(REAZEMELOR) În cadrul acestei etape vor fi proiectate reazemele ale căror simboluri sunt precizate în tema de proiectare. Această temă de proiectare conţine, printre altele, schema optimă de orientare-poziţionare a piesei la operaţia sau faza de prelucrare pentru care se proiectează dispozitivul. În esenţă, schema de orientare-poziţionare optimă reprezintă o combinaţie de simboluri ale bazelor de orientare-poziţionare şi ale reazemelor. F3.1. Elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza dispozitivul Schiţa operaţiei sau fazei are la bază tema de proiectare, la care se mai adaugă unele elemente stabilite în etapele precedente (tipul sculei, poziţia piesei etc.) F 3.2. Stabilirea semnificatiilor simbolurilor bazelor de orientare-pozitionare si a reazemelor utilizate la materializarea schemei de orientar-pozitionare optime Pentru fiecare din simbolurile care intră în componenţa schemei de orientare- poziţionare optime trebuie stabilite următoarele elemente: ─ forma, poziţia şi mărimea suprafeţelor de orientare -poziţionare a piesei de care sunt ataşate simbolurile respective; ─ tipul bazelor de orientare-poziţionare determinate cu suprafeţele de orientare- poziţionare a piesei de care sunt ataşate simbolurile; ─ tipul de reazeme desemnate de simboluri; ─ tipul bazelor de orientare-poziţionare determinate de reazemele simbolizate; ─ tipul gradelor de libertate îndepărtate cu ajutorul reazemelor simbolizate.
Forma Bazele de Reazeme Bazele Simbol Grade Exempl Exempl
pozitia,marim orientare le de urile le de e de e de e si numarul determinate utilizate orientar bazelor libert utilizar denumi suprafetelor,m cu pentru e de ate ea rea uchiilor sau suprafetele, materiali material orienta inlatu simbolu orientar varfurilor de muchiile sau zarea izate de re si rate rilor ii orientare ale varfurilor de bazelor reazeme ale piesel (starii pieselor orientare ale de reazem or: de pieselor orientare elor orientar g- e numa r total t- transl atii r- rotatii 1 2 3 4 5 6 7 8 O suprafata Un punct Reazeme Un 1g: Orienta plana limitata continut in plane punct re pe o 1t (mica) suprafata fixe continut suprafa respectica(ba in planul (1 r) ta supr. za de sprijin) determi plana ned de limitata suprafat , a activa folosin a d un reazeme reazem lor plan autoreg labil O suprafata Un punct de Prisma Un 2g; Orienta cilindrica simetrie al ingusta punct re pe o 2t exterioara suprafetei (scurta), cont. in. suprafa lunga reazeme dr. det. ta plane, se cilindri reazeme inters. ca masinini supraf. a exterio fara ctive ale ara centrare, reazeme scurta, fixe lor si folosin puncta do cont. in bucsa pl. det. rigida de scurta supraf. fixa act. ale. r.
F.3.3. Proiectarea elementelor de orientare (reazemelor)
A.3.4.1 Stabilirea solutiilor de reazeme care pot fi utilizate Fiecare din reazemele care compun schema de orientare-poziţionare optimă pot avea diverse forme, variante. În consecinţă, pentru fiecare tip de reazem se vor stabili care sunt acele variante sau forme constructive pe care le poate avea acesta. În acest sens, se pot avea în vedere atât variantele 2 existente în literatura de specialitate, cât şi variante noi, specifice, create de proiectant. Aceste ultime variante pot, eventual, să aibă la bază soluţiile existente în literatura de specialitate. Pentru sistematizarea soluţiilor de elemente de orientare-poziţionare poate fi utilizată lucrarea [5, p. 159-190]. Reprezentările grafice ale acestor soluţii sunt sistematizate în [5, p. 191- 288], [7, p. 188-244]. Vor fi reprezentate principalele tipuri de elemente de orientare- poziţionare care pot fi utilizate la orientarea-poziţionarea piesei, precizându-se, pentru fiecare tip în parte, principalele avantaje şi dezavantaje, după modelul din [5, p. 304, tab. 3.56], [7, p. 260-261, tab. 8.3]. Pentru aceasta, se pot avea în vedere capitolele consacrate elementelor de orientare-poziţionare din lucrările [1], [3], [7], [8], [15], [16], [17], [18], [19], [20]. Toate soluţiile depistate vor trebui să fie însoţite de precizarea surselor bibliografice Nr. Denumirea solutiei / schita crt 1 Limitatoare prismă orizontală prisme orizontale pe ambele feţe
2 Limitatoare prismă verticală prisme verticale pe ambele feţe
3 Adaptoare de înălţime pentru bride compacte
4 Bride compacte 5 Bucşe pentru poziţionarea pinilor de fixare
6 Clemă pentru cilindri
7 Cleme combinate cu talpă orizontală
8 Cleme orizontale cu talpă orizontală
9 Cleme tip împingere tragere cu filet
10 Elemente de fixare cu centrare cu bile de prindere, acţionare de jos
11 Elemente de fixare cu excentric
12 Piuliţă pentru canal T DIN 508
13 Piuliţă pentru canal T DIN 508, semi-finisat
14
Bride de fixare pe verticală rotativ
15 Bride de fixare pe verticală rotativ
16 Cepuri etanşare cu tijă de tracţiune
17
Reazem tip prisma
18 Placa de baza A.3.4.2. Alegerea variantelor optime de reazeme Alegerea variantelor optime de reazeme se face pe baza avantajelor şi dezavantajelor soluţiilor prezentate în activitatea precedentă, avându-se în vedere următoarele criterii generale de alegere [5, p. 307-308], [7, p. 263-265]: ─ gradul de universalitate a reazemelor; ─ poziţia piesei în timpul lucrului (staţionară sau deplasabilă; rotitoare) la care se pretează reazemele; ─ precizia suprafeţelor de orientare-poziţionare la care pot fi utilizate reazemele; ─ rigiditatea pieselor la care pot fi utilizate reazemele; ─ solicitările (regimurile de lucru) la care pot fi utilizate reazemele; ─ rigiditatea reazemelor; ─ gradul de dezechilibrare introdus dispozitivului de către reazeme (în cazul pieselor rotitoare); ─ comoditatea accesului sculei aşchietoare la suprafaţa de prelucrat; ─ gradul de adaptabilitate a reazemelor la schimbarea produsului (piesei); ─ complexitatea reazemelor; ─ uşurinţa montării reazemelor; ─ uşurinţa înlocuirii reazemelor; ─ uşurinţa curăţării de aşchii a reazemelor; ─ rezistenţa la uzură a reazemelor; ─ tehnologicitatea reazemelor; ─ greutatea reazemelor; ─ costul proiectării reazemelor; ─ costul execuţiei reazemelor; ─ costul reparării (recondiţionării) reazemelor; ─ costul întreţinerii reazemelor; ─ costul exploatării reazemelor. Pentru alegerea soluţiilor optime de reazeme se poate folosi metoda utilităţilor, prezentată în cadrul Etapei 2, sau alegerea se poate efectua şi direct, precizându-se, însă, avantajele şi dezavantajele soluţiei alese. Selectarea reazemelor se va face gradual : întâi se va alege tipul reazemului ales (de ex. cepuri, plăcuţe, inele, colţare, ghidaje, plăci etc.), după care, la al doilea nivel de selecţie se va stabili varianta de reazem aleasă ( de ex.: cepuri cu cap cilindric plan, bombat, zimţat sau sferic). Soluţiile optime de reazeme se vor reprezenta sub formă de schiţe, pe foi separate [5, p. 348-349], [7, p. 304-305, tab 9.13, tab. 9.14]