E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E.).

STABILIREA
SOLUŢIEI DE PRINCIPIU (ANSAMBLU) A DISPOZITIVULUI

Elaborarea studiului tehnico-economic (S.T.E).Stabilirea soluției de principiu (ansamblu) a

dispozitivului[1]

Scopul unui S.T.E:

Studiul tehnico-economic are ca scop fundamentarea tehnică și economică a temei de
proiectare, adică justificarea faptului că dispozitivul ce se propune pentru proiectare va
satisface atât cerințele tehnice (de precizie geometric în special) cât și cerințele economice.
Tipul de S.T.E utilizat în mod curent este unul simplificat, și are ca scop stabilirea soluției de
principiu a dispozitivului ce se justifică a fi proiectat, pe baza datelor inițiale stabilite în etapa
E1.
Un S.T.E simplificat trebuie să contină și să stabilească urmatoarele aspecte principale:
 Schema optima de lucru ce va sta la baza proiectării dispozitivului;
 Tipul de dispozitiv , dupa gradul de universalitate ;
 Gradul de automatizare al dispozitivului ;
 Posibilitatea folosirii directe sau prin adaptare și completare, a unor dispozitive
existente în dotare și disponibile sau care pot fi achiziționate în timpul util .

F 2.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare (control , asamblare ) ce va sta la baza

proiectării dispozitivului [1]

A 2.1.1. Stabilirea schemelor de prelucrare matematic posibile ( SP-MP )

Schemele de prelucrare matematic posibile se obțin prin combinarea matematică a

paramatrilor variabili care caracterizează aceste scheme.
Paramatrii variabili care pot fi considerațiîn cadrul proiectului sunt:
A. Tipul mașinii unelte :
Mașină unealtă cu ax vertical;
B. Poziția piesei :
- Cu ax vertical ; - Cu ax orizontal ;
C. Tipul sculei :
-Burghiu elicoidal
D. Tipul avansului :
-Avans transversal; -Avans longitudinal
E. Sensul avansului :
Gaurire in sensul avansului
 F. Modul de prelucrare a suprafețelor de același tip :
- Succesiv; - simultan;
G. Numărul pieselor prelucrate simultan :
- cu o scula; -cu mai multe scule;
H. Numărul pieselor prelucrate din aceeași prindere (piese amplasate linear sau circular)
-Pe un rând; -Pe mai multe rânduri;
I. Posturi de incărcare – descărcare :
- Fără post de încărcare– descărcare; - cu post de încărcare –descărcare;
J. Succesiunea prelucrării suprafețelor
- succesiunea 1; -succesiunea 2;
K. Modul de generare a suprafețelor
- Cu generatoare cinematica; -Cu generatoare materializata;

A2.1.2. Stabilirea schemelor de prelucrare tehnic posibile (SP-MP)

Tab. Nr.1 
Nr Schema de proiectare tehnic posibila (SP-MP) Avantaje Dezavantaje
.
crt
Deumirea Schita
.
0 1 2 3 4
1. Prelucrarea -nu necesta cap
unei piese din multiax;
aceeasi -nu necesita,
prindere,piesa dispozitiv de
este orientatata prindere a piesei
si prindere cu cu divizare;
ajutorul
- nu necesita
dispozitivelor
trasare punctare;
de pe masina
unealta sau -precizie foarte
folosind ridicata;
elemente si -timpi de baza
accesorii ale scazuti;
masinii unelte -grad ridicat de
utilizare a puterii
disponibile a
masinii unelte;
- timpi ajutatori
de orientare-
strangere scazuti;

2. Prelucrarea precizie foarte pieselor cu

simultana- ridicata; cu doua
sucesiva a doua -timpi de baza posturi de
piese din foarte scazuti; lucru
aceeasi
-grad foarte
prindere,piesele
ridicat de utilizare
sunt orientate si
a puterii
stranse cu
disponibile
ajutorul
masinii unelte;
dispozitivelor
masinii unelte -nu necesita
sau folosind dispozitiv de
elemente ale prindere a piesei
masinii unelte cu divizare;
3 Prelucrarea -nu necesita -nu necesita
simultana trasare punctare; cap
succesiva cu -precizie foarte multiax;
divizare a doua ridicata; -necesita
piese din dispozitiv
-timpi ajutatori de
aceeasi de prindere
orientare -
prindere;piesele a pieselor
strangere scazuti;
sunt orientate si cu divizare
stranse cu -timpi de baza
si cu doua
ajutorul unui scazuti;
posturi de
dispozitiv cu -grad ridicat de lucru;
divizare liniara utilizare a puterii
masinii unelte;

4 Prelucrarea -timpi de baza -necesita

simultana- scazuti; dispozitiv
succesiva cu -grad ridicat de de prindere
divizare a mai utilizare a puterii a pieselor
multor piese masinii unelte; cu
din aceeasi compensare
-nu necesita cap
prindere,piesele a
multiax;
sunt orientate si neuniformit
stranse cu -nu necesita atii
ajutorul unui trasare punctare; strangerii,c
dispozitiv cu -precizie foarte u divizare si
divizare liniara ridicata; cu doua
-timpi ajutatori de posturi de
orientare - lucru;
strangere foarte -necesita
scazuti; precizie
ridicata a
suprafetelor
de strangere
a pieselor;
-strangere
neuniforma
a pieselor;
F 2.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare (control, asamblare)ce
va sta la baza proiectării dispozitivului
A2.1.3. Alegerea schemei optime de prelucrare (S.P.O)
Schema optimă de prelucrare este una din schemele de prelucrare tehnic
posibile, care asigură prelucrarea suprafeţelor cu precizia şi calitatea cerută prin tema de
proiectare şi conduce la productivitatea maximă sau, mai general, la costul minim al
prelucrării [2],[4].
Pentru alegerea schemei optime de prelucrare se pot folosi tehnicile, metodele
de decizie multicriterială. În cadrul proiectului se va utiliza metoda utilităţilor
[12].Conform acestei metode, fiecărei scheme de prelucrare tehnic posibile i se acordă puncte
(utilităţi) prin prisma unor criterii de apreciere. Schema care va întruni cel mai mare punctaj
va fi schema de prelucrare optimă.
În vederea aplicării metodei, se parcurg următorii paşi:

2.1.3.1. Stabilirea criteriilor de apreciere.

Pentru fiecare temă de proiectare se alege un set convenabil de criterii deapreciere. Această
alegere se poate realiza dintre următoarele criterii de apreciere tehnico-economică [2],[4]:
 precizia suprafeţelor prelucrate;-rugozitatea suprafeţelor prelucrate;
 gradul de uniformitate a strângerii pieselor;
 precizia cerută suprafeţelor de strângere a pieselor;
 mărimea forţelor şi momentelor de aşchiere;
 necesitatea capetelor multiax;
 complexitatea sculelor;
 complexitatea capetelor multiax;
 complexitatea dispozitivului de prindere a piesei;
 timpii ajutători de orientare-strângere şi de slăbire;
 timpii de divizare;
 timpii de bază;
 gradul de suprapunere a timpilor ajutători peste timpii de bază;
 gabaritul sculelor;
 gabaritul capetelor multiax;
 gabaritul dispozitivelor de prindere a pieselor;
 gradul de securitate a muncii;
 gradul de comoditate a exploatării.
2.1.3.2. Stabilirea intervalului de acordare a punctelor (utilităţilor)
Intervalul de acordare a punctelor (utilităţilor) se stabileşte în funcţie de numărul de
criterii de apreciere, pentru a se putea realiza o diferenţiere corectă a schemelor care se
compară. Astfel, intervalul poate fi 0-1; 0-10; 0-50; 0-100 etc. În cadrul proiectului se
recomandă alegerea intervalului 0-10.
Prezentare în proiect: se precizează intervalul ales, cu justificările necesare.
2.1.3.3. Acordarea punctelor (utilităţilor) fiecărei scheme de prelucrare
tehnic posibilă

Fiecăreia din schemele de prelucrare tehnic posibile i se acordă un punctaj, o utilitate,

care reflectă gradul de satisfacere a fiecăruia dintre criteriile de apreciere alese. Gradului cel
mai înalt de satisfacere a criteriilor i se acordă utilitatea maximă, iar gradului cel mai scăzut
de satisfacere a criteriilor i se acordă utilitatea minimă. Pentru grade intermediare de
satisfacere a cerinţelor se acordă, respectiv, utilităţi intermediare. Acordarea acestor utilităţi
intermediare poate fi apreciată în mod liber de utilizatorul metodei, sau, atunci când este
posibil, se poate realiza o cuantificare, o formalizare, a modului de acordare a acestor
utilităţilor intermediare.
Tab. Nr. 2
Nr. Criteriul Unități (parțiale) pentru
Crt S.P.O.
1 2 3 4

1 Precizia suprafetelor prelucrate 6 6 6 6

2 Gradul de uniformitate a strangerii 6 6 6 0
pieselor
3 Precizia ceruta suprafetelor de strangere 6 6 6 0
ale pieselor
4 Gradul de utilizare a puterii disponibile a 4 6 4 4
masinii-unelte
5 Necesitatea trasarii-punctarii 6 6 6 6
6 Necesitatea capului multiax 0 6 0 0
7 Necesitatea dispozitivului de prindere a 0 0 0 0
piesei
8 Complexitatea capului multiax 2 0 2 2
9 Gradul de simetrie a capului multiax 3 3 3 3
10 Complexitatea dispozitivului de prindere a 6 3 3 2
piesei
 11 Timpii de trasare-punctare 6 6 6 6
12 Timpii ajutatori de orientare-strangere 4 4 4 6
13 Timpii de divizare 6 6 6 6
14 Timpii de baza 3 6 3 3
15 Gradul de suprapunere a timpilor ajutatori 0 0 0 0
peste cei de baza
16 Posibilitatea amortizarii capului in 0 0 0 0
perioada in care se va utiliza
17 Posibilitatea amortizarii dispozitivului in 6 0 0 0
perioada in care se va utiliza
UTILITATI TOTALE
64 64 55 44
Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare numărul: - Prelucrarea simultană a
unei piese, din aceeasi prindere ; piesa este orientata si stransa folosind masa masinii-unelte
sau folosind elemente si dispozitive accesorii ale masinii-unelte

2.1.3.4. Alegerea schemei optime de prelucrare

Schema care va întruni cea mai mare sumă (utilitate totală) a punctelor
(utilităţilor) acordate va fi desemnată ca schemă optimă de prelucrare. În cazul în care rezultă
ca optime
două sau mai multe scheme, se va aplica o serie de criterii de apreciere numai
schemelor respective.Prezentare în proiect: schema de prelucrare optimă se va desena pe o filă
separată.
F 2.2. Stabilirea tipului de dispozitiv, după gradul de universalitate

Pentru stabilirea gradului de universalitate a dispozitivului se vor avea în vedere

consideraţiile din lucrările [4, p.184-186] şi [10, p.359-362]

Prezentare în proiect: indicarea surselor bibliografice şi a considerentelor în

baza cărora s-a stabilit gradul de universalitate a dispozitivului.

F 2.3. Stabilirea gradului de mecanizare (automatizare) a dispozitivului

Pentru stabilirea gradului de mecanizare a dispozitivului se vor avea în vedere

consideraţiile din lucrările: [4, p.187-188] şi [10, p.359-362].

Prezentare în proiect: indicarea surselor bibliografice şi a considerentelor în

baza cărora s-a stabilit gradul de mecanizare a dispozitivului.
Tab. Nr. 3
Pozitia piesei Verticala
Schema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari

Modul de prelucrare al Simultan

suprafetelor de acelasi tip fara
sau de tip diferit divizare
Numarul Cu o -
pieselor scula
1. prelucrate Cu mai 1
simultan multe
scule
Numarul Pe un 1
pieselor rand
prelucrate Pe mai 
din aceeasi multe
diispozitivului

prindere randuri
Numarul posturilor de 1
lucru
2. Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate Dispozitiv special demontabil
(D.S.N.)
3. Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in -
 timp util si poate fi folosit
4. Gradul de mecanizare a dispozitivului Special cu acțiune mecanizata
(semiautomat)
Solutiile constructiv Tip elemente orientare rigide
functionale pentru Tip elemente strangere
principalele elemente si
mecanisme ale Tip actionare mecanizata Pneumatica(pneumostatica)
dispozitivului Mod de prindere pe M.U. Fixate cu suruburi,,manual
Mod de curatire Manual, la schimbarea piesei
Mod de reglare
6 Modul de manipulare a pieselor la introducerea si Cu o mana de catre muncitor
scoaterea in/din dispozitiv
7 Calificarea operatorului ce va deservi dispozitivul Categoria a 3-a

8 Gradul de dezvoltare a documentatiei ce urmeaza a fi Documentatie de executie (D.E.)

elaborata(faza de proiectare)

9 Cazul (tipul) de proiectare Proiectare normala (clasica)

1 Metodologia de proiectare Dezvoltata
0
1 Gradul de dezvoltare a instructiunilor de exploatare a Detaliate
1 dispozitivului
1 Elemente componente ale dispozitivului ce trebuie -elemente de orientare
2 executate cu precizie ridicata

`1 Elemente componente ale dispozitivului ce vor fi - motorul pneumatic

3 executate prin colaborare si cele ce vor fi procurate de
la producatori specializati
1 Numarul de dispozitive necesare 1
4
1 Gradul de echipare tehnologica cu SDV-uri pentru
5 executia dispozitivului -