· 

       dupa constructie si domeniul de utilizare:

-        masini de gaurit radiale;

-        masini de gaurit multiaxe;

-        masini de gaurit in coordonate;

-        masini de gaurit si alezat orizontale.

Miscarea principala de aschiere este de rotatie si este executata de scula.

Miscarea de avans se executa axial. Scula este montata in arborele principal

al masinii prin intermediul conului Morse sau a altor dispozitive; in afara ca
transmite momentul necesar gauririi, alezarii, filetarii etc, transmite si forta
necesara prelucrarii.

Masinile de gaurit verticale sunt livrate intr-un numar mare de variante cinematice
si constructive. Aceste masini apar din punct de vedere constructiv in doua variante si
anume:

-         masini de gaurit cu coloana;

-         masini de gaurit cu montant.

1.2.Masina de gaurit radiala :

Masinile de gaurit radiale sunt destinate prelucrarii gaurilor in piese de
dimensiuni mari .
Masinile de gaurit sînt masinile-unelte pe care se executa operatiile tehnologice
de gaurire, largire, alezare, lamare, filetare si gaurire fina. Acestea constituie circa 20%
din parcul total de masini-unelte aschietoare, deci o grupa numeroasa, asemenea
strungurilor, masinilor de frezat sau de rectificat.
Miscarea principala de aschiere - miscarea de rotatie - este executata de scula,
de asemenea si miscarea de avans axial. Scula este montata in arborele principal, care
în afara de faptul ca transmite momentul necesar gauririi, transmite si forta axiala
necesara prelucrarii. Pe lînga aceste solicitari, axul principal, mai este solicitat si în
directia radiala, de exemplu in cazul cind burghiul nu este ascutit corect.

pg. 1
 Ca atare arborele principal trebuie astfel construit ca sa poata prelua aceste
solicitari. De mentionat ca solicitarile radiale sînt numai intimplatoare, deci masina nu
poate fi folosita la operatiile unde forta de aschiere are si componenta radiala.
In procesul de gaurire, cum s-a amintit, scula trebuie sa execute ambele miscari
de aschiere (principala si de avans). Pentru a putea suprapune cele doua miscari, de
valori diferite, axul principal al masinii are o forma constructiva speciala, cum se poate
observa în figura.

Marimea caracteristica a masinilor de gaurit este diametrul maxim al gaurii ce se

poate prelucra in plin cu un burghiu elicoidal în semifabricat din otel cu rezistenta de 60-
70 daN/mm2. Alte marimi caracteristice masinilor de gaurit sunt: lungimea maxima a
cursei arborelui principal, distanta dintre arborele principal si ghidajele montantului sau
coloana, si dimensiunile mesei de prindere a semifabricatului

1.2.1.Principiul de lucru al masinii de gaurit radiale:  

Principiul de lucru la executarea operatiilor de gaurire sau de

prelucrare a gaurilor pe masina de gaurit radiala se caracterizeaza, ca si la
masina de gaurit verticala, prin miscarea de rotatie a burghiului ca miscare
principala si miscarea de avans in sens vertical a burghiului, piesa fiind
fixa. Celelalte miscari de deplasare a saniei de gaurit sau de deplasare
verticala si rotire a bratului sunt miscari de potrivire, executate manual sau
prin intermediul unui motor electric separat.

1.2.2.Clasificarea masinilor de gaurit radiale:

Masinile de gaurit radiale se prezinta in diferite variante constructive, care au

insa la baza acelasi principiu de lucru. Deosebirea consta in special in modul diferit de
realizare a unor miscari de potrivire.

Se cunosc mai multe tipuri de masini de gaurit radiale, si anume:

 MASINA DE GAURIT RADIALA CU COLOANA DEPLASABILA

La aceasta masina, coloana interioara se poate deplasa longitudinal pe ghidaje

practicate in placa de baza; prin aceasta forma constructiva se mareste campul de

lucru al masinii.

 MASINA DE GAURIT RADIALA UNIVERSALA CU CAP ROTATIV

  La aceasta masina (anexa 2) pe langa miscarile obisnuite se disting: miscarea

de inclinare a saniei de gaurire cu cate 450 in ambele sensuri si miscarea de rotire

pg. 2
 a bratului - 4 - fata de manson - 3 - . Datorita acestor miscari de potrivire
suplimentare, masina permite prelucrarea gaurilor inclinate, orientate in diverse
plane.

 MASINA DE GAURIT RADIALA CU TRAVERSE ARTICULATE

Se caracterizeaza (anexa 3) prin largirea posibilitatilor de potrivire a burghiului in

spatiu, prin intermediul onor traverse articulate - 1 - . Sania de gaurire -2- este fixata
rigid pe brat. Deplasarea pe verticala a consolei - 3 - se face pe ghidajele prismatice - 4
- ale montantului.

Aceasta masina de gaurit se utilizeaza la constructii de masini mici, mijlocii si de

masini agricole.

 MASINA DE GAURIT RADIALA CU GHIDAJE PRISMATICE

Caracteristica principala a acestei masini este deplasarea verticala a bratului pe

ghidaje prismatice sau plate fixate pe coloana exterioara iar motorul electric de ridicare
a bratului fixat pe brat.

 MASINA DE GAURIT RADIALA FARA DEPLASAREA VERTICALA A

BRATULUI

Aceasta masina (anexa 4) are coloana exterioara turnata dintr-o singura bucata
cu bratul, pentru marirea rigiditatii, si fara deplasarea verticala a acestuia. Caruciorul
are o constructie simplificata, adaptata unui domeniu restrans de lucrari. Aceasta
masina se utilizeaza in mod frecvent la constructii navale, constructii de locomotive,
vagoane de cale ferata, cazane.

1.2.3.Descrierea masinilor de gaurit radiale si miscarile executate de aceasta:

 Partile componente ale masinilor de gaurit radiale sunt:

1.    placa de baza

2.    coloana verticala

3.    masa masinii

pg. 3
 4.    bratul rotitor

5.    caruciorul

6.    arborele principal

7.    motorul electric

8.    surubul

9.    motorul electric

Masinile de gaurit radiale sunt construite dintr-o placa de baza, pe care se

monteaza masa masinii sau piesa de prelucrat, coloana verticala, bratul rotitor, pe care
se deplaseaza caruciorul, in interiorul caruia se gasesc cutia de viteze si cutia de
avansuri, arborele principal, in care se fixeaza sculele aschietoare.

Miscarea de rotatie n a sculei se obtine de la motorul electric -7- prin cutia de

viteze din carucior iar miscarea de avans se obtine de la acelasi motor prin cutia de
avansuri.

pg. 4
 Pentru a aduce scula in dreptul gaurii de executat trebuie efectuate urmatoarele
miscari: deplasarea pe verticala l a bratului pentru a ajunge la inaltimea
corespunzatoare piesei de prelucrat, prin rotirea ll a bratului impreuna cu coloana
pentru a ajunge in dreptul pozitiei de prelucrat si deplasarea lll a caruciorului de-a lungul
bratului.

Bratul se deplaseaza pe verticala cu surubul, antrenat de motorul electric -9-.

Caruciorul se deplaseaza de-a lungul ghidajelor bratului manual, cu un mecanism roata
dintata-cremaliera. Bratul impreuna cu coloana se rotesc de obicei manual iar la unele
masini cu un mecanism surub-roata melcata, antrenata de un motor electric.

Miscarea principala de aschiere, care este rotatia arborelui principal l, se obtine

de la motorul , M1 prin lantul cinematic 1-2 cutia de viteze CV-3-4-l. Diferite turatii
necesare in procesul de prelucrare se obtin cu ajutorul cutiei de viteze CV. Miscarea de
avans s1 se obtine de la acelasi motor M1 printr-o ramificare, prin lantul cinematic 5-6
cutia de avansuri CA-7-8-mecanismul pinion-cremaliera z1-z2. Pentru deplasarea
caruciorului pe traversa se actioneaza de la roata de mana R asupra mecanismului
pinion-cremaliera z3-z4. Coborarea si ridicarea traversei s2 se executa cu ajutorul
motorului M2 , prin

Lantul cinematic 9-10-11-mecanismul surubului p. Bratul se poate roti pe coloana

manual, dupa blocarea acestuia.

pg. 5
 1.3.Norme de protectie a muncii.
1.         Axul principal al masinii de gaurit a carui suprafata nu este neteda se va
acoperi cu un dispozitiv de protectie. De asemenea, daca mandrina de prindere a
burghiului are parti proeminente se va proteja cu o aparatoare din tabla care sa poata fi
ridicata sau coborata usor de pe mandrina la montarea sau demontarea sculei.
2.         Burghiul introdus in capul axului principal sau in mandrine, va fi centrat
corect si bine fixat.
3.         Se interzice folosirea burghielor cu coada care au suprafata uzata sau
prezinta crestaturi. De asemenea, se interzice folosirea burghielor defecte. Inainte de a fi
montate in mandrina, burghiele se verifica din punct de vedere al starii tehnice, ascutirii
si daca corespund materialului de gaurit si regimului de lucru stabilit.
4.         In cazul burghielor de diametre mari, muchiile taietoare vor fi prevazute cu
crestaturi de profil semicircular care ajuta la faramarea aschiei, pentru a nu se produce
sub forma de banda, generatoare de accidente.
5.         Este interzisa franarea cu mana a axului port - mandrina sau burghiu la
oprirea masinii.
6.         Piesele ce urmeaza a fi gaurite se fixeaza rigid de masa masinii cu
dispozitive de prindere sau cu o menghina. Se interzice cu desavarsire tinerea piesei cu
mana.
7.         Pentru gaurirea pieselor mici si de serie mare, fixarea pieselor pe masa
masinii se va face cu dispozitive speciale.
8.         Este interzisa gaurirea uscata a pieselor din otel.
2.1.9 Verificarea abaterilor de la turaţiile efective

pg. 6
 1.Memoriu justificativ
de calcul

2.1.Schema transmisiei:

pg. 7
 2.1.9.1 Calculul turaţiilor efective

n 1 real =180⋅0 , 40⋅0 , 40=28 , 8 [ rot /min ]

n 2real =180⋅0,5⋅0 , 40=36 [ rot /min ]

n 3real =180⋅0 , 65⋅0 , 40= 46 ,8 [ rot /min ]

n 4 real=180⋅0 , 40⋅0,8 =57 , 6 [ rot /min ]
n 5 real =180⋅0 , 50⋅0,8=72 [ rot /min ]
n 6real =180⋅0 , 65⋅0,8=93 , 6 [ rot /min ]
n 7 real =180⋅0 , 40⋅1, 52=109 , 44 [ rot /min ]
n 8real =180⋅0 , 50⋅1 , 52=136 , 8 [ rot /min ]
n 9real =180⋅0 , 65⋅1 , 52=177 , 84 [ rot /min ]

n1stas=28 [rot/min]
n2stas=35,5 [rot/min]
n3stas=47,5 [rot/min]
n4stas=56 [rot/min]
n5stas=71 [rot/min]
n6stas=95 [rot/min]
n7stas=112 [rot/min]
n8stas=140 [rot/min]
n9stas=180 [rot/min]

2.1.9.2 Calculul abaterilor de la turaţiile efective

Δncin=[100x(ncalc-nnor)/nnor i]%

Δn 28 ,8−28
1 cin= 28 x 100=2 , 85 [ % ]

Δn 2 cin =
36−35 , 5
35 ,5
⋅100=1 , 40 [ % ]

pg. 8
Δn 3 cin =
46 , 8−47 , 5
47 , 5
⋅100=−1 , 47 [ % ]

Δn 4 cin=
57 , 6−56
56
⋅100=2 , 85 [ % ]

Δn 5 cin =
72−71
71
⋅100=1 , 40 [ % ]

Δn 6 cin =
93 , 6−95
95
⋅100=−1 , 47 [ % ]

Δn 7 cin =
109 , 44−112
112
⋅100=−2 ,28 [ % ]

Δn 8cin =
136 , 8−140
140
⋅100=−2 , 28 [ % ]

Δn 9cin =
177 , 84−180
180
⋅100=−1,2 [ % ]

3. Calculul organologic

3.1 Calculul momentelor pe arbori

Mt=9550⋅
n
P
[ kW
rot /min ]
max ,

unde : P=1 [kW] (puterea motorului)

Randamentele sunt: η lagar =0 ,98

η angrenaj=0 ,95

η curele=0 , 99

M t 1 =9550⋅
0,5
180
=26 , 527 [ N⋅m ]

P2 = P1x ηlagar x ηangrenaj = 0,5x 0,98 x 0,95 = 0,465 [kW]

M t 2 =9550⋅
0 , 465
75
=59 ,21 [ N⋅m ]

P3 = P2 x ηlagar x ηangrenaj = 0,465 x 0,98 x 0,95 = 0,432 [kW]

pg. 9
M t 3 =9550⋅
0 , 432
30
=137 ,52 [ N⋅m ]

3.2.Calculul de predimensionare a transmisiilor cu roţi dinţate. Alegerea

modulelor

Mt1 = 26,527 [Nm] = 2,653 [daNm] se alege din STAS m1 = 2

Mt2 = 59,21 [Nm] = 5,921 [daNm] se alege din STAS m2 = 2,5

m2=m3=2,5

3.3.Calculul geometric al angrenajului cilindric.

3.3.1.Angrenajul I

Distanta dintre axe

aw=
m ( z + z ) = 2( 18+ 45 )=63 [mm ]
1 1 2

2 2
Lăţimea danturii
15  m1 = 30

Diametrul de divizare
d1 =m1 x z1 =2 x 18 = 36 [mm]
d2 =m1 x z2 =2 x 45 = 90 [mm]
d3 =m1 x z3 =2 x 21 = 42 [mm]
d4 =m1 x z4 =2 x 42 = 84 [mm]
d5 =m1 x z5 =2 x 25 = 50 [mm]
d6 =m1 x z6 =2 x 38 = 76 [mm]

Diametrul cercului de picior

ha* =0,25; c* = 1
df1 =d1 – 2m(ha* +c*) = 36 – 6 = 30 [mm]
df2 =d2 – 2m(ha* +c*) = 90–6 = 84 [mm]
df3 =d3 – 2m(ha* +c*) = 42 – 6 = 36 [mm]
df4 =d4 – 2m(ha* +c*)= 84–6 = 78 [mm]

pg. 10
df5 =d5 – 2m(ha* +c*) = 50 – 6 = 44 [mm]
df6 =d6 – 2m(ha* +c) = 76 – 6 = 70 [mm]

Inaltimea dintilor

h =2,25x m1=2,25x 2=4,5[mm]

Diametrul de cap

da1 = df1 + 2h = 30 + 9 = 39 [mm]

da2 = df2 + 2h = 84 + 9 = 93 [mm]
da3 = df3 +2h = 36 + 9 = 45[mm]
da4 = df4 +2h = 78 +9 = 87 [mm]
da5 = df5 +2h = 44 + 9 = 53 [mm]
da6 = df6 +2h = 70 + 9 = 79 [mm]

3.3.2.Angrenajul II

Distanta dintre axe

aw=
m ( z + z ) = 2,5 ( 18+45 ) =78 , 75 [ mm ]
2 5 6

2 2
Lăţimea danturii
15  m2 = 37,5

Diametrul de divizare

d7 = m2 x z7 =2,5 x 18 = 45 [mm]
d8 = m2x z8 =2,5 x 45 = 112,5 [mm]
d9 = m2 x z9 =2,5 x 28 = 70 [mm]
d10 =m2 x z10 =2,5 x 35 = 87,5 [mm]
d11 =m2 x z11 =2,5 x 38 = 9 [mm]
d12 =m2 x z12 =2,5 x 25 = 62 [mm]

Diametrul cercului de picior

ha* -0,25; c* = 1
df7 =d7 – 2m(ha* +c*) = 45 – 5,625 = 37,5 [mm]

pg. 11
df8 =d8 – 2m(ha* +c*) = 112,5 – 5,625 = 105 [mm]
df9 =d9 – 2m(ha* +c*) = 70 – 5,625 = 62,5 [mm]
df10 =d10 – 2m(ha* +c) = 87,5 – 5,625 = 80 [mm]
df11 =d11 – 2m(ha* +c*) = 95– 5,625 = 87,5 [mm]
df12 =d12 – 2m(ha* +c*) = 62,5 – 5,625 = 55 [mm]

Inaltimea dintilor

h =2,25x m =2,25x2,5=5,625 [mm]

Diametrul de cap

da7 = df7 +2h = d7 + 2m2 = 37,5 + 5,625 =48,75 [mm]

da8 = df8 +2h = d8 + 2m2 = 105 + 5,625 =116,25 [mm]
da9 = df9 +2h = d9 + 2m2 = 62,5 + 5,625 = 73,75 [mm]
da10 = df10 +2h = d10 + 2m2 = 80+ 5,625 =91,25 [mm]
da11 = df11 +2h = d11 + 2m2 = 87,5+ 5,625 =98,75 [mm]
da12 = df12 +2h = d12 + 2m2 = 55 + 5,625 =66,25 [mm]

3.3.3.Calculul arborilor

Arborii sunt solicitati la torsiune si incovoiere sub actiunea fortelor din

organele sustinute si organele de sustinere, care determina aparitia unor deormatii
elastice ce conduc la suprasolicitari in angrenare, modifica legile angrenarii si
reduce gradul de acoperire.
De aceea dupa dimensionarea arborilor din conditia de rezistenta la solicitari
compuse (torsiune si incovoiere) se face si verificarea rigiditatii (calculul
deformatiilor).

Mt1=2,65 [daN x m]
Mt2 = 5,92 [daN x m]
Mt3 = 13,75 [daN x m]
I 2,65x100=265 [daN/cm] => D1calculat=19 => D1STAS=20
II 5,92x100=592 [daN/cm] => D2calculat=24 => D2STAS=25

pg. 12
III 13,75x100=1375 [daN/cm] => D3calculat=32 => D3STAS=35

3.4 Alegerea lagarelor cu rulmenţi.

3.4.1Calculul lagarelor cutiei de viteze.

Calculul determinarii rulmentilor va tine cont de caracterul sarcinilor,conditiile de

montaj si durata de functionare. Capacitatea de incarcare dinamica a rulmentului
este data de:

p
C=F e⋅√ D
In care:D=durabilitatea necesara a rulmentului, in milioane de rotatii;
Fe=forta echivalenta medie;
P= exponent functie de tipul rulmentului p=3
Pentru obtinerea durabilitatii in milioane de rotatii se utilizeaza relatiile:

D = 20.000 [ ore ]

Mt=Fe x bratul => Fe=2Mt/d

2⋅260
=14 , 44
I FeI= 36 [ daN ]
2⋅590
=13 ,11
II FeII= 90 [ daN ]
2⋅1370
=24 , 35
III FeIII= 112 ,5 [ daN ]
3
C1 =F 1 √ 20000=14 , 44⋅27 , 14=391 , 90[ daN ]
3
C II =F II √ 20000=13 ,11⋅27 , 14=355 , 80[ daN ]
3
C III =F III √ 20000=24 , 35⋅27 , 14=660 , 85[ daN ]

pg. 13
 3.4.2Alegrea rulmenţilor

Rulmenti STAS 3041/3 - 68

Pentru arborele 1
d = 20 [mm] , D = 42 [mm] , B =12 [mm] , seria 6004

Pentru arborele 2
d = 25 [mm] , D = 47 [mm] , B = 12 [mm] , seria 6005

Pentru arborele 3
d = 35 [mm] , D = 62 [mm] , B = 14 [mm] , seria 6007

3.5 Etanşări (simeringuri) STAS 7950/2 - 72

Pentru arborele 1
d = 20 [mm] , D = 42 [mm] , h = 7 [mm]
Pentru arborele 3
d = 35 [mm] , D = 57 [mm] , h = 7 [mm]

3.6 Calculul penelor STAS 1004 -81

Alegerea penelor pentru asamblări fixe.

4 Mt
lc= [ mm ]
d⋅h⋅σ ac ;
4 Mt
σ ac= ≤σ as
Φ⋅h⋅l c ;
N
σ ac=50 [ ]
mm 2 ;

Pentru arborele 1:

pg. 14
 6 6
0 0

d=20[mm]; b = −0 , 03 [mm]; h = −0 , 03 [mm]; l=14…70[mm];

4⋅Mt 1
l =
c 1 d ⋅h ⋅σ
1 1
=l
ac
=
4⋅26 . 000
c 1 20⋅6⋅50 ≃18 [ mm ]

Pentru arborele 2:
8 7
0 0

d=25[mm]; b = −0 , 036 [mm]; h = −0 , 090 [mm]; l=18…90]mm];

4⋅Mt 2
l c2 = d ⋅h ⋅σ
2 2
=l
ac
=
4⋅58 . 000
c 2 25⋅7⋅50 ≃27 [ mm ]

Pentru arborele 3:
10 8
0 0

d=35[mm]; b = −0, 036 [mm]; h = −0 , 090 [mm]; l=22…110]mm];

4⋅Mt 3
l =
c 3 d ⋅h ⋅σ
3 3 ac
=l c =
4⋅137. 400
3 30⋅8⋅50
≃40 [ mm ]

pg. 15
 BIBLIOGRAFIE

1.Năsui, V. Proiectarea variatoarelor de turaţii pentru maşini

unelte, Editura RISOPRINT,Cluj-Napoca, 2002;
2.Năsui, V.
3.Catalog de rulmenţi, Bucureşti M.I.C.M., 1976;
4.Organe de maşini, Colecţia S.T.A.S., Editura Tehnică. Bucureşti, 1983;
5.Vaida, A.; Botez,E. ş.a. Proiectarea maşinilor-unelte. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980.

pg. 16