Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE

FIMM ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE


INDUSTRIALE

NDRUMTOR:

Asistent : Despa Veronica

Student:
LIPOVICIANU STEFAN

2016

Lipovicianu Stefan

Tema:

Recipient sub presiune cilindric vertical

TEMA DE PROIECT

Lipovicianu Stefan
Sa se proiecteze un recipient sub presiune cilindric vertical prevazut cu dispozitiv de
amestecare si manta de incalzire. Recipientul se va realiza in constructie sudata si va avea
urmatoarele caracteristici:
diametrul nominal D = 1820 mm;

raportul

presiunea nominala i 1.2 MPa;


temperatura nominala t i =135C ;
coeficient de umplere 60%;

Utilajul este folosit pentru omogenizarea a doua fluide care sunt caracterizate prin
urmatoarele date:

densitatea fazei continue:

densiatea fazei disperse:

vascozitatea dinamica a fazei continue: c 121 104 Pas;

vascozitatea dinamica a fazei disperse: c 315 104 Pas;

participatia volumetrica a fazei disperse: = 55 %;


gradul de rezistenta la coroziune a otelului carbon fata de fluidele de lucru din reactor:
Grc=2;

Tipul amestecatorului
Pe recipient se vor prevedea urmatoarele racorduri: pentru umplere, pentru golire,
pentru aerisire, manometere, termometre, guri de vizitare.
Capacul recipientului: tip semielipsoidal demontabil asamblat prin flanse si suruburi;
Proiectul va contine:
1. Descrierea reactorului cu amestecator si incadrarea lui intr-o schema tehnologica
adecvata.
2. Proiectarea corpului recipientului;
3. Proiectarea dispozitivului de amestecare;
4. Norme de tehnica securitatii muncii la fabricarea, montarea si transportul utilajului;
5. Observatii;
6. Desen de ansamblu recipient sub presiune.
BIBLIOGRAFIE MINIMALA
1.
2.
3.
4.
5.
6.

RENERT M. - Calculul si constructia utilajului chimic; volumul I, II Bucuresti 1971;


JINESCU V.- Utilaj tehnologic pentru industria de process volumul l - IV; Editura Tehnica Bucuresti 1983 (1988);
JINESCU V. si colaboratori- Recipiente sub presiune; indrumar de proiectare volumul I 1985, volumul II 1989;
JINESCU V , BANESCU C. - Dispozitive de amestecate; Indrumar de proiectare I.P.B. 1984;
COD C4 - Preseriptii tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, exploatarea si repararea recipientelor sub presiune;
Editura Tehnica 1990;
VLADESCU M. -: note de curs

Lipovicianu Stefan

Descrierea recipientului sub presiune


ln functie de cerintele tehnologice, recipientele pot functiona sub presiune la
presiune atmosferica sau sub vid.
Recipientele pot fi stabile (fixe) sau transportabile (butelii). Recipientele stabile sunt
fixate pe fundatii sau alte reazeme fixe. Proiectarea, constructia, exploatarea, repararea si
verificarea recipientelor ce lucreaza la presiuni mai mari decat 0,07 MPa sunt supuse unor
instructiuni obligatorii cuprinse in prescriptiile tehnice (24-90 si se afla sub controlul
Inspectoratului de Stat pentru Cazane, Recipiente sub presiune si Instalatii de Ridicat (lSClR).
ln recipientele propriu-zise, au loc fie operatii fizice (amestecare, transfer termic sau
transfer de substanta, separarea amestecurilor in fazele componente etc.), fie operatii fizice
insotite sau urmate de reactii chimice. In acest al doilea caz utilajul este denumit si reactor
chimic.
ln general, recipientele lucreaza nu numai la presiuni foarte diferite, ci si la
temperaturi foarte variate, de la temperaturi foarte scazute (recipiente pentru depozitarea si
transportul gazelor Iichefiate) pana la temperaturi ridicate. ln numeroase cazuri, acestea
lucreaza si in conditii de coroziune.
Prin "recipient sub presiune" se intelege orice invelis metalic care poate contine un
fluid (abur, apa fierbinte la peste lOO grade C, vapori, gaze diferite) la o presiune mai mare
decat presiunea atmosferica (O,l MPa), in conditii sigure de rezistenta si etanseitate.
Recipientele sub presiune pot fi impartite in recipiente cu perete subtire si recipiente
cu perete gros, dupa cum valoarea raportului B=De/Dl este mai mica, respectiv mai mare
decat 1,2 unde:
De - diametrul exterior al recipientului;
Di - diametrul interior.
ln functie de destinatia acestora, materialele din care se executa recipientele sub
presiune pot fi oteluri laminate, aliate (cu crom, molibden si alte elemente) sau oteluri
inoxidabile.
Dupa forma lor, recipientele sub presiune pot fi: cilindrice, tronconice sau sferice.
La recipienele cu diametru peste 800 mm, accesul la interior trebuie asigurat fie prin
constructia demontabila a capacului, fie prin gura de vizitare.
Un recipient cilindric vertical este constituit din 3 parti principale si anume: mantaua
cilindrica, fund si capac.

1. Mantaua cilindrica este alcatuita din mai multe randuri de virole. imbinate prin sudura,
a caror grosime poate fi aceeasi sau, in unele cazuri, poate creste catre baza
rezervorului, unde presiunea hidrostatica este cea mai mare.
2. Capacul recipientului va fi de tip semielipsoidal, demontabil, asamblat pe corpul
recipientului prin flanse stranse prin suruburi.
3. Fundul recipientuluvi a fi tot semielipsoidal, demontabil, sudat de corpul recipientului
Fundul rezervorului este confectionat din tabla de otel (de obicei, acelasi material ca
virola cilindrica) si este constituit dintr-o zona centrala formata din table
dreptunghiulare si dintr-o zona periferica, compusa din table fasonate, pentru obtinerea formei
circulare.
Capacul si fundul recipientului trebuie sa reziste fara deformare la sarcini
4

Lipovicianu Stefan
nominale permanente si accidentale, precum si la variatiile de presiune din
interior.
Capacul recipientului va fi prevazut cu urmatoarele racorduri:
racord alimentare faza continua
racord alimentare faza dispersa
racord de masurare a presiunii
racord de aerisire
gura de vizitare
Capacul are prevazut, de asemenea; un bosaj central pe care se monteaza
amestecatorul mecanic, actionat prin intermediul unui motoreductor, sustinut de o turla
prevazuta cu doua lagare de rulmenti.
Legatura intre motoreductor si arborele recipientului se face prin intermediul unui
cuplaj elastic cu bolturi.
Etansarea arborelui ce pune in miscare amestecatorul se face prin intermediul unei
cutii de etansare.
Reactorul (recipientul) este prevazut, de asemenea,cu racord pentru termometru si
racord de evacuare a amestecului.
Recipientul se asambleaza prin sudura.
Recipientul va fi montat pe suporturi laterale. ln mod obisnuit se utilizeaza 2...4
suporturi laterrale (conform STAS 5455-82), dispuse echidistant.
Materialul din care este construit recipientul este otel inoxidabil, rezistent a
coroziune.
Oteluri destinate tablelor pentru cazane si recipiente sub presiune
Aceasta categorie cuprinde marcile de otel realizate in conformitate cu exigentele
tehnice specifice cazanelor si recipientelor sub presiune impuse de ISCIR. Nivelul ridicat al
energiei totale de deformare acumulata intr-un invelis sub presiune justifica controlul atent,
produs cu produs, al compozitiei chimice, al caracteristicilor mecanice si tehnologice ca si
verificarea defectelor interne si de suprafata, pentru incadrarea in anumite dimensiuni limita
admise pe produsul finit.
Marcile de otel pentru cazane si recipiente sub presiune, sunt oteluri carbon notate cu
litera R (pentru temperatura ambianta si scazuta - STAS 2883/2-88) sau K (pentru temperaturi
ambiante si ridicate - STAS 2883/3-88), urmate de un numar care indica valoarea minima a
rezistentei la rupere la tractiune, exprimata in N/mm2, clasa de calitate si numarul
standardului. ln aceleasi standarde sunt cuprinse si o serie de oteluri slab aliate a caror
simbolizare si notare se face conform regulilor aplicate acestor oteluri.

Lipovicianu Stefan

1.DIMENSIONAREA RECIPIENTULUI CU MANTA DE NCLZIRE

1.GENERALITATI
Recipientul cu manta de ncalzire (fr dispozitiv de amestecare) are schema din fig.l.1.
Reprezentarea complet, cu dispozitiv de amestecare, se prezint in Anexa 1.

Fig.1.1
3 gura de verificare; 4 - capac; 6 - flansa; 7 - garnitura; 9 - corp recipient; 10 - corp manta; 12 - suport; 13 racord evacuare condensat; 14 - racord de golire; 15 - racord pentru intrarea agentului termic; 16 - racord
alimentare; 18 - fund recipient

PROIECTAREA CORPULUI RECIPIENT ULUI

Stabilirea geometriei fundului si capacului recipientului


In tema de proiectare se specifica:
Capacul recipientului: de tip semielipsoidal demontabil asamblat prin flanse si suruburi;
Fundul recipientului: de tip semielipsoidal va fi sudat.

Lipovicianu Stefan
Inaltimea fundului si capacului recipientului:

Profilul semielipsoidal se continua in mod obligatoriu cu o portiune cilindrica de


inaltime h. Acesta are drept scop evitarea suprapunerii a doi concentratori de tensiuni formati
de zona de trecere de la profil la cilindru si de cordonul de sudura circular inelar intre fund si
corpul recipientului.
Inaltimea partii cilindrice se alege functie de grosimea fundului (capacului) si cum
aceaste a fost calculate dupa cum o sa urmeze s-a ales:
h=80 mm ; s=22 mm
Fundul si capacul vor fi de aceasta forma semielipsoidala si vor fi realizate dintr-o
bucata prin ambutisare.
Dimensiunile fundurilor elipsoidale dintr-o bucata sunt date conform NTR 6424-80
sau STAS 7949-81.

Capacitatea :

Fundul recipientului, tot de tip semielipsoidal nedemontabil va fi sudat.


Mantaua de incalzire a recipientului va fi prevazuta cu racorduri: pentru intrarea
agentului termic, pentru iesirea agentului termic, pentru aerisire, pentru evacuarea
condensatului.
Recipientul se va monta pe suporti de tip lateral sau de fund.
Timpul de functionare al utilajului este de 10 ani.

Lipovicianu Stefan

DETERMINAREA INALTIMII TOTALE A PARTII CILINDRICE


In tema de proiectare se specifica: raportul

unde inaltimea partii cilindrice si

D = diametrul interior.
H = 2D = 21820 = 3640
H= 3640 mm

Lipovicianu Stefan

STABILIREA DIMNESIUNILOR INTERIOARE ALE CORPULUI


RECIPIENTULUI

Determinarea inaltimii lichidului in recipient


=coeficientul de umplere, =65% (data in tema de proiect)

Vi=

H1=inaltimea lichidului in recipient pe portiunea cilindrica;

Lipovicianu Stefan

Alegerea si justificarea materialului de constructive al recipientulu


Calculul tensiunii admisivile al materialului ales.

Calculul tensiunii admisibile a materialului ales

Calculul grosimii virolei cilindrice a recipientului solicitate


la presiunea interioara
z coeficient de rezistenta al imbinarii sudate; z=1 pentru imbinari cap la cap executate
automat prin orice procedeu de sudare cu arc electric sau gaz, pe ambele fete sau pe o singura
fata cu completare la radacina; Volumul examinarii nedestructive totale;
10

Lipovicianu Stefan

Grosimea de proiectare a elementului:

2.7.Alegerea agentului termic si precizarea presiunii sale


Coeficientul total de transfer termic de la agentul termic la substanta incalzita direct
creste in ordinea: incallzire cu gaz de ardere, cu flacara sau difil, cu apa, cu vapori de apa, cu
saruri topite, incalzire prin inductie cu rezistente electrice. Recipientul este prevazut cu manta
de incalzire.

Temperatura de incalzire :
Pentru apa

Pentru difil

Presiunea este mult mai mica pentru difil, dar considerandu-se ca este mai scump s-a adaptat
incalzirii cu apa.

11

Lipovicianu Stefan

Calculul grosimii si fundului supuse la presiunea interioara

Grosimea de proiectare a elementului:

Relatiile de calcul sunt aplicabile in toate cazurile in care sunt indeplinite cconditiile

Tronsonarea partii cilindrice a recipientului.


Lungimetaa tablei pentru tronsonul cilindric al recipientului:

Lungimea tronsonului este:

Hfl = inaltimea flansei;


h = inaltimea partii cilindrice a fundului sau capacului recipientului;
Ht = inaltimea totala a partii cilindrice.
Cum prin STAS, fabrica producatoare produce tabla la dimensiunea
L = 6...12m, l = _1800...3000mm, pentru tronsonarea partii cilindrice avem nevoie de
un singur tronson:

12

Lipovicianu Stefan

Alegerea si justificarea materialului de constructie pentru manntaua de


incalzire. Stabilirea tensiunilor admisibile pentru materialul ales.
Materialul de constructie al mantalei de incalzire il executam din acelasi material ca al
recipientului deoareace acest material rezista la temperatura agentului de incalzire, din
conditii de sudabilitate, din conditii de aprovizionare cu materiale, datorita diferentei de
dilatare intre corpul recipientului si manta.

=limita de curgere conventionala la temperatura de calcul conform STAS

Calculul grosimii virolei cilindrice a mantalei de incalzire

Mantaua se va realiza la unghi de 45 de grade, iar jos avand o portiune cilindrica. Am ales
aceasta solutie constructiva deoarece este mai usor de realizat tehnologic si rezulta de aici un
cost mai scazut.

13

Lipovicianu Stefan

Calculul grosimii fundului mantalei de incalzire


Se face la fel ca la fundul recipientului

Alegerea flansei dintre capac si corp


Capacul se va asambla de corpul recipientului prin intermediul unei flanse care se va
suda de acesta. Flansa este prevazuta cu gauri care vor permite o asamblare cu suruburi a
capacului de mediul de lucru.
S-a ales flansa cu gat pentru sudare conform Stas 98014-79

Alegerea si dimensionarea racordurilor.


Racordurile realizeaza legatura dintre recipient si celelalte componente ale liniei
tehnologice, realizeaza fixarea sau racordarea dispozitivului de siguranta sau a aparatelor de
masura si control.
Racordurile se aleg pentru preiunea de regim a aparatuli.
Alegerea diametruli nominal al racordului se face in urma calcului diametrului exterior
al acestuia functie de cantitatea de substanta ce trebuie sa treaca prin racord.
Diametrul interor al racordului se determina astfel:

R3, R4 = racorduri pentru intrare, iesire agent termic.


Volumul pentru mantaua de incalzirea pe unde circula agentul termic este:

Debitul de agent temic:

14

Lipovicianu Stefan
Diemetrul racordurilor este:

Racordul R5 este pentru golirea recipientului. Am dimensionat recordul cu d=150mm


astfel ca golirea sa se faca in 5-10 min
Gurile de verificare servesc la controlul visual al spatiului interior al aparatului, la
curatirea, spalarea precum si la montare si demontarea mecanismelor interioare ale aparatului.
In functie de diametrul interior al recipientului, s-a ales gura de vizitare cu diametrul
interior 450mm, si in functie de presiunea de lucru:
Gura de vizitare rotunda cu capac bombat. STAS 5561/3-1979;

Volumul lichidului in recipient este:

Participarea volumetrica a fazei disperse este de 55% deci :

Consideram ca timpul de umplere este t=10min=600s;

Diametele racordurilor:

Conform STAS 8851/5-1979 diametrul imediat superior este:

15

Lipovicianu Stefan
Gura de vizitare cu capac bomBAT
Dimensiuni STAS 5661/3-1979
Modul de arannjare a racordurilor de alimentare, termometrului, manometrului si a gurii de
vizitare este functie de procesul tehnologic si astfel incat sa nu se necesite compresarea
fiecarui orificiu prin adaugarea de materiale de adaos.
Alegerea sistemului de rezemare
Calculul greutatii utilajului:

Gpm= greutatea partii metalice


Masa lichidului Ml=max (Mexploatare,Mproba hidraulica)

Mpm = 2x masa capac elipsoidal + masa manta incalzire + masa virola cilindrica + masa
arbore + masa amestecator + masa motoreductor + masa flansa + masa palete

16

Lipovicianu Stefan

Pentru un diametru nominal al recipientului de 1820mm aleg suport picior tip II din
teava

Numar de picioare=

17

Lipovicianu Stefan

Norme generale de tehnica securitatii muncii la fabricarea, transportul,


montarea si exploatarea utilajului.
Recipientele sub presiune constituie in functionare o permanenta sursa de pericol in
cazul in care nu se respecta instructiunile specifice acestor utilaje privind proiectarea,
executia, montajul, repararea si exploatarea lor.
Instalatiile, autoclavele si vasele care lucreaza sub presiune vor fi timbrate si vor avea
autorizatii de functionare corespunzand intocmai normelor pentru instalatii sub presiune. Este
absolut interzisa functionarrea oricarui recipient sub presiune daca nu este timbrat, daca nu
are autorizatie de functionare si daca nu i s-a facut revizia periodica in termenele stabilite,
consemnatain procesul verbal de constatare.
Este interzisa functionarea instalatiilor care lucreaza sub presiune daca nu sunt dotate
cu toate dispozitivele de siguranta si control pentru parametrii ceruti in procesul tehnologic.
Armaturile tuturor instalatiilor care lucreaza sub presiune vor fi verificate periodic la
bancul de proba, la presiune maxima admisa, cel putin cu aceeasi periodicitate la instalatia
respectiva. Este strict interzis inlocuirea sau montarea armaturilor cu altele neverifieate
precum si functionarea instalatiilor de presiune cu armature defecte.
Este absolut obligatorie respectarea intocamai a presiunii pentru care a afost construita
si autorizata instalatia care lucreaza sub presiune.
La instalatia care lucreza sub presiune se va folosi numai garnituri rezistente la
substantele care se lucreaza.
Este interzisa categoric orice fel de interventie la recipientele care lucreaza sub
presiune: strangerea sau slabirea presetupurilor, a suruburilor, armaturilor, etc. in timp ce
acestea se alla sub presiune.
Autoclavele, vasele de reactie, si instalatiile care lucreaza sub presiune si care sunt
supuse actiunii de coroziune interioara sau exterioara, vor fi confectionate din materiale
anticorosive sferice sau vor fi protejate anticoroziv.
Toate vasele de presiune la care temperatura poate fi un factor de ambalare sau la care
se petrec reactii exoterme vor fi prevazute cu dispozitive adecvate de intrerupere automata a
incalzirii exterioare la temperatura maxima admisa ca atare sau la temperatura maxima
admisa in functie de presiune ee se realizeza. In nici un caz nu este insa admisa renuntarea la
celelalte dispozitive de reglaj a temperaturii.
Vasele de reactie cu inclazire in manta dubla vor fi prevazute cu membrane antisoc in
fata gurii de admisie a aburului intre mantale precum a prevenirii zgomotului si socurile
termice si mecanice in montarea interioara.
Vasele care lucreaza le temperatura ce depasesc in plus sau in minus temperatura normala a
atmosferei de le locul de munca, vor fi izolate termic.
Orice modificre termica sau tehnologica adusa vaselor care lucreza sub presiune va fi
consemnata in procesul verbal de constatare ce insoteste autorizatia de functionare si in carte
tehnnica a masinii.

18