seblbie.oml'
,u .pr~ZIJlti devJ,enaie
"

le,imP-rta

Am cunoscut un om care a fost vindecat dEI'0 bo!llf!,gTJ\'i.~~


.c~re un. bioenergetician.. Qmu! ,!1}bla
Jp. r~",Q1.Ipji~~ent
n\l a 1W1iavut nevoie.de.ele. BuCJ.Iriabolnayul\li,~i,ll,familiqiAW
,!Daiavea margini Discutnd cu 'el simtic~,~Jiul,siiuk P~'19
mar~ nenorocire, Testez. ~ vad cabiiia.f!J,1~tc;. m~:C!lUza

caP, eclUWl,
'
'.
schup,becl\te
ceva

".

n tilmuIJui A. TIII'kovslci Oglind ,,'.

'i 'Ji.':

un meKut< rciarte

Ciameni ~i a!J\epqt;$

suferinte!

omuluidec~t meqicina.

,.'..
e jJJI(I1Interventll

bloenergettcenegative,
.'

,Q

'

;Alah ha riispunl>:
.,,:1,'
,...,. Pentruca ew trimit \)p.\iIe pentJ:ql.p~~p-a pij.~or
.
.
"
,~,
0meneti, iartunu le dai;v9ie S/I-lii,dea~~ad~lelel
,onsider ca religia. oferind ,0 , concept\ej' de.wce
comportamentul corect a tacut mai, R\ulto'.pentru s~

"
" lIlomuluI. .
sp~tuali
.
Openqiile,de tr.artSpla:rttsaD
"
eaie
unor
~ganeduc
deasemenea . la l'ezultate, aseniAnatext1rpar
,oare
Este bille daca omul
.
..,
concomitent, ncearai" si -1VID
t
,d cee ~ ,l!UfIetuI sa

. ."con~ent1.ze gr~l' - '. d'


Sil~
e..r~nastfelsa
".
clin s.ufletul sau.
!', .ChUu-,.,mai' deplofabile pot. fi.
. r~1

,Jotmeanici".F~
.
.; ,
1J

,el: contmui'aCfiunile

.
param~triI

campu' 1UI, se tr81lsfera, asUPfj! ait

adunatpe

-';'

j)edepse pentru ncalcarea,legilor. Cea mai. cumpliti,pedeapai t-a


revenit medicului. Doct'imI1:ra indignat
."..
,r>d.
. 1 ~Dece?
de
Eu suntmedic, u ~. pe oanleJJi.Ji ~

la mvelulcapului

distructivelanivelul'

"

copuIQr,. Mecanica ram~e

~~rimenire spiritualii, boala nu se va vindeca.


'r miamintesc
0 pjW.pe are mica ~

'. .
'.. .
Ne-am ob~uit sa-i tratiim' d e mlo~le
pe oameni prin
intervenJ:iichirurgitale. Am
pe banda rulanta ~i
acum n' Zeci de o~e se :~m:oooIOgJa
ac~
0
/!$fiel
de .operatie !ara
probleme. Dar cine
a sUt J sa 'analizezewnsecmtc:le a:cestei
.
"victOlji"? '

,.~uLasupra

-'

.-...-,

(
;,,'

vietilorMitoare.

.',

. :'1.<'1.

P$ihogeneratQrul,care lucreazii. qicnlpl.lFil!:. infQ~tioAA!~


are ca rezultat 0 ameliorareviziqila)~,wvelul~c
i .laini~
liens al cmpului i 0 di~trqger~ -totaIa anivelurilor'IP
La
televizor a fost arat.ata 0 f~meie,.care a !,U11Iat,untrat~t
cu
reclama, "poate
ajutorul psihogeneratoruluicare, ~ cu\X\3fl11Il!i.
nlocui 0 mie de .bioenergeticieni". Ii fae femeii.u~ eontrot de la
distan!a. Vad Q vindec~re cpmp!eti lI!.,nivelul fizic~itrMSferul
~ a
deforma!iilor a~pra structurilor spi~tuale" asupradestinului

'

119

118

~:.

'

.-.
"

"

,regl,lIamente,Exista $i,oalta al~rna~lva?~J\~tii!


..
~
:~edicul terapeut,aVnd 0 Jnalta ebca ~I0 structura spmtuala
1 superioara, trateaza.oumimaitrupul, ci ~isufletul,nacel~1 bmp"
mm
i Behterev' spunea ca, daI:iidupa oonsultattebolnavulse ~~te

'

'

!',Daciboala estert!teptat cariu,ea este tratatiprin zvrlirea


bi dintt~un Ioc.tn aItul/ Cnd va fi adtlptataooneepfi/lcOnf'onn
ciria:'boala este '0 ftimia
degradarii: spirituale ~i. vOr fi

'bine 'asta nseaUina da.el a datpeste un medic bun. EX1S~m\llt~


" caz~ n care simpla aparitie' a medicu1ui n salon ~ehore~
starea pacientilor. Din pacatensa, n tiltim,e~ decenp, me~lcma
acorda 0 aten1ie tot mai mare aparatum m ceea ce pnv~'
(\jagnosticarea.$i
trat!llJ)entul, ~i l1Uli putin personahtatlI,
medicului.
.
i', Nu demult mi s-a adres~t 0,cuno~tintii~irn-a rUg~tsate~tez '
unftou J'lparat care a sosit la ce.otrul lor de cercetan" Ea Iml
vorbea cu mult entuziasm. despre poslblh$,ile multiple. ale
.aparatuh.ti care acpona asupra .cmpulUIuman ~Icare pe.rmlt:a.
vi.odecarea pacientilor aramedlcamente, Am declS s,aanaitZez~
ce mod ac1ioneazii aparatul ~i ~ efectuat dlagnosnClirea.nurnal
dupa nurne a unui pacient care a urrnat tratamentul u ~Jutorul
'acestui aparat. Omul Iacuse. serviciul militar i.o Mgants,~ ljI
suferea de un uicer gastric. Cauza ulceru\UI era 0 .!n~.tcata
pe ~~e a trebUlt sa-I
,agresivitate con~tient ~i sentimentul ~e u~a
nutreasca n 'timpul acestui razbOl.. ln ~pul >s~ s-au f~t
puternice programe ,distructive onentate JD1.po~va oamenilor:
Structurile Jwmice erau, deforrnate. Du~i actt~ea aparatulw
cmpul pacientului s-acuratat, defo~atttle. au d~arut, starea
fizica a organelor s-a ameliorat coftS1der~11:Am Iftceput . sa:1
analizez bioenergia mai fini a organe1or ~I am viizut ca St&rea
energetica a centrului endocrin ~ial priJnei ceakre era cu muk
mai proast dect inainte de tratament. Am anahz~t J>8:.1'ametn
spirituali ai iubirii, agresivi~pi ~i am ~teles de mdata to~:

"
,
eliminatecauzete ei, boala se va stinge'singura.
lniperfetiunea filosOfiei ~i a' oonceppei nbastre' despre !ume

.~

ne duce laautodistruge~e.
;
Discut CU un cunoscut despre medicina ~ontemporana D.
ptezentafi\Jlui 'si\f{ student lamedicina. Pefiutl durea cUl1lplit

,,'.'

Tatti i-a rMpulSca d!!nVatattrebuie oricliin sa ii1vep. EU am


ta'cllt. 'Pentru aClarificaaceast problema, 0 disCupe' de doua
miliute nU eStesuficient.
'JMetbda despr care este vorba n carte peimite tratarea
bol;1ot'muiti iU!:iitWntede aparipa primelor 'simptome Mce
aleliceStoca: Afo~to etapa, in perioada elaborammetodei, 'cnd
.,tltezUtca diAgnostiC1.ll jwn1ei va putea iniocui''tOtai medidina.
Apoilln mteles un adevif -cit se pdate de sin1plu.~rtta metodei
donsti'lti prevenir~.venimente1or CRres-ar p\Jte8 procfute msa
,COhI1tfulf
noa!itt!"onentatiasupra l1evoilortrupe$ti,hu va ]'Iutea
p~ea
toa'te prc;>cese1e.De aceea nu se puneproblema,negarii
meditinei contemporane ci' a interactiunii medicinei spiritului cu
medtcina'trupului, 'l!CotdndU"seprioritatetrat8rii~i dezvoltarii
spiritului. Este yorba de 0 schinibare cardinala ,a pFincipiiior
ritedicinei mOderne, de' 0 unIDcare $i completare' reciproca ~i nu
de o,1hlocUirea unei conceptii cu alta.
h

'

"

ulcerul se cica~ase,agreslV1tatea extenoara a s~iizut ~ult,

Ocupndu-se

numai de trupul fizic, medicina

se indepi\rteaza

tot mai 'IIlitltde la menirea sa principala - vindecarea omului,' caci


6mtl1 este, m primtilrnd, spirit,.cmp.

,. . ;,Un jpedic-filo$Of este ilSemanator unui. zeu", spune,


Hipocrate. ;nainte filosofia, religia ~i medicina erau un tot unitar.

Un singur om !>tirtainel toate aceste cuno~tinte.~i el vindeca. '

schimb cea din subcon~tient a crescut conslderab1l. Rele~ea


~a
.titratunle
. tilcerul bloca extinderea programului distructiv ,~

, ,

'

"

capu!. A luatc(evaplI$tile,darboida nu.trceea;Atn presatun


pUh.ctdep8'.gt,l-amscutUtat~el
$iboala,,'a disparut.Tnarul
.
a awrore!tCiie inWtesab.t:'
"
-Tata, la ce bun sa nyat la Universitate, daca se' pc;>ate
.
vindecan acest fel?,
' ' '.
''

.'.

..J\cum: meliicul face inj.ecpi,opereazii, pFesc~iepastile, r~spectii

pairWviep viitGlU"e.0 piute(n defortnatii Ii fost transferat


asupra oopiilor.

t,

profunde ale subco~tientu1ui. Dupa tratament agreslV1~teas-a

f;

cefCl:lAlor
=,cu
VladimirMibailoViciBehterev (1857-1927)- medic~i
importaitte contributii ln domOniulmorfologiei,fiiiologiet, netU'0p8tologle.,

:'.
~:!

psihiatriei ,i poihologiei.

'

.,..

.'

\"'''-''-

r--

,->---~

i'
12ft,

,;,:~!~.;,

,.,

,"

,?',',

. ..,

"'

:.,

"n"

"

I~l

,ir~t
dih' co~titlbt J) sUbCO~ent Parametrii spirituali ~u
cobort jar li.$1l dia;#ldiSatorii '~tJ18i-.~li..
capacitateade a
iubi-care: 'lIste raspunzitor pentru sanitatea copiilor~i sriii~tea
noastrii ln viitor,atcizut pana la PunoNl' icritic.n Hnii ge(1erale
am vazut~llIfit~~IOlI
pe at:e-1vedem'pretutil1deni n 'turne:
diStittgerea"resUtserot;Stra~'ale
Organlsll1Ufuidedragul
sniitapi temporate a oowuluifizic. Acest aparat <;II'fi altele zeci
sau, SUted.elabOliate sau numai Il faiii de proieat reprezintii 0
1
'cllceriieeJtaeP!ionli\'nnedicinei oon.temporane~i tasponde pe
;~ deplincerintelor 'acesteia~i filosofiei ei:eliminaiea consetintelor
tari\ depistareacauzelor
bolii. Aparatele pot ndrepta doar
suatUrile cele mai grosolane ale StructUrilor karmice, alunga
. boala tI interior, tara a 0 elimina. Boalaalungati\ n interior va
distruge nu un an,umit seator al corpulJ.risau vreun organ i:z;olat,
,

ci imunitateantregului organism.n aeest fel, nvingnd'oboala


izolata; mediclnamodemacondamnii

Olnenirea la 0 degenerare ~i

disparitie,lentil'~ichinuitoare, .nttQct. boala reprezintii ,blocarea

unui comportament ~ auneigndiri. incorecte, cel mai adesea


subcOI'lftU:l).te,elimillarea acestor blocaje va' accelera ,mult
,
procesuldedezintegrare.
"
,
Analiznd, stncturile dmpului societiitii ~i omeuirii Ji
deasemenea infonn!'1iaprdvenitA din diferite surse am,'ajuns la
ul"lhAlloareaCOIlchlzie:n~tim 0 sut cinciZllcide ani nivelulde
agresivi1ateal .omenirii,ci'~e am ce n,ce inai mtilt $ii'fiinddi
slstemelei:de,!blocare,dintrt!
con~ta,
$ sl.ibcon~tient,(:sunt
d.e,are
IQCoor~rintensivr
aagresiviti\pi subcon~tiente
1\gtesivitatea noastr emanii; la" niVelul cmpului, n Univers,
Pentru stopareaacestui
ptoces,din" tO/111100anului 1995,
judeand dupa, rezultatele" certanldt mele;. ar ,trebui sa" se
cdeclan~ezeprogmhele de diStrugere. ale ornenirii.:n aceste
Condi,~ vor"supnivietuidoar
oamenii cu' .Structwi 'spiriiuale
echmbrate,
"
~ vreil foane: muh ca aceastil:prognoiii a mea sa fie gre~ita
~isallu se'cO~eniciodat;insa
astiZi peI1tru.acestlucru' eXis~

~'

elevorfi ca!1).piQ!jlIe~tei-apiei, er~etiirileJacutede mi.n~aratii


,di
StructUrile cmpului ~e conVn infornap.a genetlca sUllt
"
temeinic prQtejate ~i intluel1!ele bioenergete nupatrund pna
'acolo" Sunt, p0sibile ,doar doua exceppi, pentru un om care
;
dispurie de r;apacitiitisuperioare ~ipentru ~~~generator.
Patrunderea tot mai profunda n structunle karmlce pentru
n~epiirtarea polilor trbuje sii.iduci\ in 1Ilq,d HUW~il pe
,Qercetiitori, n 'acele zoneunde
se g~c
programe!e ,c~e
determin
coQulgenet!c
alplantelor,
I\Ill,nalelor~
omulul.,Mest
, proQes poatesciipa de subcontrol. ~i atunci incepe,amr,:ltec~~a
~l
"c;pntopir$'!a"kiil'JUeigenetice~"rom ntia programelor tmediate,
adica, a omului ~i animalelor, iar ,apoi amestecul pr()~am~I():
tUtu{oi' fiit1,!elorvii. Deja.intrcunviitof
aprop,tate~e. po.mbtla
aparitia unor !1).utan!iavand ~tUrii,gAA~~ana
~~~~
n acel~itjmp. Astfel <.lemuta~ ,apar une<Jn ,Ulnatwa,tn&1I,lD
, urllla ,intl\Ientelor ,lnforriutti6nal-energetice, nuntarul lor .po~
' Qre~ n:ava).an~, ,Experimentele .efectuate de JIan -Kauzheo dm
'Habarovsk a\l ariitat ca, 'dispunnd de i aparatUra ~u prea
.', soiis.~Qa~, Se ppt reuni,co\lQTlegenetiCjj,,~~8~f;V!!-}~ale ~
,

'

'~,

"

Il

">,

,1

l,

'

,',

putinesperan!e.
Il

,,'
""
Aparat~m ;c'.' d~l, mai
mi,lre" Viitof""'"~i cu l:;e~!1).ai
pUlemica'
,

,"

.'.':-

..".,.,.'.'.,'

,.',

,.

..'.

"".,.

,.:.'"

actiune sunt psihogeneratoarele. Probabil ca n viitorul ap!opiat


"'.

--'

'

s~
, plaI!te,. Nu' este ,eKClus deaselllenea Cjl' ~toru,
b!i.uiasca,,'faptUl" ca vizeaza. a\Jtodistrugerea Olllemm, sa f~a
exp~rimente pe coduri,legelletice
U!lWle ~ ~e.
P~cOIUI
'

.
'

unor astfe!.de (;)xperimentecq\1l!ta,n faptW ca pr~ul


W:
ale
~ul\ll,
~QntQpireal,odu!iJorgenetie ~e OInuluicu ~e
0 data materializat, ,,!je,va Quibiiri n ~t\1TijeinfoanatIolUlle
ale
biogenpsferei ~i!je,va dezvolta I). ~ntinu~e.
Crima sav~~~tii
mpotriva unui p1J).,dupii cum 0 atesta cercetrile, se trans1IDte.c~
Pt;Qgram' eX~~l\billtlultor,'
generap.t., . SlStemul . auroregliiri!

,
'

mpurilor va veni n aprare;l qrnpIlIUlinformatJ,onal. ~\ daca

. Iwala nu va bloca..cJ,estriimarea
,.structunlor fine ale SPlTltulul,
(,

atunci ncepe &a:~ction~

.' ~ocare-lJ).oartea,

, .

cel mai efiQieptmecanlSmde


.'.

~"i

.lit;,.. Un cftZ foarte se~nificati1!~~-a faut ~ desQOPiITun ,0 l/

.
~'parametru
al SistemulUi autoregljU11 dragostea de Sille.
.

",

0 femeie are ,aveQ.itla'mille la O!lSUl~


avea vedi)l'eadestul

"
!"b\lM,'t.!i~~~
~Ufiirin~l11I).ifi~~ve -'Il apiNt d1n ca\.l~ ~ ,Ut
W 1'(78 ea~ Qutrit un s~timeDt.de ~~,
de 0 femele; ,Cu
.
"

.,

<.

,,122

';

, .t

siite ~singut?Poate

sinuci4~eo~

-*'
F~eia

satu! ei. tl a(it.

'
,

'

l,Wnteieu

fODdutuivitai ~

sinuoiderU.';'

!,dete~ind'

'

.'

continua activitatea macabracAutnd' sa se

~ illexpliabii cumijloacele
.

logicnoo~te.
0 feI'ReieIIcventla mine pentru a doua"oara. La prima
~ti
am ajutat-o nu n~
peea dar ~ pe sOtu}ei,Erafoarte
'

'

"

"

"

multumitii de .rezultaterIsl in sinea ei nu' credea ca sotu! putea fi

.'

,,'

,
" "A.u efectuat.

reala.

. artalo~e, l'relenta o~erioaSii deformare a ciimPlllui dincauziil)


reprimam dragOstei rata de sil1e,Prin urmaremecanismul miul1e\.)
s-a transmiS,mai deparle, ~i a luat amploare. D~ ,tniirulsesimtea
deocamdatA excelent, era sanatos; mci IhiiGar nu biinliia 'tnee
pencol se afla' pentru ca meeanismul disttuctiv declanat de
,

",

~ i-am spus ca, dinPtcate.,


deV14:l"e&
este
.
.
. i, ;. .'

fa

Co

'

'

Nu se poate' e\imina?Nu tlUce st n'iii' c: .1eJnel8.:eca


'

,Era:.~.
""

,cU

"

""

foarte in~ant

,~,

amin~.~

,"

~die.f~::.

tema..,pptJ\oaredevierile~6~at.ede~.co~tlera

CU~e

'.

.'

",."

!urbata,
,,'

testarea

"'A

0
~a
vemt la mme.l nu-a ~t
pentru mine nite sent1men~Cluda~.,
,

homQ$OOJalita.tea les~1IUllS!Ilul.se

.'

caC41Vll
"

lumea
~con.vm.gerea ca sunt
nopnlll.ExistA nu, nurnai luburi"dar
,fenODlel/,eabsolut normale. D~a ~cest lucru este un r~tat
al
ele se pot cor~
mseam~a
structurilor
kannice.
~
deformatillor
Stnl~e
'

Am- investigatcampulfiuluifemen. El prezenta'ni$testAri

ascendenti ,~

'

'

N.oficumvavreo,deVlece.

deprinuilltAfata deviata,

,manifeste n cmpul cel mai neateptat

.,

n'iiicuno$C demulta.w~e.
declaratie de dragost.e.,~

'

'

,;'.".

~se tranSmitecopiilor

uncori'nuiliifest, al~ri inseSizabi1i;'~, care sapa necontenit la


rada~m.ile ' familiei, ~i om~' cu un astfelde mecanismdistrUttiv
poateetih1tte CU u~tii
0 rapt 'co-i poate fi fatala, n\1-1i
ptitui!J$te'nici viatapropneriici peawtc)ra; 'poate face rlu imw
'
mare
n'Urnatde
biul1enidaca ace~tia depind df;:eL'
,.
.,'

'

"

in urmii CUcatevalUDlDl,oa"bordat0 cunotlnta:


p~
,Am intrat inpanicii,mi-a ~pus ea: Am ~

dispar!tialent!' a rahUliei,'Pi6gramul,llicteliia' $t~rs,

insesiza.l;>il.ctend tb interior6atitudine

sunt;P!pfes19WSt.
n loc derisp1,1llSdau'a I~bamite din.~.
asta. Este rezultatut un4:lrmmc1 mclelun g"te
_.n' un e ~w
'
U.1
DiC1(1
~"
.. A .. ~ 1e.
N. ",
pert'ectionareacap~lt\11
tnC9rdti.t.ede4~voltare.f
~

CQnsideram cauza,;dar reiesecA'scMeteil


uttd"ect ~ eSte dmiminata de karma familiwa

dedisir\lllere~'~PiiStteai

e.

.,

deV,.apdat~a?

":""'Cum

a' otnuluj,pcin rIcllcarel\legilor supremede cttre, stramo~ sai,


in cazu;tde fatiimamafemeii nutrea unSenfin~t de umfata de
\ln Qm:,dorindu~irauLAst tucru acreat incmpmei tm

.~

'

'"

i-Iariit.
.JI~nU\vi..~
femeiae uluitA:

'1

'

",' ..,..;.orect, Darn-ap putea sii-lgis1j1pc b~a.tuI care a munt .


.
..
la cinciani dupiice af~ :fi.cutaaceas1apoza.deformatlparlU;l1etru
,tlvad
imediat pe otnul a.-eareputemic

~)punecHn
permanentii$lte ci nll ~ai at'echef
de viati\; Testarea arata ca lipsa dorintci de a mai trai ~igndurile
de Sinupidete sunt dout Iucrori diferite. ~ipsa dorintei'de a mai
trai se 4Rtorwunw fond vital sazutlntr-o asemenea si~tie
suittsuiiciet1temJ!nai ~e ,Mid nepttceri ~poate apiitea gndill
,

.~

.
"

fi vorbade un'gndde

eu.'

siifidiscutat

fi~t~~a

cieCatdt~a.~ftr.caeu.*1

~
1Cliet. De aceea ~8.hotarit siima mc~rce.
i scotnd din pant 0 'fotografie ma roaga sa-1arat ~e

toate . ~oifurile deptise1 pacienta' nu"1'!?oate adUi' amittte Sa fi


awt astrel .desentimente.
A trebUit' sacercetezmai
n'
profundn1~. Am gAmtca ura era.indreptata mpotriva.ei ins5$i,

. -'umpop

123

se p<:Jat.e
vorbi despre 0 anunntAbowa..Am.~~at
karmi~ ale femei am vwtfostputerl11cofens.at
ca DlOti~ deVlatle1
swe .stiiteam
depnetena
~

'ca
,

.ceea ce i s-antmplatei: a
fapte rep~obabds:
preferatA de eue era foarte legatA. Prin vorbe ~
prietena a distrus rela~ dintrc ele dmrminnd un pu~u~es:
de diStrugere
a dragostei fata d
emotibnal. Acest meca,.i~m'+ar
Q;
pe ntru ,a-1 compensa"
.,.,
_n.~;Q
eredi
'

',

emel
11

s-a u
""
"
subcontientulridiciigradu! de a~ent
fa~de flmle1,,exp~t
printr-O asemellea atitudine. Eu am procedat de la distan~ 1\ ,

'.

,,,,",,,.

~,',~,
",~"",'

~"
"

"'~~~,~---'...-

..
-

'",..

'.

'"
125,

~L._,.".
,

.1>

"/"

~J.acditbrstructciri
So,811modifiCllt.

~i~am w.zut ci sentimedtele femeii


'

,".

'",',',

"i

"

atul
','

'

va fi iD ordin. Nu vor mai apJirea excese:


:."':""<!Um,!<>ns!..

Prietenava avea uh cu totul ait comportament.

'

"

'

Ptietena a venit peste 0 zi ~~ cu'jena, i-a


.", ':~sLIi ~ii~plati
SpUSCIlnu poate mtel~ cnm'de a putut spune tot ce a $pus. ",
" Me!lbe/fi.'1fticinu'ne'. nchipuim tit de deforrnat! eSte n
co~inta no~tra imaginea despre IUlne.Homosexuatismul poate
apirea ca 0 mcercare de a compensa 0 iubire cilre dispar~ sau

."tar~~

...~,

ce se di~u~~~it'~

. tirimulcmpuluicualteprograme.

plngemde soarta, Se doved~insii

"

1'

'i.

' l'
,,l

11

'i

['1
l,
,

'i
l,

il!

'!
l
Il;

il

~
~r',~Ito~lIactMare

Ioc'sup'rimareadragostei~i
,'It.'~,tn"pami'iet.
'Copiii iCestora pot avea'iDcliriapi 5pr
\4oItIaJi111DpotriW;.'8horoam.u'fi 'spresadisill. Homosexualii
'JiU*.W,.~qOStda'i"vi.tnei
_i, ropiii lorpotdeveni
~.Glh
cdifimtAllhN:rime,potiveiaitl.stt<uctnrilccmpurilor lOt

.'mt'

~,r.

.~.PentfU'complitatie

,~'o8meoiIo1":rese
,'ff~t"'MI; ~!'I1e'
(~
~fnti

,voi

OOICel.ar~,ca

~,'

fizice.""'"

lj
"

Prin'cesunt

"
,

'

"

periculo.e

'

"

"

vorbele ~i gndurile cele?

. -A

Cnd ne,gndun la cineva se ,creeaza 0 punte energetlCa mtre


de mforrnap.e~I
noi ~i omulla care negndim. Are Ioc un ~~b
de energie. De aceea orice ,gnd rau repfezJntaun atac energebc
care poate aduce un,prejudiciu, Chiar ~ipactullntenor cu omul
care b1f~ ,poatefiperi~os.
Barra, !gnd~ur~e
~pre
oameni reprezmta un traumatlSm aplicat omulUllmpotnva carola

da

.iUbC!SC:spirituilitatea, sufletul
'dtago8te, au' 'VaIorile'cele mai ridiette'
le"fmai'milii valori cuputinta:

. - -

distrugerea... dintilor. Am rcetat zecl.de cazun ~,am


u~~
descoperit cil cele mai periculoase sunt vorbele ~ele la adre:;a
.
parinti!O{, rudelor, urareariiUluio~enilor
'.~rop13V:.Laace~te
i'nCer~le
tn~oiriseadauga
structurile karmice ale pirintilor "
, .
trecute. tnsiideosebitde p~culoasa este Ae!llUltul1l1rea'
faptd~
sine. ,'Owza parodontozei .0, Clnstituie, ~rfirea ,tatIui,
supruolicitarea karrnei ~i alimentap.a' inco~ect., Echilibrarea
emotibnalii cohodrea Ilgre5ivitiitii.subco~bente, sunt facilitate
de utilizarea regulati iD alimentave a verdepu;ilor, ,~a cum
.
eficaci~a filoterapiei este deternrinata. tn primul fnd de faptul
ca .ea actioneazaasupra structurilorspiritual~; ca ~asupra, celor

'i
striCtU1'or
fizice~ispirituaie.
.
") '~..cWe
;tncak;J:oJegilec6mpottamentului
'saubiologic

Ii,

..

(' ' Cndam' citit intr-o carte .de filosofie, antiCii1O.dianaca stab1l
, este spiritul iar ,corpul o,iluzie, nu.mi.a venit sa cred.' Ideea lUi
.
Lao Zis ca tot' cee&:.ce este, siab !Ii lipsit deaparare invinge tot
ceea ce este solid ~idur, mi s-a pin!t deasemenea o'l\1~ori, .
",
Lucrnd cu metode spiritua1e detrataDlent este 1It1poSibiisa
nu l'iisutPrinsde ~t deputerriict este'dependentaw~ui' de
ne
spiri~,de structurile biocmpului. tn viata de. toate ~el~
penWtem adeseori sa-ivorbimde
rau pe altu, pe ,no~, sa ne

reprezint
0

pro~
stmgerea~eamului sau la niveIul structurji cmpurilor.
,~<lI8t
pi'abtiCi:homosexuaiismul sufera ,0 'dezintegrare
.SJiii'iM_II1:.,SutteltlIuV' dWItin~o
scidere a bioetlergiei.
~'1ttUCtUrilor'
~'Iabltbateste'
mai 'slab
~~1Il
fernei, in plaft ~neraltnsa 'homosexua1itatea
~i'tii! ~)''SttUCturil"
:tmplllui ,cafe 'raspund 'de
''U>~ti
~d~.1;o1ile
cI1iu'Jefoase,de siiniltatea

'

"

pmoanl. Omultrebme,

pe,~ ~en, iIr,lI1blf'ea


~~i

.
Cauza a IU-a

Orice tfaz!. constituie ogrupare infofD;Ultionaiii."Cuvntul


nu-ivrabie",
ci program, un organism care interactioneaza pe
i

ptIi't'e8'it!Ibirilgenerai.oumane,a IUbU'lIfatAde oameni


~
~l ~ti'I4\! .~aMJ1a;'fll.ti'
de. aceastlminunat .pirticicii a
Umversulw. ,l)all/t 'lipse.,te''acastli iubire umanista interioara
atunc~ca 0 Ilcercare de aocompensa, pot
~'~~~'n~
itiM, dcml$ile<iJeXul!'Acestel1constituie.oboala, 0 deVterede
taI~~'w
'l$Uifat al faptului caiD.noi moare' iubrea, Racirea
uJbirii umane duce la cre~ea numarului' de' homosexuali. iar
Ii~t;;,
rsprezinti.iuciderea
iubilii;' de&trmnarea

Il

~ femeile ~e se iubesc ti ',.tmbuniittesckarma, se


'
.

decipeei~prog~turalor.

j,'
,

r..ao'Zi = fl!osof antic chinez (,.;.,. VI .!nainte de, Cristo.s),


ll\emeietorul
!ioaetAjil
(dao).
Daoismu!uilR baza oirWa stAideea ordinii 1IUU\d\Iea naturi. 'Il
,

..

'"

116

127

.
'.

~'

~ in alllfi timp,.distrugetea.piopriilor

a(;es..sunt.~dreptate

. Analiznd faptul,

structuri kannice. Cuvntul intensifiea ol"ic,o,pTogram.ln preient


energCticapamntului estde ~ natura, mcat pana ~ gndurile
riiuvoitoare despre mi om sunt suficinte pentru ...i \produce un
riiu.AnaJiznd un numiir mare de &pte am, ajuns la concluzia ca;
m .utmii .cu .cateva secole omenirea. a mceput .sase mdepiirte:re

100'cClflectarea.stm,turilor katmice negative conmne, ~i chiar tira


a-i dori raul cuiva; p,otJisa i-I prQduci.

'.

restabilirea'

spiritualitiitii,

a mnariismuIui,

armoniei lumii. ;,liIbiti-i pe du~apii~'~.


este un ap~ la esenpt "
spiritualii a o.mului de a nu reagionaprintr-a Iovitura la unatac
energetic. Sarcina unui om deprins cu a1fabetuleticii este si nu
admita ~te sentimente negative insubco~entul.sAu.
Omul . care-~i mcepe ziuil' cu' rugciunea: ,,Doamne, da
rudelor ~i c~oscutilor mei siinatateiar mie riibdare" se va
asiguraimpotriva

muItor pacate..

'.

Iata l.)Itexemplu de cum actioneaza 0 singura f'aza. Un tniir


a jignito fata. EI1 ii spune:"N-am sa uit asta niciodatii!"
~

1
~.'

'.

,La consuItatie vine unbiirbat_cu ~ze deane~ie, moli~ii.m~


Indicatorii bioene:rgetici foarte. sciizutL
Testarea tm1 permIte
.

descopiircauza:
. -.Aveji

"

a mtelegerii

d distrugere,fie de despirtire (ceea ce m mOdcurent se nUID~e


.de
h') Astiziorice expresie,diIriiafirmatape un ton .c~gonc
e:~~~paclue, provocarea unui rau att ~i cat ~lunU1altom:

Ne atacnr~ineomorm'uDuI pe.altul m mod sistematic, de


multeoii tirasii ne dam Sea1Dadeacestlucru, he Iocpn proces
sub forma' de aVal~aI
autodistrugeriitira ca nici macar sa fie
necesara.' c6nectarea '1.InOI'triiiri, negative.Este
suficient
. pOtenpalul negativ acurnuiatpni. m prezent de omenire.', De
. aceea acmn 1111'e suficient si ru bun Qisa nu factrau nimiinui.
Subcon~en'nJl nostru e ntr-att 'de deformat ca nici. 1Jlacar
supoft1!,t:e8riu!ui Du,.i.oyondipesuficientii .pentrupiistrarea
irit~
sufletuIuii.a. trupului. n situafia 1I"'11.,laprit1cipala
~ondife ventru. ~pravietuire' o.~oll$tituie efo~e
co~ti~nte
mdreptate.spre schimblireapropnel persoane..Nu-I suficient sa fil
doar boa, ti'ebUie sa fiiattiv de bon. Orice om bun sauoormal
deapieri, tir! a maj'vorbideceicarefucalci
Legile
. are' ~
Supreme. Ideal\1rile~ perceptele ,dupa caretriiiau oamnii cu
miIein urinA aCi\.lDt
sunt uitate, treCute pe pIanul al doilea.' Din
aceastii 'cauzi omenireatrebuie sa militeze CG~tient ~i activ
pentru

ntmpla: se constituie un program fie

.mult de la principiile armonie1 l"miifi


aeum. campul
inforrnationalal Piimntului este, supnUncrcat de programe'
negative, Cnd oinulse gn~e la cinevanuprea ftumos, are

,~

vad~sc

"'.

o.vecinii cucare v-atI certat..,

--'~a~1Jrtati

.
cmpul, din care cauzii
pica ~ asta deformeaz

ayeji pierderi de energie. nsa ce-i grav,dumneavoastra 0 vprbItt


de
r~~liciun~ iitrece de indatii ce.elimina ace9tetulburiiri.
Cmpulse

ei:hilibreaza.

.'.

x..'
.
/,' A recierea' negativii a cuiva produce 0 pute~mca sCiI.Uerea
Jm. Dac. omuibane~te' pe . cineva, el Il p~oduce un
~:matism 'persoanei respective" \propriului. cm~~t pl!!rder~ '
. ... .Un gnd udt despre un om, un cuvant urat 1&8dresa IU.1
pentru acestlucru
:=::~e:siune
la nivelul bioenergetic ~i"ata
Judecap; ciel cu ce
este ounoscutii: "Nu judecati. ca si. mI fi?,
:
m!sUtl miisU'rati,cu aceea vi se va miisura:
.
Il
'

Traumatismul produs de vorbele. rele se poate. manif~


.
?eapar:t la DIvelul fizic inu-i obIigatonu)cadintr*o dat sa

-.

.
area structurilor ~ne. $i,
IDceap" n~ t e. boli Poate ncepe destram
...
1 fi' m 1 VOl'
cu. toate c omul se va simti minunat .Ia mve nc,.. e se.
roducedefonnatii ale structurilorsplntuale care ~u ~ ca'pacltat~
~olosala: ~irtu potfidescoperite dintr-o d~t8..ApOl, can? mcep ~a
aparinenorocirile, bolilerudelorsa~ ~opiilor, omuI abla daca:
va niai .aminti de cC1emtinplate ~I slgur nU~1 va. da searna - .
pricina nenorocirilor a fast bana.
,

Noi ne nimicimfir8.$i.

ne dam seama d~

acest lucru' Bana n~

. sClJ1'teaz8.viata. ne distruge fizic ~I SplOtual, ne influenteaza


.
.
longevitatea.
'1
'"'
1
A:rncautat si viid care este numitolUl comun lU onge~VI 0:.
:
..' este diversa,comportamentul deasemenea. ~mgun:1
AIImenta ha
. comun' tut\iror este bunatatea. sufiet easca. IntrUcat
lucru
,

.'

129

J*

I-am explicat. clmotiwl'

'.

cIsatoriei' ratate I-a COi1sti~it

avea III
4f-';\'.IIlAemeilof,..:pe,re'dl
9'OJ9flll1w..'ide .diJ$f
si se fi
subco~ent,
format de tatiil siiu ncii inainte ca
niiscut.
Dupa coreqiilCfde rigoare, cmpul s-a armomzat.
.
....

D'iideam consultatiila ~ fabricii.Una din lucratoare revrne la

. , vreo doua ore dupaconsulta1ie ~i. mi se pl.~ge de dure~1 .


putemice in zona celui de-ial treilea ochi. Ma un la 'cauza \xlIII:
din'punctde vedereenergetic era vorbadeo urarede rau ~Ide
.,...
'."
".
.
unprogram distructiv '. '
.

.L..Atizis'

"

c;eVI!.
riiu deSpre mine dupa ce atl plecat de alCI, \1
.
.

expliceu.'

.'

. .

~.

-.., Ce tot .puneti! Nici macar cu g~dul n-am gatldlt la ceva


raUdespre. dupmeavoastri..Eu amspus: "Siirmatlul S.N.,', e
,
. . . '.
aptoape verde de oboseala.
"
- Mi-ati provo<:at un necaz ~ompiitimmdu-ma.

. ~ Nu-i voie-sacompitim~

.'

un om?

,..Peompotisa-I
ajuti, dar, nu' sa~1.co~piittme~t1.
Compatimirea 'se.adreseazA corpu1Ui.,i poate preJudlcta,spmtul,
snfletu1omului.
'.
0

'Odatii,

la ,0

consu1tatie,o

pacientii

s-a apucat

sa '

apiirnt ~ele~1

compatimeascii. pe ,alta. ~i, dupa doualu~ ~-au.


maladii. A trebuit si seopeleze. NutrebUlie sa Ultam ca astazl tott
oamenii au un grad ridicat de bioenergie, de aceea orice gre~eala
costii mari. deformari ale structurilor cmpuluicu', toate
consecintelece decurg deaici.
".
Boala nu-iun riiu ci un mijloc de stopare a programelo:
. destrmiirii sfaritului, C~d~compMimiti un om, du~eav~astra
nu sunteti de acord cu boala lui; :u nenoroClrea lUI,va gandltl
pnn . ~asta favo~atI
numai la oons8Cinte, ui~d de cau:!:e.~I.
destrfunarea spiritului. Aici e 0 \tmlta foarie fini, cand
compasiunea externa, dorinta de a ajuta patrund n int~rior, ele se
c~
pot tratlsforma in contrar. ln interior trebUle,sa ~ecuno~tem
pe
0
parghle
a
~emoltarll
~a
legiti-n!<ii~i logicaexistentabolii
spiritului ~i sa 0 acceptiim CIl smerenie. Este 0 amb~~ltate a .
rapol-l\\ljlor: smerenia interioara :~I aJutorul, solu:ltudmea
exterioara pennit piistrarea armoniel cu Umversul rara a 1 se

"

,.'

/'

130

131

adresarepIO~.
numail1ll'Jiu,ci
misuri:"IJ

Boaij;,n.a:fost.niciodaii numai 0 biaefacere sau .


lltotdeailnava rimne ~ una ~ alti!, lt-egali
'

'.,',:
""

"

~aIV-a

"

..

".,'
,

Ceetnd .probtemaVampiris'ltlului "1UJ1Ilcercatsa eiuidez


motivu/opentni care omul de~'vampir.
Vampirismuleste 0
oeupapc.:,nu tocrnai inofensiva;(
Influentateaoarnenilof' la un
asemeneanivel al ompului este cu mult mai.dificiJa decat ne
pu~em Ilchipui. Varnpirismul nseamna mr Ilumai ,furtul unei

anUlllitecantitti de energie;,,ncMcareanvel~i

cmpului ~i

crearea condiJ:iilor pentiu pierderiJe ulterioare de energie, dar ~i


prc;judiciertia. struCfuriifine a cmpului care poate duce la
d~ofmarealiniilor kMmice!aledestinului, sin~j:ii, p>ihicuJui.

. .~

observat nu o.'dat ca, dupa un furt'masivde'

enl!rgie.apM

. devieri psihice:,OtnuIu'i)are RCepesanse foloseasca de energia


striiina i se nchid carialele de cOJ;llUJ1icarecucosmosul~iel este
nevoit8a ia din m'ce mai multiienergie"altfel pot aprea ni~te
boli graVe ~ chiar sa SjJrvifii,moartea.nputulll'Cestui proces
sta Il e$~ismul, exacerbat manifestat n gnduri, emoj:ii,sau fapte,
nnenfeiegerea~J:ii
lumii. Ace.asta blocheazi analele de
legiituticucosmosul~iprovoa\la
0 ,eiidereenergetic..Ast
proces este greiI de .oprit. El condamna copiii.vampirului' la n~te
boli grllvemtruciit 1IICe~tiase nasc cu nalele de .Ieg~
cu
Cosmosul. ntl$e ~ ~tunci fie ,ca sunt sup~i Vampirismului ~i
corpullor seciituit de energie se va, demola, fie c ein~i~i vor
de~ varnpiri ~i VOt,continua mai departe ruinarea propriului
suflet.~a
c vampirismul C'Q tema compliCllta ~i destul de
.serioasii lat cteva .exemple clinpractica mea.
Vine la mine 0 feml}iep.entTua trl}iaoar. Diagnosticarea, de
la distanpi a fiii ei arat ca unul din profesorii de la '~coal!!de
muzic i tUea energia. Motivuleste de natura karmicii: pe linie
paternaa existat varnpirism, fa.ta are ,protectia strapUIISal1i de
aea i se furiienergia. l testez pe tatiilfetei. El fura energie, dar
'

1
1

!
1

"

;1
"

Il

n cazul de fat! nu era el vinovat cHatl siiu,care a fostfoarte


egoist Il re~ilecu
marna sa pecareo
subjuga, 0 oprima~i ca,
,ca sscape, fi diidea din energia ,ei.'
"
1

.flului

~i nepotului.

'

Un tniir mi poveste~te:'

"

,',.

"":-'Uh huiigan, narcoitJ.an, un orn degradat nultunul hal, un


hot profesiQnist; venea tot timpulla noi la.blo~' fo~ u~a Cu u~
, spiirgea becurite, srnulgea.telefoa.nele m~111festan~m permanenta
agresivitate. Ultima data cnd a venlt, a.mcep?t sa-nu.s~arga u~a
de la. apartament., Stina, n spatele, u~lI,arn mceput ~a m~ rog
pentrU 'el. Huli~ul anc~tat l1iapol am aUZlteum s-a mdepartat,
mairepede a de obiceLlnainte nu $e ntamplase lII1a.Defiecare
data cnd pleca,el batea n u~ile vecinilor; ~pargea gearnun,

becuri. Ce s-a putut1ntmplacu el?

,
'.

..

Testarea arata 0 'puternica influent! pozitiva a rugaclunll


asupr4spiri~i,
psihicuiui, destinului '~i comportamentulUi
"
,'.
, scandaiagiUlui:','
Se vede ca, atunci cnd se roaga pentru sufletul altUia omul
'are 0 influent ~"aipute1'Dicaasupra lui dect un blOenergetJclan
'profesionist ,deoarece rugaciunea ,acj:ioneaza asupra structunlor

Egoismui/;cruzimeaducla dcconectarea de ,Cosmos ~iatunci


omut.,estenevoit sAia:'energia de laparneru. ~l: acest lucru
, distrugesistmuLde,protej:ie alcopiilonij. .Copi~incep sA f}e
grav bolnavi, pot incope' tulbpriirile pSlhlce ~I alte probleme. ln
cami de futii.egoisnutl bunicului ;,a mncat,J' 0 parte -dm karma
,

fin\estarea
p~arnetrilor' energetici ai huliganului pna. la
rugaciune: un nivel ridicat d agresivitate., prez'enta unor devIen
psihice, un nivel foarte seiizuta.llegaturn .cUCosmosul. Pnn :e
era. 'determinat ,comportamentulacestul
om? Slm!md ID
subcon~tient niveltd ridicat al bioenergiei tniirului el neepea.
scmdalul I enerva'~i n IIcest iel primea energta de la acesta
fiiridcii;;.d~pascandai, mvelul energetic i cre~~a. Dupa J:\.Igaciune
el a primit deaseml;Jneaenergie, dar de 0 alta calitate. 0 energle
care a .nceput sii-I schimbe. Pentru, el acest lucru a fost, se pare,
sucprinzator i de aceea a plecat n tcere.. Se ntmplase ceva
neobi~nuit ~i'el nu putea sa-~ explice noua lUIsta;e.
.
Testarea dupa rugiiciune:' ,spiritul a nregis1rat 0 ~odJficare
nes~mnificati~ d~iacj:iunea a fost de natura spirituala. Inseamna
'

'

.
!>$)

ca, eaa
tlecut in. .aJtiparametri,
in' special asupra
Co1l1pOJ1lUa~tu1ui
fi,.. JI6ihi<:l.JlW.
Plll6iti amui. dtMit 8initGS
din pulct' ~,vederepsihic insi:parametri corpului, sterea Safizii
.

deaseaneneaobtineeaergie,

1neeput si corespundii

normelor.

.'

Princi~ . i;:auUa tulblJfirilor.psihiee,l1ivelul precar al


> contact\llui .C\) Cosmosul; ,i comportamen~ui agresiv, a
.

CQnstituit-o
colUportamentul
autodistrug~ipeClllead~t-o

tatil; a determinat destinul tragic aJ flului. Dupi corectarea


structuriikarmieea. tati/ui acresut b1UsI1i.ve.lulde
f;9nexiune
cu Cs1$mosul,aJ '1iului. Rugaclunea. ,tnIrului a~~bat
compo~
~ajegi1,Jhli insi recQnectareala Cosmoss-a
.
f~
numaiin .urmauneicorectii ,maiprofunde.
A fost interesant

de continuat

investi8/ltille.

- n ce momer(tevel)eade obicei~

om?

'

-Qrict ar parea de.cilldat,el /Q)irea1n lUomente1e'fericite


ale Vefii mele, la cele mai nepotriVte ore. Efjj, intotdeauna

ingrozitoqi penibil. .
,
.
-\
,
,...,.' Este ,,0
intmplaredoar? El apirea ur cele mai. ferieite
.
inomente. pentru., ci 1nilfatea spirituali incarCl'organismul de
energie. Probabil ci el simtea aeest lueru 10 subcon~ent ,idor.ea

, si obpni aceasti energie.

l,
1

'.'

.',Cum
procedeazi oamenii care au nevoie ' de energie? Ei
. 1nfi.l1'1e,
chilJJJieVctima,(;auti diferite rnijloac~ de a subjuga omul .
pentru ci Il lua de la unul egal pee complicat; e mai,u,or si iei de .
la aeela pe care fi I-ai subordonat. De ce omuldeVne, . de
exemplu,sadic? Pirinfii lui au renegat comUf!.iuneacu lumea, au
renegat,naitele-sentimenteceea ce a dus la 10chiderea cqnpleti a
cana/elor care-i uneau cu CosnWsul. A10ceput degtadarea ,i
,destramarea structurilor campului. Enei-gia:nu putea fi procurata.
dinaita. parte dect prin furtul delaalfi oameni. Dac, este .vorba
de un copil, el 10cepe si-,i irite maIita, 8"'0necijea:sci. Ea incepe
,sli fipe 1n.ptjnnanenfi, se '1nfurie,~.i cedeaz1i energie. Copil).d~i .
bate J?s. de colegii de joac ',i-i jign~te, bate animalele $i

--

ride

$ 1$i

ac..l"~ SCQp,Prin UJD)ffe.pto.voc;area ~~


un1Ji ait am ciste Ulla dJ1formele vampirifllnului.

Il inregistrat. 0 oareca.re,inriutitite. Uqcori rugiciunea poate

agrava parametrii cotpului daci trupul ~i structurile spiritualese


gisesc 1n contradictie. Cnd se malf! .spiritul
si sIibeasca
temporar trupu11nsi comportamentul ,i caracteruJ acestui Om au

133

.~ .

..

joc de ~
10
~cef HIici-'e
'

.','

Uneori insii marna poa:te crea' singura condifle peetru


aparitia $ dez.voltarea Vlllnp~ulTJi

IacoPiI.. ~~IVnd

cursurile

'm~ive
de masaj firJ contactea, la celmallI11o,semn ~boalii
al CQpiiTJIni,10cepe si-I .vinci. cu lIlinile ~i
0 ~gie
1i.zic1ibruta. iii nu una spirituaJi, sau .se infurie fi tip~ neinCjltat la
copil.eII!Wnd, deaseme,nea, 0 energie bruti, ob~Uin~.I.a$'eI

pe copi(si fie doar COl!swnatori


}1ama care se roagi pentru ca

'.

"

~ ei ~ fie~tos.d~eazi
dea:sernenea energie insii este 0 energIe spmtualii care fi Vndeci
,i-I ajut1i pe cOpil sise

dez.volte.

'

'.

','

'-

"Este posil:1il."\III1Ilpmsrnuiintentionat; adicifurtul nemijlocit


de energie. dIj.J"
pentru aeest \ucrutrebuie si aianumite amo,tinte
in domel1iulbioel!ergij, ~ simp. co-i ~
energie. .' ,..r. ., '
Omului cu strpcturile spjrituale !leteriorate i .'iiz1e diri ce ~cemai greu si mentini,contactul CUoslUosul pentrpa se,_cir\<ll
~. eilergi~.DeJlCC08 din Ce.in ce mai des el,recurge /4,(9oIosir~
energi~ str~. ~ 'incep.eprocesul n a~aI.vampmstnului
ti. al deconetitii faf! de9Psmos, proces ar~,se in.eod!B8
adesea

~()

boaIa.. gravi.

Vampirul

se, aseamJ.na..,'

narcomanul..care I)bfineastizi 0 sat.isfacp.epe -care.o' va, pliti


foarte scwpp mioe. Uneori .bioenergeticienii ndejuns, pr~
pot fura .energia, tari si-fidea, seama, de lacopiij ~ rud. lor,
dm care cauU ~tia incep si'se Hnboln1iveasc.. ,
.' .
Tratamentultrebuie
sifiespiritual;
prin. urarea binelU~
printr~un diagnostic precis ,1 nu prin 'pompa:rea deeri~~e.
Subcon$tentul bolna.vului tinde si elimine cautelebo.lit. Jar
influentarea bioenergetici impiedicli acest proces. Pufiaicurtosc
ct' de gravi e pedeapsa pentru .vampirisrn ,i ct cIe:puPnesunt
~ansele de a i~i dintr-0 atare situatie. Cndare loc iDfbleatarea
bioenergeticli inso#t de furtul de energiese produee-deformarea
struCtunlor cInpurilor victimei care poate diiinTJimuIt.timp
ducnd la boli pentru care. vapliti ,i agresorul~i copi pru4ele
. JWe8tuia.,Unul dm mijloaeele spirituale de apitare impetri.va unni
om certat cu regulile .eticii, care 10cearci si fure energia il
!

1311

.
,

~,.,"

1.,

"

135

',,'.

ocadere eaergetica lafuca. Fatami confirma ca.tatiil este ateu,


.
materialist. ~.
.,.,..Problema nu, !lti hifaptul daca omul crede sau nu n
DumnezeU: Ol1}uleste 0 celula a unui organism unitar ~i trebuie
.
sa traiascii dupii legile brganismului. Daci omul nu ntelege acest
Iucru, copili lui vor fi cobdamnati la. degenerare, mai nti
spirituilla iar apoi fizica. PriveSc structurile cmpului fetei:
ntruct are 1I,nnive1.energetic precar ~i legtura.ei 'cu Cosmosul
este .minmi, .ea este vampira. mi furii energia. FatII,nu sirote
acest lucru1nsa a observat c,celor miei nu je place I1brate la,ea.
Cinpulcopilului este. foarte slab protejat ~ pofi sa-i iei ~or
energia.~. atunci el esteaparat deintuifia sa. Sa ne amintim ca
I1ainte vreme copiii mici erau mtotdeauna ferifi' de privirile
straine pentru ca un om certat cuetica s1inulepoatface vr~n
rau.

c~~Unea'~
ckiOeastMlOlIStitUieI1~limp
, $''I./II''ajuw pentni'~tectarea:'deforrnatiilbt
structurilof sale
sp~e.
,,RU~ipt!I1trtt'ceI
ce vi btesteml ~i IriAfltUVntafi-i
pe'<:tiicewutisC.'"
,<':<:~'\',,,:.J

.;~
.

..'''''
,<

'-~~:i

'.":'.,

,,'
.'~

,:,;'

,,'
,:..
-.
',',
. r 'ilt5 ti~ un cu
'de vampirism. 0 femeie m-a rtlgatsii le' ajut
pe fiica cealrtai mic~ pe'nepoatii;~ca biii~tufuiceJuifilare,'
~. 'flcieafemeii.. Fata arepaisprezece ani ~este eleva,
Testez' pe
Pre~ttput~ce
defOtII1apiillestructurilor
tmpului n
..
regIunea capulUl produse de"v!i!npirisniuluhui. birbat.

. .

-rAre'
--:- "'

--

dese' d~reri de cap?

Da".'"

i'

"

'
\

'1.
",

E palida ~i obose~te?
'
,.
,~Da, obos~ foarte tste, I1spebiillia mat~maticli: '
~'~Pr~I~.1iU-ide.iriatematica.
Fetei ifura.energia un
bar~at,. poslbilthiar pro(esorul.' larm6tiwl I constituie faptul ca
tataI ei futa cADdvln:nergie "dehidumnealloastta: De aceea fata
.
ategarda spartl!~ipoatedeveni -victimavampiriiOr.'
",' M~
la dimptil' nepoatei. Pe nepoata' deasemenea 0 st6arce
<leenergie, un' Vtftpir. Vinovatu1 este chiar tatM eicare fura
energie '$ide t sOfia'Sa.Dai"lanful nu ~e ntrerupeaicj. Tatl este
.
nvoitsa fure.energiel'penttu ca buniea, ces care.~init la mine,
n anrW1962]Ua en~rgie d la Un barbat. Dupa cinci ani softil ei a
lu~tenergie de la,ea,de accca 8pararea ei erstI'iipunsa A aparut
un' pf?Ces~ cate ;"vfctimaiiprovoaca pe cririlinill". Bunica ~i-a
~pt slStemul defe~iv ~iaC\lMare .lco reacpe n lanf; sUferHiut,
filCll, n;/lUata, Rtsuntcondamnafi
la a lua 'sau ada energie
provocand aStfel ,'destrmarea structurilor cmpului$i
.
degmerarea fizii gradat. 0 singulii fapm.prin care s-au.nciilcat
le~i~tfe4icii de. ditte. bunicaa detetminatdegradarea fiZcji ~i
spmtualJ':a4ntregii
familii. ,LipSa de' riispundere la nivelul
Ii

1:
:1

,1

biOt:hergeticse

star~~te

tragic.,

'

",
"

,
,~plice. Era interesalit de ~t.
. -". Cand vampirul fura 'energiatrebuiesa-p

'.'

reprezinfi un

focar de supurajie ~in~aredect sa ia.,'.


.

,, 'in

" vetiapra
,,.,- Daca vep fi pnta permanenta a vampirilor ~ va
acest mod,

I1 curnd

singI1r vefi deveni un ,,focar

de

supurafie""Ce ne imaginmca suntem, aceea ~idevenim.Nu ~


/Satuiescsarecurgefi la astfe!.de recomandri. Cnd simpp ca
':'cineva va fura energia, nigafi-va ca acestui om sa-i fie daruite

"

,\

~rmfo~eapacimt
este otnlra cu multipleprobleme. .i
exphcI1 cemod ncil1cea legiJl!-supreme,i atatce intluenfii.are
h)cro ,asupfa caracteruhJi; destinului '$i snatapi ei. Are'
~.
Incluse CM8\ele de comumcareOOUniversul.eade a dete~nat .
,

'.'1:

Odatii, la curs, a venit vorba de vampirism. Eu.explic


mecanismul acestuia, curo are loc ,lI1ltodistrugereaomului daca el
ncepe sa ia'energia de la iIlpi. La curs participa bioenergeticienii.
Unul din 'cursanp, un tanar destul de plin dQsine, declarii ca el
are un mijlocminuna\mpotriva
Vampirismului. l rog .sa se

, iubirea divina ~ienergia ciu"e-Ivor schimba, i vor purificasutletul


~i-Ivor.uni cu Cosmosul.
.
Mai trZu am testat sfaturile tnarului:spirituillitatea, sutletul,
comportamentul aveau villori negative. Era 0 degradare totalii a
structutilor spirltuille.fine: Daca te rogi ca vampirului sa i se dea
.
.ubirQa ~i energia' divin, atunci viI10rileparametrilor sai spirituilli
.. vacridica mult. Un ajutor con~tient il siI1veazape cel care, cu

ie sau rara de voie, fura enetgia. Aceast ntmplare este

.'

137
:',.

.",',

"',
".,.:J;,;,,'
i.:i-',;,/,',"f;:j-,;~,~"...'~_..
,
l

'~

..

\,'

"_:'",,',-''''',.

'~I;~,~:;;"ti

",,'-""

'

\','.

(.

<"""',',

. elocventl ~tr\1

faptuli tebni4violentei.

,deti_,,~dia'--;.

~--'~.'/--

CIlle n pr~t

destul
.

bioenergiei;.es sinucigap. Omulnu sesiwad &pCoJpe niciodat

tralisf0anarea sa. Apelind de citeva orila ~dlentila

.'

~i ce-i mai interesant,can'


tandemul vampir-victima
ntotdeauaa~gi
\i~apentrucivampirismul
pentru aceasta
este un semnal. al, ,unei comuniuni preeare cu Divinul.
Vampirisn1u1,obligi. victima si .ae..orienteze..spreenergiiJe
superi08re, spre energiile spirituluLLa .vampirnsi are loc un

...~

procesinvers: degradareaprogreaiva astructurilor spiritualefu1e,


IBspunzitoare ~ref,e(Jtareael1ergiei divine.

CauzaaV-a..

..
. \
.

Daciomul

somn ntotdeauna,Am.mvest1gat-oIam ~t

.qa, mai ,departe.

pistreaz picicelui

mamte

et Ii avut..loc

cmpul femeii ~il deformau: Este 'foarte pericu10s si ne suparam


pe oameni ~i si-i urm mli1 ales pe ~ de care su~tem legap
bioenergetic:pirintii, copiii, omullUblt, ru~ele. Cu cat ~ste ma:
puternici dragostea, ' ~t~amentul, cu atiit. e nuu penculoasa.

orice'triirenegativiipetttrliomul dJ:ag. .
,;;;i

",
/:'

r:<

."

,'.

..'
.'

"""

La Moscovaamfost .rugat si vid? fem~ie.c~e

Toate' acestea

decedat, aceat lucru Se

reflect .negativ asupra sa i'po~ duce la diferite boli,' tulburari


,'.
. ..
psiliice, schinibarea catacterului.
Supararea omului nainte. de moarte poat~ duce deasemenea

la contopirea..cmpurilor i probabil ca de aceea trebuie


ntotdeliUlUtndeplinit ultima dorinti a omului: '.'
.
Daci pni la naterea copihJlui femeia' afictit avort,cmpul
.oopilului.mbrioilulqi mort se . poate uni cu om:pul copilului
n~cut ulterior Jelpoate fi foarte bolnivicios; fiicos, obaedat.

ci ~a,

ktnact. cmpul omului contine infqrmatn pnvmdllbsol~toa~


rudele,triirile negativen raport cu bum~ decedatae gase&I_m

~ la treeerea sttucturilor
cnpului celui decedat la.niveluriJeierarb,ice coresp~itoare
ale
.
.
.
.
Universului;

doi oopii. Fiica cea mic,i ave~ fopie .de 1\ilttme, noaptea J1Pa 10

0 fami.lie ':0

Toti cunoac zi~: "De.morp numai de bine"; De 'qeZlntre


lumeadini ,amogiJor 'J ,hunea noastrifizica
suntPbsibile
contacte.i, 'daAelCillpar,aceatlucrud~
ambelorlumi.
.'
"Sudarea" '.cmpbrilor w:l.uiom viu iiiunui mort areloc atllnci
~d SIiIILncilcate legile supreme.' ReIigja IIi obiceiuriJe de
nmormntare la toate .popoarele sunt orientate spre .deapi1}irea
empuriJor:lorviidelJlecelor.
morp: sunt. 8lujbele la cretini, .
arderea pe f!lg .Ia indieni
cancw:i, la aepaqu-ea ~or

mare am ficut CUJIO~ticu

de naterea fetitei a avut 0 ntreruperede sarc~ ~I


unirea cmpului copilului neniscut cu cel al fet1tet.I-am. expbca~
femeii n ce consti vina ei, ea i-a nSUit-o,s-a dus la b~cii 1
l-a ~~cut.~pii
s-a rugat .sa fie iertat pentJu copilul ~e tare ,?U
aasta clnpul fetitei s-8 nivelat I ea a IDeetat sa, mal ppe
nsomn.,.
. .'
.'
...noaptea
A venit la consulta!ie 0 feme1eal cirel ~amp ave~ 0 puterrncii
faptu\ ci
~
deviere numita "deochi": S-a deocheat ea smgura p~
nlll~t.11mp.m
urma.
meneaderiiupe
bunicu1ei dedat ~

fie intei'esat de Ceea ce s~hrtmpli eu

trUpui siU..,

oda~la

nivel

~""'I!IW~'t.'.,~~,I1"fiinM'1M1
obijnuit; iriprimuldOd,

.' Aflndu..roi

j'

se siJntea:

fO!lf1e riiu.. 1 se parea ci are un diabet. 1IIC1p1~t..M~~cu


respingeau aceasti idee nSi nu-~ puteau explica monve!e starn e~
proaste .de sinltate' I-~.cero~t
cml'ul. ln zona ~nt1uentel
.
salace i se scurgea energm "" UVOI.Am IDcepu~~ caut~.
,Fenieia mi-a povestit ci, n urmi cu oluna, I-a munt bumca
care a fost 0 vrijitoare pr.ofeaionist. Inainte de m?arte ea.a .veut
foarte mult sii-ivadiin.epoata, nsa.femela n-amalaJUns la tnn~.
Bunica/a nwrit mainte de a apuca si-~i vadii nep~ta.Femeia
a 1awt lac 0
legiitura ~cu astraluloi...
i de a~
. avea 0 putemici
.'
dm
semnele unel
Unul
asemenea scurgere .1IlIISIvad e en~..,... .
..'
asemenea spiirturi. TI constituie sentnnentul .unel
groaze
;
.
inexplicabiJe.
.
a p~tea rem edia
Am nceput si ma gndesc n ce ~od
IIxmirile. I~am propus siaprindii Il b1Sef1ci0 luman&:eonp~~
pana
bunica defunctii, dar femeia fcuse acest lucru de m~e
. acuni. Atunci am decis si fac un expenment. Pot sa comumc,

,',

,'.i

138

'"

eJd:nlverbal,cufsufleteieinortilOr, le simt atitudinea fati'de ci vii.


M~ gndit ca bumca, mainte. de moaite, avrut !I8:.ittansmit
ceva n~atei
~ n-ainai apucat. Am hotart sa orgnizez 0
m~re..
M-amconcenCat,ain
invocat;suttetul dotdatei,.'am
stab!lit.in~, sufletuI bunicii.~i nepoatii un contact bioenetgetic' ~

am 1~ dncamera.c .

, .

".

,\;'C~~m-:amntQrs
dupa ctcjva mmute,femcia,mi-a:povestit
ca' ;minile! S'lau.oriefttat cU'paJmele. n sus '~' ca ceva8-'a
mtfu,nplat. CmpuI femeii s-a r~cut
complet,.. i-a ',trecut
.
3entlmentul de groazii. nseanu Ca ceea:oe, dorise'.bunica

-~

nepoata:andeplillit:.'..

;. .Dupa

.'
oanumit perioadiide timp femeia a observat
ca, dupa:

ac~t intilnplarej 's-auschinibat inbine $istarea eidesanatllte'~


purtarea.oamenilor'fat de ea.Se tIOattpresupune
ca' Il aVlitloc
un.~,l(je
ttansmitere acullOtinteJor ~'eJq!erientei. ~ eu

n-am maIrepetat asemeneaell:perimente. ,.'


!

altii Pac~lIft ~ . roagA's.oajut.pe'fiica ,ci 'care a J!fepuli sa


.

...

-..

..

'

"

'"

Vneori (},persoanil!decedata Oumult titnp m urma displ.lne de


infOJ1l1At
privind evenimenetele clin lurnea, materialii ~ hiar
poatemtr~unanultlitfel'sainflentfiJd~arealor.
'.
1
.
,

1:,m

".., .

'WS pe nej)Oat&'sa:.
.

'

. ~~o~est~to'n'1i

mmtenmuc,.',

'.'

','

.'

.'

'.'

':'"

:"

.,'

mai buna fQrma,simteaInca,se poate JJitmplaeeva rap, Am


vprbit cu ffiJmeia~anr'61gat-o sa iotre nclegatura CUtat81ci,~
sa-Iroage si,ma ajute, sa 1Ila,lipere'.daca<6e Qtinp1i\,eva
neprevazut.

.' "',

til)

-'
'Nepoatai"a explcatca, de '(Temece a muril,\lucrurile einu
.

maIfaetrebuintA1n'CaSi.

. i".

'

ai'Ompuri1or....

"

'

"

"
"

Cteva :zile.la InarI' au trecut cu"bine insi, :notn.iJntr-una


mult deJnai,,1I1IlsimJ:it nigenunchio

durera, atat, de ,acutii '.neat nu-mlcp\lteam ,imagina 'CUIIl",:.mai

Putea revMilatn'ni ngem.m~hdreW."~o


depl~'a
\, meniscului.; Faond dupa aceea 0 .tes~e' )I!ndescoperit ,a,
datorit ajutorului ,iJidiict,al, tat81uicun~tint~ .male [WIsc8P~
, ,
delamol!lte, alegnclu-nli doar cu un tra\imlltim. . :n

i aeuti,situatie4

ap8rIit JiindlmainUL~:lpl~e

l1I-mn

,Cnd m.am ntQrs'cuno~ta meami-a poves~t ci..iar.,i.a


aparutn vis tat8lei, stnd.a18turide mine. EI.bea,
zmbeam
"

'

.
Nu, eu mca n-am murit;'1irispUns bunica.
Este. ~ exemplu tipie de colltopire a. cmpurilor bunicii
decedate ~ ale nepoatei., Cauza ,acestei contopiri 0 constituie
supitrarea ~mici a nepoatei'JIa 'bupicii. Supararea. pe oIiIul
carea m~nt. este unul din motivele distrugerii blocajului normal

.,

SUP8ratifoarte. tare,pe ,6 fetneie.,,Confotml9gicii cotidiene., ea..


pH)cedat incorect, A fQlt.(\ ncercarede,'care n"mn.pututtrece i~
prin 'urmare ,trebuia. sa .mi se'i1tmple ori,.'onenorocire,;,ori un
traumatism, ori 0 bOala.
'
.
.

,.

, "~ndlucrurile '~uniciiau fost duse la vila din afara o~ui,


~UI1ltaa hceput sa"! repro$ez nepoatei:
',;:
De ce atidus din casa lucrurile mele?,

'.

'", dinzile ~jjndt!pirtndu-ma

'

cumam fostiDmo~nta~flindcAeul1u

M\,s-a mtmplat 'QdatceV~interesam:An!. fiicuto~tint

cu 0 femeie avnd <capacitiitl' exceppona1em,


<\omeqiql
'bioenergici, ,Cu muJti an.in urma i.a, murit tat!! ~ dintr-p data a
mceput, sii-i vinn mod regulat ,Il vis. LIinceput femeia s-a
sperial,: apoi 8-'a ob~nuil, a nceput sa comunice' cu"el ~i el
. adeseori a prevenit-o n legatura cu undk: nepliiceri, i~a dat
,
sfaturi. ,
'.
"
"
'.
Ma pregiit~
sapil,!c n COftcedium
Sud., NueraIn 'm!'dea

aIbAcolI1Mur1
m care ap81'!l.1II.t6tdealina
bunica'fetei, ~.de
un an ~ jumatate, Bunicavo~
cu nepoata,iida sfaturi
di$~t -despreintAmpl!rit:are?s-~ 'ptretut dupi.lnoartea e/
inamt~ sa,tee$:! patruZeci de zile de' la moarte bunica 0 ruga ' .
,'

".

"

139

'

" ~ eu, iar pieioarul drept mistiitea mtr-un chip,ittdat mtr-o.parte,


." . A"..li?nd apoi cmpurilekarmjce" am mtelesca. tatil eia
reu~it,sa-mi comute pedeapsacaretrebuia
sa ,tie'omare
nenorocire cu opedeapsa
mai ~ar!,
-,' traum.atismul '
genunchiuJ.ui, adiea m-a, scapat de nenorocire cu J'retuJ, unui
prejudlciu minnl. n ce mod a reu~it el sAfacaacesfIucru n,-am
.
,
putut afla cu precizie.'

'.

.;

l/J
-

.'

" ,<:Jauzatr~a

C~
~area
~profundi
PfSte ,car~ ~adtp~rtrece
inniciun fel Ea arescut, s.a
tranaf'ormatm uri !JIau,aVQtdeiuferit,in primul rndoamenii cei
mai,epI'Opiapmie.',Aveam~"..p. ciinmine se cuibIris.eV8
stif~ti rn-a subjttgatpei imi8Jitl 0 uri oarbi, Penttu aasti
it1ik:a,rea IegiIor~ ~ia
si pIAtesccu 0 mare nenOrocirepc
care -niu$it
",

11'-0'CVlt()U 8Juton1I cun~


i'

':'

mde.'

..

..
.

'.
\'

"0rttz8

'

t'''JI1.;.a'.

. ~.

' ",'

.~Wj'~'~al'~';inf1uenJt18z1

s&Ittatea

Care 'este motivul,acestei lipsea dorin~ de a trii? n primul


rnd este vorba de ,Un' program de auto~gere
care se
formeazi n cmpul bioenergetic dac~ vr,eunul din, ascendentJ .a
nutrit mult timp gnduri de,lipsa donntCl de a tt.'ii sau; a comls
tentative de,sinucidere. Chiar daci aceste luc1\lO S'oauIntmplat
cu trei-patru genera:jii in W111i,prbgiamul rimne stabil ~se
,
. transmite ereditar urm~or.,'
,

"",

Nu foarte d~uIt, luc:rand cu una din paciente, am evidentiat


fi soarta

Acestprogrampoatefi
,

multor

karmi~/'am'aflat;ci taW ~ ,a co'mis. 0 fapti la limita sinuciderii:


,
diI ,~ ~ ' ere- funCP008 '!D ciropuI'fietlleup
~
.
~d
"
OWICiJi
'

..

'

:-

'
~efODaJU"~.
,
'

-,

..

'

_.

..-,

de '~bleroirilede
"

'

'

'Program.ele
~.dorintei
..
autodistrugere pot si diinuiasci n
,

,'

,"

"

foarte niulfiani. Femeia ai IDOftenitdela


WII,~"un~&'!program'
dll'autodiatrugereatit
de

~tul

puterni.c; tAoAt, ,pentru

blOCl8'ea 1Ui, OI-gIIni"'TlUl rCC1,1fgela 4ureri

de .c.tP.,extraor~e.
D.upi (foui edinte de corecpe, il
~.J'~
dureriIe.\Io~ aunc:eputsi se diminueze.
11aci,un' asemenea program se
.
AmnC1,am,.decIa si ~~
in~dea..
'sptedeziJuzia mee, am ~t cifiecare al doilea
paiCI~.' are~,
depre8iune,' ~ri
prin izbucniri de
,~~pecareomul
nu P-o,~
contro1a.Starea pe care

omului

-,

"

are un SIStemdefenSIV

0 ftnUll1C:SC
~resi~"

~n:~~,

IJI

~<O 1ip9i a dorinfei de a trii,

poaprovoca:.muI mAlfdiipoa aduce

~
, dicud~.c8r8cteruIIJi,
omu1ui.,

.si"~1i
-,

...
. ..-'.

fuartemuItviata

fat!

de

lumea

lungi durati pentruci este conceput de pirinti,


.

,11iltamofem- care sufere6dedureri d~ cap ingrozitoare

CIIt8"D-IItt"put\Jt,fi.indeplrtate dllniC 'un fel, de' medicamente


MediQiinUefaUsiguri,pvdiagDostit
~ atunci femeiaa deci&si
Uioei'cefpriniiltlilmlldiut ;bio8l1ergtticii. Cmii~am' vlzut liniile

Cmpul

'()urmare alipSei dorinteipirinJilor de

nconjuriitoar.e, insieste~ totUl desc~,pirinJilor. C~le mallI11Cl,


~aIe'
pirinJilor n timpu~ sarClnll fat! de w~orul coptl
creeazaacestl1ia un programdistmctJ,v. Acest program este. de

"

aaveacopii.

. '

:'

'

gen~fU. H~cll
in.iftt~ *pul
meuQrmic nu era
indeajuDs.de pur'lJI'Hm PU'u.tobfincac:easti informape. Fondu!
prob18li18J;~ tmnitorW:'oo gndlegat de sinucidere.este
extrem ~ pen~~ fi de distructivpentruomfidescendentiilui.

141

"

DecePtia n legiwri cu fa:ptul c! fiica:sau fiu.1Ilmic ~i slab, cii


e IDolnivicioB;neJiIu4uurirea legati de sexul,copilu1ui,deaspe<:tID.

siu de capriciile noului nisCut, daci toateace!ltea sunt mm


pu~ce
decit dragostea pentru e~ dect.~~tiinta !aptulUi ci
trecm
un copite un,Dar Dunmezeiesc, atunC1~e
n~
profunzimea .cmpului fui; n subco~~t
~ decb\l~.~~
mecanismul autodistrugerii." 0" fixare indeIungati atramlor
negative pentru copi! trece n, subco~i
ti incepe si se
dezvolte aut.onoin. Co~taPlerde
controlul
asupra acestor
.

tiiiri ct P ntelegereapericoluluiprezenteilor.

..'

Cmpu! pirinJilor ncepe si distrugi cmpul copilului La


copi! se cupleazi instantaneu doua. programe. de riSpuns.
distrugc:reapirinJilor ~i auto~gerea.
,0 deceptJe puterm~i a
tatRJ.uicbiar fi n decursul unCi SlDgurezile pentru f~tu1 c~ 1 s.a
.
niscut 0 fuci ~, nu. un fiu poate duce, peste am de ztle, la
nenumirate tentative de sinucidere a,le ~cei ceea ce. se~a
transmite ~ lI11I18PJor.programele su~co~ente care se ,gasesc ln
m. :.spetlal de la ~c~utul
cmpul. copiilor O' dati cu
;

maturizirii sexua1e,trec n co~tiinti ~mcep disensiuni1ed~tre

copii ~ parinp. CinCminute de dezicere pot costa am ~ultJ de


izolare, reprOUr, supiiriri, ur!. Iati de ce respectarea normelor

"-

142

etie, ,'spirituljlitatea,"ln, genda!,


"8I.IIlt~)jmporlante
sanatate decit pri~~
~injectille.
.

pentru

~ialtefel10mene
?~g~;

~i I1ca 0 partidularitate. ,foarie,


importlu1tii.Programul de
suicid" poate "fi ~nectat'de
orn:e' program.
putemic'.din" .arara
tldteptat'spro~barea
colnpoltamentului omului.Organismul
reaetione~.
violenta prin lip~ de <lorint.de~ta..
.
Am eerc8ta.tdaci poate un program exterior, introdus special
n subco~
si acfionze negativasupra omului,' si determine
uhele fenomene secundare. S-a <loveditcapoate. Orice program
~... put:ernic "poate ,.~
oontraactiune "(eiprimata prin
programuf aleooliamului~ fuatUlui?m-antrebat asistenta,..
'
Amtestat cpv oameni,careau'{ost codap ~w descqperit'.
programul'de sitilicidete apIut Iit c1ni>ulacestora ttin Q)Otnen1.u1
eodiirii. Se evidenj'iazhnsuicid slab sui>fu.l1l'1ll
inriiirii ~a'unei
ridieate iraseibjJitiit.i,aparipa unO! gnduri, de sinueidere
~i a 81tor
modifieiirinegative:ncompOJ:taln~
.
omului..
' .
,.Qicmeiea veaitsa/seeo~cu:mine
'
dac poate;siise dllCii
la CUl'$UrileiRtensivc,dc!'iimbien8lez:
.
.
,"
'. ~.'.(rebuiesaplec
"
n America,~ de &CjIet,
" m-am I1SerII,Ja
'cmrsuriledQ;.,~nglezi,prin interrnediul.hipno~i, ,{)upa
ctova ore
'l1S&atnnpWsa masimt.nu
l'ma bine, Nu"gyputepspune daca
.

simetgn~l'e.'~e~"?...,:\

,,(,

Ma uit 'la structura empului.


Miiril11'eadefunnatiei, a. atins
limita maxima ceeaee'11Bea:nna;pericolul
unei'boli grave. Verific
cmpull din perioada ,premergatoare nc.eperii cursurilor:
def()nnajjilesunt~",
"'..
" a empului
. (;e;la 'determinat,o"att de PUtemii.deformape
femeii?Continuitestarea ~igsesccauza. E$teo indileare.a legii

infbrmatice, programarea.
1

, }..

.,,'

Cnd- in Ii\Ibcon~4entu1Gmuluic.se introduce ,0


.
'iaformat.ie
printr-0 mtodA dura, are loc defurmatia stmoturii empului
care,
dupA.un timp, se paate manifma.plintt.o
mbolnAvire
la nivela
fizic; Se ~tie c mBulgaria a existat 0 ,telStativ:de
efectUare
nviifrij teleVi.zateprm'hjpnozii, Oamen au aCUmulatJllllt mai
multe iriformapi nSpeste 3-4 aniJa participantii acestili,program
...

0 ~ildereputernicii a imunit~ii
'.

"
s'tit cil a vrut sil'consulte un
0 femele'
tanara.;Ill1-~,Pove
..
'
entru
ca
il
place
extraordinar un tIlir care este
bioenergetIcl~

.),'"

'''''''moriei,
s-a constatatpler derea;"""",

143

~,
;'

.",

l'
indlferentfata
de
ea, ~.- mu,ltimul timp a observat ni~te neregu r1
;
'
m IegiiturAeu siinitatea.
,
'
..
.
l'
de-a
Ucrw1
d
femel1, ~I va '"
Analizez struc tUJ.ile, cmpului
..
.
L tu1 uiuitoare
,la
'
tris Peu,truoonsultaJ:l1
FemeIa
fi-a
ms
UJ'ep,
.
'

'

'..

"

"

1 ~'
atunci
subcon~tIenty.l.
. w'
1Ul
-actioneze,'
asupra'"tjinru
bioenergeticianulUla. I~eeput sa

bioenergetIclan,',' aavut kIc.,.~ntactul


..
.::' .
.
; ,tran81ll1er
t ea de.. mformaJ:l1, ~,

structurii

c~pun.or

mpingandu-I sa se ,mtlneu.~a c: i~tneia ndrAgostiti'de, el.


la nivelco~ent.,filtdcA n~
Despre;ace~ n~ ~tIan~~~ea
fizici,
l1'afarilde gndurile ~I
. se nt,mplaSeIDcamnue ID

"
,

1"
'

:,'
'.

de dorinte1e fem~n,.dar; stru,cturi1ecmputilorcelor trei oamem


au ~H ne,eput sa mterac\1oneze, a nceput vriijirea tnirului,
n.w;nto Iwa
a
AIre. $t fapt
unm " pr ogram
".'dur'
introducerea ID 00,,,,
..
.

.
.

..

"

~etu ,riI or tnirului', ~i'ntr\1cat. vriJll'ea


dusla
8IIU,,
consiituie un' program dittafara ~p ului'-a-asta'
.

determinat, deform~ea

.
dec~area progr:.amu1uide aut0dlstrugere.
w
s-a ales ~:acel~i defurmiiri 'ale
Femela Care-I1Ub~ pe
fie bolnavi, Bioenergeticilmul a
stru~nlor, sale ~I ~mceflU
. .avut1,el:panede ~te defQnn iri utmIiceaie clnpului.. ,;."',,
.
0 faptA neetIca 'a creat oS! ~tie tragid..ale cirei cauze nu

t~:

..

:'"

erauvizibile.

.'

,
"

"

.' n,u poate


. Violenta
d cat violenta.. Am fost ntrebat
gen:iki ~ testarea pe care am efl:ctuatco,
.despre paClentu:,luIKII~~a
'p~us
m . faptul ca orice programdur,
confirma dm pacate,.0
~I
$train fata de convmgerl e mt en re ale omului introdus .sub
hipnoz sau autosugestIe se poate tran8forma, ntr-~n programde

djstrugere.

:.'

.
"

"

"

de spcA trebuie
noastra - a ctUalAegreu
,

. ,.Sigur cil n Sltuap.a.


interzisA ime d lat
"
onc e programare '

.a

0' mulw
'.

'

Nu

P oti", ruocui

de interzicerea '
.vechiul daca n-aIcreat ceva nou' N u este vorba
.
darcare mr Au tiitp.c
,..... karma
medicamentelor prea pu..til) eficace.
. 1 .'
oinenirii ~i mCI despre ln oculrea sistemului de, codare a
.

/il4

145

1>,

bolnavilor, Toa;e efOl1uriletrebuieindteptatespre


,

inlocuirea

'

'

. . treptat a violen~eispre care inclin medicina contemporana prin

,.':;1..",

intlnit cu:el.4ii,.am

'

',

'

"

'

'),t';~\"'d':'/'

;,

"",.,:",.,

",

"

""",.: """,

"

"':

,,

';,,

"

,,

,"

',.

,,

Ji""

,,';'\'

"",""",

'

'

'

trebUle ... tinda catre sintAmantl,1 e

'Omul
obiecteale dragostel.,
.'

iubire,Dintenorul sau ~Iatunc i el nu va maitrebuisi -,

".

Situatia
care $-a creat acu m,,, n lume cotespunde mvelulUl
..
.
Se Cheltuiesc tat mai mul~1
",
aI.omemnt.
spiritual contetnpor~
".
.
l
'pta
impotriva
acestora
.Jnsa
b ani pentru nar cotICe ~I pentru ~,
1e Ca.ti~
"i!la 10t ,mai mU
. lt
"
"ln, timp ce narcottce
,.
efectul este" mlzer

"

-'- $tiJi <lince cauza;beti? OmuI trebuie si iubeasci ~ea din


fi daci acest sentiment i Iip~,
D,suflet i se inst1rI ~ 0
. stare de discohfort, de chin spiritual, Omul incearci sa-ti S!Jprime

'

"

fi tului ca nu Impotnva
teren.' ste une~ctal
nelntel~~~~,lac:,caUZacare d~ermina
narcoticelor ttebUle dusa~ptaa
: patima .pentru acestea" au~" 0.. constituie niveh:d"scazut
~i inca din catiZ8"fncaJciirii
dragostei in..terioare~ om~:
dtagostea",s-aspus4:Jespre
nOl'
multor'Iegi 1nat1l~mse ~
cu. doua ml~de anl ln urm:'t~:: in erea iubiriipeittruDumnezeuI
pi~o ti ~i de copii, fatade sine ~
'
a,a
:.. ~I a simtAmmtelor diVIne
'.
~
de lumea ct , ne
.
de 'om, U I drag, 1atf! de' natura 'ne vie ~I ."t~
VIat" '/ioastri " Iaa t e aCeste ,
devam t Ceva cotIdlan "1",...
"
a
a
in'Conioar
,'.
a p re gramul des"di tru gere a Gr&g!>Ste l care
'

"

aceast dutere spirituali. cuoricclDijloa.ce,


Aceasta,'duce ,la
narcomanie; alcoolism, diversefonne de toximanie,Adevirata
Cauza a, narcomaniai fi alcoolismului este, un. nivel scizut, de

",

iubiiedin sufletul dumneavoastra. Aceasta stareaparedin


cauza
unor'puternice>fi'ustri;.a repJ:imiriidragostei
fatA de oameni,
, I-am dezValuit faptele de lic:idere adragostei.
sivttite de '
pirinpis1liip de elD8\lfi,

Co

"

"

"
Dupa' cofllCtate, deformati8:puteruici
a cmptuui a disprut.
Dupa ctevazile :controlut adezv!luitpuritatea,
cmpului;
pasiullea pell.tru.alcool i dispiruse, Dupa 0 jumatate de an am
verificat: omul a ncetat sa mai bOl vindecndu-se de ,aceast
boala,
'"

'

'

'

'

'

,,

"

"

'

'

. jur

tJ

'

'

"

'

'

'

'

'

spus:,

.,,
"

'~'~acec

",

'

,,

'

"',,

,,

ajuta.'

,"

~M O' l

~shl

'.'

posibilitateae1iber8rii omului do viciulalcOoiuluipe cale naturala,


Am fost rugatshjutun
om inteJigent fi taIentat carenu se put08
opri singUr fi' era IaUmita alcoolisntulw cronic, El 'nu mai credea

nciilcri ' declan~eaz.."


da a cruzimii pe eacen-o po,:h'
are dtept reZUItatct~~realn
ic~~~tru aie~i dinilllpasiti cn~
stinge cu alcool sau
~o~'aI
'omenirea trebuie sa nvete dm
actuale ~i a scapa de p gi e s e,
Universul oatt1enii, Jumea
"

"

"

.
.
..
,

nou sa, iubeasca: pe Dumnez:i

Un -caz.intereaant:s-.apetrecut la Ialta, in timpce fineam ~te


cursuri, A veDit,unom ~,mi-a. povestit urma~ea
in$D,plare:
vl'Cinul sIIu acizut in patbla bef1ei de care nu putea scapa
rnclcum"

'
'1ineGd
este
, ,
.
,

proximativ'cu un an n urma am' inceput si cercetez

,',.,.

ci cinevalpoate

""

asc..pa de asem' enea Patun..i. namte


~bu ie sa fd 0 mul '''''''''tru
1:'''''':
.'
"" toate omul trebule ditceteze
sa mal po'''+e "supne P'I,himea
ae
'
.'
a indrageascapre:ten,tu! 'ln
din }U,"r"sa" Intr e in mmome u ea, s
' i ' ' ' '' '
" insuflet
U
1si
inten 'oru
'<!'
1
,
sunt
re
., Prezeitt\)l"~toTul
,
Iubirea 1nseamni .artnorne ',~xToutu
1d
'

;~M.am

"

Cf

dezvoltarea naturali a I8piritu!ui uman, prin restauraroa armoniei

dintre om ~i1ume,

"'.",'

'

...,

- M-am dus la el ',ti am hotiirt si aplic' metoda


dunmeavoastrii., L-am intrebat: "Spune-mi ce Ji s.a intmplat
nainte de a te apucarde baut? Ceti~a riimas 1n 9lnte?" "Cnd
IraU mpirtit cartofii,pentru mine n.a mai ajuns .. atunci rn-am
supiirat foarte tare", Eu i-am sptlS;,Cere-ti iertare pentru faptu! ca
te-ai supiirat", !I a cernt iertare fi,a scii.patdo betie,

'

.
"

~i.viitoml.' ,,Du~ezeu este


nconjuratoare,
trecutul, pre~
,
,e mai mult dect SlP\plu: a~
l u bire", Unii cred., ca acest ucm
sa-' lUb esc, Iubirea este 0 arta
spus c iubesc~1 gata, am nceput
,.
'
printr.un efort permat;le1i.t..
complicata care trebUle ",
l\1vat~ta
'mu UI nos tru pentru " existenta ei deplina
Oricecelulaa . organls
.x
lncetat, dar .i
""oneze
. si respecte
trebuie ,nu . numal...
. n,e'
. " 'ntrefugnv"
orgamsmu 1 Omul este 0 celulii a lumll,"
regulite umtapt cu l
de a-~i ndeplini funcpt" 1e, d ar si
,

Sarcina lui este nu numal ~~I


~i tinda nencetat spre conta~

i unitatea cu Universul,.spre
: ctul nostru cu Divinul este

iubirea fat! de Dumneze~,


determinat nu numal pnn 0 rin;~~ ' credinta, dar ~i prin puritatea

'

1'46
-~.. ,

..
..

,
"

maimarCit contacq.I.

,(.,

dCt'ItC~~doare pe,tinepiciorul.

El se iJ)ag&,~icm vid culIJ i se r.efaee cmpul.

Nuu mult timpi);\ ur:miile explicampa~pJor


.~

&e

me{:karma

eJtinde

" 'numai ,..asupra


,adul~",
Pnii
la
treispre2;ete~illcispreze()eatjioopilul.
~e
proteja~.
S\!pararCtillui
!lU~ente~
Jauma. -Numai dupa maturizarea sexualii copilul
ncq>e sii'~riispllnZ8tor pentru (apte!e .ii!lcii1~le sale,
,ln 1Iltimu~a.t! cmergetiql Piimntului .s-a modificat nQ:-!Jtt,
"

ncka<;u!D n", nUlllai t1Qpiii de tapte...t\OuA am ci ..i.cei de un


a!l-doi 'pr.ovoacii loviNri, ~ioenel8etica,
~i sedistrug,. ulUll. pe
celiilalt;la;felca ~ lUhl4ii,

"

'~~siO()~e2:e~cu~~~a
D'ac~I;~!.
fuaa acorda atentJa~truI~."!ristemulse qestraiDii.Cand din
i se 1n1ocui~ecu 0 alta triitre
om dispare sentlmen~l d~
negativii se deschide calea
-.
se . distrug blocajele ~I pnn :':~~re
,
:.
.
Pentnl de$t1'ilmare..
mlamm itesCAde o pilda.. V me un ciilugarla 0 femeie ~i-i
'.'"

'

'

-'
",
Te primesc, A'
Il raspun
de
si mnoptez"
spune: ,Pnmeljte-ma.,
,
'te
' femela, :1ns3trebUte alegt'uroi din trei: on Innt~ ta~u 1, o~
tat
culci cu nnne, ~n bel .vm, Ale fi'. Cilugiirul s-'a gan~t: "Sa
un taP nu potfiindoii e om or ~ ma culc CIlfemeia JaI'~ nu, pot.
Ar fi un sa.cnlegtu.Va trebu!"si beau vin, este pacatul,cel mat nnc
'il
iirul a indeplimt ~I celelalte
dintre toate" ,Dupa ce a baut, c ug
.

'A"

'

doua dorin1e ale femell,

.-

gre~itii,

.' M~"uitla ~fe~kmele


~i'yjd un purernic.deochj
pxpvocatde unbarbat I>loltd. Virsta .zecelllli.Eu!l
colegde
clasa.Ce'e. ~ a1ege ,de oopiii J!~tricindvpr

rincipala ~i, daca 'ea este

'.

"

~adar, iubilea esteA$truc:tUra,P


I~cil can nU ~or avea urmiiri catastrofale, ntrea g a, atunci celelalte
,
.
x
este una din triiirile sale,
Omul' s.-a:obi~nult Sa co nsulere Ca lUbIr es
de care poate dispune dupa bunul sau plac, ,Este., 0 conceptle
,

.Noi
am, distru$.barier~e' Wensive fi copiji noJtR aucrqtemari?
ll1P~tenit,!I~e
structlui . deformate .1iJecmpt,Wi.
<4/botip!1desc?(e
'se. va
alege de psihicullcir ~ial qQpillOflor
,dacii:ei' acum, la aceastii
tTagediivrstii,ncep si se:atacebioen~etic unji peaJJii?
A.deseori c!1d lespun ciamenilor:
"voi lIt&iniibUft
n De
voi
dragostea"; mi ,se ri.spunde: ,p", niei macar
nu HUll iubit".
fiecare data mi vid neV;oit'il exp!iQfaptu! cii drasostea este un
sentiment U~~icii noi trebuie.sii.~prin
el ~.cii el trebuie sa
se . mprii~ n.. lumeantreagii, Este iubirea pentruntregui
organism' alciirui nume este Univers. Poruncile de bazij ale
Bibliei suntJegile lumii spirituale,<caJe acpunii bioenergetice
asupra oamenlor. p", acumcad marna jigne~~ Pop Cl.lv!1t,
privire,gest, nemaivoi'bind de fap~ copiiJor siii,.ea nu ntelege
ca initiazi ncopil un progr,am CirQpeste UII an-doi pO<ltesa-I
mpinga sub ropJor unei ~ni
sau sa-i detennine 0 boaJi grava

"

'

.
:viDe lami~bi.ietdul
"
meu de~
ani~i mi se Piang~
~ii I
doare picioruI.'
- TI.I~tiice inseamnii l)umnezeu? Pune miinile pe g~1JI1~hi
~ cere iertare pentru tiiticul,tau ,qu-e III optsprez.:ce am n-a mai

vrutsa tr~

'

..

'=1~C~~~~P~~m~P~mC:=:=
.

147

,.f'

..

'

A'

Iubirea este acel mtreg a wei ,P arte suntem, ea mbrati~eazii


met.
'
1ub'Ifes ~I Vlatam se diirUiesc .;,n-avem
..
. un
ntreaga lume,
,

fe
nsa n noi ncep' si t1'/.UIl1
el', c'ind
d(ept sa. atentiim la '1
,
gem
cepem sa ne distru
' pro P netar~lnOlm
' lUt
-sim.nrile
mlcu
'w
" - al e
dIS'trugem ",pnn aceasta structDrile spmtu
dragostea,nOl
.

'A

'

'"

'

dispunem de ceva care


.
sup erioare care ne leaga de Umvers, Noi
...
aI.
de fapt nu este propn'etatea noastri person a"
,
,

'

Cauza a VI/-a'

Ne-am salbaticit f~arte ~ult mA ltimele decenii ale istoriei


~elegem lucrurile cele mai
noastre ~i,'din aceast cauza,nu Ill,
A

'

ele!mentare.

'

'
da un ras puns coretetla ntrebarea:
Multi dintre nOlpot
Ce-iaceea

hrani?:'

,.'

"

"
nd, structu rile cnlpului uman
"Hrana influent~ -Am pnmulr
- la fel este ~ omu!. Am testat sa~i ~a cum es:e ace~sta mfluent\
viid ce se ntamplil. ~ bloener:ul ID timp ce mnciim ~i am, ~ost
asimileaza hrana pnn pn~a
extrem de mlrat afland ca 0
ta
ceakrii, Printr-o' alimentatte corec poate fi vindeteat un om m

...
J

1.h

1-19

,
. -'~'~~fie

jncOrectifducrIa'Pirzanienu

'-

..

,Stramol1

1I1al'pufin

dect conceppadesprerome ~icomportament.


,
"
,
",~ra spus' Dumnezeu: iat, V::"arit
dat tot Celuide
ierburi care

.A "
no~tn
In4ep iirta'P erau. mult mai de~tepti dec~t noi
,

d e sacr lficarea animalului cerandu-l


1
cand se mchinau Anamte
A
't; sa- 1ntrebuinteze
la mancare.
,
iertare pentru.fiaptul ca erau nevOlt'
.
1
1e
t
1
negative,pe
care
acum
nOl
. n acest fel el blo.cauconsec!n,e e
,
. nghitim rata sa ne pese."
nmnte nu nlelegeam d e ce 'n
l cultura populara exista,
;
'.
interdicti a de a 9iti
'
, n timpul mesel.
1n, fat-a, sau mncatul
atul
cu
artea
sau
Zlaru,
Reiese ca manc.
.
'zbaterile olitice ~i familiale pot
, n fa18 eeranulul teleVlz~rulw,
' -t:raumatiza sufietul omu w,
ca n ti~Pul mesei inforniatia
Pex;.'
e aCest fapt este bazat ritualul
trece liber
n su"con~tJ.ent.
.
nerea
10
contac t cu Divinul. Daca nsa
...
:, mp8rta~tnl, ad Ica
~u
_.;..
se g andp.te
,"'V. la treburile sale
'preotu l 10 t'm
1, pul Imprt~tnl
~'cU
'Divinitateanu
se.reahzeaza.,
Pamnte~tJ.atuncl contactu
.
acru
ceva
omenesc
S
eputul
ta un sufi.et mc
' fiecare 010 c:.XIS,
ln
'..
trebuie sa pnmeasca
~i ceva animalic. ln stare nor m~atrupul
. : p iritul de la Dumnezeu,
t .S
,
'.
hrana de 1a su, fie,.t sufletul de la SplA,
.
..
' ale acestuf ~Ireste
"
dmacestevengl
"
.
' 'Excluderea onc..re1l\.
.
.
.
. doar Pe Principiul primitlv al
l- lar. Vlata bazat..
. .
inadml sib1a
.
W
'
a
da
atentiecelorlalte
vengt,
la
1
mbuibiiriinUffim a trupu w ara
.
.
, ,cea maisigura spre regres.,
' ta calea
rep,"" zm
,
"
A

A'

'

m~tie~manaWCtasegise~

de'~._e,facioade

, ,

pe intreg Pilmntul, ~. tot Celui

~r8spandesc BiIninta si.

w11e:4e'Mmi".
n "Bhahawat.t'1ita" se interzicecollsumarea
hranei
care. a stat
mai mult de trt\i oredup. ce Ii Cost gtita: esre 0 manii,,murdarii"

fiindcael\ e buna doar pentru -trup;on,ea nu se mai giis~tenimic


.

pentru suflet.

"

nindoism exista nofiunea de "came nec~erii". Este vorba

"

,'de carnell'carecontme sange ~i~i1Use folose~te nnici Un caz la


gatit; De ce'?rSngele. estepwatorul
datelor despre viata
corpulur fizie, n el lita toata informafia privind bolile,simturile ~i
triirile emofionale pe:care le nCear animalele,la taiere,'

"

;,.
"

'

"

'

'

Copiluldejafuma, se ,simtea airas de alcool, ncearca sa


flirtez!;cu<femeilemature. nel nu-i nimic eopilarese.ntreaga lui
,

'

puritatese rem&rcii printr-un incredibilpragmatism n sensu! cel


mai raual cuvantului, Analizez eauzele. Top parametrii spirituali
sunt eXtrem'de scazup, 0 situatie care Hl popor se defin~te prin
expresia"iI arepe necuratul n,el". Vinovat este tatiil copilului ~i
nu la nivelul karmei j prin modJli situ de viata. .
. sunt
Patametri gndirii, divinitatii ei ~icomportamentul tatiilui
foarte~cazuti. E chiar dificil sa'-pimagine1;ieumpollte triii un om
pentru aavea parametri att de rlegativi ce trebuie sa faei pentru

a distrugecomplet cmpulpropriuluicopil?
'
Ce-i tatiil biiiatului? 0 ntreb eu pe femeie.
-Locui~telatar.
Este miicelar. Taie porci.
Verific nivelul agresivitapi subco~ente a copiJului. Este la
zero. iiseamna ca tatiil nu participa afeciiv la activitatea sa.'

'

"

Odata oremeie "m~a fU$I1t,!a


analaez motivele
eomportamentului
ciudat
al
copilului
unor
rudeeare
avea ~apte
.
.
an!.

1.
.
Dar i place sa beasngeIe animalelbr,mi
spune femeia,

Acum totul, este Clar. Structura cmpului tatiilui, ~rin


intennediul sngelui animalelor, prime~te informapi privind
suferintele aces'iora n timpul tiiieni. ,
,

.f'

'

151

-/
"l'

fil.,
-.if'

,<.T,

f,

1"

'.'\',"

CAPITOLUL IV

structurile infonnational-mergetice,y,AnaliZil~cCII~r~ pemute


elaborareauner prognoze d~l de eXaCte ,ale vut,?ru1~,
,..

t~poral
. Q,qie~~e!e vii~i nevii, au ~o~a.~orpm;:ti#9~1.
Corp~1 ,temporal se rea;1izeaza ~n cel,. fi~c pop. ,lntermeWul
-ge I\~a. pute.m ,.yorbl
cmpurilqr iJ1formationat-energ~tJ.ce.
despre J?rezenw. progu,melor, ID,fprmatt~~
,<te CfPst~~ .~
o\jieCte!or nevii~i d~re
Inter~p\1D.ea,prograrnelqr, genetJ.ce~,

"

tt:hnic

. ~pr:ezent H acumulat 0 mare c.ntitatede'fapt~ privinli


pr~l~ea,
pr:ecisii a ev\Jllimentelor viitoare,a. comportwii
obiectelor vii ~i' Mvii. Mai multsau mai putin sin!p!ustau'
Jucrurile :referitorla obiectele vii. Comportamentllllor poate fi
'"
anal~t,

,~

generalizat

pe aceastA baz se, ,pot ernitepFPgnoze

precise. Pentru obiectele. nevii 0 asemenea metodi este


inacceptabilii ntrut acestea,"n Iwnea fizica, cel putin la prima
vederesuntlipsite de comportament, de progrartle de realizare a
modi~crilor structurii, de dezvokart} n tinip ~i spatiu. ntr-un
anumlt Interval de timp starea 'Ior' este rezultatul actiunii fizice
asupra lor din partea alt()r obiecte. Cercetrile mele arata ca
Iucrurile nu stau tocmai ~a de simplu:, programele care
determina soarta obieCtelor nevii exista.
,
'
Ele se formeaU ca rezultat al interfe~en!elor cmpului unui obiect individual cu cmpurile altor obiecte. Aparitia unor
programe genetice ~i dezvoltarea sistemului nervos ca set de
programe constante ale obieetelor vii a permis accelerarea
realizriiprogramelor. cmpurilor la nive! fizic. Cornportamentul
obiectelor vii se deoseb~ de acela al obiectelor ncvii doar prin
. parametri 14'rnporali. Pe.ntru intervale mari de timp aceastii
diferenta dispare.

,.,.

'Da~ an~
e~h1tia o~\~lor, vii,pc, Piirn&nt,se po~te
_progno~or~l a
observa 0 cr~e
.1\ vit~ei ~efe~pa
diferenti~obiectel%
-lnttnlp mtrucat, ivn~ de, realizf': ~te
legatii dein,divi,du~e,dede~area
d,l1~dlU, ynn ,\I1W1fCII
unitatU cmpurilor. Principalel~ progrlUl1e, rasp~~toare pCl)tru
y ~nevn
$Jnt f~e;zentate de
. stacea fizicaa,obiectelpr

,.."'"'

Diag~psticu/'

.,'

infQ"B~onide aleobiec~lo~ vii.. .


. '. .', ,.'
Aetipn,nd,asupra ,S~tunlor \nfQnnapv-~erg~ce? ,se.1?~;He
"
schimba.
starea ;fi,Zca. ~ OQl!1~entul.or,I~~
oblect.<~A,e
asemenea se poate Pj"ospecta vntoru!, ~9~la;!.f ~1eclfin,e%1al
di~ostiCl\fe;a de la distantii ~ico~ptia ()bie*lor VII~l ne,YIl~Pf
det.erminate de rne~l
~a
explJ!l. Astel, p~8!"anwl
infom,tatio~aI..Serea~.lanivel~c,
d~. trebufe ~,.,e~ste ;~I
mecanis!nuI nyers. Ac,ea:ita ~te, RPn4\1a oo,Mgatooe a eJqSte11tei
Uniyersul{U"J'fin urml1fl.\'~rFe obie~ S'i ,poateJ1111;lSfo~~ ~a
111
nivelul clnpuril~f,informatlv-energet1c: p~n .~er~Jw
orice punCt al Univ,ersu\Ui(d~ar~
ln camlj~F1I1ti:'I1I1~!-\ye

lipse~tespatiul) ~i se pl)~t~.re~ dW nou la rnvel fizic. Ac,est


principiu stii la baza telepo~, Mfluentareaobie.ctelqr:~e la
distantil.,n

'particular,

a nebu!o:l1tiiplor..

.,'

'.

'.

Deoarece
particularitiitile climati~e, geQcl)iffilce~l. ~tOl}lI;e
..
.ale
Piirnntului ,sunt
conditionate
de .procese!e
'informational-energetice, .mstii posibilitatea exercit&riiinfluen,t~~
pnn' eforturile volitive a!e. omulu~ asupra,evepllIlente1or ~I
. -.
;.' ,." - .
obiectelor
clinlumea ll,u;on,plri\tolll'e.
.,
.
Zona ata.cliamelor
d
ellfe
ne
apropiern,dov~enunw:nal
.
Stl:\1ctuolor
transfofrniirile ecologice dar, ~,defonparea
informati<>nal-energetice ale Piimntului. ln pre,zent omul,
ncercnd .sa controleze starea vrerni~ sa-~ieJ(etClte.,int]uenta
asupra ,obi~or
nevii. se fiisfrnge, n mod nejpLtlv asupra
'

153

151
.
,
'''~:')''fO,;'.

""uiiili,:i.,~"."'"

;'

".."

,",'
"".,'

SJStein~'.~iriii,}C!n1\it{UI'

...'

stnitturile ,i?fbm,t~tiotuil-,energeticeale, Pimii1ti$i,


Testarea
~atl ,~ c11iar,'$1'.nemulfumirti 'in ',Ieg.tUIt'~D,j.eaVretmi

"

&f:wt:~~~~
,
Labaza ~turor
ti~u~e

~trucfurilel'~~~!'i~~~~~~~,fi~l:
~rce~lotre

s stea oiiialt

,pe

prives<:obiei:teJeVii~ nevii

precizie a, dlagnosticmi

'~i' 0;' aria1izlla


,

poS!bilelotconsecinteale intervenpilor,'
~et~deletrad*onale ale d~gnosticirii' 1Jleclinice,de regela,
,

~unt ~n~ntate,spred~coperu:eadefecte!ordeja

existente,
macpeSJbile dm ~um!te' mottve ,observatiei ~ aparattii#"
.

.~,

~ec~w:~ .~erc~or

structuri~' cmpului 'da ,posibilltata

preZlceOl vlltoarelor 4,eformatii' fizice ale, obiectelor intru~t


c~denta ,eveni~ent~lor. la pivelulfizi; se aflari prograniul
cattlPul~',~~~etltelor
niveluri ale programelor cmpuri,lor
as~1i 0 maltpreclZle a prognozirii, Dar cUm diagnosticatea

"

~ w iinto!~ea~a

6 'intetven~~ ~'O intracpune cu cmpurile

deoart:Cela un ~em,e~ea ,mveltop o~el1ii sunt egali:


,rt

~)

am decis si' ~z
enc~teIi testrii~tr-un. dpmeni~ nou
pentru mine.,Mis-a pr,pU$ sa gasesepe harta pepmsulelC?IDeea
I~rile favorabilecu1.tlviilii vqei de vie, Am .cercetat cu ~Jutorul
cadrului, A.ceste locun erau ~puse de-:a lungulcoastel, lucru
cenfinnat de \ID lIgI'onom care a fost de fat!. Dar cele mat
fayorabile 10cu.6 pentru product.ia de mere, dupa datele mele, s~

~uin

petUnsulei,departbde.tarm"fapt. co~at

e~

celt(mat favorablle
deasemenea. "AIn fnceput.apoi s1ieaut l~e
unde s-@).!p~~
c~ate ~a ~l ~rul,
pentru ~e~men~tl"
ce
m.:am'uitat unde e mai bine s1i se construJasca sanatont, ~n
Iq(:\.Irisereco~1i,
sa se ,trateze anumite poli.Au f~st o~\1~ute
constructiile ndica!e
nWte rezultate foat1e. interes~te~~o~
Jnaintede rewNVa din1911,m specialvilel~, eral) amp\iiS~~
,desttnui lIlulUl.

'

~omemul, dutgnos~clrii ,tehnice tica ~peratOrului,

pUfol'tatea,.stru~~rilorJw:mlcesubco~tiente
sunt .Ia fel. de
o~hgato~lI.ca~1 m cazul diagnosticirii ~itratirii Utim bolnav. Un
tllvel~dlcat
al agresivit1ipi subCbn~tiente in structurile.
mfo~\1onal~ ale om1Jluipoate determina ntr-un viitor apropiat
0 Sene de ~atastr~fe globale care nu vor putea fi stiivilite prin
cre~rea mve1ulUl de ,pregatire tehliica a, personalUIJi de
exploatare, , Problema ecologiei spiritului esteprlmordiali'i caci
.
anume ea det~na
starea mediului inconjur1itor,

k.

10cUP.eJdreJII 4efavorabilePent(UsWtatea

scbimb ~Ie nai.multe din constructiile 'Ul\enoat;e era\l ~~Iasate


0 nstrucf<>~ mm
>~
n l o cUri netav mbiIe", ,probabil C inainte C
I?Qlrile
'
'intuiti:v uv.de
~ po~te. ~ ullde. nU se poate :c,onstruJ. 'l'
,
nefavorapile de obleet erau IiID;plasateC\1I1lttrel~,..
parcurile s~

..

:,..

'

9Iec~~I,
,~cl
~p~rat?rul. lIte ,incmpul
.sau" 'Prograrne
dlSt;uctJ~e ~l autodiStructtve,1 ele pot trece in cmpul obiectului
neVlu, ~1, s1i, cre~,.
condipi. pen~.
distrugerea- aC:estuia,
' cupnnde un progmrit-replic1i
Mec~mul
~ut~regtatii crt!puri!r
'De aceea actionarea asupra
, de,..dIStrugere a '~ptrat6rului.
,
?biecu;tor ,/ n~yu
,~r1n ,. intennediuf ' ,'structurilor
Ipformativ-ertergettce poate fipenculog petitr6, fntreaga omenire '
,

..

'f,

,"-'~;',

fji~j*ii'Uli~1Izi

'

'

..

"

"

'

"

"

~..~e.~~,~~~~~~

cat, 1:~er1~
!lWaU:de,r~~;up.;OnfoJ;tbio.energetJC'~ .'. .~~
celemall~uItepoli.mIYsIV
p~~lo~pare,
~~~
~
c1i
cele can~e
'~p~

~i l-am gaslt. ,Aceste.cercet8.riduf~ld~,


~.jp;e~,~tro
tr~~ 10~tot\lQr: eX1~~

:~nefa;om{~iOiie~voi.abile

..$i1}u ~

1ll.ega~l~

mel

un, fel. de, fort)1atiUtiigeoclilinice sau geotectomc:.~est

mecanism. in:ti!:Ste deoeamdat neclar ins1i ,el


influent! asupra Vietii oamenilor.

~ are

,1

de pete

, n C9meea zonele favorabile ~au dispuse sub fonna


iar n Pe~burg

situatia a. fost tu totul alta. ",

.".

'.

n 1991 ~. tnine a ve~ unprofesor de la InstiJ;utulPoliteh~c.


l interesa metOda mea ~i II}i-apropus s-o .utilizim n ~ostttn!
tehnic. El se ocupa de cerc~
n domemul ecologtet ~ ~orea de
sa
efectueze Qserie de, exPerientC pentru a se ~onV1D~e
al stiril
bazmelor ,
'
, enzorial,
'studi.,'ului extras
poS!'b1'tiih\'
lli"'e.
.
.
pl a
,

. Prima

1Ip1~~are ,a . testrii

e~asenzoriale

n diagnosticarea

oblectelotrteViI a avut loc 1\1pnmavaraanuluil991la

Ialta,' Eu'

d 1dhidrografice.,Astfel de cercetri se taceau deJa, s e pot, ':

detennina' depozite de zIIclminte subterane nu survoland .

.-

1$4

,l,

155

.1

.'

(,'.

! ','.

'~'

' " z dn,Clini!Rcea'Uri'He1fer


an.tIJIIj~
'
hana. Amluat ru~h~~
am ,<,

1u~.MCeiCe'7'1' ta!.Nm
lL.LL'.u...lt_"
'
,colISl"". mu ca maXima'co"

",
".
ncenttatte
trebwe'
sa fie la gurile .
ca era e cursuI,supenor.
al Neve!,'
. P
,

'

'

,','

pe
~ut$~.~e rgiumqt am tncepUtsii
in pnVlrtta pol n,am . cu "fosDor. E u

\..

,,'

,~I 'fu.pa .!o~ografiisau

ftiiviulli llSIi am constatat

..

"

','

""'"
'"
Ace~tIuCrli'~a!mtm'
,P ta'.
t ~I ln CazuI azotului Cauza 0 ~nstit1Jle
'
'"
.., ",. 'or
fi
,!iptill t~1 ~e' cursul superior a:i-;eJeN"eVet z.'.""
"

.
~"':W
'H'. '
3e ee cnipIeund~
., . , a~cultura sepractlcam mod ne.:.!;'t
f>L1jen.
,

fosforul ~Iazotul

t'

1\

,
!.i.;,"-".'i.rl!
ni lui d'~,poluare
.'-Ut"'" ,Nevel stint locun unde "V~,

pNn~l

;~~I:ade

' "..

'.'

"
cIJfusfoqi

azot

~ou..~ ~~oati'lent.Existi

~~I'iie'~p~'~~i:pp~~~e
~p~endlcular.
pe firulapel.
, &tfel \le'~i'c\i'~F
.
~ii;curata
le
sunt
cunosCUte
s"";';~I;-";I'
",
.t;':-v~or1nsa
:L)J[1""
',"
d"'"
"
aeoc...uaUn'~eiIcn
"
n,nP~d" e,'Ca~ l!~anfleiI?r.PeSte
hOtare
erceWbrii' 'iitisenfual:
0
da
ta
ectul
et
.
1It~u,
a
rate
"et1
_
,
"'
1L
':""- I
"cu,
.;" toate cal 1 r,
p"
. :,/~o
'.'.
,1I.~oe,
"' ' '1JuUl'ii
'
ee,. tI'ebuia
$i fie 0 Poluate
'foarte
,
' 'ca<Arif c'
'rli'.1-"rn;
,...,":;7"~i'
nceput ln\>'esHmu'ea
maluril
Aco1bunde apa, in
.
.or:
Ne-fa'deveneiiciirat'''1'~
.
'. Co "',
trecea 0 Parte ~<1, Inelulw -".' IUI mal
..,
',.
1avo
"!
ral)!
~;
,:
,.
,
)
,
fte" , n tfu' tt wu
""'
,,'"
.
' ': oatnen
'
Or
ln
s
'
11
,
""
"'
.
uuo"LUJ<1energ
t."
eti<:i a o-m.",: est
,e
i'~="''';;&.
,'"
'''?

Verifie. Rezulta din nou opat in mijlo~acului.


Am intocmit un prQgram confprm caruia doua. luni a durat
prelpcrareadatelor primite. Ceea ce am Iacu.t eu n doua-ttei ore,
n conditii normale seface,ndoua-trei lu~i de l11unca.Cnd am
lucrat pe harta, cercetrile privind poluarea cu fpsfor nca nu se
efeetuall, Ma! t.rziupe lacul Ladoga au ilPiirutvasele d~ cercetri
hidrografice. RetuItatele cercetanlor lor au confirinat cii poluarea
maxil11ii(;Ilfosfor.,s~ gasea exact n locul indicat.de mine. N-am
avut. de unde lua ipformapa fiindcii n..oavea inca nimeni., ,Ani
tucratnumai cumetodeIe bionergetice. COIlcordanta era' n
propoqie de 80%.

'

"

'

,,',

,'

'

,,

--

",

"

,,

',"

"

'

'

"

'

"

'

','.

"

p.I1I11<1\1UUC,
specifica Speci4lizaU'"

""

"

'~e'

:r~~p#$i~6

'

'

are '6nf{tieJifa'b::ce;~ereallpe~
,., "asupra
iocwtorilo't,dar
extsta ~Izone \\uptea b
_~e pen~,~ filb'tUite: $iaceStea. siint de
'a'sei1i~et;~
sUU'
)
burg'-r-.
I.;
,",
jj ~to/,i, tnerar e. La: 'p ~
.1..L
.,".",
~uv , d e
"

,'

"""" "d
~-'
;
r"tS
ll s-a . crlisC opent exIStent.> un or - sUU
' v
,energetice
.'
""
,~
t",
",
irtel/U'e'foarte~p~
'fu~'
gate
tlure
ete.
.
" .
."" ,'"
,"
'" "..
'
"" p'""ot
,
cercetiri
. ,." A
, cWilasemenea
fi utile
"
n
u
n
umat
"
,pe, ' utru
,'"
. ,'"
c6nstru).';.;a
.
lor Be locwt,dar
"
vI' '-"1..
=ere

, ...'"
,,'

"

'

'

'

;;"

"Pc"

~ penttu" pr~Iectarea
""

arnplisamentelorpentru obiectiveleteh mcecu


"
un gradndicatde
"

perjC\itate.

. r"~
o--G

" fapa.urm~a'cons

"')

titw'i..o' in' 'Vesti';

,:

'

~' Lad' oga,


_
",
'atapoluant
~otar~,m ' "Lad9~aformaunei
IiInbilungi
.,
,&i'Yrfui"""'c~
,
$SCUJrt,
lar tea cu fost'or are form a, 'un,el p~ de cemeala
"
"
,

'

_,p

,,

,, ,

g, ."""
"

LacuI",

~
,

,',

$,~-~t\1iitacbiatiii;1:b'ntt'ullticul'
ut
J,"
'"".',', ah
,L
' ',L-->
' pe
UtlDa'
care
..
deSeltat'

,'"

' i este ;';!;.\r.:.~"


I!b~oIut't:Orec~' ,~,
<11f~de

'"

.',

,.,'

o spun e' ,Pro1esorul,


'

,.'.

,
este

Volhov pe" IIIaIurile


carua ,es
, ,

,at1i<'"
yu, combinat deconcei1fl1ite P ro"
.tetn.ic:e, foarte multe
:"sO,vh62uri. Oh, Vblflo'VadtJclo'"
de ~?t.
FoSfotuI
trbUi
&1aiba
~
elfOrm'd~~;:~:"..me~
a:
,.

Rezultate, .foarte iutet'esante

au fost obtinute

n cazul

stabilirii locu1uide infiltrlu-eaI apei n sala "Olctiabrskii". Eu am


cemt un plan al silii ~i ,am gisit locul unde trebuia sa fie
infilttatia. ln cteva locuri indiCate de mine et'a deja pl~ul spart
~i se efectuau lucran. 0 parte a zonelor avariate Ie-arn descoperit
nainte. caacolo ,sa ajunga infilttatiile. Amfost inttebat de unde,
vine apa: .diri interionU,sau, din afara cIiidirii? Am sin:4it ca apa
vine'liin afara dintt..o !f,aviicar-.:tnlCe la:t;1iva ;l:eci..~metri de .
sala. Verificnd, ttaseele cana,lizirii vedeam clar CUI11
curge apa,
in cestare .se afta tevile, simteain in mod fizic comportamentul
apei n locurile de bifurcape.' Puteam chiar sa preci1;ez~i ce metal'
se aftiin apa.
Pentrumirte ,acesta era un domeliiunou de cercetl!.l:e,Am
,mteleiete de ~or pentru omulcare c\mo~te metodatstirii
bioenergetice sa treaca de la diagnosticul medOCallaunu! tehnic.
,Analiznd rezultatele diagnosticani, amexplicat ca nu exista
nimic mistic n posibilitiiplemetodei. Este vorba doar de
manifestarea unor legi inca nec~~tient~te ~inentelese
demult
,
.Iume.
~

'

'"

"

','

""

l'rincipala ,ttasatura a. diagnosticani bioenergetice .const n


accea ca eu lucrez nu cu obiecteTefizice ci cu, cmpurile acestora,
iar.cmpurile

con~

0, informajie

decat obiectuI fizic ns~i.

muIt mai complet

~ mai exacta

157

156
'

nseatAna~'

'

Intamplat laFernobyl?
"

Centralei

atomo~electri

an:

ce s-a

'

'

rn-a intrebat cmeva:

Testanle aratil: cii inca cu doi

campul

se putea 'prevedea clin


,tImpceea

,
, amte de accident,
'in'
in'

ce 'd e a Cemobyl au apirut

neviu putndu-iprovoca prqudicii.

ale structurilor aee,s tuia care au dus la catastrofii,.


'
.deformatii
,
'
'
'
- P0 t fi ,,','d',eplsta'teposfbilitiit;1~
... e
e avane' la: once'' te1ltrala
/atomicii?
- Da, ns' eu acum'nu pot' ad once c~trala atomica
"

'i

sa"
pentru dinucam 0 karma destu
fac eforturi sustIDute pentfu. a ~:~c~:~a.
;
subcon~tient
nu este des tul de nwcat.
,
.

~~

"

I?e~ml1 bine de I1n an

a, msa mvelul meu etic

'

.
"
ln '.dlagno,sticarea
oriciirui obie ,este neces~a
intrarea n
contact cu acestala' nivelul ~C\ pu I}l. Daca, bloenergeticienii
curio~ivor ncetca sa diagn tich~eo,
'
centr~iiatomo-electrica ~i
dupa aceea vor chelicom o:e
p t, sa nu se, mire, Dar nu acesta-i
lucryl cel mai important.
,

'

'

foarte sciizut cie agresivitate 'subco~entii


pentru ca Rltfel
ale Universuiui ar fi foarte
intrarea ncmpurileinformaponale
peribuloasA. ncercafea de a mari numirul bioenergeticienilor
prin ~etod~'mtensi~'f!ra
a se/ua tl :onSideraree.aitiitile~ce
ale .acestora; poate duce la rezultate negative,
Subcon~~tul onwlui controleazi ntJegu! Univefs, dar este
deosebit de puternic cOlili"olulpe 0 raziila 'aproximativ ~aizeci de
metri n jU1'l1!omuluiund,e are loc interaqiunea~i',.entaa
tuturorobiectelbr vii ~i nevii. Chill(~i ~tile: care se ~esc n
campul proxim permanent al omului:,ofera subcon~entului
informatia confinuta tl ele. Foarte activ are loc ,asimilarea
mformatiei intimpul somnului.de aceea este periculos'rle finut la
capJlIpatului copiluluiliteratura politistii;
Campul fieciru obiect viu ~i neviu confine mformatia nu
tllegatUracu ceea\ces-a
numai despre obieCtUlrespectiv, dar ~
ntamplat in jurul sau. -Structura cmpului oriciiroi inciiperi

de dlv~se subnivele, n protl!s\ll diagn os tIciri 1 0


blectu lui dac,a
,
",
...~
,
.'
'a4u
sufi" clent <no,pur!
pot
ce un P""
,
reJUdlclUprin
'-.
""n, ciilcarea S tructuriicm
'
pu lw
""lectu
~"
lUI' res p ectiV~l ,acest lucru
poateavea uf! sflir~ittragic.
"
'

""

"

"

'

, '

"

1'.

"

nu am ""'HI
""""' a

'

'

"

"

Ditectia

,'ttnei'

profeslon , alaa

ntreprinderim-a.

lucritorilor .

baza
. SGl'1sului

'

ru
,

'

'
gat si teste z ".capaptatea

B10energetJca Permlte stabilIre8 pe


,

'

,1 nu numat a c
a 10"'ot0 grafie
'al' ltfl
- ' 1or pwfesionale,
dar ~i a$Abitati~ destinului' ~I' de asemenea reconstituirea
..
n tre gl1
.
infdnn
tu
1
"
a,'
egate
de
Vlata
omului.
,
," Am efee;uat testiirile ~i am " d ar r~oman~iirile ' de rigoare
'
.
~ vind comp atibilitatea ~i formar
,ea unw colectJ.vde naltadasa
}Zultatula
ftOSt '1nsa neatteptat" . du a' untImp
,
oarecare '
'
P"
muncitorii s-au at~at att d e ul't de ' munca
lor nct au incetat
sa se. mai duca acasii'. ~Ormeau la SeTV1CI provocnd
.
nemulp:unirea so!""or
..a
multealtec<implicafii
familial.
e. ,
,'

sau

"

'

'

(,f

"
'..-,'

" formai de, 88emeneafu


.
'. ntr-~ ait coIectiv
UrIna testiirilor
'

blOenergetJce eticient.,... muncll ~IprofeslOnalismul Iucriitoril


or au
..
depllflt
-' cu Rluit capacitiitiIe
'
condu catorulw
aucerut
" ~I lucratonl
"
.
schmtbarea lui.

'

conditiilepentru aparitiaunor situafiicatastrofale,


Toti bioen\tl"geticienii,
vindecatoriide tlal~ clasa au un nivel

'
~truct cmpurileinformationalenetgetJc~.sun~eterogene ~i
"

'

n interacfiunea, structurilor informationale ale obiectelor


nevii, progresele distructive' pot trece de la om n campul
obiectului rieviu, De aceea.: aviatorii,operatorii
centralelor
.nucleare ~i alti speciali~tin ~ectoare de lucru. de mare riispundere
trebuie si fie oameni .b).l'\lla.suflet,sa aiM 0 va\oare negativa a
itidicatorului- agresivitiitiisubcon~tiente.' p caz contrar, tara sa
d()reasc~ acest lucru, pot declan~a situatii de.avarie,
Cr~tereaglobalaa
agresivitifii iD structurile subco~tiente
,poate crea
ale ,omului influenfe~a energetica piimntului ~
'

'

'

La nivelul final' cinpuriloTQbiectelorvii ~ nem au acele~i

caracteristici,interaCtioneaza.,iDtre, ele,de. acooa orice gnd


negativ,orice traire sau purtare are lin impact asupra obiectului

"',.

'

'acumuleazi informapi, interacfioneaza.cu campurile noastre ~i


actioneaziasupra lor: Omului care se cearta"intr-o camera nici
miicar nu-i trece prin minte ca acest lucru are un impact asupra
sinatiitii tuturor celor care se gasesc in ea tltruct are loc
,.
acumularea de energie negativa' de catre
structurile
informationale

ale incaperii.

'

159

158
'"
'.
'
.
Cindoin6I distruge prin triirile sale emoponaJe
structura
'

cmpului, unui, obiect, asupra 1wse?I,. dr eapt un. atac .de r8spUlls
Structura
~ .. unui. obi. ect ~Vlue la fel de autonomi'. ca, ~i

era foarte fromos, ii .plieea mult, insa dintr-o


de aur. ~
data a displrut nu Se ~e unde.
'.
...L''Nu ma ,ecup de aSeD:1e11e8
probleme, i-am r8spuns eu
feme, dar dumneavoastra trebuia sa pierdeti Iiin~ru1. n caz
contrar el v-ar ti provocat nep1ieeri. n campullan~rului
exista
un puteniicprogram de autodistrugere care putea ti dechl.n~atin

structura cm p uIw unw oblect,VlU ObiectuI n'eVlUpoate acpona


..
asupra celui viu ~ sa faca schitnb d'e itIDormaPtcu
asta..

.
"
.
dQpiiord
e de consuIu$e mi 8-8 opnt~,
. Odata.
.
Dco rdat'. Mi-am &dus amint e ,e
d Ufi HelI er. am pout
,.'

d~i e ra
'
,ceas uI' m

anwnite

':
Mec aniSnUd
de decl~are
fim"';n
.,...,neaza..Dput
Am
siistudiez
. .}~~
'"
cii11tpul1Pclin
~~ceasuIui
~iam ,6escoperit 0

mini ',~ ela DCeput... ron"';oneze


'..
~:"
;~existi,
DsAicum

'

_,

. putermca spartutB.
a acestul8;' Poo urmare triii le lIastre emop~e
pot deforma
,structura
cmpuIui'~'
b"
0 lee; I1eVlU.~ in,~
fel si aiba
.
intluenti asupra Ob~
- .
::.
.

.J

Nu de muItrili.-a

'

teld-OI1at'

'"

"

:.~, nu--a $pus .ca


.,piri~tilor.1i H' stricat televizo~:=
luta.fuarte des la
eR1ISIUnt~Ireaotiona violent!'
tel~ven~~e.ecoQ.o1Il1.ce
~Ipolitice
din Jara. ~cmpul
ruIw $1vid ci este deformat de
,'.

progr'ame'deuri.i,

.,

,"

ii,spul18:taWui::i.

,..'

.. .
""

.',
'. m. JU~ tii~ eviu:televizorul,
fiigideruI.'toateobi~tele;:-'
te porti urt, cu ele,
. 1,
"""'ldteIege

ca'."

.~

mo:::;'

eloip t1Spw1dcu aceea~


. T~s-a mirat peste miawii:
Al1'I

""'~'

.tel e)/lZO' ruI 7."

'

;"~''''''M

l,

-p ana
'

..,'"

"

".

~I CtJ-Ide fit acum?'

...LGnd~telafaptu1'ca~

'

'.
vinovat,'. cere-p'.. lertarepentru

sentilllel1tele?egativepe'care le-ai avut.


...'
DupA 0 Jumitate de orA tatil ~a. CO~tlel11:1zat
mfurmatia.
primitii de la roca 1iteleVizoruIa'
si :m~oneze . norrlurl.
. .Obiecteleitoastre, imbrAcamin":"~~
~ me
B.CUmuleaza
~I pistreazii informa'
D' '.cme~ .m-a,~~t.
mvidiat privind un
obiect de-ahneu , in~
l-~ 0;urma "iani vii face un rau daca.
"""
eu nu sunt apiirat printr-o bunilvointa
interioari.
,

"

'

La una' ~in consuItapi a fost la mine 6 femeie cu 0 eruplie


alei'gica. Cimzan-am depistat-o dintr-o- data ~i prima ~ediIita a
fust dedicatiimbuniititirii stiirii' ~nerale. La Il doua~edinlA
feineia a:tiCutobservatia di, deoCa31dati,.nu simtenici un' fel de
ameliorare. Am continuat eutiitile ~ .am descoperitci aletgia ii .
parte' ea Se simte

bine. Ath tugat-o sa-n\t d~eze uri plan al apartainentului.La


buCtirie, lngi perete, -am indicat focu\ unde trebuiau'sa se
gaseasca platttae
careconstituie cauza botii. Femeia mi-a
.

,,'

Atwn~

"

atunci cnd feffieia


. este llcasii. n ~care!litii

- ~I.

"
lumea -are' capaciti fi. foarte man. ~I. asta nu
.
depinde de tine CId e cee.. ce se petrece pe Piimnt..
:. .
~

eu:ap .fIUteri
Dcatpot~
,
".-'''''''''''''

'

este provocttiideplari~1!i ca boalase mimifestii.


mai putemic

.,

conditii.

Femeia nu' 111-11,


crezut, dlir peste 0 ,siiptii.mt1aa venit din nou
la consultatie'~ mi-a poWStit plinide uimtre :cii liinti~orul a
aparfinutinainre
une( fernei' care, h timpul blocadei
Lenirtgradului, a vrut si se'sinucida. Liin~rultiicimicarnu
era
la gtill el ci n camera, IlSii:infomtatiaprivind acele evenimel1te
rldeplirtate ~a tixat ~iS-8,'pasttat n camjJUIobiectu1ui. '

Odata Jn-a rugat 0 remeie 8-0' ajut si-~i giiseasca un liinti~or

'.

"

'<;teva ghivececu
plante' de
corifimtat caaoolo erau ~te
apartamel1t: a\be, Ialele. narcise. M~am uitat lacampurile fIorilor
si w<heacpa acestOra.fati de paeienta mea. Aceasta nu prea era
favorabila din partea nici unei plante. Cauza 0 coDSttuiefaptul di
dupa n~terea copilului, nu-i
. mamei femeii, n timpul sarcinii ~
p~ceau plantele. ACest program s-a fixat D subco~tient ~i
ferneia, llebiinuind nimic, a atacat plantele la nivel bioenergetic, ~i
Carispuns a awt parte de un atac ana/og din piirtea acMora.
. Cauza muItor altirgii fati de plante; p~te,aniInaleste
deterttiinatide
triiirile emo~onale negat:ive 'ale ascendentilor
i\O$tt fatide aceste obiecte. Obiectele nevii reaCj:ioneaza la
poate deveni, de
iriiarea ~i lira fatii de, acestea. Acest lucru .

160

"

'

lIStj1neo.~uJ

:..'"

'

",

'.'

','

'"

momentul cam! omul le d


em.oponalde exemplu
injur.ilJ.dUl1lac ri1J-_aito~C~ un Pl!~,cu are H. intoxicat,
pr~ q(:\8f~~"aaityrat~c~.
Exemple !te inf1u!IDta
~~'
,a oblecU!\oro.eviaaupra omului:O~
use foarte multe.
A
... .
.'.
,Q~eie,
eraIa od,iIm,a.ID tr -op~lUI1e
tm preunl",91cpm
1
,
" d'\fi CII~
"'." am pului
nefavor abil er a nevol",..."sa .stea ,ca.rnera.
D
'.
.
feme,t&.
" vOla sa- cltca$a.
Co pl1l,s~
"" Ultau la tele,vizotiar
'
" Tele~rul
A

'

'

..

.~

0 qeranja, Qiril<j,iiprovoca I.\Ds ~ttmeDt de nem.ulpm1ireo Cnd


,
.
..
"
~aDtQl:S
qe la od ihna- starcmdesanatatea
'
f1emeu
scazut
bruac
i
, .

~
ntCl_\.I!Wl~ specjal~tii medicin~( fi. 'al n~aptiUt /l ~ea ~e
CIIp~,mQtJye!qr bolii" ia{a<;eas!<j ~ac~r: ,fat de .tele~or
\fi
deursul & do~saptimnii
,
atacu unUl' oblet fievi", la nivelul
, '.'
'
cInpului.
,
,'"

"

"

'

",','

.' alta Pacientii


are m ul";",p'Ie problem.e cu. snitat ea, pre~ta
,
"'0"
de.p~'W~tI1)1cealestructuril .o "A'~ ,ulUI. ~'. u;ezm otiveie.
,~
'
i;
.de,..-""~'
.
f~
.'l,\e,~ura'.1," . ,~I!Ue!Utl.~~'utitudi
."
fiHi"':",,"
ca;.~lucra, " ",

,0

'

'.

"'

-.,

at+'~t';'~ica
'."'i'1":'~'l)ri,

niel

'. '

..

'

'

"

..

,..

'""

de ~cul GU
vec;!t/l.~ "~ .nncatPt

Rw.pI.I! din .CIIlIZa'l\Sta


'..
'

"

'
,

.,

,.

..

'.:.j/X-"j:";

'

'

,r

,,'

,,'

nu-nn .,n:wven. sa ~ duda I~ru ,~p ti ca,ea,


~.i4M:aIAt."'b' a,
,F1JI,D,.ptmtru,~~ddragoste?
'~r:~
',,'
,

"

...

..

"""

.\.f

'-'."

Ofata,e;te

PfO$t'dis"

,"'"

E"

,";

"','"

.,<',"";

,'"

-'

Cu'ra~~~chitPcul de
cap'ota ~e} ,maini.:Nici~3:~n~-t ::nstrece poo mmte ca acest
faPt j)analll' va decl~
o. cumPlitii durere ~e ~p: s-a 4ecl ~at
f;
"
.ftn~
prpgramul de ura fa,1"."'de \.ln <,,"".Lul,
t oblect ~ el Ilvaraspan d-e \fi
...;
.
ace~ moici,
d
la nivelul cmpului ~biec tu l". V1!1~1
cel neviu
'.
" .
reacpon.eazaidentic.
f,
'

'

'

defO=a:~~dfp~

-~

btea.;q,

-:

c:
,"~

~ obiect.~e~upoate <letennina
~ or omulw, Sa nI: amintim cum

- d:
ID!:S e l deGar~,s-alovit ~uI
sptman
"NuPI;l ge te
m,. O doare.'
p
e ,ea." ny--p a.semenea
.r
pedagogie' intr~ 0-atiu'1dine mcorecta fa<; de lum e care va
' genera
..,'
1"
VIItoareleprobleme ale omului,
", .

i'

.~,Ct~~

1,1
..

'

161

'

motiv de aIer'
,,81e. Tramle negatl\r.e nutritc
de
.
BaU dA
e pm m altcntrupr lamA
1.,.~~,
'.
'
pni n
. ~

nain~i

Foarte orl\PHc!i.teau fost rapo~rile III~lcu cpmputerul pe


care s-a cules teJ!1ulprezentei cfu1i. Venind odata sa lucrez, am
vzut cae, ceva in neregula cu el, pe ecranul monitorului erau
ni$te dist~U1li Am~tatit si'corectezcmpul calculatorului ~i
intrndin contact cu 'acesta 1lffi simtit tin disconfort fizic.
Efectund diagnosticarea, am descoperit 0 defonnare a
. structurilor cmpului in regiunea pieptului. Asemenea deformatii
apareau de obicei cnd ma suparam pe cte cineva. Probabil ~a
cititoruIuiii vafigreu sa accepte cooa ce vt>isptine, nsa eu nu
fae dct sa, expun faptele, aa cum s-au petiecut. Pentru
restabilirea starii fizice trebuie sa gaseBCpe cel care s-a suparat pe
mine fiindca I-um suparat. ~i peste cteva minute I-am gasit pe
cel ofensat. Eracalculatorul. Am gasit ~i motivul supararii. De
vina era un program distructiv care "stiitea" n cmpul meu. Cu
,trei ani mainte de naterea mea, tatiil meu a nutrit ura pentru un
Qm care I-a ofensat. programul de distrugere introdus in cmpul
tatiilui,meu mi s-a transmis mie ~i nu numai cas-a materializat
sub forma de boh ~itra).!matisme,dar $i ataca pe oriee om cu care
,',inclusiv pe eopiii mer. Calculatorul a
eU intramn contact,
reactionat pro~pt la acestprogram. Cmpul sau, drept raspuns,
rn-a atacat ~i mi-a modificat mveli~ul campului. Dupa lini~tit".
ce am
eliminat 'programul din cmpul meu, calculatorul "s-a
Am hotart sa verific daca maina poate sa-~i schimbe atifudinea
fatA de diferiti oameni. >5i cu uimire am vazut cum cmpul
caleulatorului reaqioneaz D mod diferentiat la cmpul fiecrui
operator care lucreaza cu el. Calculatorul reactiopa negativ la
persoanele cu karma negativa, la cele cu un marenumar de
programe distructiv~ ~i autodistrUctive. Calculatorul nu-I putea
suporta in mod special pe unul din operatori.Amconstatat
ca
acesta i ~i provoca cele mai mari prejudicii. Acum imi devenise
clar un mecanism pe care-l bnuiam de foarte multa vreme ~i
care consta ]n faptul ca unit oameni influenteaza in ru aparatura
~ima~inile. ln ~rezenta lor acestea tot timpul se stpca.

,.,>-'""""""",.-

162

,
"

"

'

rugat silviid

/63

,',

,,~~~1~~iitili,ia

plnSdedtn-eri de~fuchj~i rn-a

"'e este caun, Am neputsa-i stu~

structurile

iCI).~~ot~t~ucate,iiitiP~~e<'-~~id~l~a~~t:~~~

legdenu ea, ci'un';obi~t neviu car~se aflan

:~~~~~Pt~tP::~e:::~~i:

icoanele,'OQtJa icoane erau yechi iar celelalte

. pe Sfitit1,ll,Niollje
.fiiiitorul
,

',"
14r",,.',ii.,;I'ti
III am
Mi-am RU!.1llt ,l'plate
arlJ.!de,radio ~iarn obse!'Yatca
eu'A.mra~U~;iD"at~hellll
~~:u'1~tft.c~eziIt
ca s"a stricat ~i'1~am

i~j~fiC:
desenate pe I;~~~
carton,

,de lniouni, erausaturate

'

l'

'

',

'

gaseala un metru de aparat

'

era oieoana

"

care se

'

"

a baltlca,,
,
t ru g at sa consut1 un.-,b;;ot dintr-o'tar
da ta am lOS
"
.i
boala care tocmm
'
','
1UI" "$<lU
'
'
<
DefonJ]atla
pu t"caerm'd a campu
"
elile tatiUui comise cu d"01 anl
incepuse. erau declan~tee
un sacrilegiu legat d~
inainte den~terea cQp;luluLf:stsavIlit
obiectelede cult Am Illceput s';;' intrebpe marna copilulUi daca
nu'tine m~e vreun evell1~e: t~gat deicoane sau de obiecte
roximativ cu vreo doi ani natnte
biserice~ti; E<\~I,a ~Illtltcap
, de n~tefea;cop"ulUI" sotul ,a,pus <>icoana in baru! in ,eare se
gAseau bauturi alcoohce, Dm, pu~ct , de vedere energetlc acest
lucru semiina cu
0 hul~rea ~o mou U~ Ura impotriva unui QlJiect
,
D'IVlll1't" a:tii ' lntrucataceas t a ~a pta a fost determinata de
neviu~ia
,
't
strtlctura,iinformatlv-energ:tlc'a .a t atalui fiul care i-a 'mo~tem
p'entru imperfectiunea sa
aceasa,,'t < st ructura trebUta sa Ispa~asca
,

'.

'

'

'

'

'

'

"

"

"

"

"

"

'nu, era de juri$, Era nevoie de un meoanism de bk>care a karmei


fata deinfluentele i1egative, Acest lucru se realiu prin' etica
personalA, prin aspiratia', catre Dumnezeu, prin posturi
I1delungate~i rugaciuni pentru renuntare,a la ispitele lume~ti, ,$i '
numlfi,tnstarea de ihi!l1naredivina se pictau icoanele cu vopsele
dizolvate n aghi~mit Astfel' de; icoaneputeau vindeca, Simpla
pie;zenta I1 preajma Jor armoniia structurile cmpului ofl1ului
bolnav~i se vindeea nu numai trujJUIci,Jn primul rand, ,sufjetuL
Astfel de icoane, giisindu-se n camera, influentau caracterul,
' s1in,~tatea~i' soarta oamenilor numai n sens pozitiv, Iconitele
pictate de un om ntr-o stare normala, chiarsfintite n bis'enca pot'
aduce rau stpnilor lor. Cu att mai mult, cu ct tot ce este legat
de numele lui lisus Hristos ~i de' cele ale sfintilor, noi le admitem
tara piedici ~ subcon~tientul nostru, Am cuantificat influenta

'

.
pe schita a(eherului ~I 0 b'lec t u 1 respediv

'

"

'

nainuiJ:lUorice artis! aveaacces la pictarEiaioanelof, n


mO(l,intui4vera,ales Ul10mcu kar:macurllta, Dar~i aCestlucru
'

'

'

"

- chipulluiIisus
Hristos sat;4dieZe ,Ilra ~i sil pr0grameze pentrtJ
distrugere. pe
stiipn~ icpanei respective!' Dupa ().teBtare
deta/iata
primei
iCOausedoved~te ca artistul care a pietat-o nu
a dorit an~terea
fiului~, Qmul ,careare n mpul sau Il$tfel de programe nu
aV~.a'dreptul sai picteze icoane,,Pictorul care a pictat icoana
Sfintulu, NicOIae s-a4e~s de sentimentelf#,divine fatAdecopii ~i
de tat ~ ace,e~i el il.codat dezicerea de Divin ,n icoana pe care
a pictatcO'Femeii h cleyenise clar de ce nu-i placea $Jistea multa
vremenaacametA,

~i"api~dut c,ahttiJe a~ten~~e,


bine, L-arn dus dm
dus acasa, Aco_ lo lar a mcep:-" S!l fuQctio~eze
:
t
~
funcponeze
nsa de
.iiar~1
n-a
mal
vru
nou D atelieru1 meu <
curios daca exista un mo IV
ac'easta data'pent~mult tlmp. E,
dr~:
Testarea
a aratat ca asupra
poveste
CIU
ma terial in ac easta
~t..
,
aut
aparatulut'de Tadi0 a a,clionat un uvlec t n'eviu Am inceput sac

de

progrlUJ1ede,ura ~idistruger,Suniiasacrilegiu

'"
,',' ,
'
,
"
"
"
al careiprotagonist am fost '2hla~

,',

cumpiitate!fin biserica, M-am uitat sa vad cum ,se comporta


icoanelefatade stapna, Nu ncaJca~Ie oare,legile n raport cu
ea? DotW,icoane, una reprezentndu-Ipe lisus I!ristos, cC<\laltii
"

~~%~::fii~

a p o.a:itiva,o au nUm&ll!:oane e a

"
"."
lOfluent

~:~~tat

'

spiritua,la.

,',

"
Orice: oblect neVlU,.oncat
ar pare~ de fantastic; se raport~aza
'clusiv la om, Deoseblt de
once alt oblec~ m
n med, individualla
,
'" ta acest lucm m Obiectele de cult Aiti ar
Puternic se manhes
'putea sa fie ~I ca uza mortn prem atu re a oamenilor care, 10
b:
in co~tact cu asemenea
virtutea
profeslel
lor, tre Ule, sa intre
,:,
,
,

'

,'.'
,,,",
!,

'

"

obiecte, de exemplu arheologn, art1~tn, ,

'

,
',.

Pe de'alta parte msa aproap e ,in orice bisericii acum se face un


l 'nari icoane ~icl1 aile
negot incisiv cu literatura cre~ttna, uma
,

'

. .-,'

;.

i:f~;T"~
~:;~'

164

atrib~t~reli,~~aiIe,...

":.. A ultrat Wttt

PTemplu1Dollihuhn$u.a JZgonitpdee tticue


.~iblie?
e ce.uita ~luJitOri~
~~~iSlll\l~

._

vmdeau ,i cumprau in temple..." Testez sa viid ce aduce in.


energerica bisericii negotnt Biserica se tr'ansforma dintr-o
"casa a
~gil~iu~ii':intr~9_a'negotu!ui,
Preoforinu simt, ori nu pot
dm difentemotIveslse opuniiacestuilucru, dar negotu! distruge
,
energetica Templelor. .
Analiza bioenergetica arat ca, pentru restaurarea campului
Templului, tot negoful trebuie eliminat din perimetrul sau.
,~.

Un cazinteresantmi s-a povestitla Kronstadt.fn or~ se atla


/

0 biserica in ruina~i cei biitrni ~i amintesc cum s-a' incercat


aruncarea ei in aer. S-a pus de citeva ori.explozibil, au inceput sa
. aparacrapaturi incliidirile din vecinatate .iar biserica nu se dadea
dertlolata. Op~rapunile erau eonduse de un ofiter tniir ,i chipe,
carea:decedat la.seur! timp. Sopa nui-a supravietuit niciea prea
~u~t$t fiullor a fost dat afarii din orfelinat. ln urma cu cpva ani,
mct nu apucas.e incil sUmplineasca 30 de ani ,i a murit ,ifiul, in
apartamentul silu, firil'urme alevreunei boli grave. Le-a murit
. intreg neainul. Stranii coincidente. TatM 1i el avea in jur de
treizeci de arii cnd incerca sa arunce n aer biserica.
.Am nceput sila.nalizez ca sa viid ce H intamplat cu familia?
De cea pierit? Care-i motivul acestui ,ir de evenimente? S-au
constatat urmiitoarele: La inceput ofiterul a riispuns de

\) dinarnitare ca ex:ecutant, nsa, cnd a viizut ca biserica nu puteafi


demolatii prin dinamitare, el a nceput sa facil eforturi deosebite
sa-$i p!!nii n aceastii activitate intreg sufletul. A avut loc u~
Impact. cu centrul energetic al bisericii, cu programul de itibir~ ,i
comumune lar acestea se opun programelor agresive. De aceea
programul sau denimi'cire ofiterull-a primit inapoi. ntruct sotia
~i~11Ierau solidari cu el in ceeace priv~te campul, ei au pierit cu
.
tOln. .
Unul dincOSlllonaupi americani, dupa zborul pe.
povestea ca avusese senzatia ca intreg Universul este 0 fiintaluna,
vie.
~iPiimntul de asernenea ~ i1cfoarte inteligent. .

. .

165

Fac 0 mica parantez. Mergeam prin or~ pe lnga 0 cladire


interesanta cate amintea de 0 stalactit. Privind la cliidire, am
simtit ceva scitor, discordant, care se asocia cu distrugerea. Am
verificat sa' vad cum interactioneaza dadirea cu omul, ce
influenta are fatada sa. Rezu~tatul es!e interesant: par~etn
psihici ~i ai corpului erau negatIve, adlca aspectul fatadel cI~dlru
determina 0 anumita deforrnare a structunlor fizlce ale omulUl.
Este 0 marturie 1n plus a faptului ca noi am pierdut simtul
intuitiv al armonieifiira risa a ajunge sa ntelegem Jumea, de
aceea construim cl1idiri care ne aduc. prejudicii numai. ~i prin
.
simplul fapt al exist~ntei lor.
Cercetarile mele confirma faptul ca din iunie 1987 1n
structurle energo-inforrnationale ale' Pamntului s-an produs
puternice schimbari negative. A nceput cumularea ~l ~ctIvarea programelor. de distrugere ~i acum once gnd negatlv, once
traire, chiar ~i.nesemnificativa, se intensifica dato-ritiiprogramelor
nega~ive ale cmpului inforrnationa,l al Pamntului. La niv:lul,
cmpului are loc 0 separare n deua tabere: a celor ce tmd catre
iubire, catre bine, ~i a celor la care are loc. 0 destramare
accelerata a spiritului, 0 degradare cauzata de saturare.a
structurilor biocmpuriJor cu programe negative

,.
'(
f
\'.'.::"

."

"

,,'~':;:it\~:':i::

'(",';':'

',,:

",'

ni~te triiiri emoponale. pQzitive treeen subcon~tient tara piedici,


se pianteaza fcarte adnc, se pstreaz foarte multa vreme ~i
deoarece 8ubcontientul lucreaza n regun !1Utonom, el poate
receptiona informaP!l n mod independent i rara 0 selectie

,',

,,'

Pentru aprecierea ,impactului a5upra omului a ctorva filme


sovietice ~i striiine, yom recurge la parametri de, baz: nivelul
agresivitapi con~ente i $lbcontiente, Am VOroit deJa despre
faptul ca valoarea agresivitapi subeontiente a oriearui obiee!
trebuie sa fie negativa. Operele de mare talent ntotdeadnapoarta
de
n ele 0 ncarcatura de um~ism avand un foarte .,sczutnlvel
,de exemplu,
subcontient.
ln
poeZla
lUI
Pukin,
agresivitate
indicatorul nivelului agresivitapi subcontiente este, extrem de
scazut.
Dar sa ne ntOarcem la arta, de masa. Testezcelebrulzero,
film,cea
de
animape ;,Tom i Jerry": agresivitatea
-.
,~eparte:conti~nt
,,Alba ~zapada
l cel
subcontienta - plus optzecl.Mat
~apte pitici": agresivitatea con~enta - minua patmZeel,.cea
subcontienta-. plus I!oizeci,Acestefilme, I).Cll.\dabOl1mtellor
ciuzimea; ~~ dupa vizionarea
externe intrduc n 8ubcon~tient
lor,' niv~lul agresivitatii subcontiente a eopilului cre~te de cateva
ori. AC\lm,doo nefericire, copiii au nc~put sa poarterspunderea
~ pimtru ncaIcarea Legilor Supreme iar a5ta nseamna ca ncepefie
destramarea spiritului, fte a psihicului, fie a trupului. Cnd aceasta

,"
~

:.--'

,',

Cuitura, arIa. ~i strllctlfrllek,,!,m,ice

ale o",,'1lu;..

'
':',,",

,i':,:""
'\.

'.

.'

'"

'

"

~pr~ o~ului\\re'~~H1Aabsohiotceea c~Unconjoara:


s~atlul,obiecteled~,tlZca5n9.~e, tilmele,.spectacolelepentru
de !?mpuri.l1fIergo-informationale re
t;a toa~ acestea
"

,'"
mteractloneazacu s~ctuti1e. 'Cmpului uman.
"
Tes~~ap~nnite
d~etmin~rea ni~lului i cali!iiWacestei
.
mte~Ct1unL. baca. fill11ele i.,..c~le
;au n 'ele elemetite de
agresl1~ne, ele pot determinapeformarea
structurilor
cmpului
.
omulUi cu urmri uor de prevJiZut.

\)
\

'

'

critica,

.,;}"

'CAJPfr~LVf}V

167

ncepnd a: augustl~5 are loc 0 cretere a agresivita\ij


s~conttente m:. stroGtUrile inform~onale ale' Pamntului.
Re~sel~. strateglce ale spiritualit,pi sunt acum aproape total
epulzate lar Vlataa~RI;Ig.z~noi
prtll de agresiUne.
Deose~lt cie ndlcat este ,nlvelul de' agresivitate n arta
e4ificatlpeprincipiile
concuren\ei ~i a
occldentala, de m~
propagande! frtet Cnd tara, noastraa fost invadata de un
nesraflt torent
de
videofilme; procesul
influentarij
'
subcont\entului a scapat practic,de'sub controL
Chiar' ~i filmele de deselie animate destinate copiilor,
mofenslVe .la pnma vedere, n cea mai m!1re parte a 1er contin
~rograme"de, vio.!ent,i, ceea- ~mare~te i mai mult pericol~l,
mtr-un "ambalaJ !Tumos, atr~gatoL .Informapa care determilla

destramarencepe de la vrsta de un aIlcdoiacest lucru d~ce la


,

degradarea personalitapi copilului, eopiii pierzndu-l capacttatea


viiala,

Atunci de ce sa complicam~i sa ngreunam viata copiilor ~i


prin intermediul unei arte distructive?

Sa vedem situatia filmelor care rulau pna nu demult pe


ecranele cinematografelor i televizoarelor.'Filmul "Cenu~areasa"
ar~ agresivitatea: contienta minus cincizeci iar cea subcon~tienta
.
- minus douazeci'", prizoniera di!\ Kaukaz" - minus 0 suta,,; atZeCI
~i respectiv minus 0 suta; "So;uele alb al deertulUi : ml!1US
~aizeci i minus cincizeci; "Solaris": plus ~i minus doua sute zece;
,

1
1

...

168,

.,

,
,

,,'

"Andtei~qtJlio,r;'p~S"
Iatce<ice:arept~titat

"

169

,
"

,'';

~~

"
.dou~eci~inrinus'
pentrilndi1lft{f."

d~i

'~ute' plittvzeci,
>;'11:,

la suta pentru ca trapul copilului se z5.n1isle~tedin gndurile


marnel.

"/.

Cercetnd

, tUye!~1

.agresivitatii

s\lbco~tiente

a" diverselor

. grupuri sodale, ind\lsiveele


i alt\liilli~ilorpo1itic~
ale
cntretilor renumip, al~ ~tiIOf, m-1UIl~onvins 0 data n plus
de infailibilitatea sistemului autoreglirii cmpurilot.
.'
Acest lucru consta n faptul di omul care apare, !Je scena
manifesta 0 influenta foarte pt1ternica asupra, subcon~entului
,
spectatorilorsau asCultatotilor. Daceell90municarea Icrulcu
-~o asistentWtnare 'pot fi realizate' numai de Un om cu agresivitate
subcontienta minima' i 'cu 0 ma:xirlia ncarcatura de iubire.
Altminteri prin sttucturile sale spiritualeel poate aduce prejudicii
publicului'Toate
steleleestradei, teatrului i cinematografiei
noastre, tara exppe, au un nive! foarte sdizut de agresivitate
SUbCPDtenta.,
'Chiar ~i ci cre~tere' nesemnificativaa agresJvitapi
duce la 'IUtoelit)1inare:omul ~ipoate pierde calitiitile, talentul, Sa
se mbolniveasi::ape ne8!/te~te,' sa: par~Cscena
din cauza
unui accident nefericit sau, prin voia destirtului'.i
,.,,, a ntm plirii" ,
,

'

videofilmoccidentaL..

,
"

'

'

Ne reprezentiim 1ntr-un mod foarte simplist mecanismu]


karmei nu ntotdeauna reu~im sa veI1em ntregul proces al
autore~larii cmpurilor, ct de precis, ct de complicat~i cat de

.
.
~.
Etica, higiena viepi i spirituale trebuie sa fie acmu nu simple

nenteiesse de~ara

'.

lozinci ci rezultatul \loei ntelegeri profunde a lumn ~I a legllor


acestei~ Dificultatea ~onsta n aceea ca trebuie sa \J.vatiimsa
asociern nopunile(,:ont,l:\U'e:.id,ealismuJ
cumaterialismlJ.!,'religia cu
~tiinta, logica cu intUipa, spiritualitatea,nalt1i cu pragmatJsmul,
permaneJ;\tiliubire fl\tii de lume .~i oarneni cu tramle emoponale
.
,
ctidiene.

carieraluHncepe sa se destrame fi\tiimotiveaparente.

' '

Co~tiinta acestui fapt. a existat dintotdeauna la toate


popoarele. ln epoca I\,en$erii femeile 6siircinate erauduse sa
v7iteze expozitii, erau nconJurate de lucrun fTumoase, de
muzici~ i iubire. n satele ruse~ti se, ~tia ca tot ceea. ce vede,
gndete, simte viitoarea marna, are o. influentii,put~r~lca asupr~
copilului ~i oarnenii cautau s-o pr.otejezll pe femelal~sii!cmata
chia,r ~i de privirile S1Tiiine,, Acum sa neco Imagmam pe
contemporana noastra bruscata ~i njuratii pe la cozi, nghesuit1i
.
n~ijloacele de transport n comun, "destinzndu-se" n fata unui

"

'

De aceea,llaltUbiprofesionalisiD al' t/l'iui cr1tiret sau actor


trebuie si ipCluda nlfiumai ni~te calitatf strict prGfesi~e (Ii ~i0
imensa buIlatatesufleteascii' ~i 0' la' felde mare mearcaturii de
iubire. lar pentru eultiV'area acestor calitiip se cere 0 munca
permaa.'
La primavedere
pare surprinzator, nsa acest
mecanism acponeazii~ n sferapoliticii. Politicianul cu un nivel
ridica,tdeagresivitaie subcon~tienta nu are perspective. Vointa ~i
inteleetul aici trec,pe planul al doilea.
'

'

'

Acum interacpunile oarnenilor s-au transformat Qtr-un


pmces incontrolabil ~i arta, n acest sens, nu ,a jucat un roi
seundar. ncepand de la mijloul sec01l1lUl trecut, pnn
dezvoltarea impresionismului ~i a altor cuiente orientate .s~r~
Sljbcon~tient,.apArarea acestuia mpotriva piitrundem agreslVltapl
devine din ce 1n Cil mai dificilii. Majoritatea lucrarllor artI~ti1or
occidentali au 0, spiritualitate siizutii~i un nalt nivel d:
agresivitate sub(;o~tienta. Astfel de tabloun de~ormeaza
structurile biocmpurilor i, prin aceasta, aduc prejudlcII omulUl.
Poti veden expozipi tabJouti care furii energia pnvltorulUl~D:
la 0 astfel de expozitie omul pleacii oboSlt, epUlzat, tara sa
nteleaga despre ce este vorba, .
'

Foarte periculoasa este agresivitatea subcon~entii pentru


tinerele femei, n special pentru cele gravide pentru ci' spiritul .
mamei devine trupul~ copihJlui ~i cu cat mai adncii este
patrunderea agresivitiipi n subcon~tient, cu htt ea este mai,'
periculoasii. Femeia care 'nu respingeviolc:mta la nivelul
con~tiintei aduce un prejudiciu psihicului sau doar n proportie de
doi la sutii, daca fusa peSte ullan-doi ea vII'da n~tere unui copil,
deformatiile psihice ale acestuia pot ati~e 0 proportie de optzeci
'

170,

171

'.

pentru mine
. deseoperire n~teptat a constituit-o
expoZlpa de lablQurirituale a ~tiior
australieni. Dupa testarea
'

$piritUaiitale; este gn<ira.til:lentrupa.DUda rezultate de moment.


Pictnd ctev!! tablourid~te'Spre
subcon~tient, mi-am dat
seanta, ca este posibj1iie~!t
unei aItfel de picturi eare poate
a1ona"de sute de,' ori Qai putetnie asupra lumii spirituale a
Ofu1)1ui.n modcorespunzaror cresc de sute de ori ~icerintele
fata deautor; fatAde ~ea
lui interioara, fata de etica ~i
p(!tfc;Ctillne.ncereBrileundr'~ti
de .attea 0 picturj terapeutica
~ r<ist lipsite,des~s. ,pentru cid aveau n vedere dOllrterapia
flzi, 'Trupul nostru' depinde mult prea puternie de starea
spiritulUi t'tostru de aceea'pot ~deCa numaiacele 1OOlourieare
sunfplinede spiritualitate ~ide iubire. '

ctorva lucriiri
fost uimit de puterea acpunii 101'pozitive
~i,
asupra celor ml\llmportMti parametri ai (mIului' inciirditura de
i~biie ~ comuniunea.cu O$mosuI.M-am oprit n fata unuia
dintre 1OOloun..Pt a~esta I\Ung!.lfau obiecte concrete, era compus
dm Pun~te, ~mu~~1 pet.e. Afln~u-ma n preajma acestui tablou
~ SI~!lt ca.el' n~teracpo~eaza cu mine, m~am apropiat' ~i am
, mmentm cmpul mformaponalal acestuia, Senzapa era ciudata:
-~.deodatas-au schimbat ~rQPortiile,'a aparut 0 stare de vrajii ~i de
lteal.Par~etn.1OOlo~lul, la testare,s-au aratat a fide exceppe: 0
fo~e naltsptntualltate, multsut1et ~i 0 ma.rernciircaturii de
I,ublte, 'agresivitaiea.
con~tienta ~ subcon~eilta ext~em' de
,
coborte,

'''''',

'

,'Analizand. cail!!d~zvOltrii ~i primenirii spirituale aQ1efeetuat,


testarea unor tari pentrudetetminatea posibilitatilor dezvoltiirii
)pr spirituale;am testat interactiunea notiunilor de ~,cultura" ~i,
"civitizatie", nsu~i cuvnwI ,;cultura", vine de lactlvntul "cult".
COnStru~tiiledestihate eultului, culful reprezintaorientarea spre
~a.~iii.
'Wt,~e ..P~ toti; .eva,'suptanuiterial, 'Astfel cllltura
.ap~clfreZl:tltatialt~tei
~lunitate,catre-Divin
ca simbol
suprem al unittii, NUIfiai dupa i realizarea unitatii este' posibila
divetsificarea;materializareasauceea
ce noi numim "civilizatie",
Cultura detennina oprimenire spirituala neintrerupta a poporuiui
ntinpee civilizatia ~ctionaz n dpmel1i1ltransfonniirii fizice.
'Cuh:umereeaia ciViJizaVII,htsa-ritr.oanumita etapa a ciVilizapei
nd~e sa nege ~i sa diStrtt$i cu1tura:
Pentru ca procesul sarilmna ilemtrerupt se cere acumularea
vaIorilor spirituale, n societatettebuie sa:existe structUri care sa

~a a-~ cr~a nici un fel de

asocieri' co~tieiJ.te,
vmdec.a bloenergettc omul, i dainf11IU!tii,interactioneazii cu el
cao, fiinta vie: Dupa ce am vi.zitatexpozitia, am t'tct{;atsa !ratez
cu aJu~oq.d,t,I\~1ouril?r~i aQ1ipst )lmit de pUterea lorde acfiune
Atuncl amlnteies 11ce consti eset'tta talismanelor icoanelor
Avnd 0 structura~ctiva a biocmp~rilor, ele atm~f1izeazii n~
?um~ s~iritul, sniitatea ~i destiilul;dar' fi spatiul din jtirullor,

Icoana: Plctat de un om cu 0 nalta spirituaIitate nu ni.1maica-I


,pune p~ o~. in.c~ntaqt . cu Divinitatea 'clar I ~i' protejeaza.
Tablounle c,on~PQranear
trebui sa fie create ca ~i icoanele
p~ntru c~ ,pnnclpala~roblema a lumii contemporane 0 repreZintii
C~8.;.splntual~ Pas~area, oa.rba ,a tendinteIor striiin~p arta
adanc~te dec,lt?ul economlc prin intermediul declinului spiritual.
Potenp'alul SP,tntualcolosal aC\!lllulatde Rusia de-a lungul attor,
~~enn de chinun' SI:Iflet~tIse pare ca se mp~tie rnvIit. Qaca
m~te tablourile1 in plan energetic, semanau cu ni~te arbori
avand 0 putemic retea de radiicini ~i 0 co!.'oanadensilaeum ele
se pot comp,ara Cuni~te,~ori~pitipi care crescntr-o ~I~tina, A
rilmas numal tulpma, adlca realizarea tehnica, ,
.
. Ac~t:tabrou.

,.."',.,.,...

respinga doar bunstarea materialii, fiziea

care sa pregateasca

po~entialul pentru '0 nouil cr~tere a culturii. Acum au rilmas


putine posibilitiitipentru oinnoire spirituala,
Sunt interesanti pararitetriinotiunilor
de, "cultura" ~i
"civilizatie" diil punet de vedere bioenergetic, "Cultura" se
earaeterizeaza prin \lrmatorii parametri: agresivitatea eo~tienta plus zce, cea subcon~tientii - minus doua sute zecei notiunea de
"eivilizape": agresivitatea eo~tientii
-'
minus eincizeci,
agresivitatea subco~tientii: plus cincizeci, Acest lucru eonfitma
"

.;j,

Lumea. d~ azi triii~te t't principal prin necesitatle sale ~i


aceste sentlmente repre~ntii- vrful infim' al aisbergului, iar ceea
ce nu se vede -' ineiircatura . de iubire, d,e Cosmos, ~i de

172

la nivel bioener~tic orientar.ea ~ulturii asupra creapei ,fi tintp ce


civilizapa poart fi ea elemente ale distmgerii.
Am 'testat
parametri ctorva Jri' pentrua
determina
potenpalul acestora de dezvoltare 'a culturii ~i civilizatiei,
Aprecierea s-a flicut numai in funcpe deparametrul agresivitatii,

Germania: agresivitatea co~tientii - minus cincizeci. cea


subcon~tienta plus cincizeci; S.UA: agresivitatea co~tienta
zero, subco~tienta - plus doua sute; Japonia: agresivitatea
con~tienta minus patruzeci, ..subco~enta minus. zece;' Rusia:
agresivitatea con~tienta plus 0 sutii optzeci, subcon~tienta -,minus
c'doua sute zece. Analiznd datele de mai sus se poate spune ca
Germarua este tara care riispUnde ideal nopunii de civilizatiei

CAPITOLUL VI

America este tara cu cea' mai naltii civilizape insii pentru


.'

'

Ce este diavolismul?

'dezvoltarea ulterioara vor fi necesare mari eforturi in direcJia


mic~orarii ~gresivitalii' subcon~tiente; JapQnia imbina cultura ~]
civilizapa,.Vnd un bun potential pentru viitor;n Rusi'fi
prezent nu exista civilizape nsa exista 0 cultura interioara, un
colosalpotenpal
pentru dezvoltare, Mi-au devenit clare
proorocirilemultor prezicatori care afirrnau,ca saIvarea vine de la

Rusia,

Traglcu1refuz al omului, de, a a~cepta ideea

.
'

ca adeviiru 1 este 0

fi toate,
substanta inconstantii,pensabiUiln ttrnp, se manifesta
, ,..
.
cu CIOCI~II de a~
Nopunea de adevar care a existat, s~ sp~~
in urma este to~ diferitiide ceea ~co!1Sld,er~p:ol ~ Ca a
.'

adeviir Schimbarea lum se produce


cu V1tezedifente ~I .re 0.
.
Nenteleg~rea .1egilor I~II
~I
nefltr~ruptiico~entizat:e,
nciil~area aestora duce la deformarea ~I d~!X'amarea campuli~
'. puterrnce progr ame ne gatlvecare damUlesc autonom
creeaza
structurile informationale ale stru~o,r '"' campuril?r umane,
.
Existenta
n .diferite
religii a nopuou de diavo~m acum poate
,
. -,'
..
.
al
fi studlata ~I an lza... din ,Punct de vedere blOenergetlc Cil
'
ajutorul mijloacelor extrasenzttlve,
"

",

'

-,

C'

uno~ tem deja faptul ca gndurileomului creeaza un sistem

.
.
IDfiormaJlon al "ln car e existii 0 cantitate iniensa de programe
'1 Programe e d'IStru c..tive ~l
autonome' atat pozitive cat ~i negative.
'
p
'.." ID cm , ul informaponal ca un organlsm
'programele rau 1Ul' eXls...
.
independent, guvernat de anum~te legl,
".
Cum am 1uatcuno~ tI' nt',,, d e existent.... Programelor dlstructlve
.
~Icum am -Ineeput sa luerez
. cu ele? Cereetarea ~I an al'1Z8
.

....

structurilor

biocmpurilor

demonstreazii

." ID
ca

"pul
cam

<

'"
174

"
,

",,-:

11'

"-",

.
1
.
...
deVlOe meV1tabl
1 0' pr~d1i a unui asemenea

infor(ll&ponal ,lu'fq~~1ui' ~i womeniri exista maseimari de


pr.ograme distnictiv~ autono~e,' fo~e put~iee,
creat~ de
oameni m decursul riiJltorani. Aceste pr(lgrame sunt ca un fe!de
b\>a1a~idepind 1Imic;amasura, de con~inta umana, pot trece
ne&tingherite dJ1tr-un,oml'l1tr"~ttd ~i ~iar sa pritpeassprijin,
din.,~at!ea ,.bloCUlui,~n~fI.~~'progJ1lme'
alomenirji,.,'A<;este
ptogtaniesuI1t ,neutre panil iicliPa n care nu aparcondipile
pentruactjvarea lor. Deindata ce omul a 'dechin~at Mte triiiri
negative sau.ID procesul' .tratan1.entu~ a ~parutneCesitatea
~liminarii acestor program.e, elencepsii se activeze ~'oa1\erepede
~Iacest luru ,se des~oarntr-un mod 'foarte Qrigih~incepe
activitatea pestrucfurileinformati~na!efine. Omul nu d~unede
organ~ caI:.eslFconttpleze ~~pfop~se,
de aceea de decurg pe
h/Jobservate. Putemsii' le numim;;bol\" 'sau" vi~i" !1sa,;viru~ii"
disttUgeriise ilctiveaza.~idec1an~eaz programele de.wstrugere il
omului. Gnd orgalls!I:\ulfncaicaLegileSupreme, se abate de la
calea evo!utlva,i 'se;defo~ea2;a '~tructimienergetica, }tpar bre~e

~ care lucramilii
biocm?,unlor a~eStora,'.', observat ca din 1987 practic tap
pacie nl11 prez mta 0 .acn VIzar~ a pro. gramelornegatye. Daca
. '- <t area legtlor se manlfiesta .printr-o anumita forma a
-mamte
mc",c
. e
.
'1 i: dupa
1987dimenSlUm
'
'.
1
devierilorstructnrale
aleblOcampUn
,
.. .
defottBapllof au cr~cut conslderabll; au mceput sa"-'.villa ni~te
'
l"'" tru diferitele pacate. Ce, mseamna
pedepse muIt mal gr~e~
ceva negatWItlpotriva
pedepsemultmm gre . 6::abmuHace
.
tCapta
ncepesa se amplifice
','
sa sau.a unpi~lto~, atonel
a~:: ~n biocmput sau.A ctescut
"

..

~"
1-

.,

"

'-

1t
1
1

..,

.
~aSe ani n ,campul, Iinf,~rmatto~ual al omenirii are loc activarea
Qrientate ~1 spre
ravietuire ~i spre' distrugere.
structurilor
"
.
.
'..
cttJn 1e orien tate spre
" e 'comporta
stru
Foarte
mter,~ts
'.
'.
di$tritgere.i1ainte. de,wate,
e1e ii.nd,sa distrug~ structurile
'deza
gareafizic
a
spiri~ate p~ni()rdlale 'care,
etlc,' tinde sa
ar:I:h~:portlln:t

'

'

"

'

'

"

orgamsmulm. Daell o~
.
.
c 'unea se 'ndreitptaspre
piistreze integritatea.
spm~:u~~~e;e~a
fie bolnav mmdes.De
, destramarea corpulm ~ztc.
'
un rau ntruct protejeaza
mtot d ea, una sunt
aceea bolile grave ,nu
. .
..
' u luenirile
_tuale
troctu
ril
or
spm
. AI ""wel "sta
1
tnpotrivademoam
s
.

'

'

~!

deze~1 de on ~I sa se.actlVla
putermc farta de ~cttUl1e,' , tutUror gndurilor negative, il
grtduril0r ndreptate spre ra~ ~I resiune ntruct.gndul este 0
~~le bune se
at gan ,\ln 'le reie'
U..,nita te, ' iof0 rm.atlO nal
. ' ct+J"".'enultiinii
.. . ii. apo. ~t 11'1slSteme }D,6rma!"",,,,
..,
..
.
.
"
teunesc ln structtJn al"
,'.

psihii:,n sutlet' pentru ca amuis!


le activeie la nivelul
comportamentului. Programele se comporta ca un rvUustipic,
care"patninzi1dri1aimtintr-o
,eeltiIa'izolatii, ,ajun$~. s. se
mmulteasca ,~I sa distrugii.' ,.mb-eg brganismU1f" Vifusul
ihfoinllijidna/ larivelul cmpu1ui spiritual a/ omenirH'reprezinta
diavolul de car~sescriei'it Biblie. Daca omul nu nierge pe ca/.ea
dezvoltiirii 'spiritUa/e ~i ncepe sa renege legile Universului, el

mJireuna

~st~.'~Lea ?f!gJ1~la -feloc'm\lI~I'I~c~ea,,\'~I1l~llor':~!f.IIJ>~~~~~


ootsttucroripebaza'aestbra.'
o.:r,neI\1rea,caretncepe sa se aliata
Cfelac~~
cea dteapta (iar calea .ceadreapta
0 i:ansfituie
crrW!iunea:cu T)ni~ersril), .empedepsit~
prin 'a~ti~ea
.
ptogr~el<)rneg~iNe ~~,'$e 1~in'ulteScm;Struct\iril~1'Sj)iritualepe
care le ~i'iilstni~.'Deoaiece 'cotpm iSpiriful cOnstitUleun 'sstem
energo-inrormaponaJ unie," ;,infectia'~ lanivelul' structurilor
spirituale distt.uge mai nt' suf\etul Onlului dup' care ,trece la
demolarea trupului. Programefe' autodistrugerii se pot uni ~i
exista sub1011lla unor stI1icturi 8I.Itonome~, giisindu-~i timp de
deceriii D campul comUn al' OInenirii,' incearca slipiitninda

.
"VIrus'."c!\re

n
-'
"~
e~dile.'n
ce fel actioneazii"VI11Isul
permanenla ne p~de~tegr
.
al' t chiar pe mine. TrebUIe sa
,cum se dezvolta el, ~ mIfi
~~a
destuI' de periculos pentru ca
recunosc ca acest studlU a,
~ fi tale att trli'Cat ~i grupului
gre~elile mele putea~
sii-m~~~ddiferite
maiadii, structurile

ns~ten)1,Jl sii~'(}efe!1siv, ,i,.1Ii.dfiVirte,0, J!f.It~. ,!1~/l,f'p~tru


'VitttsUl,i;cte'Bta6pli1t~t'mb'Ji!ft~;nril~eri1 ponltl-v:--Pa~p;;a

'

175

'

'

lt tul distroge~ structurilor


,
'd
fizica.,' 1titaspirituale. n acest caz ea va
uce la dezintegrarea
.
.
' pnmu 1 caz Care, m mdelungata
mea pra,ctIca m-a fileut sa simt, ce
,
- d
can,

'

,onbaalaeSterezua
une,.

"

nseamna

un program

'.

cKstruct1v,

Analizam. cau~ele pentru care un tnar, bun, ~~priete::,


.
c~
putermca m rap
manlfestat dmtr-o. datii 0 agresivitate
.
prietenul sau. Anallza, cauzel a aratat ca, n trlare,
,

'

176

177

~mportamel'i~11 il era qete1lJ1in~t de tatl, sau.' Pragramul .de


dlstrugc:re se.831iea 11,biccmpIII tatl1,li; acesta l acttv* iar fiul
~-a P\IIi.In apbcar~ la niVelui c?mpcrtamentuiui. Am 11cbeiat aCest "
caz,ml-am t~~at
l~crul ~1, p.este 0 (Ira, 11timpce, mergeam

ntotd~~a. prin ,faza:denlolirii vechiIcr st~cturi. Creatia este


abligatOriulegi$. d~ demolare, dar n creape demolarea trebUle .
si- fie eontralati. ,Privit din aeest punet de vedere, rlm/ nu este
altom dect binele scapat -de-sub ccntrcl..
.
..
''
L>ac la' baza deq1.c!rii sta un nceputsplritual, atu~cI .
demolarea cr~,
nsi cand spiritualul seaci" de~olarea de\lme

,pnn crlil!l,.am~lmp! di.ntr-c data un ata.c n~teptat ~,nenteles.


Av~
~n~tuI.:a
CIneva.a luat un bat ~i Ii 11ceput sa,.mi
ameti~creIem
ln cap, tCtul a inceputs mi se 11~a.
n

fatll ocMar, m-a ~uprins ~biciuneg~nerala. S~a


flzicape
care aveam eraaceeaca ~ Clneva ma 11v~rt...te
Intr ,.0 d.'
.0

'...

"

'

"',~,

'.'

,-

o.wv

" ',,-m"'itna

~~de~~alat.,tarea mi se "11rautteacu flecare minut. ~pa aeeea


~nslmtIt ca mJmm.pot merge..A trebuit,sa,!l1a ~ezpe ()banci ~i
.~ .doml vrec clnClSprezeeminute. M-am trezit, ns staxea mea
era la fel deproasta. Mergeam de parei nctam n unt. mi venea
fcatte grel1s naintez.

aveam senzatia uneigreutiti

rellle de

parca, ~Ineva ml~~ fi pus un sac n wei. Acasta stare a fest


produsa 4e at~cul~ergetic
al tatlui. tniiru1ui. n timp ee
. ~Iall>gam:~ I.ntrat Ill. ccntact cu biacmpuLacestuia ~iel, a
.lIlceput S3;1Jj,aatace detitul deprofesionist.Cu ,tome ca ell1Bu~i
habar n-IlVea.a<:~ee}l ce se .petrece, ,ncareitura autodstructiva
dln ,.~bC9~e~~I.AA\I filncpcna., actV. ~(,c8W\1u1ilU,Ito~m de
d,~~gere'~I\1 \l1cc,?Wul,tatiilui.tniinllui.meupacient puteaJucra
a~t Impc~V:1l;lUICat~I.,!IIlpc.trIva,altpr canieni $Ljneila nivelu!
fizicreal.l~lfe.a
era. ~a Sll1gura: trebuia sa aCticnezasupra
acestel strl.lC~n agreslve.ntruct.structuriJe
distructive 'se
nutrescdin
II}ciilc~ealegi1cr n rapottul. Cq. camenii, prin
.!'rc_ducer~au~1 rau,. ,pM uClderea-iubirii, amlt~ali".t tcate
Inciilc5rile legilcr ccmlSe de tatl baiatului,' de stramc~ii acestuia
.
procedat la ccrectia neCt)sara. ~ numai dupa aceea atacurile a~
~Inc~~t.M.am
cc~yinsca, cCntact cu unprpgramnegativ, este
pcsI~da .0 puterlllca agreslUne nu numai la. niveLinfcrmaticnal,
dar ~lla cel blOe\fergetic,
.

Ce nseanlnii rau/?

'

.'

,"

J{

Es~ imperfectiunea
ncastra. Una ~ acee~i fap!itn diferite
ccnditll pcate avea semnificatii" diverse. Care-i dif~enta? Din
punctul de, v.edere al mecanismului karmic, rauI nseatnna
demclare, binde - creatie. l1sa dezvcltarea ncului trece
.'

'

de neconttclat.'

,"

'

. .

, Din llCeastacauza civilizatiile Care ~-au epuizat splntual1tatea


','Cc,.
se
. autodistrug~ distrug ~ce.i nju~. '..
Muitlate1evizor ~a~dc,fraza: ,;Nlclodati pana.acumraul
n.; fost ,Mt de &eXUal;~.
Er;!. vcrba de reclam~ ualll: na~ film
ac;estlucru? InfcrmatIa. ~f1~lta, pnn
amcirican,Cense~:
intermediuiprimei ceaJwe nuse:ccntroleaza pnn num,c ~Inu ~te
cprita, Daca agresivitatea ~cbcara pnila ~I".elulpnmel.eeakre,
atunci blocarea' ei prin mtemul 'autcre~
se, .reallZel\.Zi pe
seamasterilititii femei~a mcqii saua bclu grave a ccpiilor el.
de.-a
.Acestmecanism 'fuI)ctioneazapqat,
ntinzndu-se, unecn .
lunguJ ,8 ~orva ge1'ieratii.Acumvi~atuturor
proceselor,. ntmul
vietij, puterea de influentar~ a ~alnemlcr unul asupra eelullalt au
crescut atat rouit; nct ccnectarea SlsteJ;QulUlde.ut~regla:e
nt17z.ie uneori ~ nu are Ice" acumularea . de agre8\vitate ,Ill
.
. .
structurile informationale ereditare. ,. '.

natta ntregii lumi,n .specialn America, are Icc' prolife~ea


violentei. ri' ultimul titnp se .observa ascclerea VIOIeI1~elcu
sexual,itatea. Ce se ntmpli cu cmul care vizicneaza filme ca~
fac apclcgia viclentei? Agresivitatea ~a subccn~tIenta se 1:\'ansfera
n prim.a ceakra~i devine neecntralabIl. '
,
.

',Recent

"

"

am acut .0 interesanti

diagnosticare.

Era vorba

~,o

catell cu un grad nalt de agresivitate: Cineva I-a satu~tpe stapan


sa..i dea ,narcotice, dupa' care agreslV1tateadlll ccmpcrtamentul, el
..
a dis~t
~imult timp a fast un animal blnd, Iim~tIt.,
Dupa cteva luni cateaua a niiscut ~l... ~I-a mancat prcpm
pui. Stapnul a fcst nevcit s-c mp~~. .
,.
" .
Analizez situatia. Cmele avea III zcnacapulUl un putermc
centra' alagresivitatii, fcrmat din cauza unel ndlcate agreslvltalI
.
cc~iente a stapnului.

178

179

"",

'

,-

,,

'

.'

",

'

'

'

"

nua gaslt cauza .~I

fie va lua asupra sa boala


ci el nu va.reu~ sa VlJIdece~01nawI~ui.s-au
a programului de
"
n asl!nilarea mecaOlsm
.
acestulapn.
,"
b
Inavirea
p'iicientului
sau.' B oa1a
8 1a 11110
,distrugere
care'
a
~U
tr ebuie s-o
,..,
p
dlavo 1imu
s l, se ,m oJ1i"
omeOlm ~n plan sm1'ltual.
t'.-~
L
recunosC, mult mal 1t~ve~tiv dect bolile de la nivelulfiZlc, a
'm It mai palide dect nivelunle fine
acest mvel,programe le suntu,
extrem de
d agreS1ve ~1 ." poarta
'

'

'

'

'

'

"

'

unele acestea ,?evm


"""
invent1v,mergand pin~~~, ~~troduCereain subcon~tientul omului
"
"
Omul careincearcasa se lupte
aunui program de auJodistrugere~
'de la aceSta 0 ncarcatura
cu un program negatlv ~n,m~ectia demoliirii lui ca sistem
distru ctiv.a care actIoneaza ,ln
,
gru pui ,meu a "'-lll,1 Cercat sa actioneze
a,
Cnd
"

'

"

'

"

'

al ntregi[omeniri,'sa viid;dacrpot sa ajutcuceva,;ainceputo

~i~u de ba!lii, ~ceasta

. ;Z'e
'sa se opuna ~ sa ma atace.Eu
se ~POrt ca 0 fiID~~;I;' nce
$i,probabll
ntr~oalii~vindecator.
mi apar: Mi~c .un".!8itivindeciitori de IIalta clasii, Boalanu-I
ci acest lucru il slmt ~."
trebuie azvrlit din trup, ea este
doar. un bulgare de nMolare
".
1 1
" wu c.are~ppat e fi;foarte agresv. $1daca vm deca" oru
unor~nism
.
I~ceput tr8teze n mod incorect, atunci fie

'"

"

respectiirii

'

a:uta.a:~r'e::~velurile,firie
.CiJid

".,},;(~:",'

tezistenta)turbat~; Ig,.a ~t,


ataCul' programului negativ
,central. .'~Mta
,iii.'numesc, eu diav:ol. Am testat,p~ett:ii
acesteia:agresiVitate ,'con~tie~
- 'minusdou! .sutezece,
awesivitatea.subco~tientii
plus doua sute," zece. Aceasta
1Dseamnaea acest program nupoaten fixat nmodco~tient,
el
-este nesesizabi1;, tlschimb,agresivitlitea
subcon~til:!l~ ,este
maro~~.Faptulci,boaia
se opune in~erventiei medicu1ui I-am
observat demult. $amanii'n astfel de cazuri'spuneau: ;,Trebuie
izgonii duhul rau", Din punctulde vedere al bioenergeticii "duhul
rau" Jlconstifuie pn,'J.gramulde"distrugere. Gmul care.ncalc,a
Legile Supreme include n biocmpul sau un program de
, diStrogere ~i,acest lucru are loc: la dlferite nivele n planul fizic,
$amanul, avind 0 informatie suboo~entii in legatura cu acest
luem; ndreaptii, structura ,biocmpului omului, insa nu
ntotdeaula el putea sa dea ni~te indicatii, precise privind
compo\1lU11entul,corect. Cnd vraeii ~i vrajitorii' ii spuneau'
omului ca acesta .se comportii incorect i de aceea n eL~i~auflicut
siila~ul duhurikrele, ei, prin aceasta, confirmau in rnod intuitiv

""c",",

dec~

. Tratez, pe unul, pe altul ~i simt p puternica actiVllfea


programelor negative" Acest lucru' dQved~te faptul 'ca, tl
geneiaI, ncmpul omenirii,eXstii un mediu agt;eSiv care,se
,~hrlin~e .pe seama mciilciriide catre OatDenj,a ~r
Supreme, .
Am decis ,si verifie daca'omtIDirea, .ca' OfganSmuni~,prezintii
mciilcm ,aie legilor,.De, ndatii 'C6;tUnilic.ercatsajung, la.acest
, nive! am ~tit un Putemic ,atacimpotrivamea, Am ,nceput si
catit,'d4tpartea ,cui ;venea ',atacul' Deobicei g~sc, persoana,
cercetez deladistantii
biocmpul,acestoia, efectuez corectiile
necesare'~ elimin atacurile.Aiciinsa am nteles,c nu eravorba
de 0,petso~eoncTeti:
Am, ajuns,ditect laprogramul general. al
agresivitiitii:,Cind .amifincercatl&focerce1ez dinpunctul de vedere

omului, ~i nec~itatea

'iJishliJ~~'~':~iitatea

legitura~",
'

",

"

'

,H,~"~~&
'-"IUtTcl>ticul,Dtntlfa8resivdt~~ui
AHi
ntrtat, ni~ceakfa
dincare cauza s"aU niscut citei cU 0
a~1iridica1Rate~imultiplicattrapid
fi CmpulacestOR.
I:antulcrCterii agresivitiPf af;ltintreruptinsa izvondacesteia a
,
I-,~~,,'~q
"'''' "' ', " -,':;:"",,c'i'" 'v' "
"
"

al '
informaJ1<>lI,
,

'

'

bioenerglIDc"asupta .~es"tul pr 0 am s-~ decl~at un puterOlc


li, d.c:asup r:rno~tra . s"a,pogort Clivafoarte
atac. EXISta senzatla
'lin
~ moale care ne sugea IDtreagaenergte.

,
,

.'

'

"

ative se poate manifesta lli mod


Rezistenta programelor ?e;i-aconfirmatCt
de puternice,
:
dlfent
Cazul
care
u~eaza
.
,.
t fi astfehde manifestiin,
,
,
, po
1oase ~I. surnnnzatoare
pencu
t'
'
,
~I' a,
,
porter al unUl coU' dl ' an des pre bioenerg
.

Dlseutam cu un"r'e
'

"1

'

meu in pnvIDtaacestel

venit .vorba de dlavohsm, SCdt1:'~m~iserica cre~tina considera


Se a n,
' probleme nc;epuse deJa s~
,
prin
nmnar de, omom ri f'aramotiv'se explica
ca.ln prezent marele
afirm
at..
ducndaceasta
"'
b"";' ID 0 m . Tra
faptul ca dlavo1u 1 s- a ';CUI
.., <u"
'na ca aeum, din cauza actVlzani
nlim baJul blOenergetl~llDSe ~
amen!, se dezvolta ~i trec la
a 1' del' 1or. Vlolen tel ID 0
Permanente
d Omenire 'care-I
1
'
,

'

'

'

'

e
actiune programe, 1,:. neg ative' acumu ate
"
'
"
fi
t
necontrolate,
Am nceput' sa-!
deterinina sa comlta. m~te ,ap e '
.

.\
'\'0
..

180

181

<J

.'

expun.reponeruiUi acest mecanisrn$iamspuscitevatTaZe


ln
plus... Problema este cietica trebuje respectati inWte,inclusiv
in utilizareainformatillor.CindvoTbeamam
rostit etevaftaze
.

nbiocni.pul fiecirui 001;chiai ~a celui mai bun, mai ~erit


~imai etic poate exista un program de distrugere. Aceasta e greu
de .depistat prin lIlijloacele ob~nuite.EI se dezvolt! ~i, ca un
virus, ocupa structurile fine,' sufletul,iI schimonos~te; $1:-1
deformeaza. ln fapt in prezent a inceput sa se deruleze programul
de distrugere al omeniriL Capacitatea energetici. a sufletului este
foarte mare. Comitnd 0 fapt! reprobabili, poti sa te simti
excelent din punct de vedere fizic. BoIile pot incepe dupa ctiva
ani insa destrAmarea spirituala condamna la boli mai des pe copii
~i'pe nepoti. Omul care .a savqit 0 fapt! reprobabili nu simte
aeest lucru ~i nici nu 11!clege:odat! decl~at, .programul de
distrugere evolueaza in structura biocampului in mod autonom.
Subco~tientul nostru eSte acum incredibil de agresiv. Am
inteles acest lucm relativ recent $1:am ncepUt sa caut motivele.
; S-a dovedit ~ii, daca. nainte agresivitatea era alimenta'!a de
cruzime la nivelul actului comis, acum ea este alimentatii de
amanunte nesemnificative la prima vedere, din viata noastra ca de

"
exetllplu:.o. cashuo arhitectur!
nearrllonioasa,. desencle an\mate
de. tip ;,Ton\ $1:Jerry" cu un inalt grad de agresivitate,pemuta. de
aee sub formi de ompe. care 0 impungem zilnic. Toate acestea
sunt clemente,. aie agresivitiitii, ale reaIizarii programelor de

care ar fiputut aduceprejudicii cititorilor nepregitij:i.fiindci


unele idei 'Suntdificil de insUfi CBd am inteiesacest lucru, l-am
rugat si ~gi
0 portfune de douA minute .din inregistrare. Am
deruIatoaseta'.~ am inc~t
sA,~ergem. S-a~
totu~ Cil.
exceptia frazei..cheie. $tergem din Mu ~i din nou rAmine acee~i
bu
pe care am vrutsa. 0 . eliminAm. Frazaplutea, migrind
-aintr-unlocin altul alcasetei, PillA la .~. am ~f$vreo zoce
minute din inregistrare insiiftaza respectivi n-am reu~it 8-0
eliminAm. Impresia era foarte ciudad. Cu un asemll11eafenomen
miiintlneam pentru prima oari.Am inceput si acponez la nivel
. bioenergetic. $1:.in cele din urma,:am reu~it 8-0 elimin. AnaIiznd
situati!l>8.ntintclesdinbiQcmpu'lmeu
se g1sea un program de
distrugere CRrese opunea puternic an\IJ,iIiiriisaie la nivelfizic.
Aduce a misticism, insi. ac.est: &pt mis-a' intmplataievea.
Pericolul a eeea ce se cheami "diavo1ism~'se at1i in 001 ~i nu 'in

afaraluL

i.

autodistrugerea omenirii.

'

Calit!ple' profesionaIe, InteHgen1a,'taientul nu oonstituie cel


mai important lucru la om.Tendintacatre perfecponarea doar a
deprinderilor profesionale, tiri aspiratia la dezvoltarea ~pirituala,
poate duce la "eliminarea" omului de catredestin. ncerciirilede .
perfectionare ara intelegQrea legilorimiversale ~i ale dezvoltirii
etice surtt deosebit de nociveirt bioenergetica. Aceast! tendinl
duce la fapt\ll ca urma$ii no~tri, copiii ~i npotii, au din ce nce
mai multe posibiliHi(ibioenergetice ~i din lie io ce mai putiJ1e
forte pentru utilizareacOI\ecta.a acestQr posibilita!i. Forta'iese de
sub eontro\ ~i, prin simpla hotarare de genul "Mine,eu voi
dev'eni bun" ~ I1Uva,puteafi tinutii n fru. Cunosc un .tnar pe
care
. destinul.l-a Tacutsiisimta cetnseamna forta lara'etica.'
. Odata, mpuni\. cu ,un .grup de bioener~eticieni, ~fectuam
diagnosticarea de la distanta a marinarilor Hilalin cursa..ln pauzii
a venit la mine un barbaqi rn-a rugat sa".!consult pc flul sau. Am
(ost de acord.'
n ncaperea intrat un tnir de vreo douazeci ~idoi deani C\l
0 ntini absent! ~i.cu privireaMinsii. Tnarul a \lrmat de cteva ori
un tratamenf'cu ~oc insulinic, nsa starea 1ui a ramas grava ~i, mai
ales, de neinteles pentru medici. L-am mgat sa-mipoveste~sca
.'

despre el.

.-

'

n copilirie am observa! ci am puterea de a prezice unele

evenimente ~i rn-am ,ciiznit s.a.ma. antrenez ~i sa dezvolt aceste


capacititi. ln timpul sefV1clUlulmllttar putenle mele de
influentare au crescut ~i am inceput sa citesc gndurile oamenilor

~sa leinfluentez vointa.

..

.'

- Strtd in post, ~icontinua tniirul.relatarea, am viizut ni~te


. .oameni care incercau sa escaladeze gardul titr-un loc interzis ~i
". .!;l'a de ajuns sa ordon n gnd, ca omul ~icadea de pe gard. Sau
. ' . ." mergea naintea mea un biir~at cu 0 saco~a plina cu vese!a.
.::,j;> ~;omand
n gnd: "Cazt!" ~I 10 cltpa aceea el cade ~I sparge
,
.,.,
't-,'-:
.

"

'

,,

:",_,...",

.<-.

j'Ir;

1;"

<

.-.".,..,.."

"',
...,

''i'

"

18Z,
,l,

,',,'0

"",

"

,='~~1'~::=d~:=:~'
.J- ,

sI;~UitIa'~~~1i8l!'t'~~;'f:'!!\'

'r IM'~'\ii\f,';.'~:

'.:'

.a~vit!fiidnltufui,

pararnetni

M-amtat'la.'

~"",,~,~+~eli~'ie\ll
indrep4tl,$pre distN~~e. . '.';, .'..

Erau la

'1l!~'.~~9;,;

':.

"

:n~;ttmptn8rul~1:tlep~a:nuntJnle:
,.. <:\I,tinlpula,m

inputd

."i<'"

observca 'aptitullilIile mele SUnf

.q~~
spa'taU'm.spre'~ere.,~fOSt
sfituit sa ma
-~
duc,l.itiiseQta ~,.mibo~.htitnpul~oteztUu~
cnd am fost
'tttJt. prina\tar,i~'i#rnt,)tJI,~'PI"Js;.artiroptceva.~
'R1Jl'
$itIltito ~risii~
chiJluitoatetristete;Citev:ie
am fost iatr-;;
sUite 'ingtoiitoare,dtq>1i ';'eare.am 'venit 'la preotul eare ma
.
bote~e$i. i-am~puscamor:
.~Preotril mi~~ s~us sa...mi,ptin DQJlptea sub 'pern! biblia.
Pimin~
1t/i~ra $i.mairiiuca $i.eum~pullJYi..ar fifost aplatizat
Peo.~I:Cnd,,'lasfatui
ptec;tulUi; am'inceputsa
citese
rugaeiuui,incameriise" des&ideau ,ferestrele, u$a,' Mara ncepea
saploua.Dqpl eateva !uni de asemen:ea ehinuri ainajuns fntr-~
)
.eliIJica~pSihilitrie.,'
. '
'

..,...;PIi~

'tati! $~Iui.
L-am 'luat

si-I ajutaji,Jn vretm'fel.pefiul

"

men? m~a intrebat

'.

'.

,",

pe tatli bliatu1ui' n' camera 8l!tuntl

~i i-am
explieafea adevArata eauza' a bolii fiului se afll ilf ei,. rIplrinti. '
Sopa'dumneavoastra ar putea vern? " .
'..;..-Desigur, indouhile vafiaici.
. -~i ia~ diseut Cufemeia; obosita, epuizatl de' chinuri, marna
tanlirului. . .
.','
.
-'. 'Problemeie fiului sunt, n bunapll1:te 'determinate de
orientarea dumneavoastrl incorecta,' de conceppa deformatli pe
eare 0 avep.. Fiul dumneavoastrp poate fi numitun mag negru.
Pe linie pliteml el a mo~tenitn~e ca1iiap bioenergel:ie,deosebite
iarde la,dumneavoilstriura fil.tideoamt1/li. DecoJ..ati urt att
.
de putemic p~ so1UJdUmneavollStrlin Iimpul.sarani?,
- El ~e urt tip 'extrem de dur ~iintotdeaimaa avat telidinta
de a mi domina: El are mari nclinapi pentru hipnoza. n familie
se ~tiefaptul elbunicUl su a fostvr!ijitot.

.-

,.

,',

IIJ3

..,...Once, aOtirita:ti la,niwlul biocmpului trebpiecontrolat


printr~oetiea strictii. Daca aeest. luCIiJ nu se intm.pla, atuoei
cre~reaposibilitltilor
'lftrece orientarea OInului CCie&ce se ~i
intmplcu fiul dUmneavoastra.M~na~i mar~te viteza in limp
ce ~oferutincepe sitmotiie. Ge rezwtat poate avea '0 asemenea
etttSatrtl!far.ade 0 catastrota?,Capacittile deosebite~i egoismul

interior'mo~tenite de la tiltlIau fO$tintrite de supirl1;ile~iura

dtimneavoastra, La fiul dumneavoastrl asurvenit 0 reeodare a


biocmpurilor ~ el s-a transfotmat iil.tt-oo'aparatdis'tructiv.Dacii
mainte Vreme pedeapsa pentru aceste fapte il ajungeapeomdoar
,ntr-o viatiNiitoare, aCU1l1
~tproces".a
SQlrt8t la numai-cJva
an'i...,

l,'

'1:.

.;~;

Cu foar epva ani in urma,cnd tratant bolile~

minle ~

nu vedeam eauzelelor,ain ncercat sa vindec ofetitlde treiluni


deoinfeepecare
nu <:Wain fata niei unui antibiotic. Am aprins
la biserici 0 lumnarep~tru slnatateaei ~i,dupa. cit~ minute
(dupa cum am caleulateumaitbriu), fata aintratn'Colril'~ia.
fost'dus lareanimare: Eta de' asemenea' urtiC&Z de. eedare
negativlabioenergiei
copiltilui. Ma)11a'copiluMa looservatca,
,aturtci cndease suplra fuartetaI'e pe eineva, acest.!~cn.i dueea
'. de Celemai multe orlla moartea celui cateii provoca'supirareaii'
~Concen:trareaasUpra urei.~ ofenselor a dust. rooodarea
biotlmpurilorretitei~illndmecaniSmulerimei
a avutun impact
CUbioer~gia bisericii, fetira era aproape si rnoara. Ceva
asemlil1itqr se ntmpli~''CU''fiul.dumneavoastra,
ii explic"eu
mamei. tnirului. Analizap..va, cu atenpe intreaga viail,
Amintip.vatoate'caZqrile de suprare~iuri pe cafe Ie'-aptrlitin
special !utimpul .sa;cinii. Rugap.-va in. gnd la Dumnezeu~i
cerep-iiertare pentru toate iar dupa aceea iertap-i pe top cei cate
.v-aUprovocat suparari. De asemenea cereti-Ie in gnd iertare]a
totieei pe eare i~ati,fipuf4tjigni in intreaga dumneavoastra vi.
depnii: aeum. Sopd dumneavoastra trebuie sa faeiacelqi lucru:
.
Peste doua zile pirintii tnlrului mi~au povestit ca acestua a
nceput. sa-irevina.
bunadispozitie
iar lor sperarita. n
nsanato~irea

lui.

'.

'

Iar eu m-am convins nca o'dataei niv~lul spiritua\ trebuie sa


fie iltotdeaooa deasupra posibilitatilor.omului.
.
.

185

""

,lU

,y
'

,
'

"

"Oamcmii arr,t,~, repret1

pute&;fi-\tj.JbcD~ntUl. ,.De ~.

Acest fapt duce Ja odestramare ~. mai pute.rnica a calitittilar sale


spiritUaie ~i ladegnerare.,Cum se spune m biserica, "dacit .amul
nU.merge spre Dumneieu,atUnci merg\'; !!pre diavo!." Iltruct
orice fapt' de-a naas~a, ,se n.xeazin' cmpul infarinatianal ~i
iiIfluet:l!eaziicomponameiltul .~ destinul nastru, tDt ceea ~ este
ndreptat, mpotriva legilor iubirii i UIlittii ne ,mdeprtea4 de
Urrivers, pravbac dezvol4U'ea ~ intensificarea progfamelar.de
distrugere.De.ceea~~ia
faptiintmplatoare Ile poate
iiIfluen\:!isaal1a, ntregu} $ens al eticii r~d n faptul de' a nu
. acumula a karm negativa'care, ajl,lngnd la un anun'lit marnent,
Se paate activiza ~i paateincepe sa nedistrug atatpe noLcat
pj!-capiii n~tri.

destuJ OIIi.nebulo&cceaCe, ar

~deJ'eaanaeeastitona

complex.fI>primej4,io~!$e realizeaZtnu la, un niveleticci la


unul"prini:itfv,~'Ja>nivelulsho.w-programelor
'"a unar
biaenergeticie1)i'?e;"cl~mPDdi~'.
~Co1ltientubre~tii
a
zonam,ultpl"e!l'senoasa ,,$imult preapericulDas!."Sate zona 'unei
etici s~are~tru
ci la ni~
bio<;mpurilornoi S\Jnteln1uft
,

lat unitar'$iari~incii1C&(eseintoarce autpmat qupatrivacelui Ce


,~:i~Omis-.o;igna~a'L4e1iber~
'~Ia~,prin.:f~\cil,,()amenii

C1U1Q8fterepot
fi,~

~r",prQb1eme1ar eticii,este'
\Q,aSpf&pi,actfve ,pentru"

Ja.pragrameIede.~tOdi'stnlsere.

Am.t~~ aCt\lnilevriijitqri1ar.c;um .Iucrea.zaet? Areie~itc~

"

'

U).

.daCi~vri;jlto(.40rette $i-rfaci un,rauv.U:tilneisale" el trePuie


si a lipseasd de apirare. Cel'IIU1Lbun
S8temdefensival omuluiI
rep~tt
coltl'!/ti,.n6JICU,{1nivCtsui
~areceatuncicand,
t1ai
sunu:tnoparte Il~versul~ !tjt.\~1JlinVIMer~i1i.jl po.filipsipe
o~ deep~~jwpand ~easti;le~Juc~qare
devine PQsibii
ponsp~
faptelor.oltlulQide J)citlc;ateaLegilor"Supreroe.
Cmn-s~~n~
~tluent?
Sa .ZC!'m,caeu "prezint Il~te
tulburiri ~ce:
IIJlwdIDp!t:intii~ tatil.sau mama,adatitau
uri~,~a!kofeQSatpe, ~n~~eziAAdU+Se,inaeest mod, de
~nl'vers, ~jubire, A~te pUilete.e
,de ,culpii1u prins
Vlgaareln,structuracimpulllimeu inf~atiana.i,s-al,l intensifieat
~i, daci mainte ele, praotic nu aveau..nici 0- influentit asupra
ifaptelor.' me1e,iacum,,'m~du-se,!
au. llceput' sa-mi
~etemJine .ln mad activ Comp()rt~entttl. Eu insmi nceps

La cansultatie auvenit parintii unui baietel de im'an~i


jumiitate. Un Caz camplicat: :capiluls-a aprit din cr~e.
Mi uit
lacauzii. La baza balii~*,e'a ucid6fea dragastei,Printii au ,ucis
iubirea unuI n cellalt cuctiva ani nainte de n~ea
copilului
~ia.ceast~ ~estrmare a ~cturil(.}i spiritua,Ie,faarte putemica $i
cU 'c1irec1i~preis,...jfarmat
~pro~.
care are acum a
existent!... autunom,i.:<in,,',bia.pulcopilului..Stn.K1tutile
bioompului . capiluIui!ii.tntntr~attde defarmate ncat!eM, sau
,,1

",

'.

mviatitVcl fi il1nili1'iteascisemeniiiarorglifliRTl'iulblOcheaz.
a~tiipasibilitateprintt-o.baali
.

gttava. Dacamedicina va mv~!a

sa vindecetrupul i va re~i sa eliminebaala deJa'nivelul fizic,


.atut1civa tr~ui salle. ~eptiim la' degenerarea ntregii amenu;
mtrucat numiirul oamenilor care triiiesc Iiumai pentru .a-i distruge
pe aI!ii.cr~te .vertiginos, $i prablema nu canst8:n faptul cit.ar
trebui.8ft refuziimtrata.n).entul ci ma.1 practiaain, mad adecvat,
altfe! 'BevOr adeveri' pr~berile lui Nostradamus: ';,La ~ttil
acestui veac var piJea oamenii-di-aci, a eAlar rapunede a fi.a va
.
'.
.
constituidistrugereaaltotaameni",
.La' Eetersburg numarilJ copiilar care suferii de"bali mintali!.fi'
psihi.n ultimul1itiJ:P aiaescut brusc, ,ceeace nse8mni;A~

mcalLegile SuPI:eJI1t1,
.legtura melt.cu. Univemtl, devine tat !l1ai
precari,~i 'de a,iciIncola are.' lac'mod.e1area '!Dell proprie.
Pragramele. de mstrugere au. ,un comportament extfem' de
inve~v. Elc pravOac a pu~:acti~
a.pragramelor
negatlve. stoc,ate ln biocmpul' omului. ,Ciind'amul.1inde .cittre
unitate; iubire,resp&:tare . a Lc;giIorSupreroe n.el are lac a
creFespirituali . rapid. ~i anno_eastru~, cimpului.
~~easta'reprezint de faptapiirl\fea.lui, imunitatea, .~ntatea~i .
Vlltarul fenclt al urm~ilor ~i rudelar sale. Daci nsii amuIe
.
~.
agreslv,. e801St,. phn de riintate, el Intretine programul, de
distruger~ aflat m stare-emboonarundeva p -cmpul acestuia.

sistemele de blacare ". lucr~


prin iiItermediul dezinte~
psihicu1i.ri
~
trupului,
Dar
triedicina,
nen!legnd adevaratete'..
.
cauze ale bali~ cat de curand va rezalva, cred, prablemele fizice,
~a ~i b~c
miicar ce farta malefica va pUlle ea.in libertate:

'

, ;J..
,1;

. ".
\":":,'1"

!f4

'.

.'

"

"

Je faptutcane

~~Iii,Urt

(~eneacopilla'nivelulbiocmpurilof

~am

"

l'.

poatedeveni P~QII$ft.

~~;'n1a

stratCOpilul ~ asupra mea s-a pomit .aW:ul.

~tacIiprin subco~entul

~u4Ii~pilu4rile-aJI!

";multip~

CAPITOLUL VII

sjQ.StnJ~t:i!e dt(qnnirii

ativ.Mai~

'~~

aJI!siJntit oslbiciun",tizic.

',f

~. ,

~ritu;lll}~fin~- nci:rcnd sa-!. vindec pe copil aniptcfuat

;~~;
sudedistru~e
Cate a inqep.ut sii-,mi demo\eze
~',l'iip4mpultJj
meu. Sti"POitte,'vorbi deci ~, faplUI ca,
biQ,eo."get.i.cieniicare,tratea2:a ta.ra~ vadae ~icwntra~~
,119~OSC m.etodele ~diagnOsticare a structurilor cmpului pot
~~,rwo~amelede
di$trug~"i,n'1inal,daca
ei;nuau 0
'~t";e1tceptio~a
~ o'aspiratie spiritUaIapermanent!; pot
~Q,~t.

c.

'."

(i;;;V~'

dis~ispirliului

",'il' obligii ,pe

...~ ;o;"l'.:d W,~.in."""


~~!!'~:
..t4~\.d~ge'"orlP',p~!'1\iln~.q~d

"

'

~'
'~!IlJ!1t'

~
dlfecponate

'

, -,

'.

'

'
,

,,,

,,,

,-"

",

"

asupra parametruiuj
celui mai
,
,

",

w.p!>rtant;~piiitualitatea:, Deaeea, cnd n 'biserica seadue ul1


~ilCll."
o,:cedare. Degativa' ,a. biocinlpUrilor,u
pmernice
defQ~.,ale
structuriiDr ac~,ra",' impacIUI'asupra spiritUlui
4uceJa: OO/JCICta[eaidefol'tnajiilor.,din
~cturile,fine.Uneori,acest
IUCIVare Io.cp,~.seama inriutiitiriistirii fizi, copjhd putndu-se
'Unbolnlvi djJpi botez ins nf'~
ast lucni:ii vindeca
"

""

"'

"

spirituaIe;,iiameliora'~

~i'",

vijtnrulsAu; al ~piilot

','

",i"
~.'

"

~
~
"

,,J,

'-

.'

',-,

.,

-,.,

.~

,;,

,.

,'; :', :'

l ,~ ,; ,:\

'
"
"
, ..~tr~o~i
.n<$i
co~l1erau,;a
vi~spiritua1a a. oamenilor se
Spn]1i1a.j>e.tretbalene. Prima balena. ~ repr~q~1i
de ,cele zece
.onstt
J,.b
ge-,doua
~e ~ Pte
a
!IIW
C
run
l!I;
~
~&i
I/'
\iI' '
.
b'
~
M
~J;~:'J

,pilcatetapif8.le,:~,_~.treaa,
tij!ena. - cciItretrWtut!.
,Dacil )11PIjlV!,DH
p~el. i?a1C!leavem o. ol\feare Idee, ccle
,

,'

"

"

,,

"

"

',

'

"

",,

",

'

"'"

"

"

"

"

"

nn oocmele PQ.atenunudintr-o data. ln

i3Pte' ~p.tecmitafe

j)ntria 'I!~1iI1.ri1i~,~
~,sn~Ui APstot Joan ele~t
aate ~rrUnnitQarea Qrdine: mVlm., 'zgarcell1a, desfriu1, Iaconu,
,
. ' , "" ' . ' '
""""''''''''''''!''''''
!;.
..':'"""'\' ''' '' '~clre
'
"
'i::.
" "'' "" "'acesre
'
,"~
se m~n;~ii
,
-

~obtirlutu:rmatoareaors::.e:,
~
energetic' ,..,~=
"

~19r\ '1aF1eg,' T()1ulbote~W;, fi .'" '.\)iaeriiid. ,'pe'P()~j:iiJe


~ibOp~j,~
dintotdeauna 0 iJIf1uen~ as!Jpra
. IlUlUlawf.'
' 01' mp
' pen tru ,ca e,oergiabisen
'l:
~m
. 'cii,interi0IUl
'

;y

tnaItiagreei,vitateinstructuri1e
biotmpu\ui

~~.o

'

;',

j;,

iU:' "sa se

fljpt ~oluLun\1isaniw, acest


vAd 0 destrirnare

.jncheiere

"

;1; , ,
\.

"i/r.'i:::):>,';;i:.':r\,..

;~

J:epede~4egenerare. D~'piicate.acest proces este

~~~~

":L'

regisit 111D111,
'prognunui de c~e

duphnWtip nSiau llceputsA$ed~u~e

~'~

l'

l'.'

oopi1<'~:in ~ ~ jumatate, Care'gt'cuminte la ffiatoi,osan

Y,o!

"

tl.t,

,',

~i numai CODIIJI!icatea CUlin

'

,.

,"

"

,,

"

,,

"'

,1,

'

"

,,

"

'

'

',

"

".
semetJl, "Iacomia; mania, zgrcet1ia, mhn;rea, 1 invi~
..
desftuI:
.
fusa iwnea' s-a schimbat mult in doua nillenii ~i a~
!,, omenfe&a:~
'considerabillista p~ateior i une!edin ele, ~
;umult~gr"ye~~dec#e
de mat sus. Sa anah7Ji.m ltinur,
, ..,:
Impor4rite, cle tna1.aisttuctJ.ve.,
'
,.}
"""',.,

;..,'

""

"',,'"

"

,-

'"

-""","

'"

,,',,

,',

,.,

"""

'

,,-"

,'-

""

",

.v;

.'

",'

1. Cel mai mare pacat astiizi il constituie ntremperea sa:rcinilince,Pnd u luna a mcea.
",.

ln :procesul dezvoltiiriiintrauterine fitul la,dif!:riteterrnOlll;


refacedrumulpu:q.JrS deUDvel'Sindezvoltareasa lund con~
cu diferite ~te:
.Cualte Iumi, 'u Divinitatea, ~ cel mai striIIs
'

.co\ctate

1~1!D a cincea

Jun:
,

'

";"

iB.

189
\

Starea feme~ in timpul sarcinii determin foarte multe n


destinul viitorului om de aceea comportarnentul marnei'tTebuie
subordo!)a!,in prim~ rnd, inte~eselorcopilului iar a~ lucru

4. Desl're,inciil~legate
de .sentimentelede ura ~ jignire,
de.o, comportwe grosOlana.tata.de oarneni, n carte s-a vorbit
foarte';nult. AcestencBlCirise at1ii.pe locul al patrulea.
TrclJuia sa sun in Belgia, Am format numiirtli.centralei
,

presupune 0 serie ntreaga de exigente:


formarei spiritului ~i asP!.ri.tQajit8tucopilului'. are loc pna
la ~e luni ~i de I!ceea fenieia in ace8sta perioada trebuie sa se
orienteze spre sentime~ele divine: dragoste, bunatate, smerenie,
caritate. Hraita trebuie sa fie numai de natura Ii\cto::vegetariana
care sa nu imp'iedice dezvoltarea spiritului copilului iar in, prinrele
dQua luni lSiise limiteze doar la strictul necesar. Dupa ~ase luni se
poate manca came ~i pe~te; delicatesele nulnai dupa luna a

,.

~aptea;
~

dl?osebit de importantiieste

Dumnezeusunt
.

intern8tionale

'

-n timpul sarcinii femeia trebuie sa fie lii1i~tita~i rabdatpare

~i nu trebuie sa, se supere sllu sa ,tTaijlScani~te sentimente


oegative;, tTclJuie,sa accepte 'cusenihata~ fea1itcrtea~a cum este
el! ~i sii nu admitii parerile cte.rau n legatur1i, cu trecutulsau sa
. '
'
grabeasca viitoruL
.'
" Toxicoza Clue chinliie adeseafemeile este rezultattJi unei
gndiri incorecte ~i a unei cqncepfi,i"gre~ite.despfe lurne, MiUl
deformapi )iQ!':nergetice,apat iii cazui cand cineva' din rude se
dezicede ViitoruI-copil sau cnd are 0 atitudine negativa fa'ti de
ferneia nsMclriatii" ACeliti:a ,sUnt p91!f ceri!)teJe cele mai
1
elementare, l1i:respectRrl:aciiI:9ra poate
aduce pr~udicii iI1ense
.
.
.sntiipi ~idestinului copilulul.
,

~~

auzit' un glas iritat:

.'

. ""7~AstziBeJgia nuise mai poate obpne, ,i n receptor s-a


auzi!siimnalul de ntre~ Iaranici un fel de altiieJ'I~licatie,Am
. mai:fotD,1atnca'9 data~iirulcentralei. De data,a~ta 0 voce
Iin~tI,.. plcutii, mi-a 'ltplicat foarte l'oliticos ca nu se mai
primese comenzi pen~' astiizi ~i'ca cel mai apropiat termen
pentrti. convorbirear6
minela ora cinei dimineata. Am
multumit ~arn nchis.,,M-arnuitat la cml'ul primei tel~oniste.
Dupa convorbireacu D1iPeel a fost spin~cat ,i deformat. !ntr-un
.timp sgurtea poate avea diferite nepliceri ~ boli, pentru ca
bioempulmeu eraechilibrat~i grosolaniaeis-aintorsde 1,Indea
~ii-a prejudiciatsttJlcturabiocmpului.
" plecat
, $i 'cate asemenea"autotorturi" comitemzilnic!...

Iuna acincea . cnd flitul ~i

un tot uhitar' ,

\.'

5. N~te deformr destul de paternice, ale cmp1,llui


bioenergetic 'apar in cazul vorbirii de rau a obiectelorvii ,i nevii.
.
'. .Regula principaliia. igienei spirituall: ~iaexistentl:i,normale a
structurilor ,biocmpUqIor umane 0 constituie, nciirctura de
iubire , caci 'iubirea este
aunitiifi,i, '.a
. manifeistarea ce! mai naltii
.
armoniei

'

luroii.

"

.,

Condipa existentl:i dl:plin\l a, omului 0 c()nstituie'cre,terea


spirituala permanenta la'baza careia trebuie sa stea iubirea fatii de
Univers, Jati de ntreg~i trecerea de la intregla parte, adica
dragostea pentru prinp,' pentru. copii, pentru sine. Acest proces
trebuie sa fie neintrerupt, sa pulseze de la ntreg sl're parte ~i
invers ~ numai atunci el va fi in concordanti cu armonia lumii
~i-iva aduce omulni bucuria viePi'~i sa.natate.
.
A rimas sa ne mai amintim ~i de ceade-a treia balena, de
virtuple in eare ". ..mtraacestea trei: Credinta,. Speranta. ~i
Iubirea; dar Iubirea ecea mai mare dintre ele".

, 2. Foarte putern1ce deformri pfOvoacii gnduriIe ~i Eaptele


ndreptate 'spre distrugerea sentimeritelot divine n sine sau n ait
om, tradarea iubirii de dragul unor.avantaje materiale.
.
.
1
3. Pe locu\altreilea
se giis~te astiizi regretul n legtura cu
trecutul, prezentul sau viitorul, dorinta .de ,a accelera sau de a.
.
ncetini evenimentele, adic atacurile ndreptat&' impotriva
timpului,
'.

...

./

.r
-'

IIHJ

191

,.,

'~ile
enulII~~ai'suS.sunt
geooolle.EJrist!nili fi.,un
grupsepanitde avertismentefo~ importante pentru ipe. eare
metOdadiaga~
kamieijiVkatrage'inmod practic."
Ii.a~ntionez mea odatii' petot! e~i:
met.oQaeste
,ASimilta tehnicii
complicatii ~i, ' foltrte ,pericmoasi.
ponderomotbrografiei .estePo,sibil DS difibUtatea 'met.odei
conl>ti h ~~
ci .utilizatreaAebnici a acesteia fariQ;;iaa1tji

spirttualitaU,aunei anaIizenemt.!'erupte:'isituapi1fu"
8pwte, ftra
p~ilede
rigre, poateduce la urmariimpn1Vizibile.bucruI'

cel!i-mp?rtant l eonstituie faptnt camet.oda espericulollSc


~nuIna,i., penttuunvind,ecAtdrSiab pregatit da.r,~ipentru ~av;
ExiStio,seriede
par.ticUhuititi"i condipi acarQtonerespectare

,.

' .

poateprovdca.:un rfiu orimlui.

~,". ..
<
, 0 iritluetttare bi~'ergetici iIlcoJjelrtasau ,Ueglltivaasupra.
naturUvii ~,primejdioasi poo rapiditatca reactiei de rispuns,
iar asupra~lei iieViipM faptul oii reacfia din p.arteaacesteia; f
d~i vine' maj lent, arnSchimb>,~teUrmaiimblt
mai
distrugiitQ~" Voi da caexClnplu relatarile linui tniircare,
'

'

W!iid.~eu:'~a

decis,

,,~V~fieu!,.

',"";...~,aiidialopa\~pa

,',;

,','<

mi~ardtJStewetu1 ~mpe
Cafe trebui~ ~.J'pl~caomul
pentra impri1~ta sa.~' s-a destqurat practlca,mea,.I1I"bletqda

,,"

"RI~~Ji.azerev'I,

,Piirea

~uicepuVsi'oeercetez .tolUefapteteeare'au a influentiiasupra

meR, care in1i compuneaukann8J''frobabil ca acest luclU a datun


rezultat, dar pe n~eptate n aoest proces au fast atr~ sofia ~
eopiii, Cnd primeam, diverse ovitUriptintru gre,e1ile mm,
mpreuna cu mine sufereau ~i ei. ln special fiul cel mi,t:pe care i
iubescnespusdeimult.N-ampututntelege
de ce, ..,buieei si

tot ce puteam: Curapun, diagnosticaJn, mai eurapun;o datii. Fiul JI


,

',[

Nci putem l'urie punet relatarilor tniirului.

n acel monient F;iceam

LazareV". Lueram p.r~c n fiecare zi mJa ncalcirile Legilor "


Divin~tli catreasce~
mei~au~!
sf'~itiarlC\l dPr-eam
'sa merg nainte. 'Pe;ne~~tate
au iinceput aiiapara
neconc()tdante n diagftostieare. .Oia~ul,~n,,8tP~~.era
larg:de liis.oarea
de'menghinaacapului $i."CUie1fpe care 1:
'
simteamlnplntatepeste tot pna la senzapa, meomparabilii, ca
deasupra eapulcl nu am;biocmp,Cel mai cumplit er~naii aii ~d
suferintele cqpiilor, ~tiiIld di V10vatulsunt eU.$1 ca' met 0
"salvare" nu-i poate ajuta, Sa nu.va dea Dumn~z~ ,sa tr.ecep.,pnn
ee-am trecut eu, daca vi vep..apuea
de bloen.ergetlcii ~I de
, ,

diagnosticareakarmei,"

nceput aii sufere mai putiIl n 8chimb am nceptit sa primesc


,Iovituri diIl ptrtea sotiei, Era 0. ptoblema nouii' ~ eu m-am 1
.,

'

J'

Bnnp1u#u$r.tt1ireu$ea ~tul!cie 'biIle~i:mi invlitr- ?Jl'8ios


", fi ,>f'im~itd
PI!P2;.~:,f~a."~~tf;,m!lIjUnsurile\1'
vieille":Chiar 1h.pliicea. Mi-am schimbat atitudinea .fatiide
difurite senzapi, ntelegeam fiecare, durere de capsau 'ntepatura
diJl,ab'domen'.,Unfiil de foItii' mii mana mainte ~.am nceput.sa
ma acttvizei.;Am decisaii Sl!prim toate picatele<dintr-o dati ~

displindapentrIJpiicatelemelesi~te

avntat il rezolvarea 'ci"ln aeel moment Lazarev m-a prevenit ca


n ni~te miIli ne11dematice metoda poate avea 0 influentii
nefastA.asupra,celordiIl jur, 'N'-am giisit altceva mai bun de meut
dectsa masupar. pe el: Rezultatul ~ fast eutremuriitor:, am
pierdut 0 jumatate de cmp, toa~a partea stn~a, de..a lungul;liniei
de simet'rie a corpuluL Senzapa n-a fost dm cele mal placute.
,
Mel~ lucrus-a mtmplat ~i cufiul cel ~. M-am speriat. Mii
chilluia ngrijorareapentlU; sotie, copii$i chiar p~tru mille. Am .
futeles ct de u~r e samori ~ ncii mprC\lnacucei dragi $i
apropiati. Lazarev rn-a seas din imp/lS,~i cu asta ar fi .ttebUit sa
- ma cumilltese nsa orgoli,ul ma mboldea sa merg mat, departe,
;,sa.l ajungdiJlurma ~i'$l-I ntrec~'. AceastiloziIlcanva~
din
!
cOpiliirie mii dilauzea, ,'Am !nceput 'sa luerez'cu natura gmg~a,
,~
mceream sa descopr defepunil.e diIlautomobil, ~, ~ mai
','
departe.' De 'fieeare data '()astfe~ide~ncer~are,: era 'urm~~ de
fTagmentarea cmpului:l'~entru cel nemlpap.m blOenetgetlea VOl
!!mun'cf!,' ntr-o atare'stuatie, ntrei'-patru l~i.infarctul de

Escnta metodei nu const Ii mnuirea ei tehnica ci. in


dezvoltaTea coneeptiei despre lume ~i a eticiL Cea, mal
periculbilsi ,,~ inadmisibili abordare a metodei .este cea
mercantili:,Ritmurile universului nu trebUie tulburate. Flecare om
care aspiIi:,.'la' .Divin se ncarca, de energiile ~perioare ~,

;i'

1~

1!13

..."

-"

JrrtorC~du.sept~~
poate sa ~ ~himbein
~uri
IUateriale, Daci,'
.Jegil.espiritUlUi0.411fust trecute prinfil~
sirnfirli~i,n~atidevenit princip p\mod de,viatiiar{)itlUl inCearca
imediat.sa ()bpll .avantajul tnaterial aturici lIJ'e'loc.nu 0 ,,~tere a
oopilului"ci 0 "ntreruperede
.sarcina",Pra~lexacerbat
ameninti siitsetransformeln'Sterilitate$iritual~ ~i.fizica., ,
Cnd,i!Jcerc'Sii explicmetoda;subliniez.acestluGN n primul
t'ind.$i,miemi
s-a.paiUtla inceput procISUI8similariiacesteia
. cevasitnpJu.J;)in' pc,atetnetoda 0 pot stipni ~mai !oarte'
Plilini;daca,in

,~..,.

general,poatecineva

8-0 invete.

"

desc~

,
,

vila ia.rn cealaltiiJIl~ina nu pop ajungeprea sus.


Poli vindeca ~i obtine 0 .informape pura numai n starea cnd

karma este nchisa.

'

Voidaun.singl1rexemphlde
difiCul1iatecare poate apirea'n
orice moment Efectuez' diagnosticarea -unei femet' .~i vd
.

prmcipalele ei pkateintr-o'" Dtrupare anterIDara. Ii descriu


caratterul nciilc8rjloqi depdatisnnl ca nu pot lua 0 infbtmatie
precisiiAnalizn&stuapa,
wad c. gradul deprelucnire' a
infortnatieti mi-a soazut'Ia zeFd, tnsearnI1 ca in karmatnea s)Jnt
prezente ~ri
arialoage~i ~boo~tiei1tul meu.iJlli deformeaza
imormapa.iEste necesar ,sa-!\IlicorectezbiOcmpbIIDainte de a
.
cohtin)JadiagnostiJ:area.
'
'.
.
-.
Mi salveazii faptul ca pot BicootroleZ tat tirnpulsituhth~i sa

tra.n~onn inftngerea iD.victerf>;;;'in camI< de fat&-aceasta a fost


un,pratext~ntru

(!Jn(ma C\lrl\taf akarrnei

mele.,'

'

'.,,'"Eu contfolez inPl!I'tnariehti calitatea informajiei prithite m


legatura CUiUnfapt pe care m.91ti vind~tori nicinu-I billuiesc.
. Jatii ce mi-a spus un bioenergetieian ~Ar: . ,
~ Eu,intotdeaunaintreb daCApot s'iilucrezsaunu. :.

,' ,...,$i cine viirspunde'?


.
Probabil DiVinu~a

fOstrA$punsulsiu nesigue.' '

Putep fi convinsde acestlucru?

Tnarol a riilnas ihcurcat.

'

fati deDivinitate. Cu karma impura, pnnd ntr-o mila

ce-i aceea karma? 'Este un mecanism de rasplatire a faptelor .pfunnt~~tide a.ceea


karma se poate lnchide abjurnd cu trup ~i suflet. Vindec~torii~
bioenergeticienii trebuie sa treaca prin peripade ~e mampe ~!
posturi severe, sa excluda depende nta de b].Jnunle,mat~nale.
Adevaratii vindecatori au fost intotdeauna sfinpt ~!prOQrOcll.
K~a
omenirii, contemporane este att, de impur a ca
inchiderea ei acum este cu mult mai dificila dect inainte.
Pentru 'ca in metoda diagnosticului' karrnic se reunesc
COIWtiin1a~i subcon~tientul; credinta ~i cuno~tintele, aplicnd-o
trebuie de gndit, de 'gndit ~i iar de gndit.
Asigurarea autorului relatarilor de mai nainte, care a ncerClit
aplicarea metodei mele, echilibrarea structuri~or cmpurilo! saie
au permis salvarealui insii fapta sa estetIp!ca pentru 0 gandire
unilaterala. Voi fi fericit da.ca omul .care-nu va cIt! carte a va
ntelege ct de deformatii este conceppa noastr~ despre lu~e~!
va $ti ceea ce trebuie schirnbat in viata sa pentru a nu-~! mm
adauga noi probleme. Acum principalul e sa n~ oprim miicar "pe
margine". Omul i~ipoatebloca
karma pnntr-o alimentape
corect ~ printr-o comportare etica ~i,a<:asta e p~ullu:ru ce
trebuie, ficut fiindca raul cu care. ne mtlnun z!lmc se gase~te
chiar ln noi.
,
nfilosofia chineza existii undeva 0 afirmape cum ca fiecare
om trebuie sa se simtii salvatorullurn.
-

'

- ~titi exact cnd primiti 0 iriformape co~


d.formatii?
..
"
: Tnarol numi-arA$p~.

,(

L....

~ cnd
!'

.- . La nivel1il- dumneavoastti ncearCa m~ sa lucreze


nebnuind lac~ poate duce aeest Iucru. tyfe~uI
e foarte
simplu. Penttb a'obPne 0 inforntatie ,puri. omul trebuie sa. fie

nt'-un rnanual sovietic de psihiatrie asemenea convingeri


erau tratate ca primele .semne de. p!U'anoia.
'
Astazi' pot afirma plin decqrivjngere,
viiznd interferentete
biocmpurilor, c fiecare om caretinde catre Divin.itate, lucreaza
activ pentru salvarea lurn i.estt\un salvator allumll.
'
,Am vorbit deja despre faptI c procesele care au loc in
Univers sunt, arnbigui. Aspira1iJ.spr(\
Dumnezeu, spre .p1JDctul
,
,"

'

/
194
,
,'-,"

195

..
..,','J.-

'/i4itjalJ;_l, ~~ ,~~~ nisa1tJ,'ni~",


trbtii~ieali~ti'p~!~I\t~a
fortificirii spiritultil $i a cr~teriicoeziun laniverot cmpiJrilor,
iIIsi,it~'pro(:eseste
'de: neci>~t
Bra, intehsificllf6a
"

"

-',

',>

',>"

,',

,'-

-'

- -

~,,'

":,

',',

diferentierii

fI1!1teriaie.

,"

'

'
Indicatorii jeZV9/tarii 1Jl;n~1!!e SIlDt,'reprezentati
de1Jlasa,
.
spaVu, tinp:priri unnllfe dezwlti!rea '/wiUiniatenal' iri!buie

exprimat in' cr~res'


1Jlasei, llirgirea spafiu)i.Ji l1Jliirirea
timpuM, nfrtlci timpuleste It:gatde duiat, principalele proGeSe

. n Univers la nive! materialtrebuie si se,reducii la largirea .


Utrifersului'ceeace se ~ ntan1pla I1 ptezent..
'
. .
CondiVa pentru dezvoltares ~i merif.l1ereaoricanu proces sau
obiect eS!e diliototttia fizici ~i n acel~i tintp
cr~tereacdeziunii

,cmpuJui..

'

'

Diferenpere'a

la nivelfizic,

.'

adica sporirei necesitiitilor

~i

pastc,area re~or
~i ntr-undomeniu ~pn ceUilalt.'Boala este
'ul1 inijioe de prom~vare a. spiritului IlSa imperfecpunea noastri
~,l'Ie pennite cuno~tereaspiritului pana la capat ~i influenrarea
bolilor.' numaiprin metoda spirituala. De aceea ce dep~e~e
pqsibil(tate~ spiritului nostru imperfect de astiizi, trebuie sa faca
Inedicina. TendiJ;1tamedicinei spre 0 diagnosticare timpurie ~i
. prof1laxiaboliloreste primul pas n direcpa spiritualitpi deoarece
anU1Jle la nivelol informalional

incepe cea mai mare parte a

bolilot. n lume .se acumuleazi tot niai rriulte dovezi referitoare la


eficacitatea mai mare a acpunilorspirituaieCata de cele medicale.
Omenirea 'se ntoarce ncet dar neabituf catee Tatiil sau, catre
.

spirit, spiritualitate ~i cultura caci aceasta este singura noastra


~ansa de salvare.

.'.

conexiuni/or' corpului cu m~ul ltConjurat0r tara o'premisa


spiritUala este condarimatii la autodistrogere. ' Diferenperea
corpului ,r~prezint dezvoltarea
~i satisfacerea necesitaplor
acestUia iaracestIucru duce la distrUgere $1pieire dacanl este
condifionata de suportul dezmltiirii spititUale. nacest
Cel
Civilizapacontemporanli.este i1trochipareacautiirilor spiritUaie pe
care le-astriih1tut omenirea nmi/eiliile III1terioare.Acesta este
faptul care,condiponeaza corelap dmtre. material ~i spiritUal n '
.
.
.,
,
aceasmlume. '
Daca transferfun acest principiu 'asupra unu! caz
partCIIlar-ciiutarea ciiilor~i rnetodelorde tratament la nivelul
contemporan-atunci posibilitaple &cfiunii sPirituaietrebuie sa se
imbine cil realizi\rile medicihei. Trebuie inteles faptul ca mellicina
contmporan!i n-ar fi exiSUjtfrii C/iutanle de ltIi/eriiin domeniul
spiritului ~i al actiunii spirituale aspra o1Jluluidi succseleei sunt
materializarea acestor cautiiri.nultifuele decenii medicinli s-a
apropiat de acea limita unde potenpalul spiritual este deja.secatuit
~i pentru dezvoltarea n continuare tnibuie sa' se reintoarca la
sursii, preCllm fiul riitacitor, ~i sa con~tientizeze fapfii.!ca,flira
nlelegerea ~i cautarea caUZelor bolilor, nu are cU!','siise mai
dezvolte..

'

Acum trebui~pusa problema nu 'a opqzitiei fatA"de acIiunea"


spirihlalii ~i de mediciha tradiponali cia unificiirii acestora cu
'/'

,'Or',',;'>'-'

"

j"'/

j'

.:

~~,,:):

t:\

,;/~."

CUPRINS

.:"

PREFATA
Din partea

.,'

autorululo

,.
'0

o.. 0" 0...00""""'"

0"

5
9

,
,..
CAPITOLUL l ".,..,
',...,
Concep{ia sistemului de autoreglare a
cdmpurilor :Jiistoria dezvoltiirii aceste(a. ...,,'

13

CAPITOLUL II

60

13

Structura informa{ionaliistabilii,numita aM . 0. . .. 60
CAPITOLULlli

..,. , .

Te$tarea
,

.'

000000.0000

bioenergetica

CAPITOLULIY

,...,

o..."

00. 00'

CAPITOLUL
.....

...'...

0 0 0 . 0

"

, o

O"

.0""

"

..,

,...,

0 ...

. .,

67

150
150

166
173

..,

Ce este diavolismul?
CAPITOLUL VII

67

166

".,.,.,

Cultura,arta :Jistructurilekarmiceale omului


CAPITOLUL VI

, . ,.

Diagnosticultehnic

\
';..-

"""""""",,,,,,;:,,,,

"

.. . .. . 0 , .'

173
187

"""",,,,,,,,,,,,,,,,,"'"''','''

,-

ncheiere

....

.'

0.. . .. . .. . . .. 187