-
=~-:'.-: ,-,=--_...
ORIGINILE'
::;:-t'\f4,'!' '," .':~'7'-;.",-:~:...' , ~""'--'"
Qupi unele cercetari, DO-IN îsi are origine;!
îJ) ~raditia ,hineza ,i. geografic, în Chin" Cen
trala, unde era CIJnO$(utsub numele de TAO.
INN. TAO înseamna, în acest context. "a ('1.)0-
duce, . dirija". Dar expresi.. DO.IN este japo,
nedfi evo(.a ideea de extensie. DO ar fi o de.
fQr~c . lui TAO, IN înseamnind ,,3 asimila, <1
primi, a se lasa condus".
";'.Si totusi, cum aplicatiile acestei discipline
au' fost nurneroase, mai exist~ si alte denumiri.
Vom cita, cu titlu documentar, DO-IN KWAP.
PC. KWAPPO exprima ideea de "refacere", .le
"restabilire", iar DO,IN KWAPPO este afta Care
permite desC()perirea sau regasirea echilibrului
vitlll. firi de «:arenu pOti urma Calea. Se spune
despre DO~IN ca este o stiinta; dar este, mli
mult, o arta ,,-are'e trage de la înte!ep\ii <::elor
Vec},U.Este, în acelasi timp, o tehnica si UIImij-
loc de a,te cunOi1stemai bine, ca si de ;iltrai În-
tr-o mai buna armonie cu ("eilalti.
10 definitiv, DO~IN poate fi o arta de
trai si oec~sitao atitudine de cautare': adica un
angaja,\1lentsincer, optimist si asiduu. O dorin-
ta de a afla fi o deschidere constanta cara-cteri-
zcaza ade\'aratadi$ciplinasi favorizeazacunoJs,
tetca de si~e ~n cunoasterea Legii Universului. A,
t\W~ tind Ltgea devine Stapîna, discipolul va
4escoperi mai mult.
Subliniind caracterul. în acelasi timp, rit~lal ~j
rational Q~DO-IN-ului. trebuie sa ne amintim
ca, U1veoheaChina, el se practica în <::adrulvie-
tii de familie. In fiecare zi, în zori, barbatii, fe-
tneilejÎcop!ii, aduna.ti în camera comuna, pra~-
ticau DO.IN-ul, favorizînd, în corpul lor, O bu.
n~ circu,latea energiilor pe care trebuiau sa Je
investea.sc~ îo diferitele activitati cotidiene.
Puteti, bineînteles, sa pra~ticati DO-IN -uJ
individlolal,dat puteti si sa fac,eti ace~itlucru du-
pa *~a.\ul familial Î.ntr-un grup restrîns. Chiar si
întt-.o ambianta colectiva, va fi întotdeauna vor-
ba de o aplicare individuala a unei cautari de
aptofl,U1daresi împlinire bazata pe hranit ':le
pare d vechii orientali foloseau si acupunctura,
vmd~atea cu ajutorul mîinilor, rugaciunea ~i
meditatia in tentativa de a-si regasi libenatea
absQlutâ.
Cbine:zii au inventat diferite exercitii de
slabit. fi de întretinere a corpului, ca si tehnici
~ ,,"
DO :s IN ULlII ~
~ ... , .., .~.. ,..,.. ,i -,
respiratorii, pentru a asigura buna funqionare a
Întregului organism. Dar sc(;pul lor era O1aie-
levat, ca,i, dad doreau sa mentina. corpul sa-
natos, sensibilsi calm, o faceaucu Kopul de a
avea o minte armonioasa, destinsa, calma, pentru
:iLelibera spirit u1.
Am notat, deja, în partea filosofica a aces-
tei lucrari, ca libera <::ircula\ie a energiei CH'I
pa,;treaza sanatatea, înlatura boala si asigura O
viata lunga si fericita. Progresulfiin\eiumane
depinde de toate acestea.
Fiziologia chineza este extrem de bogata ?i
precisa atunci cînd evoca legile energiei. Inca ln
anul 500 înainte de Isus Cristos se vorbea de
CH'! ca despre "respiratia oaselor".
Ve<::hiichinezi observ au ca energia CH'1 drcuia
În <::orpÎn profunzime si 1",mprafata dupa tra-
see determinate. Cele doua niveluri sînt legate
de un principiu al circulatiei care aJimenteata
toate organele. La periferie, dr<::ula o energie "la
;] supraf",ta pielii", numita WEI CH'!. E poat(t
fi manipulata si influentata la nivelul circ1.1itelor
obisnuite care sînt meridianele. Mai în profunzi~
me, în corp, energia YONG CH'I ani ma func-
tiile vegetative ale corpului.
Daca sîntem capabili sa dominam si sa diri-
jam acesti curenti vitali de care depinde echili-
brul organismuluinostru, nu mai aVemde Ce ~a
ne temem de invazia microbilor. Totusi, este im-
portant sa eliminam deseurile, aci7ii lactiei si
urici care se acumuleaza în muschii nostri si În
articulatiile noastre. Practica DO-IN-ului usu-
r~za eliminarea în' aceeasi masura în care resta~
bileste libera circulatie a energiilor.
Daca practica favorizeaza o mai mare stabi-
litate fizica, ea va permite si o mai buna stapî-
nire a planurilor mental si emotional, caci cel
care îsi controL::aza energiile dispune de un m.11
bun potential si poate, astfel, sa-si domine m,~i
bine comportamen,tul si sa se adapteze mai bine
la diferitele împrejurari ale vietii. I
Evident, aJegereahranei potrivite are O con~ '1
tribu\ie esentiala la pastrarea echilibrului global I
al corpului, asigudndu-i un aport energttic in~
dispensabil.
j
I
'~
 DO-IN riu' presupune nici un risc, nici un
pericol.
DO-IN se apropie mult de acupunctura, dar
a:.ctasta nu poate fi practicata fara o cunoastere
4\l'rofundata a energiei, a meridianelor si a punc-
telor. DO-IN este la îndemîna tuturor, chiar si
a' persoanelor în vîrsta, a handicapatilor. Poate
fi practicat oriunde si nu necesita nici un mate-
rial.
Programul pe care-l propunem nu este ri-
gid; El este susceptibil de modificari si de adap-
tari -la nevoile fieca.ruia. Totusi, în masura în care
este pos\bil, conformati-va celor învatate si, mai
ales,practicati-l cu asiduitate. Regularitatea în
practica este capitala, este secretul DO-IN-ului,
Ca si al multor alte discipline. Astfel, va veti fa-
vri si,o vointa fara cusur.
Mîinile noastre sînt instrumente
. Masajele numite NGAN-MO în SOUWEN
q~scriu felul în care poate fi facuta sa curga e-
riergia. Ideograma NGAN este compusa din ca-
ractereleque înseamna..mîna" si .,odihna" si
sugereaza definitia: ..a calma cu mîinile".
.Pentru a reusi sa eliminam toxinele si pen-
tru a facilita circulatia energiei, se pot masa pu-
ternic anumite parti ale corpului; altele vor fi
frecate usor, apasate usor sau în profunzime, du-
pa natura terenului de tratat. Dar, cel mai ade-
sea, este recomandabil sa efectuam presiuni mo-
derate. In practica DO-IN-ului, ne vom servi a-
deseori de degetul aratator a carui parte carnoa-
sa capata, cu timpul, O extraordinara sensibilita-
te.
TCH'OUAI este presiunea corecta cu bul-
bul ,degetului. Ea se efectueaza perpendicular pe
suprafata ,tratata. Penetratia depinde, deci, de
natura terenului explorat si de sensibilitatea sa.
Cînd carnea este putin abundenta, ca pe mîna,
p~esiunea devine usoara. Pentru a traversa stra-
t\iri groase, ca în regiunea coapselor, presiunea
se 'accentueaza si se folosesc, uneori, chiar dege-
t~le lUari suprapuse. Se remarca în desen ca, în
pozitie corecta, articulatia degetului mare este în
extensie. .Incepatorii au tendinta sa efectueze o
presiune gresita repliind articulatia degetului
gros pentru a suplini lipsa de rezistenta. Aceasta
atitudine brutala dezvaluie o tendinta agresiva.
(Figura A).
T'CHAO este presiunea exercitata cu vîrful
unghiei sau cu vîrful degetului. Ea este rar folo-
sita, pentru a usura trecerea energiei în zonele
4
r=
Practica zilnica a DO-IN-ului. nu risca, de
altfel, sa ne faca sa ne ocupam numai de li-m1ea
corpului. Oricine îsi vada seama ca gesturile Ca-
re reprezinta exercitii practice dezvaluie tendin-
tele noastre cele mai instictive, mai naturale si
mai spontane. In acelasi timp, simturile se vor
ascuti, iar sufletul va percepe si mai bine fru-
musetea naturii umane. Aceasta sensibilitate va
arata cum se face digestia, cum îsi organizeaza
corpul eliminarea. . . O mie de solutii.,. Dar
si o mie de semne oare vor evita pericolul bo-
Iii. .. O mie de senzatii într-un corp care' ~e
trezeste pîna la cel mai mic por, manifesdndu-~i
vointa de a trai conform cu legile naturii. In-
tr-un efort menit sa-l faca sa semene cu lumina
soarelui, ansamblul de celule îl va exprima, ar
tfel, pe omul liber, pe omul de la munte I '
profunde situate între oasele mîinii si cele :aJc
labei piciorului (metacarpian - metatarsian).;
POU este o presiune ~entripeta, rapida, si
usoara, avînd drept scop concentrarea energiei
pe locul tratat. Cel care îsi dezvolta sensibili,tat~a
corpului devine capabil sa detecteze prezenta e-
nergiei dupa natura terenului pe care îl explo-
reaza. Cînd terenul este dur, înseamna ca energia
este prea abundenta. Cînd este moale. energia
este insuficienta.
SIE este o presiune centrifuga, lunga si pro-
funda, utilizata în caz de exces de energie.' pen-
tru a o dispersa. Puteti verifica acest lucru.la
SAN LI-ul bratului; este un punct adeseori.,du-
reros. .
Se mai utilizeaza si (Fig. B) :
- degetul aratator si degetul mare pent",u
a presa si, în acelasi timp,' pentru a întinde, de
exemplu la nivelul lobului urechii. .
- presiunea a trei degete pentru masajulfi-
catului si al stomacului.
- în seria percutiilor, ne servim adeseorhde
pumnul ridicat si usor închis; dar ar .Ji, o gre-
seala sa lovesti corpul cu o mîna duca, cu pum-
nul strîns. . ,-..'
Trebuie sa mai vegheati si asupra încheietu-
rii mîinii care faciliteaza o lovitura adecvata~pet-
mitînd o repartizare armonioasa a vibratiilor por-
nind de la periferie. . -
Pentru aceasta tehnica, chinezii si japonezii
au utilizat, uneori. un aparat constituit dintr-un
 'II

de mînei",o hma-resOrt si o minge. Acest instrument, sunetul produs în momentul loviturii ; aerul com-
i1Umit KATAKI, nu va înlocui niciodata sensibi- primat în causul mîinii joaca rolul de amortizor.
lea
Ca- litat~a digitala sau manuala, de preferat întotdea- Daca zona corpului se dovedeste a fi prea
in- unaprocedee1or mecanice. sensibila sau chiar imposibil de masat, n~ v()m
si . In sfîrsit, lovitura cu palma va servi la per- multumi sa efectuam vibratii. Cînd vibratiile <;e
'or cutarea zonelor profunde, groase, cum sînt cea a dovedesc a fi ele însele dificile, trebuie sa aplicam
:u- umerilor sau a abdomenului. 1 se da mîinii for-
va pur si simplu comprese calde sau sa îndreptam
Iza ma unei Cupe, astfel încît sa nu ranim corpul. spre zona respectiva un curent cald, cu ajutorul
.ar Corectitudinea tehnica va fi recunoscuta dupa unui uscator de par, de exemplu.
.0-
~e
-}I
,n-
na
ilS.

--

:::;:

ate

.s!
lei
~a
e-
o.
[la
[ia

o.
i1. ;'

,la
u.

ru
de
,

fi.

:le
e.
11.

~.
r.
r.

:11
In
5

r. ~
 T-
,"',"

I
,~~~, ~~~,~~

l1t.e~din st!etJlul (t1'Vl~lM duplfrstL$Cm~o$. "

etJ,1~rd $i trtUlitia chi'Mza au îne.eput sa. Sti

infLitrlJzl! in Japonia, ttStfel i~t viat4 ;tt.pbÎ'/,eza
,;. cultur4'chi:n~z~ S-tlUimpl.tit st1't~.
lffnele CtL1'«ntedt.. ()r~i'M chi~ dU eUMseut
ehit1.r t). 'm4i m41"e Mzvoltftre în J4pO1fi4 decit
l1t C1tiM.

Vom fi MHiti, 1'rinurt'Mu, 'S~vM&im d.

-J~1J.()nitJ,
Î1tc41Utol,letJ.rnW.tMre. fiir~apie1'u
nieiodttta. din veure fdt)tul ea'm4jt'Jf'ÎUlte4 (.
diseipliulor deseris4t î$iau origiM4 in ChiM.
Esti/! cQZul lui DO-IN care, 1'1'inS2NDO,
s, apropie-de traditiilesecultere-,chineze.

.... ...
 ,

-' ,--- -" I

"'"
\
'\

CI'

~.::--,=.- :.:.:: '~:;?~:C' --=-

,
..

~'>"". \~
~~~ ; ;\\\
I
\\~,
--- " u. -""""'" .~-,:;
;;;::-,-,..~ - -=-=:-' ~~~.
~. .~ ,,---,--- :~.='C:=-- - ,..!-!~-,-,-"":=,,..-
",'

'~i~ ~H'ov~il 'f\'HrtC

?r€~iooe co\'e'~~O:
8~itâ }
~\
P.--esiune /
«:lJ "lt.fult~ unQhtei,
COt'ec15 f;0~~
~' \\ " 1, q """,'
'CIJ -
" '"
~~}fiJ=lJ \\ \~U v'ivfcl
bU .co
1
,
'/'01?Il, ~
, ,

leacluloi)
,
,, ,

~.\
.~~ ,ten
"
I \y~
~~I
,

,~ ~.s: ~

,,~ ~. \~""' .."

\~~.~~,.,' ~
.
.
.
~.

..--
"PC\) ~\t."..
'~ ;~. "'-.
.. PtE~iuY€
... l
:p'.~ir
'-col")
"ne
.'
("!:)"'~r-i'\2',0C1
',.J.:,ITL ;-("'" -

.'

MI ~
 I

I
j
I
I
J

\~\

(Il!!.'1>
,f«'ll/ .
itI" 1/
,'. (f LovHuV'Q
1; -.., <:o'~lMnol pe
~~ I iumat te; ft1d1i~
'.t' 1" .
l\' \ ~\\
\\,
,'o ..
.
\~\
.

~\~1
~,~
,/
'.,',
//

I.nV;itNi~ \)J
Îf>Q\~O1

~~ - -
~..._--- 1 , eLC
10

-,..,),
 r
I
... -.." ".
1.P~itia :r.eeomandata este in genunchi, 1-
STADIU ~e~at pe dkîieJe lipite sau 'usor departate : ac~u-
ta eSte pozitia SErZA.
I
I
I
I
PRACTIC Tteb-uie sa puneti .. detetde de la. picioare
I
I
uMde peste eeleJalu; cind te asezi a&tfeI,CH'I-ul I
AL ccrului fi al pibnîntuluisînt În armonie.
Indepartati genunchii atît cît sii încapi lin t
DO=IN=ULUI pumn fntre ei; în cazul femeilor, si doi pumni, îl,
- ~
;;;;::;:;;:t
= :.t: cuuJ,barbati1or, .

Aceastapre-etica traditionala începe pnn n~

tualul .,salut al soarelui",
LasatÎ~d miinile de fiecare parte a corpului,
Dad toate civili~atiile trecutului1 cum ar fi apoi îndreptati-va coloana vertebrala tragînd cu
eelc din Persia, Egipt, Islam, China, India etc., insistenta ceafa ca si cum ati avea intentia sa Îm-
au practicat..salutul 8oare1uiu,aceasta se facea în pingeti cerul cu crestetul capului.
virtutea tecunoasterii intuitive a puterii creatoare
I AStrului Luminii, fata de care îsi exprimau, !J'l
fiecare %i,gtatitUdinea si recunostinta,
In spiritul celor Vechi, soarele, $Urs~~ ener-
giilor, ordoneaza orice forma a vietii.
In conformitate cu aceste consideratii. prat~ 1
tioati intOtdeauna :oO.IN-ul cu fata '~n directia.
soarelui.rasate. Estul este dominat de energiite
poritivesau YANG.
Pentru a evita tanirea glezMIor ~U ~ genul"!-
chilor,izolati.vI de sol a,ednd\1.v~ pe o cuver.
tura groasa.

~~\

G
"

O ,,)

~~ "
:i
\,

!'OSTURI
"Dad adopti postura corespunzatoare si dacii
.e concentrezi asupra unitatii, armonia (ele5t~ se
vacoborîasupra ta,
Consact-a.teveghii iI'lterioare si uneSte-te cu
absolutul,FiÎ1ltaSuprema se va insu.l~ tn tine si
tu vei fi în acord cu TAO.
Atunci tleÎ atnoaste bucuria; vei fi asemenea
mieluluiabia nascut. care priveste la toate., fiN.
a cauta ceva,"
TCHOUAM TSEU
(N'IEHCHUEliI interogat de PEI.1 ;'Isupranaturii
lui TAO);
11

"" ,)
 La tnceput s.ar putea ta nusuportati aceasta
postura. desi ea favorizea7a.conc;e9trarea energi-
ilor în partea ~uperir.a'ra a corpului.. Pentru acest
din urma m'otiv, unek:.popqare o practica frec.
vent în cursul7ilei. laporiezii~'mai al~. o adopta
cu oca7ia meselor. Cad. comprimînd arterele fe
murale. postura asigura.. frîri~rea cifcplatie:san-
guineîll folosul un~i 'mai buneirigari a partii su-
perioare a corpului. R-e7ulta de aid ca 'aceasta po:
zitie stimuleaza' asimilar.ea-âigestiva.
Bine întef~s.. veti sta, În aceasta postura atit
cît vise va pare'a suport'ahiIa; '~hligatoriu însa cit
durea7a Salutul Soarelui. .Trtusi. cu ajUtorul
exel ,i,iilnr de mladiere .<1,gle7helnr si a ~enunchj
tor. În' Qrrati sa realizati' pUtin rîte pUtin aceast!i
pOSlUr? si sa '.o'mentineti' ,fara greutate. .'
"',
12
I I11III
2 si 3. Ap1ednou.va Înafnte, expirati si pu-
neti-va -rnÎinilepe sol defieeare parle a genunchi~
lor.
, .
Continuati sa' progresati facînd sa alunece
mîinile si. formati, Un,triunghi echilateral prin...-
nirea degetelo(lt1;ui si a degetelor aratatoare (2).
Apoi, la sfîrsitul expiratiei, puneti-va fruntea În
acest triunghi ($) si ridicati-va usor.
Regasir:tdn aceasta miscare mai multe simbo-
luri.: ' .. " .
- prOsternarea,.care înseamnaîntoarcerea
sPtesjne'îris\1si,.sau trecerea dinplanut ego~ului
. în planul Fiintei.. ACi;stritual se efectueaza la in-
tiare,' pe.:tatar'ni (covoras" nota tr.','În practica
artelor martale (AIKIDO, JUDO, KARATE...'.
" . ;...:.. jqxtapunerea mîiriilor care formeaza un
triunghi :echilateral :.al..carui' vîrf este îndreptat!.n
su~;<evoca principiul Y ANG, simbol al sursei so.
Iare. .','.
" -', miscarea ..deiflexiune înainte se efectueaza
peo expira:tie';profuncla:care ,îhIatui'a ener~iile,u.
~te.Aceasti ,miscare"simbolizeazasi întoarcerea
la sursa Universului. , " . ,
" .
, Se poate vedea în miscarea de flexiune si
silt1bo~ulfortei c::erului"care ~oboara si, în reveni.
r~,.
. Stm~hJUortei
" "
cerului care se înalta.
'. '", "
Expirati. concentrîndu-va atentia asupra ei I
.
i~$pirâti~\7a...veni,de,lasine.fara
, ';. ,
efort. '
Repetati.astfel.de4reÎ,ori acest salut.
Fata
~ . 5

"

'~'

:\
~~
\
~~1"il ..
,
"

5. Dezlipiti-va palrn,elesi puneti pe frunte

,

buricele ~egeteloraratator. mijlociu' si inelar.

4. Acum" frecati~va- ehergio .palmele"una', de
cealalta, ridicîndu-Ie deasupra capului,: la' niv-elul
celmaiînalt al vibratii~or-corpului.
A -
Efectuati, 'mai întîi, o miscare alterna-
tiva de jos în sus, facînd sa patrunda degetele în
piele si carne.
B - Apoi, o miscarealternativadiagonala
în parteasuperioaraafruntii.
EFECTE: Mîinile,sînt niste unelte minunate,
iar celor Vechi nu le-a scapat faptul ca puterea
..10rcurativa. permite dispersarea durerii si stimu-
larea trecerii cQrentiloc'energetici.
' .
" Stimulati, în aceSt fel" trecerea energie: asu-
pra
ara, punctelor aliniate
vezica urin'ara, pe meridiane:
sistem vezica
nervos (numit, în bili.
alte \
locuri. ,.vas.director" sau TOU, MO).
. ",

, Frecîndu-va palmele,. va call11ati'~tivitatea

mintii, caci degetele sînt legate directd~'treier~
Veti recunoaste, în aceasta practica, 'sponta-
neitateagesturilor vietii. " '

Comerciantii orientaHîsi tempeJ;'eaza;e?tcitatia

mentala cînddientela. se apropie,de..;t~rabele lor
mai ales prin frecarea mîinilor. Si, oare; nu,peDt~u
a ne echilibra mai.bine energia ne frecarn, palmele
înainte de a ne apuca ,de lucru? " , '

.. '/

Remarcati mai alescaldura care se degaja

d~n.aceasta frecare, manifestare evidenta. a en~r-
gla '

13
 () 7

. ", ..

V' .
'\ }J'i:
y/;~
~i!i ,Ii
"
'. ,;

7. Puneli-vi vîrfurile degetelor între arcada
si globul ocular superior.
Indreputi presiunea cît md 3troape de ro:!!"-
!inea osoasa.Repetttti micile apasiiriprofunde de
zece ori. Fiecare presiune dure~.za aprox:imativ
trei secunde.
Efectuilti misdri identicc: sub globii ocuLui.
Exercitati presiunea asupra a trei puncte ale
IK1>remitatiiinterne a ochiului la tîmple.
Incepeti printr-o aplicare u.soara si, gr3d.:n.
api~ati din 'e în cc mai Ure.
H
:(~. hecati-va din nou palmele.
6. rndoiti~v~ degetele pentru a forma un caus
si acope;ri\i-va cu de ochii închisi.
EFECTE: Studii recente. efcctuate în cen-
trele de cercetare stiintifica din Statele Unit~ ~j
Uniunea Sovietica, au aratat ca se poate captJ
energia emisa de mîini. Aceste experiente permit
nu numai sa se demonstrcze existenta cîmpurilor
magnetice în corp, ci si sa se masoare emiter.:-a
cur.:ntilor.
Oricine Îsi poate dezvolt3 facultatea de a 3si.
mila, de a conduce si de a difuza energie.
::vlagnetismul mîinilor dumneavoastra încard
ochiul, în sensul ca prin caldura difuzata sînt di.
latate vasele capilare care iriga ochii Ii stimuleatâ
iriga.rea lor.
Ochii au nevoie, în principal, de sînge, aer ~i
cald1.lIa. Alternanta de umbra si lumina ene si ea
necesara, caci ea întretine supletca YaselQcmici din
globii oculari. In plus, acest exercitiu stimuleaza
{icatuL
Tinind ochii acoperiti cu miinile, ridi~a\i
. pleoapele.
Indreptati-va privirea În 5\1S,in jos, spre
stÎnga., spre dreapta; fara sa contractati ceafa.
Continuati acest exercitiu trasînd cel mai mare c~rQ
posibil Într-un sens,apoi În celalalt. .
1
Ace~te miscari Întarcsc m\1sculatura cate $\1S-
tine globii oculari.
~
:II:
OCHII
Se presupulle ca, in stadiul formarii embrio-
nului, ochiul se formeaza pornind de la ficat, iar
KOUAN TSEU afirma ca "ficatul este în legatura
cu ochii". In general, se admite ca ochiul este UI)
reflector exact al vitalitatii corpului tare exprima,
dupa chinezi, energiile YONG si OE. ISUS, în
juramîntul de pe munte, subliniaza si importanta
ochiului,atunci cînd declara ca "ochiul este lam-
pa corpuhli. Daca ochiul tau este sanatos, tot
corpultau va fi luminat".
Egiptenii au fost printre primii care s-au in-
teresat de structura ochiului, în mod deosebit de
iris si legaturile sale cu organismul. Daca obser-
vam doar partea alba a globului ocular, se remar-
ca multe particularitati, iar daca admitem diviziu-
nea în 12 parti, vom putea citi corespondentele
cuîntregcorpulsi incidentelelui YIN si ale lui
YANG.
Ochii sînt, în mod natural, locul unde se
termina numerosi nervi, iar antagonismul centru-
lui vizual Y-ANG este situat În partea din spate
a creierului. Este, deci, normal ca zona mai de-
grabaalbastruie decît alba la nou-nascuti sa re-
prezinte accentuarea lui YIN.
La adult, albul se acopera uneori cu pete gal-
bui, verzui, maronii. Fiecare culoare, desigur, re-
flecta un dezechilibru organic: negrul semnalea-
za blocaje sau stagnari de tipul calculilor (exces
de zahar). Galbenul este semnul unei perturbatii
a ficatului sau a vezicii biliare (abuz de oua sau
de brînza). Verde le indica un exces de YIN si ris-
cul c.;ancerului.Albul ca brînza, un exces .,le pro-
.-
- ""-"'---'--"--""'-"~'-
~. .. ..... ""
duse lactate care provoaca un depozit de mucus
1n rinichi. Excesul de bautura sau -de hrana, mai
ales de carne, provoaca aparitia de firisoare rosii
pe globul ocular.
Excesele sexuale fac sa apara cearcane negre
sub ochi, Care indica tulburari În functionarea ri-
nichilor.
In legatura cu excesele se pot facI apropieri
~ntre glaucom' si abuzul de fructc si brînzeturi, în
timp ce cataracta se datoreaza, mai degraba, ex-
cesului de cafea, zahar si fructe tropicale.
Aspectul si culoarea irisului mai reflecta si
echilibrul psihosomatic al unei persoane. Un exa-
men minutios al diferitelor semne, cum ar fi pe-
tele, "norii" etc... îi vor dezvalui specialistuluiboli
mai vechi sau nedec1ar::lte.
Bataile rapide ale pleoapelor corespund unui
eXCesde apa în corp si unei pierderi a vitalitatii.
Se stie ca medicina clasica chineza nu se li-
mita doar la examinarea ochiului. Depistarea pre-
ventiva sau diagnosticul depindeau de examene
laborioase si de investigatii sistematice.
.. Aceasta afectiune se manifesta prin duritatea glo.
bului ucular, dilatarea si imobilitatea pupilei, dimi.
nuarea acuitatii vizuale, anestezia corneei, aplatiza-
rea camerei antuioare, bitii arteriale neobisnu.ite.
15
J
 ~
-'-- ;;,;;;;

--
...
,.-; i,[ 4... "

,r, ~\
;. -'"t;>I:"It (:-
'-,"" /' ......
",

/
~
'1&...,
) '

,
,~;\
\ v\:.t-'~T;1,
.
ii
':
'I
1

~1:,
I t;"lo'l '\..
)
.
,
'

"

.
f:
:'1,
;1
j( ~V

. ~--\M ::'- fi "

' PL;::1.Mlt.)

- ,-'~!V"~'~l~ff-',./
,
'. ,

"""-,,,,'ti'
'~\..I)l

, .'1, 'C M/'IA,

,' J
"" " ,,>1 ./
"'..
/'
;;::
""". '.\
.

""
"

.. .,-
\3
" '
.
.
.
.

I:~.,'.'81>- ';" ~ '\:"" " ,'='-"V ::> .

\
V () '.- .
""~~~~~:Dl,~~~
""-';;.,-\.'. ~
!r;:...
I
'. ..-,:-
'l OO~J(._ ' L-1
"":'. - 8
Â: ~~~ . ~ ,
1
,
'

. 1.1. .
'

;,;i' ' t> Ii"..

~ 1';) J).:~
,~~ ," '-;S.I.~<r;
C::D;,//.

:t.~=
,

Iq ~ C Nm'
,
, . I<EO
- KWt~
~ - " " l'1 ~
...
'

~
-O \1
?
\CA..~\l\r\IV"'
»-, -~-- ...;::.,
- ""~, -, <., "'-'-'. ,)
',:)J L<oN"o~"" ~t =
,

P.~A'?".;:~~!Y<t.., :~;~"
~"/'~ /, ' ,

1
~i\
,

\ 0E2 " ".~

<:~, ;)) =;';IS;
V'::'\,"
"',:\"/
-. ,.,"-::'~..'>\S;,
\h~r/V,:--;".'y . ".
"
Iii,
~'qi:
' ~"'1
,
,,

~
", "" "

n/ M
c. \ "~' -7' "-0. ;::;-'If.~..;:\,:)
1
~ ,.,</ '
I I " 1tv1l".'S;TUJ€ '-.&;(I.i.ii:f)!~ ~-- ,.
. 'J.. /,

.r-
,
"~'~ i--.i3'.
",

'
. '
I . S;tCR;I~~
\~ ~ :7.tU

.
',
,
~ .
",
0:, ~ , f)'I.,jb,\t
h.\.l \~tX
. .

. - ~:-~ '"
..., ~
.,"""
'<'
~

. ~.~
", -""" '-..~-..
"..-';;:",,; ," ':O':;~-=-- - ~ -'.
......---
" '-~,
'~'":"'~~,~,::
-'<::..;<:::2.::::::=-=.; ...- -:~-

-,

,--- "-'" ..'-- , ,-_o~. ..... -.

-",,
, , ,.., ..-....-..... .......- -""""""-"",---
16

II
 1

8. Efectuati miscari identice de ambele parti.

Tinînd ochii închisi, exercita ti O presiune progre-
siva si usoara asupra globilor oculari, cu buricele
9. Prindeti între degetul mare si aratator
degetelor,timp de 10 secunde. pleoapele superioare.
Efectuati batai de pleoapa usoare si alternative.
EFECTE: Ochii sînt supusi unor agresiuni cons-
EFECTE: Bataile de pleoapa fac sa se auda une.,
tante. Solicitate fara încetare de lumina naturala
ori ori un clipocit care indica excesul de apa în
,i, din ce în ce mai mult, de lumina artificiala, corp.
capilarele, nervii si muschii au tendinta de a se
contracta. In alte cazuri, ei se crispeaza pentru a
înregistradeplasarea rapida a masinilor sau a
obiectelor, cum ar fi: masina, avion, minge de 9
fotbal sau de tenis, imagini de film etc....

Exercitiile precedente permit muschilor care sus-

tin globii oculari sa devina mai supli, elimina ten-
siunile nervoase, toxinele si favorizeaza irigarea
cu un sînge proaspat, abufdent. Presiunile înla-
tura durerile superficiale si alina durerile în caZi
de ameteala, spasme, diverse traumatisme. Stimu-
leaza ficatul si splina. In caz de glaucom si ca-
taracta trebuie evitate presiunile profunde.

Se vor scoate întodeauna lentilele de contact.

Pentru a încetini bataile de inima, atunci cînd
y
exista tendinta, ne folosim de partea carnoasa a
-. palmei si apasam alternativ fiecare ochi închis de
70 ori pe minut. Se poate completa aceasta teh-
nica tragind cu putere de cel de-al treilea deget
a.Ifiecarei mîini. Ii~
1J

- J
 -
11 =

!
i
,
i

10. Cu ajutorul buricului degetului mare, 11. Exercitati o presiune în coltul din afara
descoperiti în arcada superioara, lînga nas, o ca- al ochiului, apoi în coltul din interior. Apoi, apa-
",itate : sati pe margine a inferioara.
~poi pe cele trei puncte simetrice arcadei supe-
rIoare.
Ea este situata sub radacina sprîncenei. I
Acest punct corespunde "capului pestelui", dupa Fiecare presiune dureaza între 3 si 5 secunde. i
cum o numesc chinezii caci, prin forma sa, sprîn- EFECTE: Priveste mai ales sinusurile maxilare, j
ceana evoca un peste. Punctele de pe aceasta li-
durerile de cap, durerile oculare si... frumusetea I
nie se numesc, pe rînd, "mijlocul pestelui" si ochilor. Punctul situat în coltul intern al ochiu- .
"coada pestelui". lui permite tratarea slabirii vederii, astigmatismui I
sitremuraturile
pleoapelor. ,
Energia are tendinta de a se acumula în a-
ceasta scobitura. Peretii ososi sînt aidoma scoar- Apasati pe terminatia exterioara a fiecarei sprîn- I
cene, în locul articulatiei frontaIe, ramura suitoa-
tei terestre si prezinta gauri în care energia are
tendinta sa stagneze. Pentru a facilita fluiditatea re a malarului. I
curentilor energetici, este necesar sa exercitam EFECTE: Elimina migrenele, vertijul, conjuncti- I
presiuni asupra acestor puncte, mai ales daca ele vita, pleoapele cazute.
Wlt foarte sensibile. I
Apisati, apoi, pe cel de-al doilea punct, apOI pe NOTA: Trebuie sa subliniem c4 ten:nenul "naerl. I
'CI de-al treilea. dian", "KING SIEN" în chineza, nu a fost niciodata I
folosit pentru a desemna liniile de forta care braz. I

dead corpul omenesc. Este vorba, mai deirabl, d.

EFEcrE z Acest exercitiu permite t!.a,tarea ainn-
zitelor front ale, a cefaleelor, a migr;nelor, a obo-
.elii cerebrale, a tulburarilor oculare (conjuncti-
Tita), a strabismului convergent, a rinitelor §i a
aovralaiiW.
"KING-MO", tip de canale care stabilesc l~!tur.
Intre microoosmos si macrooosmos. Totusi, dat fiind
faptul ca termenud "meridianM 11fost mult 1n1rebu-
intat in Europa, il vom fo1oll1ti BO#.pe teM ~
M85W luodR.

18
 NASUL

13
Spatiul dintre sprîncene reflec1ta starea fica-
~lui,a splinei si a pancreasului. Narile corespund
lamînilor si traduc vitalitatea: narile fine co-
=spundunor plamîni slabi.

Nasul este legat de sistemul circula tor si, mai

les,de functionarea inimii. Cînd presiune a arte-
iala cre~te,narile se umfla iar vîrful nasului se
nroseste.Excesului de lichid îi corespunde O cres-
fre a debitului de sînge, o dilatare si o explozie
Icapilarelorde la suprafata pielii. Tulburarile cir-
I~latoriise traduc adesea tJrintr-o puternica Înro-
re a ohrajilorsi a vîrfului nasului.
f

.
.
Prindeti cu putere pielea din spatiul dintre-
rîncene între degetul mare si degetul aratator.

-
.
~ Acest exercitiu alina cri7ele de sinuzita, ~i
tenueaZa
ametelilesi vertijul.' 13. Cu ajutorul burieului degetului mare apl-
sati un punct situat de o parte si de alta a nasu-
12.Prindeti capatul cartilagiului, la baza osu- lui. Punct de Întretaiere pe linia naso-geniana, la
I
rli,ÎntredeRewl mare si aratator. r nivelul bazei nasului.
EFECTE: Tratarea sinuzitei nazale! a rinitelor, a
fFECTE:Yinuzita =- Toate afectiunile nasului. sÎngerarilor nasului, aatspneei, a acneei si a pruri-
I 12 tului faeia!. Edem si paralizie faeiala.
I
I
I

\\\

19

)
 -
'14' 16 '

16. Frecati-va mîinile, tot cu ajutorul dege.

15. Cu degetul mijlociu aplicat pe radacina
unghi ei degetului aratator, masati peretii nazali
pentru a da suplete membranelor.
tului aratator, sifrictionati spatiul de sub nas, dupa
directia mustatilor.
EFECTE: Stimuleaza meridianele: vas artera. -
stomac si intestin gros.

15

20
 OBRAJII
17 18
--

\
:,
j

.,
.
"1
'~MI
J\tl/
;,~M)

18. Frecati-va cu putere obrajii cu palmele,

de jos în sus, urmînd depresiunea maxilarului in-
17. Masati nasul, intre buricele degetului ferior.
maresi al aratatorului. Nu faceti aceasta miscare in mod instinctiv dupa
La o treime de la baza nasului, in ridullabial, o masa excesiva?
le gasesteun punct foane util. intrucit este eficace EFECTE: ACtioneaza asupra stomacului, favori-
in sincope. Trebuie presat cu unghia. In termeni zeaza circulatia singelui in fata si ochi.
populari ehinezii il numeso "Mijlocul omului" PIamînii sînt legati de obraji: atunci cînd va
(Nr. 1. Pig. 18). Poate fi folosit si in caz de inso- frecati obrajii, va tonificati si sistemul pulmonar.
latie.
Pentru a întretine supletea narilor, apasati de
mai multe ori vîrful nasului apoi, mentinind pre-
siunea,imprimati-i o miscare de rotatie. Amatorii
de brînzeturi au adesea virful nasului rigid. Fre-
Clti-va-mîinil..

19

19. Cu ajutorul degetelor mari aprsatl cavl-

tatile sensibilepe riduri, sub osul malar. V.ti
gasiacolotrei puncte echidistante.
EFECTE:Sub oasele proeminente, cum ar fi oa-
selemalare,energia are tendinta de a se stabili ti
de a stagna.Pentru a o scoate de acolo si pentru
a-ifacilitacirculatia,va fi uneori nevoie sa se exer-
cite de trei ori presiunea, timp de 4-7 secund..
~-vI mWWa

I
I

~ j
 ,20. Apasati, cu degetele mari, sub ureche, tn
spatele ramurii suitoare a maxilarului inferior. 21
Acest punct se situeaza la marginea anterioara a
mastoidului, sub lobul urechii.
- EFECTE: Acest punct este activ in paraliziile fa-
ciale. durerile de dinti, adenite, inf1amatiiJe cervi-
cale, nevralgiile trigemenului, zgomotelor din u-
rechi. Surda-mutii pot profita de pe urma masa-
rii acestui punct.

20

~
\I

Iii At
~..a11\\\\, ~l,
21, Insistati, pe punctul situat tn depresiune,
cu degetul mare Înaintea tragusului.
EFECTE: Dezvaluie toate tulburarile urechii : oti.
ta externa, mastoidita si actioneaza in caz de con-
/"
vulsii. rinite si spasm facial. Usureaza durerile de
dinti ale falcii superioare. '-
,1.'.//
1//
J. iW~
"
1,.
jj

~&
~
~.~
b
.R~'
,/

~
'

~':(.; '-.:.
,4 ~~// 0/
.'~~ 'il:f
((~, p\1'J':U)!:, ,II.\ 1
'<l
'~~~~~ "~:;0" '1 "'. ;'j. i. '1 j
\ ,\\\> /'il\\
Ii Ii:

22

.~
"-

r
~~
URECHILE
t"1redhi1ednt ~lmbolut tntelepeiunit
Orientalii, mai ales tibetanii, chinezii si japo-
, nezii,cred ca dezvoltarea urechii corespunde dez.
voltariifiintei umane. Cînd aceasta dezvoltare este
a~monioasa,urechile se deschid si reflecta întelep...
cmnea.
Ati remarcat urechile lui Buddha în sculpturile
"re îl reprezinta?
De asemenea, ~e regaseste la egipteni o practi-
" c:aciudata. De exemplu, se ciupeau urechile fe-
meilorcare nu mai vroiau sa aiba copii, sau se in-
cizauurechile barbatilor pentru a le diminua ca-
pacitatea de procreere. Egiptul asigura, astfel, re-
glareanasterilor.
Scoala Franceza de Morfologie acorda impor-
tanta formei urechilor si stabileste o relatie între
aceastaforma si dezvoltarea psihica a fiintei uma-
ne. Plecînd de la observatiile facute asupra im-
plantarii urechii, asupra dimensiunilor sale, a în-
clinarii, a proportiilor si a formelor, se pot trage
roudu,;;"upu g",duluid, ,voluti, a ..bi,e'ului
, .
Aceste caracteristici ale urechii, a carei forma o
aminteste pe aceea a fatului, variind în cursul vie-
tii, precum si observatiile medic ale, au dus spre
specialitati cum sînt otoscopia si auriculoterapia,
Prima este, mai ales, un sistem morfo-fiziologie:,
în timp ce a doua, auriculoterapia, priveste concen-
trarea punctelor pe ureche si le utilizeaza în
scopuri curative.
Medicii europeni au descoperit, pe ureche,
puncte de legatura cu organele profunde, iar doc-
I
l .J
torul NOGIER, de la Lyon, a gasit chiar o harta
desemnînd 200 puncte în corelare cu corpul uman.
Auriculoterapia permite sondarea sensibilita-
tii anumitor bolnavi si reuneste dovezi experimen-
tale cu scopuri terapeutice. Detectoare1e electro-
nice au permis sa se controleze relatia între urechi
si organe. In sfîrsit, o cercetare sistematica a zone-
lor dureroase a membrelor si a perturbatiilor ver-
tebrale a pus in evidenta conexiuni corespunzatoa-
re existînd la nivelul pavilionului urechii. S-au
stabilit mai mult de 200 puncte pe ureche în le-
gatura cu organele corpului omenesc.
Observarea si investigarea manuala a pavilio-
nului urechii conduc la o întelegere a fenomenelor
vietii corpului. Un punct dureros serveste, într-~
oarecare masura, ca semnal, atunci cînd este re-
perat pe circuit. In antichitate se provoca o excÎ-
tatie a pavilionului urechii pentru a se aCtiona a-
supra anumitor functii si, plecîndu-se tocmai de
la aceasta tehnica, s-a studiat mai profund sensi-
bilitatea urechii si a individului. Sîntem, de altfel,
adeseori constienti de aceasta sensibilitate si de le-
gatura care exista între ureche si anumite regiuni
ale corpului, mai ales atunci cînd sintem expusi fri-
gului, caldurii sau, pur si simplu, prin pipait.
Este tot atît de adevarat ca, în traditia chi-
neza, urechea este considerata un centru strategic
pentru sanatate. Nu numai fiecare punct al aces-
tui organ corespunde unei parti a corpului, dar
fiecare parte reflecta hrana pe care o tonsumarn I
partea superioara indica proportia proteinelor;
partea mediana, hidratii de carbon, fructele, zaha-
rul; partea inferioara, mineralele.
2J
 f51l1\rCTEL-t
~Hn
:)I...:\kJSri
'fR;JJJCR~ )

~rh"""-'! ,
Ud.~\'
~

---~
- , ,.:.. .m~Îe
13esetu'
""---
;C\ tttH'\Q
temr,' ,,1 , -'-- - ,- ~r.I11~

~11
de~Q\tvicIO---
111d.,e -~ <onld
,
libia !'"
Emih~n1Cl
Q,erz.~--,- %etl.~~
...

~WJt1eL\--'- !n~he\civ~\'

CQ.!c'!Î - ~O m"hni\

--- W
Put-)Cl'~
Zet'o - CGHICt
Cc&talâ
al V1erVUkJiSim~i
tvWhOt1C1+ - - 5te~Vt

01 hipo1-dlatnCJ&JJoi - OV\1oplai
UVOO\-'1
PaM11r<>idian
" -'- ~
& Pra. r(:>V!q-, 1
lI,
,--::; {,/
'/

'jf,adid Vt
I({', ,,~d, ZONE
\7e'V1ikl
'1
- AudiLiva
0eVl.z',)r18
o~cti\)a
l~~kdU(}l1 Q -
VI f.(J 0\ I a:

24

c-

L'
,..........
,; 22
22. Prindeti lobul urechii între degetul mare
degetularatator, îndoite. Trageti, insistînd, pîna
d simtiti Osenzatie de caldura. Aceasta senzatie
ota o mai buna irigare.
riCTE: Stimuleaza stomacul. Masarea lobului
'echiieste buna pentru ochi. La poporele primi-
'e,lobul urechii era considerat ca loc de deschi-
re a simturilor. Un lob umflat si sanguin denota
comportament senzual, dar si o deficienta a
temuluilimfatic. Altadata moda purtarii de cer-
I dinmetalsau piatra pretioasa, avea drept scop
mulareacirculatiei energiilor, pentru a înfrumu-
a privirea. La începutul secolului, în anumite
ilii de tarani francezi, se gaurea lobul urechi-
la cei mici pentru a agata de el inele de aur
>tinatesa apere ochii de infectii. In zilele noas-
~,pastram acest obicei ca podoaba, dar fara sa
,emcont de materialele folosite.
Este lucru sigur ca folosirea argintului, a au-
uisau a unui alt metal va avea o influenta anu-
asupravitalitatii organului vizual si, prin ur-
e,ii asupra calitatii sale.
23. Prindeti vîrfurile urechilor între degetul
aratator si degetul mijlociu. Palmele sînt Îndrep-
tate spre cap. Tîmplele sînt masate daca trageti cu
putere degetele de trei ori În sus si usor Înapoi.
Tripla Încalzire cuprinde 3 niveluri:
SHAO Y ANG TAI YANG YANG MING
Tînarul Yang Batrînul Yang Marele Yang
Cele trei etaje cuprind:
1. Etajul superior: situat între partea superioara
si partea inferioara a sternului. Cal-
dura este creata prin functia respi-
ratorie.
2. Etajul mijlociu: cuprins între regiunea sto-
mac/ duoden si buric. Caldura este
generata de procesul digestiei.
3. Etajul inferior: este cuprins între buric si par-
tea inferioara a abdomenului. Asimi-
larea hranei produce caldura.
25
 ~/

CAPUL
Schemele anatomice chineze si, mai nou, de-
tectoarele pe care le folosim în Occident, indica 3~
prezenta a numeroase puncte pe toata suprafata
capului. Puncte pe care este foarte util sa le ma-
sam si sa le activam pentru a obtine efecte bene-
fice variate.
29
,Â'l
I~
j~-..::
~
r~"ÎIJiJ
c~ k"
.::)"-1 '~ '
#;;

~il !
~ J~ \,
ji)JII,K~\
~~~~\/~,~
f!f17 ,P - V)/
ti
,
r
/-;/
A:?

l\v
\\'\ '.> li
\\s;~ I/!~~
\t;:;::-
\\,\/-0.. b

" \ ".
\p.o."': ~~lf;iJ ~ ' o, t,'
"'
',- '-..;.'
"'-"
\' /1
~~:,/, " ~ zII ""

'}:i!'
~

~~'
,
:\<~
, '\,
~:;' ~\

. IIii\.~
,
(, .

~,/,;
te'

j ,~
,
;(1
/j l ~
30. Cu pumnii pe jumatate închisi, cu în
cheietura mîinii supla, lovi ti pe toata suprafat
craniului. Continuaticu socuri rapi de si apropi
- j,ii~
,1"\1" ii;;!J" /i~~ ~~, ate, acoperind toata suprafata craniului.
29. lmitati, cu vîrfurile degetelor, bataia to-
beJor pe pielea capului. Intr-o miscare de resort,
degetele se apropie si lovesc cutia craniana. E-
fectuati aceste lovituri de 20 ori pentru a stimula
circulatia sîngelui. 31

.~ ~~~ ~
~~
~A ,
>; ,
0'~~
'- .

~i'\"'\
;:,,~""
31. Prindeti cu mîna parul si trageti pentn
a obtine o miscare vibratorie, ca pentru a dezlij
pielea capului.
EFECTE: Stimuleaza actiunea cerebra~
retelele nervoase si meridianul vezicii, al vezic
biliare si sitemul cerebro-nervos.
~-~)~.~~}. ~
,

In anumite cazuri patologice, in eare pan

i. '11~II
"

\>}~ )\{~\"
)))i'i a devenit fragil si are tendinta de a cadea in srm

l
'~ (
jlllr--- curi, este mai bine sa va abtineti sa praeticati I
/
V. ' ).
, 1

/ cest exercitiu.
)tjf;.
T~ In alte cazuri, stimularea prin tractiuni ~
' ' ~
bratorii va restabili vitalitatea parului, caci pan
II"
0(~ se atrofiaza cînd nu este activat. Este evident (
~j rs ,'
{t
~/, 111
f;, .\~
~ '.
/
"J, } buna calitate a parului depinde de calitatea hll
nei. Caderea parului depinde de excesul de licln
de : de excesul de sucuri de fructe sau de alcoo

'i"
Iil
'lJJ
lJ!
de exemplu. Pierderea parului depinde si de abuzf
de potasiu si de anumite vegetale: sparanghf
spanac, vinete, rosii, fasole verde, ciuperci, c~
tofi.
//J)~\rl~~' , ,,;/))J!)
28

....
 ~ ,--

=1 1
CEAFA
-
o
32 33

'n- Prindeti bine ceafa cu degetele si apasati in ViaTa autonoma a corpului, nervul simpatic.
glandele endocrine, centrele vazului, caile somnu-
profunzime, coborind de fiecare parte a apofize-
lla lor spinoase ale cervicalelor. Se poate efectua o lui sînt în legatura cu ceafa. Doi nervi impor-
)1-
seriede zece masaje din sus in jos. tanti, care ies la înaltimea celei de-a doua ver-
tebre cervicale la nivelul lobului urechilor, au
32-33 (1). Apoi, cu cele trei degete - ara- fost descoperite în 1810 de un medic anatomist
tatOr,mijlociusi inelar - efectuati presiuni si-
multane de fiecare parte, plecînd din cavitatile german, doctorul ARNOLD. Aceste doua puncte
sînt localizate intr-o cavitate situata la baza occi-
lui Arnold, unde se situeaza emergenta nervilor
medularifoarte profunzi. putului si de fiecare parte a coloanei vertebrale.
EFETE: Elimina tulburarile somnului, tor-
ticolisul si cefaleele. In cazul tensiunilor acumu- 33. (3). Apasati cu putere, in cavitati, deasu-
late, cînd punctele devin dureroase si sensibile, pra primei vertebre cervicale, cu ajutorul dege-
ro aplicati inainte de masaj prosoape calde si suf- tului mare, indrepdnd presiunea orizontal, apoi
pl lati aer cald cu ajutorul unui uscator de par. spre crestetul capului.
Apoi, cu o mina sau alta, framintati ceafa.
Ia, EFECTE: Permite degajarea ureei si a aci- EFECTE: Elimina tensiunile reziduale si
~ii ~vita tulburarile de somn.
dului uric, care fac deosebit de sensibila ceafa.
Presati muschii cefei intre degetul mare si Apasati cu extremitatea degetului mare
uD punctul situat la baza occipitala, la înaltimea
o- cel a~atator, plecînd de la baza craniului pina la
umen. primei vertebre cervicale.
&-
EFECTE: Elimina durerile, tulburarile de
1- somn,tulburarile oculare, previne caderea parului. EFECTE: Usureaza durerea torticoIisului si,
ul Desimanipularile regiunii cervicale sînt foarte in general,durerile cefei.
rare la chinezi, exista cîteva tratamente specifice Stimularea celor doua maxilare.
ca ale vertebrelor, mai ales pentru a saptea vertebra
a- cervicala tratata în cazul afeCtiunilor ficatului,
l- ale inimii, ale ochiului, ale circulatiei cerebrale,
)1, ale bratului. Interventiile trebuie sa fie facute de
ul
catre specialisti. Ar fi imprudent sa improvizam
~I,
r- in acest domeniu. Regiunea cervioala este sediul
. numeroase tensiuni.
29

,}
~ ...
"'

DINTII }
i

34 35

"'\
4

Maxilarul superior

Aplicati muchia mîinii situata între degetul
mare si cel aratator pe buza superioara, la nivelul
raradinii dintilor.
34. Acelasi lucru, cu muchia celeilalte mîini,
pe buza inferioara, la nivelul radacinilor dentare
inferioare. Apasînd, întoarceti cele doua mîini în
sens invers, alternativ spre stînga si spre dreap-
ta.
Aplicati buricul degetelor pe maxilarul su-
perior în depresiunile osoase situate între radaci-
na dintilor. Apasati aceste puncte timp de cîteva
secunde. Apasati din nou, apoi încetati.
Exercitati de mai multe ori aceste presiuni.
35. Efectuati mici miscari giratorii pe a-
ceste puncte. Dintii ies din mucoasa bucala si sînt.
ca ,i unghiile,productii ale epidermei.

Calitatea dentitiei depinde de alimentatie,

care determina saliva secretata de ~landele par 0-
tida, sub-maxilare, labiale ... O saliva sanatOasa
fi a1calina produce enzime si alte bacterii care
constituie baia biologica naturala de proteCtie a
dintilor.

Tesutul fibro-muscos care formeaza gingiile!

depinde de calitatea sîngelui, legata si ea de hra-
na.

Masajul stimuleaza irigarea cu sînge pîna în

cele mai fine vase sanguine, în interiorul dintilor.
30

~ - ----

MaxiIarul inferior
-
A Aplicati buricul degetelor pe osul malar
inferior, la nivelul radacinilor dentare.
Practicati aceasta alternanta de presiuni si
relaxari si de miscari giratorii ca mai sus.
EFECTE: Iri~area gin~iei, a osului alveolar,
a periodontului, a dintilor. Accelerarea energiei.
Aceste masaje pot fi aplicate cu succes în
cazuldurerilor de dinti.
38. Un punct deosebit în acest caz: - Si-
tuat între radacinile celui de-al doilea si celui de-
al treilea dinte (plecînd de la linia mediana), a-
dicaincisivullateral si canin u1.
Uneori masajul punctului este mai eficare în-
tre cel de-al treilea si cel de-al patrulea dinte.
Masati si punctul semi-arcadei opusa celei
dureroase,ca pentru a restabili nu echilibru (ma-
saiulva fi în acest caz centripet).
In cazul durerii în maxilar masati, cu ajuto-
rul degetului mare, muschiul maxilar.
B - 36. Aplicati degetele mari pe fata in-
terna a maxilarului inferior, începînd cu partea
superioaraa gîtului. l\1asati în lungul osului, în-
dreptîndpresiunea spre exterior.
EFECTE: Stimuleaza, prin planseul bucal,
~Iandelesalivare si sublinguale. ~anglionii si iri-
gareagingivala. Ajuta la circulatia energiei la nive-
lul dintilor inferiori.
36
II
~
f
1 w
-
PUNCTE SPECIALE IN PROBLEMELE
DENTARE
37. PUNCTUL Nr. 1 Se gaseste la baza un-
ghiei degetului aatator, spre degetul mare. Apa-
sati cu unghia degetului mare. Apasati degetul
aratator stîng pentru partea dreapta a fotei ,i in-
vers.
EFECTE: Evita neplacerea ocazionata de
freza dentara. In cazul îngrijirilor dureroase, poa-
te alina durerile pacientului.
38. Punctul Nr. 2. Este situat in fundul
unghiului format de extremitatea clavi~ulei p a
osului omoplatului, deasupra umarului.
EFECTE: Este recomandat în caz de ar-
trita a maxiIarului si în cazul dificultatilor tem-
porare sau continue ale miscarii maxilarului in-
ferior.
38. PUNCT{!JL Nr. 3 Este situat în coltul
orbicularei buzelor.
EFECTE: Acest punct prezinta interes tn
cazul algiiIor dentare, al pioreei (scurgere de pu-
roi), al luxatiei maxilarului si al nevralgiilor sau
paraliziiIor faciale.
39. PUNCTUL Nr. 4 Este situat pe partea
dorsala a umarului, la doua degete deasupra pliu-
lui subratului.
EFECTE: Este tratat în durerile umarului
si al nevralgiilor faciale avînd ca punct de ple-
care durerile de dinti.
53 (2) PUNCTtlL Nr. 5. Apasati pe cel
de-al doilea os metacarpian, între degetul mare
si cel aratator.
EFECTE: Usureaza durerile maxilarului.
37
31
- .
'-
~
IGIENA DENTARA
38
Paralel cu aqiunea lui DO-IN, întretinerea
gurii permite pastrarea unei bune danturi.
Una dintre cele mai bune paste de dinti este
apa sarata (9 grame la mie sau un praf de sare
la un pahar, utilizînd sare de mare naturala, a.
dica netratata chimic). Este un echilibrator al flo-
rei bucale care, de altfel, decongestioneaza si to-
nifica gingiile.
Buricul degetului aratator este o excelenta
perie de dinti. Frecati smaltul: acesta este curat
atunci cînd se aude un scrîsnet identic celui ob-
tinut prin frecarea unui pahar ud.
Sa nu se neglijeze nici masarea gingiei cu
buricul degetului. In principiu, acest gest este su.,
ficient. Totusi, mai ales în cazul patologiei gingi-
ei, o perie normala este recomandabila.
Trebuie evitate periile fabricate cu ajutorul
perilor sintetici, si preferati perii de matase sau
de mistret. Peria nu trebuie sa fie tare, caci tre-
buie periata gingia în acelasi timp cu dintii, mereu
""-- ,""",-~ -- în sensul gingii - dinti.
'1\ " ~\ .8 Dupa fiecare masa un gest simplu va va
\,'~\ - - - ~l / l'

\.'~'\~\
~ ~ ~c
: //' 7 ,j pastra dintii: clatirea gUlii cu apa obisnuita.
'
~
: A
~ ~~
, '1~~, ",' , ,; .

~fY
Iu
~\~ ' ~'
~\ ~\~'~~
1\ -J)~~.~- ~ :Jff/, ,
,

.
,
..~ ---~~'\~~1:\ " ,

/,,; ", \\
'"'-- !'/"(; ~---,

39 ALIMENT ATIA

Acesta este, în cele din urma, elementul cel

mai important pentru mentinerea si pastrarea sa-
natatii dintilor nostri, ca si a sanatatii întregului
~. \-~ nostru corp.

a J\)
l
'1'
Alimentatia moderna este prea moale, prea
i

,J
\, \\ bogata, prea acida, prea dulce. Zaharul alb, mai
.~
. \
'
"~/'
,
I
"
'-\ ales cel rafinat, este un adevarat distrugator
dinti1or.
al

Trebuie sa revenim la alimetnul natural, gro-

",

sier, uscat, pentru care cerealele constituie un bun

\I)r exemplu.
Aportul de flor, dat de orez, este esential in

I
i ~ pastrarea dintilor. Meiul furnizeaza magneziul
care se preface în calciu în organism. Vitamina
D, provenita din uleiul de masline sau de vege-
tale verzi, completeaza aceste elemente, asigurînd
dinti sanatosi. Masticatia trebuie sa fie lunga,
tacticoasa, lenta, executata cu un aliment tare.
Fiecare muscatura este, astfel, transformata în li-
chid înainte de a fi înghitita. Felul în care se ab-
soarbe determina procesul digestiei, calitatea sin-
gelui, sanatatea fizica si spirituala.
Nu mîncati niciodata pe fuga, enervati sau
la mînie. Mîncati întotdeauna într-o stare de bu-
-..n. I
&2

~

"
GÎTUL
40
40. Inclinati capul înapoi. împingînd gîtul
înainte. Cele patru puncte pe c-are le veti avea
de tratat se gasesc pe muschiul aparent.
Fiecare punct este echidistant, iar unitatea
de masura va fi grosimea unui deget mare.
Punctele se gasesc între osul maxilarului si
tiroida. Ele apartin meridianului intestinului sub-
tire.
Cu ajutorul degetului mare, apasati timp de
3 secunde maximum pe fiecare din ele.
NU APASATI NICIODATA ABUZIV
TRAHEEASAUZONA SA.
EFECTE: Masajul acestor puncte are o actiu-
ne benefica asupra tiroidei, a starii pielei, a dez-
voltarii sînilor, a reglarii tensiunii, a somnului si
fmpotrivatulburarilor mel1opauzei. I
Mai mult, O aCtiune reflexa va aCtiona asu-
pra para-tiroidei, glanda ce regularizeaza sistemul
nervos. Prin aCtiunea asupra para-tiroidei, este
posibilsa tratam ulcerele.
=:::-
===-
41
41. Acum, cu ajutorul degetului mare si al
aratatorului, faceti sa alun~ce rapid degetele de
fiecare parte a traheei, pîna la nivelul tiroidei.
Presiunea trebuie sa respecte calea de mijloc,
sa fie nici prea slaba, nici prea insistenta.
EFECTE: Aceasta miscare activeaza circu-
latia în carotida si stimuleaza debitul de hormoni.
Favorizeaza asanarea pielii.
Trebuie sa folosim ponderat acest masaj si
practic,area sa o data pe zi este suficienta.
NU ESTE INDICATA HIPERTIROIDIENI.
LOR
Masajul gîtului favorizeaza reglarea a doua
glande importante ale sistemului circulator hor-
monal: tiroida si paratiroida. Aplicarea pr:ictica
a presiunilor stimuleaza activitate a, evitînd, în ge-
neral, blocajele ce tin de tulburari somatice si in-
telectuale.
Aceste glande ale gîtului trebuie sa fie con-
siderate în raport cu functia lor antagonista si
cu sistemul glandular : glanda pineala, glanda pi-
tuitara, pancreasul, duodenul. ovarele si testicu-
lele, glande1e suprarenale... Glanda tiroida
YANG îsi asuma controlul metabolic al oxigenu-
lui si reprezinta funqia antagonista a glandei pa-
ratiroida YIN care controleaza echilibrul mi-
aeralelor : calciul, fosforul. . .
31
 ' '-
-,, , -

UMERII

In descrierile urmatoare, organele fiind si- :---'--""

metrice, trebuie sa ya tratati ambele parti ale cor-
pului ~~
/"'
"
r~
~'~~~
.- -~.'~
~,

~ ~ j'
/"L :( (! ~ ' ~:-.\\;\\
~\~i!\\)!1
Regiunea umerilor esre o zona În care se a- \ r.;'\ "II \ \
'r%:~:3- ' ;I))
cumuleaza noi tensiuni emotiona le neeliminate r::-?~ <Îr~~ ,
'

,r I' '1'
~
,f '/1
prin respiratia diafragmatica. qr, } ,

~
/ ,

::~' . ,. ,\Sr>2/1;0
In aceasta zona trec meridÎ:mele intestin ului "

subtire si al intestinului gros. Rigidit::ttea muschi-

lor si blocajul artioulatiilor indica adesea tulbu- f~ .,/;/;/ '-"'!'ill':
'-"- "1 \,
\ii11

r
;:!?' ~%~. ,-,1
rari intestina le cronice.

Aceste blocaje afecteaza moralul si risca, ur-

/'
~:/
~/
;:;~-=---,~)
$
~
.
\\
,!
~\[ \\i:
~
~înd pe ceafa, sa perturbeze cemnd ~omnului fr':
.;:,:
/.g-,
,Y,
,«(XI
//~-,,-
\\~"""
/;:.;;,\.\'\\~\
""'~
, ,
"

':'<-_c-';'; ,
;f
~ \)
,;.''-
d ,!
'

' ' ' ,1

,
\\
'

~
,/""
,,-;.r---
'1/ ~-~...---
40'\' '

,,
\\
,,
'

\i

.
C,", ' ,II'I{ '1\
Aceasta parte a Corpuhll nostru, care ar tre- ;fI!
/' l'
)Ul sa fie cea mai mobila, are tendinta sa se blo- "
'!, \i: ',..-
cheze sub influenta atitudinîlor emotionale' fri. "~~'_"~"'<j//.
ca, anxietatea si agresiviUtea
, '/>;/
/I".,&J
c" ~l
,.,:-"':.;!~ '-
,/ <'./: , I ' ',,'
/' "
\ ;:::~
,::~;:;-.:=
-----
:!f~-=:
,:,:;//,"/.1)
1,//1 i,,-.il /1/ Ii' :
I" /,-<--' ,! ~,
ifi /If1tI//JIf/l/ "N ..~~
I \ ~':8::;~y~'

43 43
-

ft;
;j'~, (,
~<.. tI
il),\ "
~ ,
'~ \

,:
,
~
'
-U. Cu palma mlinii formati un caus si lo-
viti muchia umarulu;
, LOvItUra reDetata de zece ori pe fiecar~ umar
trebUIe sa produca un sunet mat-
Ii
-,:),;r , 1),'-,
'1
,
;
,."

~'
,':"'('
yM, ~ "' i
'H'(,
~d'
:I
,
I'

,
,
,
,,'

FFECTl:-: \te'lc txerci~ii decongestionea-

za prin expulzare.l 'Jngelui acumulat in muschiul
~ i§;# l:i
mnerilor, e\imin" tensiunile, tratea7:l nevralgiile
-
r1
l
V~~~\ ,

"',1 t;ratului; reumati~meje; ,HCTQ7eJesi artrite1e.

~ "
,

, ,
\~C
'" \ Dacii aceasta mane"fa vi se pare foarte dure-
,,~" ',&,; ':--J '\' (O,gi, va puteti decongestiona umerii cu aerul
"~
'

",' ~ cald al unui uscator de par sau cu comprese calde.

~ _l.~~ ,,
\
i , - ":-0' '\,\,\ \\ ,i,
'~.

ii
'"

!~r .
, ;-' 1 ~1\II
"'\~i '~ll~ -~..... ' -.
\ ,-----
l :~

/ ;'
: '/ ~ ' ,\'1\I:"-~
/"'.-/:. ,~ ~ -'.::::-,::"'::"
"

'/. ' -;..;:if;i 1"

/ " I(h ~'
' j,!Ii"I\,1'k~~,
\ '~~":;::::-_-'-..,
:"
/,<~..? il
~;~-*-
~ ~
/.); ,
//i" l(,flr'!i~::S
, ' ,
" ,

r#~/:'" (1111 i;r1ffil~l(

./;;f;A!J!iII!il)~~
42. Prindeti bine ou mîna muschiul trapez si
pastrati-l cu degetele, apoi trageti-l ca S-ICl1mati
iVea intentia sa-l treceti peste umar.

Aceasta miscare trebuie repetata de mal mul-

te ori.
H

1.
..,.......

----

BRArELE
, ,--.'---,---

Palparea muschilor bratului pune uneori ]'n

evidenta sensibilitati muscuJare destul de accentu-
ate si, în anumite cazuri chiar, În duratii dureroa-
se, Este starea de încordare des Întîlnita la IOC1.1Î-
torii marilor orase: tensionati, nervosi, anx:iosi.

Pentru a decontracta muschii, pentru a-i e.

chilibra, pentru a-i curata si pentru a reduce
cheltui ah de ener,~ie nevoasa, este bine sa framÎn-
t3Tn manual faseicolele musculare relaxare sau
contractate, Freqiile profunde conjugate cu În,
tinderile profunde curata, aduc o usurare durabi,
]a si o senzatie de bunastare,

45. lVlasati ~au efectuati 1\lTlgjp;1~",pe fata

44, Cu înch,,;tllra mîinii toane supla. cu pum eXlerÎoar:a a bra~tl!'\1 cu palm,1 illiiuii, de jv in
nu! pe jumatare Închis, aplicaTi mici loviwrl pe În su~, de zece ori, pentru a elimina tc:miunile
partea exterioara a braiului. coborînd de ]a urni.i!,
pe muschi, de o parte si de alta a oS1.dlîl,
Loviti pe doua linii ,~

6 puncte echidistanre d;; 1.1 u1î1ilr pina la

pliul bratului;

8 puncte de la cot la Incheietura mîinii; ap.,)i

pe dosul mîinii.

44 45
,!1- ",.
~jT "" 11'

/,,;/ /'~. / i"" i"

)
' !
"'
,/'\\ '

' ' ' ',,-,.\'

' ' 'J ", 'i
/1 }";' {

~ "/--"' -"7""""",",
,-'~
1J "
,',f'.! ,,, ,
, , '1
.. ' /i'
'1 {'i '

~~
,.,<,"i, Ii,
,,,
/
i!~
" {,i" / ',-
,

/'il
L
'
l) ,i /~~"I
7'0.>~
- --,,:j", \~ '\5~
',:0 L~-~'~~,"!c' j~ I /}I "!!'i /1'", ;1';'
~?,/
,...: ~ --, }' A,. ..'" !/il\"/ i'r
il
""
,
'
,

,Ii 'Ci)- \ "~"

\'" ~ ,
(\f
' , " ' "
""- . "
' ~ ,
" '~ -""
i ' , 1;]'
"( ,, /1 ~Z ~'>; ...

~
,

0i/i )/'
,
, ,
,
" ,
\;:
" ,~\0 "

/ /;1' 1"""~""",:,2 "1(( ~///

\~ ,1;, /;~,; ,
,, ,
1 'i
r1 //f:'- ,I1::{
Iii: /4,~/ ;>
"

~~~;~? <i{~<,
, / ,/
--;:;Y"
,-% " /'//'
"
~;?' "(Ni'

'
,, , '
1,
,, /:7: /~~
/d:;:;::<'"
f ;1/ ,_.,""~
,./,/':;
/::/~/
,!
",

~
'!
,
l /p/ //:1t;/3~:~
/" l
'
,

J;'fV' 1\ ,1\,
"'" "1
.;{0 '..iÎ Ii1\\1
1 "
"
, , ,,
,

~"
JM !!,

/t~~:t~~~~,~
#/ii!f;'3' / ~/
'Y
fJ!"
y.
,tf ~ , ,.':,<'
'1"
~Ji;r.,;I'
'/'
il Ii\'
!\
.
"

, "
l~
r
// I ' """,,,t--= ,,--<::'- i
#'
y) (/ :/

IJV
" ,,/..1 }"--~.
\,;"- ,~~~ ,'i' Iii, ,
, {l,t'/#" /
,/

", '1 -8<' " ,

"",.
,d 7;15/4/ d ,

( , ,~ ,y ;~I ' t;? ,q:3

!il/! ~.,"
[
li@ /. ;;1:/Jl
-- ~i,'4~;j{; (! /.~r
,..~~~" tii/(i
, :,.
,,-:::;:
-~.~ ",,-=-
\~,i~\
"",:~,

)
II. ..

46
mtoarceti palma cu fata spre: cer.
Pe fata interioara a bratului de o parte si de
alta a musciului.
Efectuati mici lovituri:
6 puncte ec4hidistante de la umar pîna la
pliul bratului;
8 puncte de la cot pîna la încheietura mîi-
nii ; apoi în palma.
Daca bicepsul este congestionat, excesiv de
tare, framîntati-l între degetul mare, degetul ara-
tator si degetul mijlociu.
In caz de oboseala va puteti masa cu toata
mîna muschii bratului pentru a-i decongestiona.
Cu ajutorul degetului mare, un masaj mai în
profunzime permite sa se atinga tesuturile subia-
ltUn. iÎ descopera, uneori, leziuni ligamentare.
u
....
-\' ',\jJJ i
47
47. SAN-LI al bratului: Este punctul situat pe
partea exterioara a antrebratului, la trei degete
distanta, sub extremitatea exterioara a pliului co-
tului.
Masajul acestui punct este recomandat con-
tra lesinului. Este un punct întotdeauna dure-
ros în caz de constipatie si chiar de diaree. Pre-
siunea asupra acestui punct usureaza si durerile
umerilor si ale bratelor, ca si durerile de cap.
Pe latura interioara a bratului se gasesc mai
multe puncte importante de stiut:
- "Bucuria de a trai" sau "Mica mare".
Punct "psihic" care se situeaza la 'extremita-
tea exterioara a cotului, pe care îl putem repera
cu usurinta îndoind cotul si efectuÎnd o presiune
la extremitatea pliului situat pe vîrful epitrocleei.
A se trata În caz de nevralgii intercostale.
- "J2unctulemotiei".
Se gaseste în gutiera cubitaIa, chiar deasu-
pra umflaturii extremitatii inferioare a cubitusului.
63. Pe partea exteribara a încheieturii, mîinii,
in primul pliu, apasati cu unghia degetului maro
pe tendon. Faciliteaza somnul, reduce palpitatiile.
- La nivelul încheieturii mîinii.
59. (4) Chiar în mijlocul liniei situat lînga
partea carnoasa a mîinii, acest punct trateaza du-
rerile încheieturiimîinii si ale mîinii, durerile
cardiace, oefaleele si febra, precum si neurastenia
- In centrul pIiului cotului.
In axa mediusului se situeaza un punct de
usurare a durerilor bratului si ale antebratului. Se
utilizeaza si În cazul tremuraturilor, al febrei, al
durerilor de stomac, al anginei pectorale.
 .,.

~ ---------
MÎINILE

Geografia mîinii este complexa. Vom încer- Degetele.

ca sa retinem esentialul din datele traditiei chine-
le. Simbolismul chinezesc se exprima sub forma Este important sa stimulezi trecerea, energiei
trigramelor care definesc alternanta YIN si în articulatiile degetetelor.
YANG. Mîna dreapta trateaza mîna stÎnga în toate
48. Dosul mîinii. secventele si invers,' pentru cealalta mîna.
- Masati'spatiile metacarpo-falangiene cu ex- 49. Faceti sa alunece pe fiecare falanga de-
tremitatea degetelor mari. getul mare si celelalte degete îndoite.
Treceti peste articulatie,. apoi insistatÎ puter-
- Cu buriClllI degetului mare apasati trei nic dupa depresiune si pîna la extremitateafieca-
puncte echidistante între oasele metacarpiene. rui deget.
- Prindeti proeminentele falangiene si me-
49
tacarpiene.
Exista un masaj de 8 trigrame situate pe do-
sul mîinii si numite YUN-W AI PA-KOUA. -d~
..-::,,-,;::<-
O combinatie a acestor 8 trigrame este dis-
pusa în jurul unui cerc ce sugereaza o revolutie. / ' ," '-~~.;t:
Cu buricul degetului mare se efectueaza aceste
masajecirculare destul de usoare, de jos în sus,
întorcîndu-se în sensul acelor de ceasornic. Acest ~/-
§t
" .)J:,4 I.,
~r f _h'::- ~'-'~l:(\
''

r masajface sa circule sîngele si activeaza respiratia.

~
I

~/I" I'
I
. / -. t ~ ;1'
J.z
EFECTE: Decongestioneazasi stimulea-
za meridianele intestin ului gros, al "triplului în-
.
. ~/ . " -k.;.<;
..
J
calzitor" si al intestin ului subtire. Presiunile cal- .~' ..'~.
meaza crampelesi durerile de mîini.

--
~~#Y§'!<~"'~
--=
.,0
50. Formati doua cîr1ige îndoind degetul a-
ratator si degetul mijlociu.
Apucali fiecare deget de partile hLer,de' si fa'
I ceti sa alunece pîna la extremitatea sa, strîngînd.
;
f
48 .liO

r
L/IY
(lP r
i
~

I ./~~, ~
J}~.
-,
1tk
, j\(,/'
~.
'
.~' ,,' ~~~ 'Ji~
'~
~-..~f!'I:' . ",1: <');
~. ~}I. -- ",.Jf(~' '-'v-~
- i: .~'"

~j ~ ,-~ ~
- ."',
j/f
~
~.. ,. /;;,,--7," I,
~ ,,---~

31
-
1

53. Masati deasupra tocului numit

in unghiul primelor doua metacarpiene.

"Botu]
Tigrului" între degetul mare si degetul aratator
Acest punct numit "fundul vaii" este situat

54. Efectuati o miscare giratorie si centrifu-

g~ apucind ou putere intre degetul aratator si de-
getul mare pentru a tonifica intestinul gros.
55. Pentru a dispersa energia faceti si) alu~
'
'-X '
:1." ~,
-.,
~',~,. I
~';
. '--;~ (!'
.~-=-""
f~~

;-,.;::~,c, tf") " ,~

, ,
"
--"-;!/
~~'~)
~~
~

~/y.
/.,
...

"')-

--. -~'-,.,
-~
.

}
...........
".-//
,

c7--"~'
r
~

+
-~

nece buricul degetului mare pe fata lateraL:; \f[-

terioar~ a degetului aratator, de ]30extrcmitate
spre ..Botul Tigrului".
EFECTE I Favor.izeaza eliminarea energiei
in exces, eare are tendinta sa se blocheze în me-
ridianul intestinului gros. Este indicat pentru v~!r-
saturi, diaree, astm, herpes labial, balonari, sJ:n-
gerari ale nasului, dured de dinti si migrene.
Tratati cu precautie acest punct la subieCtii
mre transpira si tineti minte ca :
ESTE PERICULOASA TONIFIEREA A-
CEST"0IPUNCT LA FEMEILE GRA VIDE.
r.'f4-
'1,<
it6
56. Masati între fiecare deget.
Subtiati aceasta zona care, printr-o practica
îndelungata, poate deveni aproape translueida.
57. Prindeti extremitatea degetelor si descri~
~ti cercuri cît se poate de mari între degetul ma-
te si aratator.
EFECTE: Stimuleaza intrarea sau iesirea e'
nergiHoL .
, NOTA:. In domeniul acupuncturii, anumite
puncte sînt interzise în timpul sarcinii si se fac
preci7.ari în legatura cu necesitatea de a nu se in-
terveni a~upra lor în diferitele perioade ale ges..
tatiei. Numai '1'l'j"ul,ctorul este competent s~
dea aceste ind;(' .
57

>'~-~~
> ~~~~"",--,
~~
~/. -\

55 53
19

...
 ,

51. Cu. -ajutorul unui pieptene obisnuit, 3J'a-

satj plfuriJe de flexÎuI1e paJmara ale de~ete]()r.
Presiunile medii si repetate se efectueaza la
,,1
nivelul intermediar între falange, falangete si f.t-
langine.

EFECTE: Trateaza cazul paraliziei faciale

52. (1) Presati extremitatea auricularului pe
unghie între degetul mare si degetul aratator.
,EFECTE: Elimina constipatia. Ritmul in-
testinelor acordîndu-se cu ritmul cardiac, va fi
util sa tratam si punctul urmator.

52. (2). Apasati foarte tare, timp de un minut,

punttuI situat la ba:za unghiei pe marginea~ inte-
rioara a auricularului, si la 2 mm de radacina un-
gheiei.
Este numit punctul "cioclilor", caci groparii
cii" Evul Mediu, pentru a se asigura de moartea
reala a clientului lor, le muscau degetul mic.
EFECTE: Acest punct actionea:za mai ales
asupra inimii. Va fi utilizat, de exemplu, în cri-
':rele c:Qrdiace bruste (sincope, lesinuri) în care nu
trebuie sa e:zitati sa apasati foarte tare punctul,
b~,chiar sa-I strîngeti cu dintii.

In mod C1!1rentpoate fi folosit contra palpi- ,

tatîilor, a nevralgii1or brahiale sau intercostale, a
pleureziilor, a hipersecretiilor bronhice, al prea-
pl~1'1uluîde energie în partea superioara a corpu-
11.11.

52
52 (4) Exista un punct c\'!mplementaF per-
mitînd tr;:ttarea inimii.
Apasati, luÎndu-va dupa ritmul cardiac, pe
punctul de Întretaiere al "liniei inimii" si a tra-
iectuluimeridianului iJ!1imiicare tre~e printre
metacarpiene.
EfECTE: Este indicat în cazurile de tulbu-
rari urinare, ginecologice, al nevralgiilor brahial~
si al întepenirii mîinilor.
Prinderea extremitatii degetului mare aplit::tt
foarte puternic.
Este utilizata pentru reeducarea respiratorie
fi, mai 'ales, contra astmului.

81

~
 .,.......

53. Masati deasupra focului numit "Botul

Tigrului" Între degetul mare si degetul aratator
Acest punct numit "fundul vaii" este situat "~) ~~ "
-~ ' 1

~~ ;"'-.~~- '
i'<
"" , -'~ "
in unghiul primelor doua metacarpiene. , 1 ""'"

54. Efectuati o miscare giratorie si centrifu- t' ~~ ,'-

",,~
" I!', -~
ga apudnd ou putere intre degetul aratator si de-
getul mare pentru a tonifica intestinul gros.
" "'"
~ ."""~~
'"", ',\"
" , ,.,.. "r'
I _/ ,,~

55. Pentru a dispersa energia faceti ,a alu-

. , ~:;Y~
neceburicul dege'tului mare pe fata lateralâ in-
terioara a degetului aratator, de la extremitate ite
spre"Botul Tigrului". 56. Masati intre fiecare deget.
EFECTE I Favorizeaza eliminarea enerp.iei Subtiati aceasta zona care, printr-o practid
in exces, E:areare tendinta sa se blocheze în ~(;. indelungata, poate deveni aproape translucida.
ridianul intestinului gros. Este indicat pentru var' 57. Prindcti extremitatea degetelor si descri~
saturi, diaree, astm, herpes !abial, balonari, ~în- eti cercuri cît se poate de mari intre degetul' ma-
gerariale nasului, dureri de dinti si migrcne. re si aratator.
Tratati cu precautie acest punct la subiectii EFECTE: Stimuleaza intrarea sau iesirea e~
caretranspira si tineti minte ca : nergiilor. '

, NOTA: In domeniul acupuncturii, anumite

ESTE PERICULOASA TONIFIEREA A puncte sînt interzise în timpul sarcinii si se fac
CESTWIPUNCT LA FEMEILE GRA VIDE. precizari în legatura cu necesitatea de a nu se in-
terve'ni asupra lor în diferitele perioade ale ges,.
tatiei. Numai '\'t'1'uJ1ctorul este competent s~
dea aceste indic ,
~4
'1", 57

'1

~/
~
o"/,,,
'
~: ~~~
~.r"';l
~ ~~

~
I!
~
'
/

#' ~~~
'-~",
~' ~ ' , \

55 53
19

.J.
 ~

l"i1ma este repre7entata prin 8 tri~raIT:e for-

mînd li "Raza a VînturihH ".'\",[>r;, diferitelor
puncle alterneaza YIN si YANG.
Centrul palmar este numit "Palatul Opere-
lor" sau .,Palatul Muncii": în chineza ..LAO-
KONG" si În japoneza "RO KYU". In acest
sens se poate face apropierea cu expresia noastra
curenti] ..a avea un fir de par În. mîna". semnifi-
cînd lipsa de tragere de inima în munca. Este
un punct care comanda energia si, prin urmare,
care poate fi tratat pentru a da dorinta de a mun-
ci si de a lupta contra nepasariisi a lenii. In a-
Otltnite pr~ vincii france7e. în Bourgogne, de exem-
pl!.1,taranii frecau un catel de usturoi în causul
mîinii copiilor lenesi. Totusi, pentru ca el stimu-
leaza energiile si, mobilizeaza caldura inimii, l-am
putea utiliza pentru tratarea bufeurilor de caldu-
ra.
58-59. Puneti dosul mîinii pe coapsa. Cu
buricul degetului mare imprimati o miscare de
împingere pro{unda, În centrul careului palmar,
dupa figurile 58 si 59. In cazul În care va simtiti
foarte obosit, repetati aceasta presiune de pîna la
50 ori.

58
59
EFECTE: Ingrijeste durerile Încheieturii
miinii si ale miinii. crampele bratului, tempera-
tura prea ridicata a corpului, febra fara transpi-
ratie, durerile .:le piept si ale articulatiilor cutici
toracire, ochii înrositi si durerosi. Se utilizeaza
acest punct si în reanimarea respiratiei diafrag-
mice pentru eliminarea sughitului.
59 (3). Puneti buricul degetului mare în
mijlocul eminentei Thenar, sau Muntele lui Ve-
rius. În mijlocul osului metacarpian. Efectuati ()
presiune insistenta de 4-5 secunde, timp de doua
min ute.
EFECTE: Calmeaza tusea, iritatiile gîtului,
insomniile, durerile de cap, ametelile si spasmele
O1usculare ale bratului. Este eficace în cazul du-
rerilor lombare.

40
 60 61
/
l' \ r'

, r))',:( \
! 01II, ,. i \,\\\
,' l, iHil \
fi:1 /' ,,1 .'\
i <,\\ i( \~J't :" ~;h \

:I' \(
' ' ','
!
!i 'I"\
1
, ,
~,

i) )i ,u'/" ,\\1,,"
,

,\:
i\\I It: ,'1\. ~,\\
'

, '7iYD
1JI. '\" t'--, ",i ,~\
.', "11' "",I,If"
/ '
K\ \ ,
,,'
' \ /Î

~
, '
;,"

,[!,
',
, ~\
""'1' ','J \','" j '

/\. ' :\ '1 1/"

i :1/ I \,-J il ,,~
(
1
! '
'~"' 1\)'" 'iilllL
\
~\
'

'\' ,

" "~\\ \
',\,\ ~,I\"
\ \
,
'

Iii ,--\ \\,,

\" f/;"!':'i".',sa .\Jt::~.~x
,
, , O5
Ii
1(/ ~
,

~
u
,
-1' II
' ii,~
'-ObJ.. ii , '
{~I!
" I
'1 ."".J:1L
1

j i, :' .ri.
~~~
'

'
',- '1 v-' "'"-t ~ ,
,~ ' ,
r~\~ ( ;/'l~!./ -,,) "' //!/"

~~~~
,~,I!' 'F,
Il '~'i'\ '0;.-"-'~ '6oRO,(JC '
j
.; ' ,v".1" 1;1'
,

~ ( ~.#;\' '

ic , '. "'-1~' "~ /./ " /\.~ l' ,,

\\ ~~'
I "
, ,

\,1\ &.~. Îo:-> ,-=,,' ~

~ \\t'~<J.
,

~. I \1 /
r ,,?< o

~ ((
.'

~ ~~.:> ,1~:-.:,~
";', , ~
\:i' ; ! ; '0~rfj'/'~ J
~,t:( /Y,' /1
~\ ,',
~
! 1. l'
;(/'? 'ii
'~i~I\CH o ~
' ~~;1.J)
O)lj
o1 ~I
(DKle"
i:,,( /;/1
/~.
Il
,,

~\;. 4
. /~'/1//
\~
/

W/ """\ \,,-' -i/;j'i "

\
,,

'0'-
\'"
'\i \,~~~
\
~/.J
~J<,q,N
.~~
Iq\ \' ~:dl .;:::.:JId" ""
;Jil/
V;
"~.;;1:'"
~!I
,, '
,'/1/

j
.0: "'~
/.'
-/

,,;1 /
//

~
~' ??
",/ ./. /~)'"
A'/.':ff;!;/
- ./'/;;j';%
//XÎ//:!-r
/~/
/
" \:\~~:%;
'I
'

' !,\,~"
"1, ,

1,'
' ' '
,

i
"r00

I'
,

1,
~'
/

..fJJ,
'

..:";2;1\
.::;://,\
I ///1/1 il,P\'i'
, ",
,
,Ii11 1" ,;"j',
.;/A
~;;>\

60. Apoi, tot cu ajutorul degetului mare, a- 61. Puneti trei degete pe eminenta Thcnar
pasati primul punct inferior al causului palmei (partea carnoasa a degetului mare).
ti în sensul acelor ceasornicului.
!Î masa
Masati în profunzime. Aceasta parte trebuie
Acest masaj reflecta miscarea de rotatie a sa aiba un aspect si o textura vie.
"Apeipatrunzînd pamîntul" si "Revolutia pa-
mîntuluiintrînd în apa" dupa YI KING. EFECTE: Stimuleaza aCtiunea plamînilor.
In plus, est..: posibil ca, prin practicarea aces-
Aceasta înseamna ca, în functie de cele 8 tui masaj, sa se opreasca diareea si sa se provoace
trigrame,se trateaza organele urmatoare. varsa turi.
Punctul K'AN trateaza vezica, Prindeti prima articulatie a mediusului În
Punctul K'EN trateaza plamîinii, punctul situat pe latura exterioara (partea dinspre
inelar), la baza unghiei.
Punctul TCHEN trateaza vasele de sînge si Acest punct de tonificare de la extremitatea
TriplulIncalzitor, degetului mijlociu este indicat cu alte puncte În
Punctul SOUEN trateaza vezica biliara si cazul apoplexiei si al tulburarilor cardiace. S~
ficatul, " utilizeaza singur pentru scaderea rapida a febreî,
pentru reducerea arsurilor în caz de insolatie.
PuiletulLI trateaza plamîinii,
Punctul K'OGEN trateaza riniehii,
Punctul TOOEI trateaza intestinul subtire.
Punctul K'IEN trateaza pancreasul si splina.
EFECTE: Printre altele, pentru a favoriza
Itin1U!ar_~a
energiei si dorinta de a munci. Se va
utiTIza
acestmasaj si în cazurile de diaree si dizente-
rie,Textelevechi recomanda, pentru a se obtine,
o eficacitatemai mare, sa se umecteze degetul
maredrept care efectueaza masajul cu o fiertura
deceapasi de ghimber.
Aecst tratament este putin eficace la aduhii
. carorsensibiltate este micsorata ; 9in contra, se
vautilizaacest masaj la copii.
41

62
62. Pe partea exterioara a inelarului, ~pre
auricular, chiar sub articulatia metacarpn LdangiJ-
'na. apasati cu putere, timp de 4-5 secunde, de
mai multe ori YE-MENN, eu buricul degetului
mare.
EFECTE: Usureaza durerile cervicale.
Apasati, eu unghia, baza degetului mare, in
partea interioara, în mijlocul celui de al doilea
pliu.
EFECTE: Estompeaza starile convulsive,
erizelede isterie.
42
---
6j
63. Puneti muehia intenoadi a degetuluI mi
re în artieulatia încheiturîi mîinii, în prelungiri
degetului mica.
Exercitati o presiune foarte puternk~ asupr
pum:tului sensibil numit INN TGNE, "loGul ~
care este eoncentrata energia'" sau TCHI~MON
înjaponeza.
TC:HI-M0N este eompus din doi termenii
primul înseamna uEnergie", al doilea "Poarta";
Acest punct este deai "Poarta Energiei",
EFE0rE, Este reeomandat în bolile de i
nima, palpitatii, nevralgii brahiale, tulburari gin~
cologice, varsaturi eu sînge si depresiuni mental,
N0TA e Pentru a usura durerea de inim
cauzata, în general, de trasport, (mastna, vapol
avion, . . .~Sau orice alta durere; agatati, prin în
doi!'e, degetele miri ale fieearei mîini, unul de a
tul, si tragetÎ puternic de ele.
A~sta operatie foarte simplaanulea'l.a se!
utia de greata.
 :1

TORACELE

~
~ ~~
.
,~
a
-.J
,
\.
\
.

'
.
'::7h

'- tIIll
~~

V
..

.
J
-~j
\
.
.

.
.eE-
"~~
64

Urhanizarea excesiva a tarilor si conditiile de

viata În orasele poluate perturbeaza din ce in ce
mai mult sistemul nostru respirator. Pentru a
atenuaefectele negative ale poluarii trebuie sa ne
mtarimbronhille si plamiinii.

64. Umflati-va plaminii la maximum, reti-

neti aerul si executati, cu vîrfurile degetelor, lo-
vituri regulate pe toata suprafata cutiei toratice
(dedoua ori).
Expirati, apoi reluati exercitiul. Aceste batai
pOtfi practicate si cu plamînii goi, în timpul ce-
lor doua faze de inspiratie si expiratie, si cu o
scurtaretinere a respiraxiei.
EFECTE: Foarte tonifiant, decontracteaza
plexusul solar, elibereaza energiile.
Dupa ce v-ati umplut plamiinii cu aer, tre-
~eticu miinile pe coaste într-o miscare energica
dedu-te-vino, de sus în jos.
Pe virful sternului, în causul situat la baza
gitului(în forma de V) apasati cu putere cu aju-
torul degetului mare. Faceti sa alunece degetul
marepe o portiune de 10 cm, dirijînd presiunea
sprepartea inferioara.
EFECTE; Astm.

u
r
65
65. Apasati cinci puncte de pe stern c
Primul punct este situat plecînd de la "V"-ul
extremitatii sternului la o distanta de aproximativ
un deget mare. El este situat pe marginea osului
furcii sternale.
Celelalte patru puncte, l,q :li-tantate de gro-
sime;\ I'TJui degeî. ; ultimu! Pl:' ; ~..;te situat chiar
deasup. a a~endicelui xifoid.
44
l I
I
I
I
I
PUNCTE ALE LINIEI CENTRALE A FE-
TEI ANTERIOARE A CORPULUI, PE STERN
EFECT,E: Primul punct - Are o aCtiune a-
supra psihismului, asupra senzatiilor de sufocare,
de aerofagie, de jena respiratorie si de arsuri. de
stomac. Astm, tuberculoza, boala lui Basedow.
Al doilea punct - Este eficace contra ast-
mului si in dezintoxicratiatabacica.
. Al treilea punct- Alina tulburarile respira-
torii si cardiace, previne varsaturile.
Al patrulea punct - Este indicat contra du-
rerilor sînului, a melancoliei si a nervozitatii.
Al cincilea punct - Este eficace contra insu-
ficientei lactatiei, in dezintO'Kicatiatabacica. in
balonarea abdomenului.
NOTA: La efectele specifice punctclu 2, 3,
.. si 5 se adauga cele ale primului punct.

Examenul palpatoriu al pielii si al carnii a-
pli Jt pe cutia toracica, face sa apara dificultati
în circulatia energiilor în planurile cutanat si
subcutanat.
Prindeti bine pielea, pe abdomen, între de-
getul mare si celelate degete ale mîinii apoi, ru-
lînd aceasta piele ca pe o tigara, fara sa slabiti
presiunea, urcati progresiv pe partile laterale ale
cutieitoracice.
Aceasta simpla manipulare va face sa apara
uneori o îngrosare anormala a pielii devenita fie
prea dura, fie prea moale. O practica zilnica a
acestei prinderi-rulari va face sa dispa,-i1zone-
le cu cocoloase sau zonele cu ceJulita, st;mtllînd
trecereacurentilor sanguni, nervosi si subtili.
" mUTIll.
...-
\.
66
66. Apoi, plecînd de la prima coasta, de O
parte si de cealalta a sternului, si spre exterior.
apasati usor, în 4 puncte, de 3 ori, crescînd
progresiv presiunea pe masura ce punctele devin
mai putin durereoase.
Este evident ca femeile vor evita sa apese pe
punctele de pe sîni.
EFECTE: Aceste presiuni elimina tulbura-
rile sistemului respira tor, bronsitele, tusea si 1a-
ringitele.
Masajul primului pUQct (situat la nivelul
primei coaste si în apropierea steroului) are o
aCtiune asupra astmului si suscita nevoia de aer
proaspat. Atenueaza durerile dupa insolatii.
Masarea celui de-al treilea punct (situat sub
mamelon, între cea de-a cincea si cea de-a sasea
coasta) aCtioneaza în caz de lactatie insuficienta
si permite o mai buna evacuare a placentei.
67. Primul punct între cea de-a patra si cea
de-a cincea coasta trateaza oboseala musculara a
45
 67
Fu~~UL~A S~ER~~ "'rOSt:

. D<J"R:ER I bE G\1'
ASTM
TU ~ERCULOZ~
\30t=\L;-\Lui G~SEbo\jJ

O\SO5S~LA MU5CHIU Li '

c;:\~bip,\ '

IO~-Avt

46
 "
= ::

STOMACUL
's;:'
.... ..:::;.

/1' ~I/\ I
I,t;/
tI

'68 69. Inspirînd profund, introduceti-va degetul

68. Cu ambele mîini îndoite, cu degetele
binemtinse, apasati cele trei degete profund, î'n
adincitura swmaculul,timp de 2 minute,
Repetari aceasta apasare de [) ori,
EFECTE; Relaxeaza stomacul, aducînd sîn~
geproaspat in regiunea gastrid, previne ulcereJe,
faci1ireazat:vacuarea gazelor în cal. de aerofagie.
Aqioneaza asupra diabetului, stimlJli'nd fun',
CtlOnareapancreasuJ UI.
Elibereaza tensiunîle la nivelul plexului s,),
Iarli calmeazâ durerile precordiale, adica cele lt~
gatede regiunea toraceJui, lîngii inima.
VitaIizeaza regiunea Jomb3d, lntr-adev~ir,
atest masaj poate favoriza reJaxarea abdomenu~
aratator, degetul mijlociu si degetul inelar sub
coaste,
sol. Aplecati-va înainte, expirînd, cu frunte a spni
Apoi, imprimati o miscare giratorie cu vîrful
degetelor pentru a repartiza si dispersa energia.
In tot acest timp respira ti calm,
Ridicati-va usor inspirînd.
EFECTE: Stimuleaza ficatul, vezica biliara,
~plina si pancreasul. Subtiaza diafragma uneori je-
natii la nivelul insertii1or musculare.
'~'\ I,~I/('.,'.
/;1II

luisi, în consecinta poate alina durerile din regiu-

~
s \~
\i,
il ~
/l/!" :n
,;'/11.
,
'

nea iombara. Lovim! swmacul cu rnîna fkutfi ...~ il: '\\( 1/:)1;

~ l~- d'1L/,,;J 4f!i.

, ,

c;wS,este stimulat pancn:asul cec'a ce, prin reper~

,cusiune,stimuleazi:i fic<1tuJ.Acest masai este bun <>., \
'. ~,"i\\\\
~~. s~ \.'~.. I.ii /",,/ ;///
ma! ales În (,12ul tulburarilor u5\)are si prev1IJe
crizde. ~"""'-'::;..~-;
"~'"
<'~~,.
,~~

~, ~'\"';~~~ -=
.",
\\\\\
'~ :~ ,,' /';;:;fu~
"'~.?:--.
,,1,
,'

, ,

~ .-
1'6'////;-"

,~,.
//1'1/.
".
~/,<::?/
~.
h 4'

Se elirnina vi crampele mentinînd caJdura în

regiuneastomaculul. T 'I
l,-~ 1" "fi\'
...,
"' "\..~/
~'

'.u,! ~ ----
I/il?~
,

, "
,
,

/ Ii t\ ~21 ,,: \
Starea de san~itate a stomacl1!ui nostru depin> 'I 1//'1 \~ ,( \'d:,;) .:'\\\
de de ansamblul obiceiurilor noastre alimentare 'f ~\\.i > /';\\\'.)JJj I ;,;j .~\'.
'! \,'" "~""'/'i II i
Este greu sa evitam catastrofa îngurgitind prea
repede,sau în cantitate prea mare; alimente de
naturate sau prea bogate si cu carente. Desigur,
~ ~~\~ ..,'~l
t!~~~"~~~ ~"~
I:t: '
'

\.\~
ceeace conteaza este calitatea si cantitatea a ceea "1t;~{.':" '~
,'~

A
cemincam.
,. ,
' ~~~:\.' . ,

~
~fI., ;;:
, . "

\'~\ t.'f:'.J
,

&:' 1Î/\:
-
\:
,
,

Dar elt de importami) este maniera în cart:

,

(r/;\\
,

i'
,,
,
"
:"

'M<, ,
\If.'; ,..

~~(
,

asimilam1 Din acest punct de vedere atitudinea ~ ,,

:'/Î1;; :~~I
de încredere este primordiaL!. Sericimentul eSLe )i]/' lf

celcare tace prezenta si seJuibiIaaqiunea stom.~.

I'I',; ~
,
,

,r'( 1,'
/ '"
:lli
,

. I'"/~"
I
ir(~4;
'.,""
'~
,

\\" ' 'o

~\ \\,:
,,

" ', :
1 W
,

"~i!, 'Y,fIJ/.'/ "".',"."_/ .J, ),;

euluinostl:u, Iata de ce ALAIN, în "Despre tel'i.. '<' '", '!jiF ";", " ",,

"~/";;;:'\;Ccg,",;
cire;>spunea : "Cel care se leme penfru stomacul
saunu poate digera bine".
Este mai bine sa mimam bucuria decît boala, 69
47
 1

/
/
I .
/'
/.. .

4/
ti
1/

fjo
70. Cu ajutorul mîinii facuta caus aplica~i
mici lovituri în regiunea buricului.
Nu lovi ti niciodata cu mîna deschisa, stratul
de aer format de mîna îndoita va amortiza socul.
Puteti, de asemenea, sa frecati ombilicul si zona
din jur, cu o mîna usoara si într-un ritm lent.
EFECTE: Trateaza balonarile si gazele intes-
tinale.

71. Indoiti încheietura mîinii, puneti mîna

vertical, cu degetele bine întinse.
Puneti vîrful falangelor (aratator -mijlociu
- inelar) sub buric. Punctul ce trebuie apasat va
fi atins cu extremitatea degetului mijlociu. Acesta
este cel de-al saselea punct al meridianului de con-
ceptie.
Infundati degetele în peretele abdominal. In
caz extrem, daca acesta este suplu. veti simti o
rezistenta care nu este altceva decît coloana ver-
tebrala.
EFECTE: Stimuleaza iesirea energiei în ,,0-
ceanul Respiratiei", numit în japoneza "Kl KAI"
si în chineza ,;CH'! HAI".
Acesta este centrul durerilor insuportabile
legat de abdomen, de organele sexuale, hiperten-
siune, insomnie si stari depresive.
72
EFECTE: Elimina eonstipatie, stimuleaza ve-
72. Cu buricul degetelor, alternînd mîna zica.
dreapta si mîna stînga, efectuati un masaj cobo-
rînd de la stern la pubis. Simetric fata de punctul precedent, un lat d.
palma mai jos de buric, apasati cu ajutorul dege.
Pe linia mediana a abdomenului, la un deget tului mare.
mai jos de buric, apasati cu ajutorul degetului
luare. Usureaza durerile abdominale.
48
= .~

RINICHII
.;.

73 74
1

73. Cu incheietura miinii relaxata efectuati 74. Indoiti degetul mijlociu la nivelul. celei
mici lovituri regulate la inaltimea rinichilor, c~ de-a doua falange si blocati-l cu ajutorul degetu-
dosul miinilor. lui mare pus pe unghie. Puneti partea degetului I

Urcati, daca puteti, pina sub omoplati. Aceste

percutii au un efect vibrator.
astfel indoita in scobitura, la nivelul rinichilor, in
curbura sacro-iliaca, si imprimati pe aC(tlt loe o I I
miscare alternativa de sus in jos.
EFECTE: Stimuleaza ficatul, vezica biliara, Aceasta secventa dureaza 7 minute si poate fi I

splina, stomacul, funCtiile excretoare. Faciliteaza repetata de mai multe ori.

eliminarea depozitelor de mucus si a calculilor re-
nali. ACtioneaza asupra "triplului incalzitor", cal- EFECTE: Trebuie sa tOnifiati zona lombo-
meazadurerile regiunii lombare. sacrala pentru a putea lupta împotriva sciatieii.
Aceasta practica era cunoscuta de catre per-
aani, care amplificau vibratiile prin emiterea de
sunete corespunzatoare calitatii vibratorii a aces-
tei zone.
ZOROASTRU, cu 600 ani inaintea erei noas-
tre, indica aceasta tehnica ce servea la reechilibra-
rea biologica a torpului.

In limbajul curent se spune: a avea .,rinichii

slabi" in sensul de a nu avea suficiente resurse,
suficienta putere. Despre cel care are "rinichi so-
lizi" se stie ca nu-i lipseste nici forta, nici pute-
rea. Cînd ai "rinichii lupIi", te adaptezi, te legi
usor. Despre un amator de placeri carnale se spune
ca are "rinichii calzi".
Aceste locutiuni, atît de des repetate, afirma
importanta rinichilor din punctul de vedere al
strategiei energiilor si al interesului pe care il avem
in a stimula si a le sustin. buna funCtionare.
.~

)
 'P""'"

75. Puneti degetele mari pe ultimeie coaste,

lînga co]oana vertebrala, si faceti-le sa alunece pe
margine a inferioara a coastdor.
Introduceti capatul falangei între marginile
vertebrale întîlni te si efectuati o miscare tur~
nanta.

EFECTE: Aceste vibratii, pe care ni le pu-

tem imagina sub forma unor unde, au o rezonan-
ta profunda asupra functionarii sistemului excre-
tor: intestine, rinichi si vezica.

EFECTE: Aceste percutii sînt recomandabile

pentru toate durerile musculare si osoase ale so},
dului, pentru tulburarile organelor genitale (ciclu
neregulat s; secreti; vaginale la femele, inflama-
re~ testiculelor la barbat) ca si pentru tulburarile
urmare.

'- "'-.
'"---
" ..
"...-

II
 '"

CO/\PSELE

78
Rigiditatea este una din trasaturile caracte-
ristice ale celor civilizati. O observatie sumara a
unui grup uman ar face sa se vada o tensiune mu~-
culara variabila de la O persoana la alta.
Totusi, cea mai mare parte a indivizilor au
muschii coapselor "betonati" si scurtati din cauza
folosirii prea frecvente a scaunelor si a fotoliilor.
Ori, cum acesti muschi puternici sînt prinsi
de bazin si înglobeaza salele si chiar diafragma, ::-
chiIibrul si functionarea corpului omenesc sint
grav tulburate.
Acesti muschi, nu mai putin de 12 la numar:
biceps, femural, croitor, biceps crural, aductori ,
cînd functioneaza în hipertonie, obtureaza arterde
coapsei care pleaca de la artera femurala. Cu atît
mai mult cu cît bazinul rigid împiedica scurgerea
sîngeluiîn vene. Una din consecinte este formarea
varicelor. De aceea, lucrati cu acesti muschi prin
framîntare (cu exceptia cazurilor de tromboza cro-
nica sau varice) cu puseuri zdrobitoare, cu puseuri
alunecatoare, cu vibratii..
77. Cu partea exterioara a pumnilor închisi,
cu încheietura miinii relaxata, loviti pe fata ante-
rioara a coapsei cele 10 puncte ale meridianului
stomaeului (de 3 ori), începînd întotdeauna de la
pliulregiunii inghinale. .

78. Loviti pe fata exterioara a coapsei, cele

10 puncte echidistante ale valorii unui deget mare
(de 3 ori).
77
II
r I'~."
"

( I
'! '
,,;/
, '/
I;,,
,;,1'.,I
",1'
\ "
" ",-",,-,
'" =--~.
if~
;)'14 i,'! "",,',,'
~ ~ \\\' ,,

f ~ ~'~~ ~i,'" .'1""'\'

" ".1'
ii/, ' \\~ "
II,
;;..-,11"'"
'Il'

"fi ,'fI
f'~ '" ,
,'~~:>'
-' , '\.:,
' 'li'j. ; 1
/ ~~. .~ :J:~
,~ --=::
~.:
'. ",'"~~\

'"/;r " 1
, V ,",/
..\\\~ '-=.0,.","-'"
~~ ,,' ..'./ .'"j,;' .'.',' "'
r
(

!;' "
",::":,=,?,,"4 "' ,,
,
. \
, ii' ,,~~ .0"" "'
bf'" \ \~'
.
f
.' :
( ,0='"
,
, ."
, \ , "/

~~I
~
,"
~{(
fi
,
,

tf ~II
I

i';,',
,I
I
1/1~ '
" '

li,'I'\'

~W
;!
'

" ,i;i\
<,o'
!
\\1
,,
1';
,
'\.,
\~ ;,~
l'"q .~\
"z~,,;
'"~,,..

: 'i "".'
':," '\"",
ti'

;~~'\\!!
e !0'
.J " '
"'." \.. ~1/!i\~i
~ I" '' '.
i~ 1
" ,',. ~" '(C'I'
':""~-~J,;.
.
"

. ~Ii
,i/lI
~~

~.~ ~
\\~i, \\\ i
.
, ,
'

il " \ 'f);, j,1J

1/

Sl

,,1
79
79. Asezati-va pe partea interioara a coapse-
&or.
Loviti 10 puncte de pe meridianele ficatului,
al splinei. al pancreasului si al rinichilor (de 3 ori).
80. Cu degetul aratator, mijlociu si inelar, e-
fectuati un masaj la nivelul pliului regiunii inghi-
nale, de jos În sus si de sus În jos.
Puteti prelungi acest masaj în pliul gambei.

'~O

\
\
\\.

~--

.
 ---...

GENUNCHII
Articulatile corpului uman sint solidare iar
reactia lor se face in lant.
Astfel, cind o articulatie se blocheaza sau pa-
ralizeaza, articulatia cea mai apropiata incepe sa
se deterioreze. De exemplu: daca glezna se anchi-
10zeaza, genunchiul este imediat în pericol, apoi
soldul eto. . . . .
Genunchiul este unul dintre punctele cele
mai delicate si mai sensibile ale corpului omeneso
:i pune, adeseori, probleme. Trebuie sa favorizam
~liminareain aeest 100 si debarasarea de otravurile
Icare-lîmpresoara, adica tOxinele si acizii.
Masajul se efectueaza in pozitie sezînda pe
801.
81. Indoiti, mai intii, un genunchi si, aCtio-
nînd simultan cu ambele palme, frectionati cele
2 fete laterale ale genunchiului, efectuînd o mis-
care cireuladi rapida.
Cu o singura palma, frectionati activ partea
mperioara a rotulei, ca si cum ati sapuni-o. Per-
sistatipîna cînd simtiti o caldura placuta iradiind
I
în genul1chi.
Intindeti gamba, puneti degetul mare si ara.
tatorul de fiecare parte a rotulei. Faceti sa alunece
degetelepe santurile laterale, într-o miscare alter-
nativasi profunda.
Efectuati aceasta operatie de 20 ori.
82. Prinde ti rotUla intre degetul mare si ara-
tatOrul fiecarei mîini.
Ridicati si coborîti rotula de 15 ori.
Mentinînd priza degetelor pe rotula, depla-
sati-o lateral de 20 ori.
In aceeasi pozitie, apasati rotula cu ajutorul
degetului mare si dati-i drumul ,brusc.
Procedati astfel rapid, de 20 ori, pentru a e-
fectua o pompare a sîngelui.
Inaltati gamba si efectuati o frectie foarte e-
nergica asupra partii posterioare a genunchiului.
Puneti din nou piciorul pe sol. Indoiti usor
gamba. Reperati, în spatele genunchiului, cele 2
puncte situate pe partea rotunda a osului femural:
partea superioara a rombului poplitat (scobitura
genunchiului).
Efectuati o alunecare profunda cu ajutorul
celor trei degete (arataor - mijlociu - inelar),
urcînd spre fata interioara si exterioara a coap~ei.

81 82
~~fi1i1t1r;>-
#tl,'/III/' I~ "'0

,'j ,1.//1/ I.i' ":::':

/ ~~~.....
//~. \,~\~:,_o
\'~
.r1,
. // /,
'/ ,
' \ .,..,,""0'
\,~~'

IZ' \~."
/- \\':---,:/'
l//{I (.t/
.

/l
l' / \' .' '
,,;.(ff
. ,,',,\\7/. ~~
/~:~

~
///
/
I/ .)11;:
)\'
-
.;. ,.- ~4
'

~~ " /' ~~';'/

1/I--;:;I/I~;:
'Î':.
i,/ ,",
/g,i/;
i Il~
t
~(;I

53
 PRESIUNILE
;;-.

83. Cu partea carnoasa a degetului mare,' eu

celelalte de~ete ale mîinii sub genunchi, apasati de
trei ori in jurul rotulei si în ordinea celor (;
puncte, îneepînd eu punctul 8ituat pe marginea
inferioara fi exterioara a rotulei.

84. Presiunile converg întotdeauna spre centru.

EFF.CTE I

84 (4) Punc:tul exterior superior: Se tra-

teaza t;Ontra obezitatîi prin retentie de apa si con-
tril c.eluliteî coapselor.

iH (1) Punctul exteril!Jr inferior este eficace 83

Îl! durerile genunchiului.
Pe .partea exterioaraa gambei,la trei degete
mJ.i jos de rotula (nivelul capului tibiei), apasati
cu putere cu ajutorul degetului mare.
l\hsajul va evita diferitele leziuni tnumatlct;
g~U organic!!, cum sînt reumatismele, artritele...
Presiunile sînt precon;zate mai ales in cazul
hidartrnzei. al sliihiciuni;. al intepeniriJor. al dure-
rilor usoare ce Jil11Îteaz'lne;;iunea sau extensia, al
enwrselor, al intepaturilor, al scîrtîiturilor.

84
54

./
 ,

1 !!! il

GAMBELE
~ :!le

SANTermenul
portant. LI : Este SAN
vorba LI
de desemneaza
un punct foarte im.
o distan- 85
ta de 60 km. Se povesteste ca: taranul chinez care
facea marsurÎ lungi, de la tara la oras sÎ obosea,
tn loc sa ia un excitant asa cum facem noi adese-
ori, se aseza pe margine a drumului si efectua fie
(1 presiune, fie o moxa (procedeu terapeutio ja-
ponez) asupra acestui punct. Urmînd acest trata-
ment atît de simplu, el înlatura oboseala si îsi
continua vesel drumul' pentru a parcurge o dis.
tanta identica celei precedente. Era de bun augur
sa faci un asemenea drum cu cineva Care obisnuia
sa practice acest tratament, .

Rep.erajul punctului.
Mai multe metode permit reperarea acestui
punct. Asa cum s-a indicat mai sus, el poate fi si-
tuat cu usurinta punînd palma mîinii pe rotulii.
~U degetele în directia labei piciorului. El este a-
tunci reperabil la extremitatea mediusului.
85. Este posibil si sa punem cele 4 degete ale
mîinii de-a curmezisul, sub rotula, si un deget al
eeleilalte mîini în pozitie verticala plecînd de la
muehea tibiala. -
"',""':~ '.
In sHrsît. un ultim mod de a-l repera, este sa
fl'lftsidedm ca el se gaseste la doua degete distan- \*- ~ 'P:.'Pl
~t\\"'./-
\.~),j) !

ta deasul'ra 1'latoului tibial si la nivelul orizont;l.l

,

. ,,= ..:%, Ti , ,

Il colului peroneuluL '~~. 7)~

~
,/7, '
EFECTE: Acest punct tonifiaza mai multe ~\' Y..~dt ,

meridiane. Presiunea - exercitata asupra acestui

pUMt este recomandata
tulburarilor în cazul aerocolie,
digestive (aerofagie, migrenelor.eram-
al 86 "

,-~\",~ .~,
;::~~~ .

,.

.%'"':-
~~~l~ "

""\.
J'e ale st(lmacului, spasme intestinale, tensiune ar- '~ ..~~ "~\ 1("
teri:ala scbuta sau .hiperte1l51une), dificultati de ( )l
el"cutie. ameteli, boli ale ochilor si ale nasului, ~~
':..",
~ '\\ , ~~\iL""11.,
hemiplegii, artrite... ca si in cazu] bolilor cronicI! ~
~';';'":<..~ \ "':; \\\\
~
""'" ,ii, ' ;"
,

eum este beriberi. .

l'entru subiectii foarte obositi, hipotonici, se '-~
'~~-=~f4 <>'.'\"
., Iii 1

\
' ,'1,

'::..~.. "i", 'K'

t'\l'.Iateefectua cîte (, presiune în fiecare dimineata. ~"f
.;~-;;:::;~ , . ~...' '\\i ~'i~'..:
Tratamentul efectuat seara ar risca o excÎtatie dii.. ,
'<\I\;-'~ .'~ ~
unatoare. Incepind de primavan, un tratament
!ilnie:,I'"ate fi facut timp de trei luni ; pastreaziî
sanatat~ si sporeste longevitate".
~
lI. \ " '" ~'.,il
~l:\ "'1,\\\\
, '\
' \.
,

. .<, ,
,
' ',..::-\
'I'/!
\', "

\'" \.
\\~,,;,"\Cî:'-
\,
"
.c.,~\
,
,
'
'

'-ti.' " \\ ' \

I \\
i I \
. 1'e fa!:lt. beriberi este o boala infectioasa epidemJca,
va, eunOieuta In Franta, de douA seeole, sub nu.
me18 ..barbiers", AceastA maladie din tAriJe ,,;,idl". \,
l'!l!rae~intlprin paralb:ie !si edeme multiple. ;>"te
\'tumitl In Antile "boala dulciurilor". E!!teste Jden. \
tiei cu boala kakM Cd!!! la kisr. gambe - ke.boala), .~ \
freevent! II!!chinezi $,ijaponez!. \.-

~~,
~G. Plecind de la SAN LI, apasati g punct€ '\
situate la o distanta dt grosimea unui deget mare,
pe meridianul stomaculuî, de la genunchi spre glez-
na, urmînd marginea exterIoara a tibiei.
55

1 ..
 ,~</
.fl{~ ~ ,
J ~.,
tta fi. ~"'~- '

I({I.+J~,
I!

C -'
-~ ~~~
'-?' -~..

~"'--
,\'

"
,_"JO

,
;.
--"'.;/~ ~
.
,
~

~'
""
,-;~.

J 1
J/ ,~da -~

:;~
'

j'/ tt r,!.l' . /'

~
~,
" ~~
,.."-;:, "'b~
'-~':!
~
Ît!:k~
9,7
~'~

/
..
!..;'
~ .
'
. ~.;:/

r;;:r

87 88
87. Pe fata interioara a gambei, cu de~etele 88. Inapoia gamhei. puneti degetele mari unul
mari puse cap la cap se angajeaza În santul cu- lînga celalalt. formînd un unghi de 45° si, tot cu
prins Între tibie si muschi, apasati 8 puncte de pe buricul degetelor mari, apasati 8 puncte coborînd
meridianul ficatului. pe mijlocul pulpei piciorului, .

Reperati la o distanta de cinci degete, pe par- EFECTE: Daca veti constata o durere În
tea anterioara a peroneului, deasupra marginii in- timpul acestui exercitiu, diminuati presiunea, dar
ferioare a maleolei exterioare punctul 38 al me- repetati de mai multe ori experienta. Primul punct
ridianului vezicii biliare. este situat chiar În mijlocul pliului îndoiturii gam-
bei pe coapsa, În scobitura genunchiului. Printr-o
Tot cu ajutorul buricului degetului mare, presiune puternica asupra acestui punct, tratati
apasati de mai multe ori timp de 4-5 secunde. durerile regiunii lombare, lumbagoul, artritele ge-
nunchiului si ale soldului. Se repereaza cu usurinta
EFECTE: Usureaza si, În anumite cazuri, eli- cel de-al patrulea punct, plecînd de la scobitura
mina lumbagoul. Se foloseste acest punct si pen- popIitata. EI se gaseste pe parcursul nervului scia-
tru a provoca o contraCtie a vezicii biliare. Punc- tic si poate aduce o alinare În caz de criza. Pe de
tul este interzis LITIAZICILOR. alta parte, el elimina imediat crampele În pulpa
piciorului. Aceste crampe se datoreso unui exces
de lichid în corp.
LITIAZA este o afeCtiune care consta În for-
Acesta este punctul dur~rilor coloanei verte-
marea de nisip sau pietricele în organism. Litiaza brale si ale gambei (sciatica).
urinara si litiaza biliara sînt cele mai cunoscute.
Calculii se formeaza, de exemplu, În vezica bilia- Organele noastre de digestie, supraîncarcate,
ra, si determina sindromul clinic al colicilor he- au nevoie sa fie secondate, si acesta este motivul
patice. In ceea ce priveste litiaza urinara, calculii pentru cate trebuie sa le tonificam prin masajul
amoniaco-magnt"7ici pot :tparea uneori. Fliminarea asupra meridianelor ficatului, splinei si al stoma-
acestor calculi provoaca colici nefritice. cului. Dar organismul nostru are în mod esential
nevoie sa elimine, În virtute a cantitatii prea im-
portante de hrana pe care o absoarbe. Iata de ce
natura ne-a prevazut cu un meridian foarte lung
fata de celelalte: cel al vezicii.

5~
,...
.- ~ --- -

PICIOARELE
-==
Piciorul este una dintre principalele rascruci
strategice ale corpului omenesc. El are puncte im-
portante pentru acupunctura.
Piciorul reprezinta, el singur, o stiinta pe care
japonezii o numesc SOKUSHINDO.
Examenul atent al picioarelor va va permite
sa intelegeti mai bine funCtionarea generala a or-
ganismului dumneavoastra. Excesul de proteine
sau hiperfunctionarea unui organ sint semnalate
prin îngrosari insotite de induratia epidermei sau
calozitati.
Tulburarile rinichilor si ale vezicii datorate
excesului de lichid se caracterizeaza printr-o mare
sensibilitate a picioarelor atunci cind stam in pi-
cioare.
O proasta circulatie a singelui se caracteri-
teaza printr-o racire a picioarelor. Acestea repre-
zinta una dintre partile cele mai "yang" ale corpu-
lui. Cînd imbatrÎnim, membrele inferioare se go-
lesc de energie: este, deci, necesar sa întretinem
vitalitatea în picioare, fie chiar si numai cu frec-
tionari puternice.

~
~"
~~ .':
~~~-~~.~ \\n~
'"
~~ . "',
... ''
,..".
'
.
.~
~~~ .'
l
'
t ~/i)1
I[~
.' ;/\
.
- 90. Intre metatarsiene, urcind de la degetele
piciorului pîna la glezna. Apasati cu buricul de-
getului mare, 4 puncte.
Pentru partea exterioara a piciorului, ultili-
.. zati degetul mare stîng pentru piciorul stîng, iar

~ ."
If:/
;~,r' .~
~~ \ .
-Ifi pentru partea interioara a piciorului stîng utilizati
degetul mare drept. Veti spori, astfel, eficacitatea
" 'V\- presiunii exercitate.

~~~
hl

EFECTE: Stimuleaza trecerea energiilor în

? diferitele meridiane legate de organe si degetele de
la picioare. Elimina oboseala.

~\,~~] Punctul situat intre primul si al doilea meta-

tarsian (unghiul osos dintre! primul si al doilea de-
get de la picior) se numeste "Asaltul Suprem". El
usureaza tensiunile nervoase.

89 ~ In coltul radacinii unghiei celui de-al doilea

deget de la picior (partea dinspre cel de-al treilea
deget) se gaseste un punct numit "Cruda Plata",
Indoiti piciorul si reperati, pe partea de dea-
supra, scobiturile formate de fiecare parte a liga- care se trateaza cu muchia unghiei, incepind cu
mentelor. piciorul drept.
EFECTE: Este tratat in cazul excesului de
hrana, aerofagie si insomnie.
89. Infundati buricul degetului mare în aceste
cavitati ; repetati aceasta operatie de trei ori.
EFECTE: Punctul din mijloc, situat pe mar-
ginea anterioara a extremitatii inferioare a tibiei,
între cele doua tendoane, trebuie tratat în caz de
entorsa. Este un bun masaj preventiv pentru en-
torse.
Mai este activ si în cazul artritei cambrurii
labei piciorului, al convulsiilor la copii, al migre-
nf!lor eu dureri oculare, al durerilor de dinti.
57
 ATENTIE. PRACTICA URMATOARE
ESTE INTERZISA FEMEILOR INSARCJNA'rE

Izolati degetul mare de la picior si frecati-I

activ, apoi prindeti unghia pe axul median.

EFECTE: O presiune de fiecare parte a un-

ghid degetului mare de la picior este recomandat:t
in cazul tremuraturilor epileptice ", al convulsiilo!".
Stimuleaza ficatul. ACtiunea de rotatie a de-
getului mare de la picior revitalizeaza corpul si
putem efectua 50 rotatii în fiecare directie.
.
In cazul unei crize epileptice, apasati ritmi«
partea de deasupra si partile laterale ale degetului
mare de la picior si puneti-va un prosop rece în
spatele capului.
Masati buricul degetului mare de la piciorul
sting. Faceti sa alunece bUrleuldegetului mare de
9t sus in jos si invers cu unghia degetului mare.

EFECTE: Acest procedeu este remediu] su-

veran contra insomniei.
In mijlocul articulatiei degetului mare de la
picior se gaseste punctul corespunzator glandeî
pituitare.

93, Prindeti cu o minii piciorul si masati de~

getele de la picior intre de~etul mare 5; del;etele
celeilaltemÎÎ-';i.
1..
2
. ".',

~\
~~
.:.\/

~
I\~ Â~:?
/~~

J
~~ ~
. '
(~ /(
~
'
~ '~ ~'.~.' ~':'--'
' ..~
~
,~~ ,'A';"'" ~;~'
~.
-<:,>~,YJ'
~\
~
.

~. ~1":f
.

\~
. ..' ",,

.J:.t\ '\
~\...,.. ".
\~
'.'.
.\
"
'"
.
/-~.
lJ' ,:/
.
:~/~Q-\
.

\~ i~ :-.. ':S- ~/ !~. ~/j ,/~

.

. , . . ,.
01.Prm,md succ".. d"",eI. p",orulu!,""o! ~
-,~ .~~
.~ .
'~III;
,~..' ~,.
~~'>: ~,.
.
'" .

~ '% J,fl
/l
/7 . . .
/";,
1;.
.

,~
dt~ unul, ~fectl~ati o mica m~scare ~ltern~tiva ,~in -
~ ~'.:~~'t~"" '

~ - ) v
: : -'1.)
.

~~~ l - ~.
fata spre lnapOl, pentru a va subtIa artlculatllk
~
~.' :-;::-'&.; ."

S,Cgascs~, la nivelul articulaliei degetelor al d.oi!€a

Ia baza ce1UI de-al patru 1ea SI. a ce1UI. de-a1C111Cl
SI a] tretlea, . punctele care smt legate de ochi,
. '1l:aX
ea
,21
;#'
.
~
_~"0r-
"'"~~-~~,..
-~'. ~\
. .
. . \
..

.~\. - . '- :' ~l. ".'

~.

..""'
~-.. -1J
,. -,..' ~~
! ! ... ,t'

~
. ."

deget, cele corespunzînd urechilo!'. Intretineti, In flJ:' C) ;, .

mod constant, supletea degetelor de la picioare,

92. Apoi apucati degetele unul cite unul si

imprimati-1e o miscare turnanta. In caz de Ilari
93
Înfundate. apucat] degetul din partea narii cores~
punzatOare si trageti spre exterior.

58

""

...,.
94
95
PRACTICA TI ACELEASI MASAJE PE
AMBELE PICIOARE
94. Mentineti eu fermitate, cu o mfna. gl.zna.
Cu cealalta, prindeti degetele de la picior si efec-
tuati cercuri într-un sens, apoi în celalalt.
95. Mentineti gamba cu o mîna. Cu cealalta
efectuati mari miscari circulare într-un sens, apoi
în celalalt.
EFECTE: Mobilizeaza glezna, deblocheaza ar.
~iculatii1e.
-- -
TALPA PICIORULLII
u.. uu'-'.'--'--'
...---.._.
-'-;:-:;::~:':.::"c;:-":::==~
Nimie nu egaleaza mersul cu picioarele ~oale
prin iarba acoperita de roua, pe pamîntul arat, pe
galeti. Cei care îl practica si-au putut da seama
de efectele energetice si, mai ales, de stimularea
functiilor intenstinelor, ale rinichilor. . .
In lipsa de asa ceva, si în masura J'osibiluh1i.
efectuati masaje ale boltei plantare. Puneti-vi( .1n
genunchi si Încercati sa va asezati între ga,mbe.
Daca aceasta postura este prea grea, puteti sa pu-
neti o perna sub fese. Masajul trebuie sa fie efec-
tuat În profunzime, cu buricul degetului mare.
Patrunderea trebuie sa fie în acelasi timp ferma,
insistenta, dar nu brutala.
Trebuie sa descoperiti, framÎndndu-va picioa.
rele, diferitele grade de intensitate a sensibilitatii.
In afara de incidenta presiunii pe care o exer-
cita asupra punctelor, trebuie sa stim ca acest ma-
saj profund stimuleaza aetiunea nervilor reflexi
si circulatia sanguina.
Pentru a simplifica descrierea piciorului, ras-
cruce strategica, este suficient sa avem în vedere
trei zone:
1 - l'rima, situata între extremitatea degetelor
de la picioare si mijlocul pometului piciorului,
corespunde cu punctele reflexe ale capului.
- extremitatea degetelor piciorului corespun-
de crestetului capului.
- linia care trece la baza de!;etelor mari de 'a
picior este linia gîtului.
- linia mediana corespunde umerilor.
2 - A doua, cuprinsa între linia mediana a 1'0-
metului piciorului si baza calcîiului, cores-
punde trunchiului.
3 - A treia. linia situata la baza calcîielor, re-
prezinta nivelul taliei si toata baza corpului.
59
,..,;
 96 97

~
'il'

~':1
...
",.
"" ,
'. ,I'!
;.

/'
"\I'\\"".'-~~

'<;~

98
9(; Cu huric.-ul degetului mare. tncepeti $2
framllit,lti. În prolufllime si pe puncte apropiate,
bolta plantarii.

97, Puteti stimula aceasta parte si lovind e'U

de~etele 'sau utilizînd pumnul închis «!a pe un
tampon ~ugativii.
Cînd loviti talpa piciorului cu marginea ex.
terioara a miinii pe jumatate închi..a. aceste lovi-
turi eliherea7a canalele circulatiei saflguine si. prin
contralovitura. decungestioneaza venele hemoroi.
dare dila.tate,
F.FF('TE: Trateaza reumatismele si artroza
piciorului.

98. In scobitura boltei plantare este situ~t

punctul numit YONG TS'IUAN, "Izvorul care
fierbe" .
Este un punct de intrare si de dispersie a e-
nergiei. El este situat în vînful" V" -ului format
de masele musculare de sub picior.
Poate fi tratat cu ajutorul degetului mare, fie
prin presiune directa,' fie prin presiune circulara.
Daca se freaca ~pre stînga pot fi oprite varsaturile;
frednd spre dreapta, se iupta contra diareei.
La femei se procedeaza invers.

EFECTE I Se aplica în cazul insolat-iei. al sin.

copei.
60
 :zt3

99
99. Cu degetul mare apasati trei punete do
pe partea interioara a tendonului lui Ahile. in mij~
toCIsi spre exterior.
EFE€TE I Elimina timiditatea. traeul. Stimu~
(eazafunetia sexuala.functia renala. Durerile partii
inferioare a abdomenului.
Reluati pozitia sezînda.
100. Framîntati caleîiul eu miinile.
EFECTE GStimuleaza formarea oaselor la (t~
pii si consolideaza oasele la adulti. In ca~
Eul durerilor de pidor. al entorselor. al durerilor
tendonului lui Ahile. masati punctul situat pe mar-
ginea superioara a ealeaneului, între osul partii
posterioarea maleoleiexternesi tendon. --
In GazulIGiaticii. masati de fiecare parte a
tendonului lui Ahile I este utilizat si in eazw
crampelor pieiorulu~ al durerilor de Gap.al ame-
telilor.
Pentru aeeleasimotive, loviti usor caldiele d. ~10L TabloulltoresponC1entelor ÎnC1tclanuml..
101. puncte relationale.

100
61

..,.
 r4cfoFmt/bREP-r ~'l'vrO'R.ULi>1\NCr

(NI!l
"
UttEU: . o~e,(2'!

ft'\ RO:' ".:\

~TOMP.\'

<:;~?1\)~t.
~~~R~t2.
~~
.. .
~\\N
~
~.

1'1r\).PAP\\rlo~uUJi
- "" ...~ ~

62

III
---

MASAJE SPECIALE CONTRA DURERILOR DE CAP

..

Multe dureri de cap provin dintr-o alimen- 102

tatie prea abundenta, din excesul de zahar si de
produse de origine animala. O hrana prea boga-
ta, greu digerabila, incomplet mestecata, are un
tranzit dificil si adeseori deseurilc se acumuleaza
si provoaca o auto-intoxicatie numita constipa-
tie.

Viata sedentara, starile de anxietate, tensiu-

nile permanente nu fac decit sa agraveze aceasta
situatie.

Tehnicile de destindere, respiratia profunda,

o cantitate mica de hrana (un control calitativ
si cantitativ), O activitate desfasurata în bune.
conditii faciliteaza circulatia energiilor si, prin
urmare, elimina durerile de cap si constipatia.

Durerile de cap nu apar niciodata fara"

cauzâ anume. Ele sînt si semnale de alarma car.
denota o neregularitate în circulatia encrgiei.

Ele pot fi (;onsecinta unei dezordini în acti-

vita tea cerebrala, a unor tulburari organice, a
afeCtiunii ochiului, urechii, dintilor, a unci sinu-
Eite, a unei ra<lelieto. . .

Important este sa descoperim cauza raului, 102. Cu cele trei degete (arat:'lwn1!- !.ij-
pentru a putea suprima durerea. lociul - inelarul) ambelor mîini, Începe\; ;)rin
a presa linia centrala a cnniului C1Teeorc"pun-
Atitudinea chinezilor consta in a observa, a de cararii de pe mijlocul capului pîna la ntoJl-
face inventarul, a codifica si, prin aceasta meto- sura",
da extrem de minutioasa, a cauta adevarul si li-
bertatea. De asemenea, printr-o buna Gunoasterl
a pWlctelor strategice, ei au stiut sa elibereze
corpul de boala. Boala trebuie sa fie interpretata
ca un semnal de alarma care ne atrage atentie a-
lupra greselilor pe care le facem atunci cind in-
calcam legile naturii. Ea nu trebuie, deci. sa fie
considerata ca un dusman, caci ne arati Qum sa
traim într-un mod mai echilibrat. Indati ce A-
pare o durere, indiferent in te 108 al eorpului.
trebuie tratat punctul eorespunz.ator eu. va res-
tabili echilibrul energiei în vederea unei mai
bune functioinari a organisumlui.

Totusi, inainte do a remedia .auzelo, put.1i

obtine o alinare imediati fi o eliminare po mo-
ment iLmigrenelor cara tulbura lueiditatea nece--
lara în munQa d. fieczarezi. De exemplu, proce-
deele pe care le indicam sint niste paleative, trata-
mente temporare, dar uti1i~tea lor Cite nil mai
puJUanooesari.

63

. ...-- --"
 103 104

~
~
{;r""~

103. Apoi, prin mici miscari circulare, ma- 104 si 33 (3). Daca durerea persista, efectul
sati cu palma miinilor fruntea in toate sensurile, masajului poate fi sporit printr-o presiune pe
ca §iregiunea timplelor. punctul situat În partea occipitala a capului, la
nivelul primei vertebre cervicale.

Aceasta este "Casa Vîntului" sau "Fereastra

105 Cerului.".

105. Cu degetul mare si cu aratatorul, apl-

sati cu putere în cele doua adîncituri situate În
vîrful talotei occipitale.
Puneti pumnul închis al celeilalte mîini la
radacina nasului.
Infundati falangele între sprtneene opunÎnd
rezistenta cu cealalta mîna.
Aceasta. apasare de cel putin un minut, de..
tul de neplacuta pe moment, se va dovedi, ia
marea majoritate a eazurilor, do o uimitoare e-
ficacitate.
64