E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E.).

STABILIREA
SOLUŢIEI DE PRINCIPIU (ANSAMBLU) A DISPOZITIVULUI

Scopul unui studiu tehnico-economic este fundamentarea tehnică şi economică a

temei de proiectare, adică justificarea faptului că dispozitivul ce va fi proiectat va
satisface cerinţele tehnice, impuse prin tema de proiect, cât şi cerinţele de ordin
economic, exprimate prin costul prelucrării.
Gradul de aprofundare a unui S.T.E. depinde de destinaţia dispozitivului proiectat,
timpul disponibil pentru proiectare, seria de fabricaţie a dispozitivului etc.
În cadrul proiectului se va efectua un S.T.E. simplificat care are ca scop
principal stabilirea soluţiei de ansamblu a dispozitivului ce urmează a fi proiectat, pe
baza datelor (informaţiilor) iniţiale stabilite în etapa precedentă.
Un S.T.E. simplificat trebuie să stabilească următoarele aspecte:
1.Schema optimă de prelucrare (control, asamblare)ce va sta la baza proiectării
dispozitivului;
2.Tipul de dispozitiv, după gradul de universalitate;
3.Gradul de mecanizare (automatizare) a dispozitivului;
4.Posibilitatea folosirii, directe sau prin adaptare, a unor dispozitive existente în dotare
disponibile sau care pot fi achiziționateîn timp util.

F 2.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare (control, asamblare)ce va

sta la baza proiectării dispozitivului; [2], [4, p. 152-184]
A 2.1.1. Stabilirea schemelor de prelucrare matematic posibile ( SP-MP )
Schemele de prelucrare matematic posibile se obțin prin combinarea matematică a
paramatrilor variabili care caracterizează aceste scheme.
Paramatrii variabili care pot fi considerațiîn cadrul proiectului sunt:
A. Tipul mașinii unelte :
A1-M.-u. cu ax orizontal; A2-M.-u. cu ax vertical.
B.    Poziția piesei : 
-Cu ax vertical ;                                             -  Cu ax orizontal ;
C. Tipul sculei :
-Burghiu elicoidal 
D. Tipul avansului :
 -Avans transversal;                                    -Avans longitudinal
E. Sensul avansului :
Gaurire in sensul avansului -Gaurire contra avansului
F. Modul de prelucrare a suprafețelor de același tip :
 Succesiv;                                    - simultan;
G. Numărul pieselor prelucrate simultan :
 cu o scula;                                -cu mai multe scule; 
H. Numărul pieselor prelucrate din aceeași prindere (piese amplasate linear sau circular)
-Pe un rând;             -Pe mai multe rânduri;
I. Posturi de incărcare – descărcare :
 Fără post de încărcare– descărcare;           - cu post de încărcare –descărcare;
J. Succesiunea prelucrării suprafețelor 
 succesiunea 1;                                 -succesiunea 2;
K. Modul de generare a suprafețelor
 Cu generatoare cinematica;             -Cu generatoare materializata;
A2.1.2. Stabilirea schemelor de prelucrare tehnic posibile (SP-MP)
Tab. Nr.1 
Nr. Schema de proiectare tehnic posibila (SP-MP) Avantaje Dezavantaje
crt.

Deumirea Schita

0 1 2 3 4
1. Prelucrarea -nu necesta cap
unei piese din multiax;
aceiasi
-nu necesita,
prindere,piesa
dispozitiv de
este orientata si
prindere a piesei
stransa cu
cu divizare;
ajutorul unui
dispozitiv fara - nu necesita
divizare; trasare punctare;
-precizie foarte
ridicata;
-timpi de baza
scazuti;
-grad ridicat de
utilizare a
puterii
disponibile a
masinii unelte;
- timpi ajutatori
de orientare-
strangere
scazuti;

2. Prelucrarea -nu necesita

simultana a trasare punctare;
- necesita cap
doua piese din
-timpi ajutatori multiax;
aceiasi
de orientare -
prindere,piesele -necesita
strangere
sunt orientate si dispozitiv de
scazuti;
stranse cu prindere a
 ajutorul unui -precizie foarte pieselor cu cu
dispozitiv fara ridicata; doua posturi
divizare; de lucru;
-timpi de baza
foarte scazuti;
-grad foarte
ridicat de
utilizare a
puterii
disponibile
masinii unelte;
-nu necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu divizare;

3 Prelucrarea -nu necesita - necesita cap

succesiva cu trasare punctare; multiax;
divizare a doua
-precizie foarte -necesita
piese din
ridicata; dispozitiv de
aceiasi prindere
prindere a
, piesele sunt -timpi ajutatori
pieselor cu
orientate si de orientare -
divizare si cu
stranse cu strangere
doua posturi
ajutorul unui scazuti;
de lucru;
dispozitiv cu
divizare liniara -timpi de baza
scazuti;
-grad ridicat de
utilizare a
puterii masinii
unelte;
4 Prelucrarea -timpi de baza -necesita
succesiva cu scazuti; dispozitiv de
divizarea a mai prindere a
-grad ridicat de
multor piese di pieselor cu
utilizare a
aceiasi compensare a
puterii masinii
prindere,piesele neuniformitatii
unelte;
sunt orientate si strangerii,cu
stranse cu -nu necesita cap divizare si cu
ajutorul unui multiax; doua posturi
dipozitiv cu de lucru;
divizare liniara; -nu necesita
trasare punctare; -necesita
precizie
-precizie foarte ridicata a
ridicata; suprafetelor de
-timpi ajutatori strangere a
de orientare - pieselor;
strangere foarte -strangere
scazuti; neuniforma a
pieselor;

5 Prelucrarea -nu necesită -necesită

simultana trasare-punctare; dispozitiv de
succesiva cu prindere a
-precizie foarte
divizare a doua pieselor cu
ridicată;
piese, din divizare și cu
aceeasi -timpi ajutători două posturi
prindere ; de orientare- de lucru;
piesele sunt strângere
orientate si scăzuți;
stranse cu
ajutorul unui -timpi de
dispozitiv cu divizare scăzuți;
divizare -nu necesită cap
unghiulara ; multiax
 6 Prelucrarea -nu necesită -necesită
simultan- trasare-punctare  dispozitiv de
succesivă cu prindere a
-precizie foarte
divizare a două pieselor cu
ridicată 
piese, din divizare și cu
aceeași -timpii ajutători două posturi
prindere; piesa de orientare- de lucru (de
este orientată și strângere se încărcare-
strânsă cu suprapun peste descărcare)
ajutorul unui timpii de bază 
dispozitiv cu
două posturi de -grad ridicat de
lucru (de utilizare a
încărcare- puterii
descărcare) disponibile a
mașinii-unelte 
-timpi de bază
scăzuți
-nu necesită cap
multiax

F 2.1. Stabilirea schemei optime de prelucrare (control, asamblare)ce va

sta la baza proiectării dispozitivului; [2], [4, p. 152-184]

A 2.1.3. Alegerea schemei optime de prelucrare (SP-O)[2], [4, p.178-184]

Schema optimă de prelucrare este una din schemele de prelucrare tehnic
posibile, care asigură prelucrarea suprafeţelor cu precizia şi calitatea cerută prin tema de
proiectare şi conduce la productivitatea maximă sau, mai general, la costul minim al
prelucrării [2],[4].
Pentru  alegerea  schemei  optime  de  prelucrare  se  pot  folosi  tehnicile, 
metodele  de decizie  multicriterială.  În  cadrul  proiectului  se  va  utiliza  metoda 
utilităţilor  [12].Conform acestei metode, fiecărei scheme de prelucrare tehnic posibile i
se acordă puncte (utilităţi) prin prisma unor criterii de apreciere. Schema care va
întruni cel mai mare punctaj va fi schema de prelucrare optimă.
În vederea aplicării metodei, se parcurg următorii paşi:
 2.1.3.1. Stabilirea criteriilor de apreciere.

Pentru fiecare temă de proiectare se alege un set convenabil de criterii deapreciere.

Această alegere se poate realiza dintre următoarele criterii de apreciere tehnico-economică
[2],[4]:
-precizia suprafeţelor prelucrate;-rugozitatea suprafeţelor prelucrate;
-gradul de uniformitate a strângerii pieselor;
-precizia cerută suprafeţelor de strângere a pieselor;
-mărimea forţelor şi momentelor de aşchiere;
-necesitatea capetelor multiax;
-complexitatea sculelor;
-complexitatea capetelor multiax;
-complexitatea dispozitivului de prindere a piesei;
-timpii ajutători de orientare-strângere şi de slăbire;
-timpii de divizare;
-timpii de bază;
-gradul de suprapunere a timpilor ajutători peste timpii de bază;
-gabaritul sculelor;
-gabaritul capetelor multiax;
-gabaritul dispozitivelor de prindere a pieselor;
-gradul de securitate a muncii;
-gradul de comoditate a exploatării.

2.1.3.2. Stabilirea intervalului de acordare a punctelor (utilităţilor)

Intervalul de acordare a punctelor (utilităţilor) se stabileşte în funcţie de numărul de criterii de
apreciere, pentru a se putea realiza o diferenţiere corectă a schemelor care se compară. Astfel,
intervalul  poate  fi  0-1;  0-10;  0-50;  0-100  etc.  În  cadrul  proiectului se  recomandă 
alegerea intervalului 0-10.
Prezentare în proiect: se precizează intervalul ales, cu justificările necesare.
 2.1.3.3. Acordarea punctelor (utilităţilor) fiecărei scheme de prelucrare tehnic
posibilă
Fiecăreia din schemele de prelucrare tehnic posibile i se acordă un punctaj, o utilitate,
care reflectă gradul de satisfacere a fiecăruia dintre criteriile de apreciere alese.
Gradului cel mai înalt de satisfacere a criteriilor i se acordă utilitatea maximă, iar
gradului cel mai scăzut de satisfacerea a criteriilor  i  se  acordă  utilitatea  minimă. 
Pentru  grade  intermediare  de  satisfacere  a  cerinţelor  se acordă, respectiv, utilităţi
intermediare. Acordarea acestor utilităţi intermediare poate fi apreciată în mod liber de
utilizatorul metodei, sau, atunci când este posibil, se poate realiza o cuantificare, o
formalizare, a modului de acordare a acestor utilităţilor intermediare.
Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare nr.2: Prelucrarea simultana-
sucesiva a doua piese din aceeasi prindere,piesele sunt orientate si stranse cu ajutorul
dispozitivelor masinii unelte sau folosind elemente ale masinii unelte
2.1.3.4. Alegerea schemei optime de prelucrare
Schema  care  va  întruni  cea  mai  mare  sumă  (utilitate  totală)  a  punctelor  (utilităţilor)
acordate va fi desemnată ca schemă optimă de prelucrare. În cazul în care rezultă ca optime 
două  sau  mai  multe  scheme,  se  va  aplica  o  serie  de  criterii  de  apreciere  numai 
schemelor respective.Prezentare în proiect: schema de prelucrare optimă se va desena pe o
filă separată.

Tab. Nr. 2

Nr. Criteriul Unitati (partiale) pentru S.P.-

Crt O. unitati:

1 2 3 4 5 6

1 Precizia suprafetelor prelucrate 6 6 6 6 6 6

2 Gradul de uniformitate a strangerii pieselor 6 0 6 6 6 6

3 Precizia ceruta suprafetelor de strangere ale 6 0 6 6 6 6

pieselor

4 Gradul de utilizare a puterii disponibile a 4 4 4 4 4 6

masinii-unelte
5 Necesitatea trasarii-punctarii 6 6 6 6 6 6

6 Necesitatea capului multiax 0 0 0 6 0 6

7 Necesitatea dispozitivului de prindere a piesei 0 0 0 0 0 0

8 Complexitatea capului multiax 2 2 2 6 2 0

9 Gradul de simetrie a capului multiax 3 3 3 6 3 3

10 Complexitatea dispozitivului de prindere a piesei 6 2 3 3 3 3

11 Timpii de trasare-punctare 6 6 6 3 6 6

12 Timpii ajutatori de orientare-strangere 4 6 4 4 4 4

13 Timpii de divizare 6 6 6 3 6 6

14 Timpii de baza 3 3 3 0 3 6

15 Gradul de suprapunere a timpilor ajutatori peste 0 0 0 0 0 0

cei de baza

16 Posibilitatea amortizarii capului in perioada in 0 0 0 6 0 0

care se va utiliza

17 Posibilitatea amortizarii dispozitivului in 6 0 0 6 0 0

perioada in care se va utiliza

UTILITATI TOTALE
64 44 55 71 55 64
F 2.2. Stabilirea tipului de dispozitiv, după gradul de universalitate
Pentru  stabilirea  gradului  de  universalitate  a  dispozitivului  se  vor  avea  în  vedere
consideraţiile din lucrările [4, p.184-186] şi [10, p.359-362]
Prezentare  în  proiect:  indicarea  surselor  bibliografice  şi  a  considerentelor  în  baza 
cărora  s-a stabilit gradul de universalitate a dispozitivului.

F 2.3. Stabilirea gradului de mecanizare (automatizare) a dispozitivului

Pentru stabilirea gradului de mecanizare a dispozitivului se vor avea în vedere consideraţiile
din lucrările: [4, p.187-188] şi [10, p.359-362].
Prezentare  în  proiect:  indicarea  surselor  bibliografice  şi  a  considerentelor  în  baza 
cărora  s-a stabilit gradul de mecanizare a dispozitivului.

Tab. Nr. 3
 Schema      Pozitia piesei Orizontal
optima de a 
prelucrare 
ce sta la Modul de Succesiv
baza prelucrare al cu
1. suprafetelor de divizare
proiectarii
dispozitivul acelasi tip sau de
ui tip diferit

Numaru Cu o 1
l scula
pieselor
prelucra Cu mai -
te multe
simulta scule
n

Numaru Pe un 1
l rand
pieselor
prelucra Pe mai 
te din multe
aceeasi randuri 
prindere

Numarul 2
posturilor de
lucru

2. Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate Dispozitiv special demontabil

(DSN)
3. Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in -
timp util si poate fi folosit
4. Gradul de mecanizare a dispozitivului Special cu actiune mecanizata
(semiautomat)
Solutiile Tip elemente orientare rigide
constructiv
functionale Tip elemente strangere
pentru Tip actionare mecanizata Pneumatica
principalele
elemente si Mod de prindere pe M.-U. Fixate cu suruburi,,manual
mecanisme
ale Mod de curatire Manual, la schimbarea piesei
dispozitivul Mod de reglare
ui
6 Modul de manipulare a pieselor la introducerea si Cu o mana de catre muncitor
 scoaterea in/din dispozitiv
7 Calificarea operatorului ce va deservi dispozitivul Categoria a 3-a

8 Gradul de dezvoltare a documentatiei ce urmeaza a Documentatie de executie

fi elaborata(faza de proiectare) (D.E.)

9 Cazul (tipul) de proiectare Proiectare normala (clasica)

10 Metodologia de proiectare Dezvoltata
11 Gradul de dezvoltare a instructiunilor de exploatare Detaliate
a dispozitivului
12 Elemente componente ale dispozitivului ce trebuie -elemente de
executate cu precizie ridicata orientare,pozitionare si
strangere

`1 Elemente componente ale dispozitivului ce vor fi - motorul pneumatic

3 executate prin colaborare si cele ce vor fi procurate
de la producatori specializati
14 Numarul de dispozitive necesare 2
15 Gradul de echipare tehnologica cu SDV-uri  pentru
executia dispozitivului
-