Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA VALAHIA TARGOVISTE FIMM ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE

TARGOVISTE FIMM – ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE INDUSTRIALE ÎNDRUMĂTOR: Asistent : Despa Veronica 2016 Student:

ÎNDRUMĂTOR:

Asistent : Despa Veronica

2016

Student:

LIPOVICIANU STEFAN

Tema:

Lipovicianu Stefan

Recipient sub presiune cilindric vertical

TEMA DE PROIECT

Lipovicianu Stefan

Sa se proiecteze un recipient sub presiune cilindric vertical prevazut cu dispozitiv de amestecare si manta de incalzire. Recipientul se va realiza in constructie sudata si va avea urmatoarele caracteristici:

diametrul nominal D = 1820 mm;

raportul

 diametrul nominal D = 1820 mm ;  raportul  presiunea nominala ρ i ≔

presiunea nominala ρ i 1.2 MPa;

temperatura nominala t i =135°C ;

coeficient de umplere ϕ60%;

Utilajul este folosit pentru omogenizarea a doua fluide care sunt caracterizate prin urmatoarele date:

densitatea fazei continue:

densiatea fazei disperse:

densitatea fazei continue:  densiatea fazei disperse:  vascozitatea dinamica a fazei continue: μ c ≔
densitatea fazei continue:  densiatea fazei disperse:  vascozitatea dinamica a fazei continue: μ c ≔

vascozitatea dinamica a fazei continue: μ c 121 ⋅ 10 4 Pas;

vascozitatea dinamica a fazei disperse: μ c 315 ⋅ 10 4 Pas;

participatia volumetrica a fazei disperse: ψ= 55 %;

gradul de rezistenta la coroziune a otelului carbon fata de fluidele de lucru din reactor:

Grc=2;

Tipul amestecatorului Pe recipient se vor prevedea urmatoarele racorduri: pentru umplere, pentru golire, pentru aerisire, manometere, termometre, guri de vizitare. Capacul recipientului: tip semielipsoidal demontabil asamblat prin flanse si suruburi; Proiectul va contine:

1. Descrierea reactorului cu amestecator si incadrarea lui intr-o schema tehnologica

adecvata.

2. Proiectarea corpului recipientului;

3. Proiectarea dispozitivului de amestecare;

4. Norme de tehnica securitatii muncii la fabricarea, montarea si transportul utilajului;

5. Observatii;

6. Desen de ansamblu recipient sub presiune.

BIBLIOGRAFIE MINIMALA

1. RENERT M. - Calculul si constructia utilajului chimic; volumul I, II Bucuresti 1971;

2. JINESCU V.- Utilaj tehnologic pentru industria de process volumul l - IV; Editura Tehnica Bucuresti 1983 (1988);

3. JINESCU V. si colaboratori- Recipiente sub presiune; indrumar de proiectare volumul I 1985, volumul II 1989;

4. JINESCU V , BANESCU C. - Dispozitive de amestecate; Indrumar de proiectare I.P.B. 1984;

5. COD C4 - Preseriptii tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, exploatarea si repararea recipientelor sub presiune; Editura Tehnica 1990;

6. VLADESCU M. -: note de curs

Lipovicianu Stefan

Descrierea recipientului sub presiune

ln functie de cerintele tehnologice, recipientele pot functiona sub presiune la presiune atmosferica sau sub vid. Recipientele pot fi stabile (fixe) sau transportabile (butelii). Recipientele stabile sunt fixate pe fundatii sau alte reazeme fixe. Proiectarea, constructia, exploatarea, repararea si verificarea recipientelor ce lucreaza la presiuni mai mari decat 0,07 MPa sunt supuse unor instructiuni obligatorii cuprinse in prescriptiile tehnice (24-90 si se afla sub controlul Inspectoratului de Stat pentru Cazane, Recipiente sub presiune si Instalatii de Ridicat (lSClR). ln recipientele propriu-zise, au loc fie operatii fizice (amestecare, transfer termic sau transfer de substanta, separarea amestecurilor in fazele componente etc.), fie operatii fizice insotite sau urmate de reactii chimice. In acest al doilea caz utilajul este denumit si reactor chimic.

ln general, recipientele lucreaza nu numai la presiuni foarte diferite, ci si la temperaturi foarte variate, de la temperaturi foarte scazute (recipiente pentru depozitarea si transportul gazelor Iichefiate) pana la temperaturi ridicate. ln numeroase cazuri, acestea lucreaza si in conditii de coroziune. Prin "recipient sub presiune" se intelege orice invelis metalic care poate contine un fluid (abur, apa fierbinte la peste lOO grade C, vapori, gaze diferite) la o presiune mai mare decat presiunea atmosferica (O,l MPa), in conditii sigure de rezistenta si etanseitate. Recipientele sub presiune pot fi impartite in recipiente cu perete subtire si recipiente cu perete gros, dupa cum valoarea raportului B=De/Dl este mai mica, respectiv mai mare decat 1,2 unde:

De

- diametrul exterior al recipientului;

Di

- diametrul interior.

ln functie de destinatia acestora, materialele din care se executa recipientele sub

presiune pot fi oteluri laminate, aliate (cu crom, molibden si alte elemente) sau oteluri inoxidabile. Dupa forma lor, recipientele sub presiune pot fi: cilindrice, tronconice sau sferice.

La recipienele cu diametru peste 800 mm, accesul la interior trebuie asigurat fie prin

constructia demontabila a capacului, fie prin gura de vizitare. Un recipient cilindric vertical este constituit din 3 parti principale si anume: mantaua cilindrica, fund si capac.

1. Mantaua cilindrica este alcatuita din mai multe randuri de virole. imbinate prin sudura, a caror grosime poate fi aceeasi sau, in unele cazuri, poate creste catre baza rezervorului, unde presiunea hidrostatica este cea mai mare.

2. Capacul recipientului va fi de tip semielipsoidal, demontabil, asamblat pe corpul recipientului prin flanse stranse prin suruburi.

3. Fundul recipientuluvi a fi tot semielipsoidal, demontabil, sudat de corpul recipientului

Fundul rezervorului este confectionat din tabla de otel (de obicei, acelasi material ca virola cilindrica) si este constituit dintr-o zona centrala formata din table dreptunghiulare si dintr-o zona periferica, compusa din table fasonate, pentru obtinerea formei circulare. Capacul si fundul recipientului trebuie sa reziste fara deformare la sarcini

Lipovicianu Stefan

nominale permanente si accidentale, precum si la variatiile de presiune din interior.

Capacul recipientului va fi prevazut cu urmatoarele racorduri:

racord alimentare faza continua

racord alimentare faza dispersa

racord de masurare a presiunii

racord de aerisire

gura de vizitare

Capacul are prevazut, de asemenea; un bosaj central pe care se monteaza amestecatorul mecanic, actionat prin intermediul unui motoreductor, sustinut de o turla prevazuta cu doua lagare de rulmenti. Legatura intre motoreductor si arborele recipientului se face prin intermediul unui cuplaj elastic cu bolturi. Etansarea arborelui ce pune in miscare amestecatorul se face prin intermediul unei cutii de etansare. Reactorul (recipientul) este prevazut, de asemenea,cu racord pentru termometru si racord de evacuare a amestecului. Recipientul se asambleaza prin sudura. Recipientul va fi montat pe suporturi laterale. ln mod obisnuit se utilizeaza 2 suporturi laterrale (conform STAS 5455-82), dispuse echidistant.

4

Materialul din care este construit recipientul este otel inoxidabil, rezistent a coroziune. Oteluri destinate tablelor pentru cazane si recipiente sub presiune Aceasta categorie cuprinde marcile de otel realizate in conformitate cu exigentele tehnice specifice cazanelor si recipientelor sub presiune impuse de ISCIR. Nivelul ridicat al energiei totale de deformare acumulata intr-un invelis sub presiune justifica controlul atent, produs cu produs, al compozitiei chimice, al caracteristicilor mecanice si tehnologice ca si verificarea defectelor interne si de suprafata, pentru incadrarea in anumite dimensiuni limita admise pe produsul finit. Marcile de otel pentru cazane si recipiente sub presiune, sunt oteluri carbon notate cu litera R (pentru temperatura ambianta si scazuta - STAS 2883/2-88) sau K (pentru temperaturi ambiante si ridicate - STAS 2883/3-88), urmate de un numar care indica valoarea minima a rezistentei la rupere la tractiune, exprimata in N/mm2, clasa de calitate si numarul standardului. ln aceleasi standarde sunt cuprinse si o serie de oteluri slab aliate a caror simbolizare si notare se face conform regulilor aplicate acestor oteluri.

Lipovicianu Stefan

1.DIMENSIONAREA RECIPIENTULUI CU MANTA DE ÎNCLZIRE

1.GENERALITATI

Recipientul cu manta de încalzire (fr dispozitiv de amestecare) are schema din fig.l.1. Reprezentarea complet, cu dispozitiv de amestecare, se prezint in Anexa 1.

complet, cu dispozitiv de amestecare, se prezint in Anexa 1. Fig.1.1 3 – gura de verificare;

Fig.1.1

3 gura de verificare; 4 - capac; 6 - flansa; 7 - garnitura; 9 - corp recipient; 10 - corp manta; 12 - suport; 13 - racord evacuare condensat; 14 - racord de golire; 15 - racord pentru intrarea agentului termic; 16 - racord alimentare; 18 - fund recipient

PROIECTAREA CORPULUI RECIPIENT ULUI

Stabilirea geometriei fundului si capacului recipientului

In tema de proiectare se specifica:

Capacul recipientului: de tip semielipsoidal demontabil asamblat prin flanse si suruburi; Fundul recipientului: de tip semielipsoidal va fi sudat.

Inaltimea fundului si capacului recipientului:

Inaltimea fundului si capacului recipientului: Lipovicianu Stefan Profilul semielipsoidal se continua in mod obligatoriu

Lipovicianu Stefan

fundului si capacului recipientului: Lipovicianu Stefan Profilul semielipsoidal se continua in mod obligatoriu cu o

Profilul semielipsoidal se continua in mod obligatoriu cu o portiune cilindrica de inaltime h. Acesta are drept scop evitarea suprapunerii a doi concentratori de tensiuni formati de zona de trecere de la profil la cilindru si de cordonul de sudura circular inelar intre fund si corpul recipientului. Inaltimea partii cilindrice se alege functie de grosimea fundului (capacului) si cum aceaste a fost calculate dupa cum o sa urmeze s-a ales:

h=80 mm ; s=22 mm Fundul si capacul vor fi de aceasta forma semielipsoidala si vor fi realizate dintr-o bucata prin ambutisare. Dimensiunile fundurilor elipsoidale dintr-o bucata sunt date conform NTR 6424-80 sau STAS 7949-81.

Capacitatea :

date conform NTR 6424-80 sau STAS 7949-81. Capacitatea : Fundul recipientului, tot de tip semielipsoidal nedemontabil

Fundul recipientului, tot de tip semielipsoidal nedemontabil va fi sudat. Mantaua de incalzire a recipientului va fi prevazuta cu racorduri: pentru intrarea agentului termic, pentru iesirea agentului termic, pentru aerisire, pentru evacuarea condensatului. Recipientul se va monta pe suporti de tip lateral sau de fund. Timpul de functionare al utilajului este de 10 ani.

Lipovicianu Stefan

DETERMINAREA INALTIMII TOTALE A PARTII CILINDRICE

In tema de proiectare se specifica: raportul

D

= diametrul interior.

H

= 2D = 21820 = 3640

H= 3640 mm

D = diametrul interior. H = 2 ⋅ D = 2 ⋅ 1820 = 3640 H

unde inaltimea partii cilindrice si

D = diametrul interior. H = 2 ⋅ D = 2 ⋅ 1820 = 3640 H

Lipovicianu Stefan

STABILIREA DIMNESIUNILOR INTERIOARE ALE CORPULUI RECIPIENTULUI

DIMNESIUNILOR INTERIOARE ALE CORPULUI RECIPIENTULUI Determinarea inaltimii lichidului in recipient Φ=

Determinarea inaltimii lichidului in recipient

Φ=coeficientul de umplere, ϕ=65% (data in tema de proiect)

ΦV i =

umplere, ϕ= 65% (data in tema de proiect) Φ ⋅ V i = H 1 =inaltimea

H 1 =inaltimea lichidului in recipient pe portiunea cilindrica;

ϕ= 65% (data in tema de proiect) Φ ⋅ V i = H 1 =inaltimea lichidului

Lipovicianu Stefan

Alegerea si justificarea materialului de constructive al recipientulu Calculul tensiunii admisivile al materialului ales.

Calculul tensiunii admisivile al materialului ales. Calculul tensiunii admisibile a materialului ales Calculul

Calculul tensiunii admisibile a materialului ales

ales. Calculul tensiunii admisibile a materialului ales Calculul grosimii virolei cilindrice a recipientului

Calculul grosimii virolei cilindrice a recipientului solicitate la presiunea interioara

z coeficient de rezistenta al imbinarii sudate; z=1 pentru imbinari cap la cap executate automat prin orice procedeu de sudare cu arc electric sau gaz, pe ambele fete sau pe o singura fata cu completare la radacina; Volumul examinarii nedestructive totale;

Grosimea de proiectare a elementului:

Lipovicianu Stefan

Grosimea de proiectare a elementului: Lipovicianu Stefan 2.7.Alegerea agentului termic si precizarea presiunii sale

2.7.Alegerea agentului termic si precizarea presiunii sale

Coeficientul total de transfer termic de la agentul termic la substanta incalzita direct creste in ordinea: incallzire cu gaz de ardere, cu flacara sau difil, cu apa, cu vapori de apa, cu saruri topite, incalzire prin inductie cu rezistente electrice. Recipientul este prevazut cu manta de incalzire.

Temperatura de incalzire :

Pentru apa

cu manta de incalzire. Temperatura de incalzire : Pentru apa Pentru difil Presiunea este mult mai

Pentru difil

Temperatura de incalzire : Pentru apa Pentru difil Presiunea este mult mai mica pentru difil, dar

Presiunea este mult mai mica pentru difil, dar considerandu-se ca este mai scump s-a adaptat incalzirii cu apa.

Lipovicianu Stefan

Calculul grosimii si fundului supuse la presiunea interioara

Calculul grosimii si fundului supuse la presiunea interioara Grosimea de proiectare a elementului: Relatiile de calcul

Grosimea de proiectare a elementului:

presiunea interioara Grosimea de proiectare a elementului: Relatiile de calcul sunt aplicabile in toate cazurile in

Relatiile de calcul sunt aplicabile in toate cazurile in care sunt indeplinite cconditiile

in toate cazurile in care sunt indeplinite cconditiile Tronsonarea partii cilindrice a recipientului. Lungimetaa

Tronsonarea partii cilindrice a recipientului.

Lungimetaa tablei pentru tronsonul cilindric al recipientului:

tablei pentru tronsonul cilindric al recipientului : Lungimea tronsonului este: Hfl = inaltimea flansei; h =

Lungimea tronsonului este:

cilindric al recipientului : Lungimea tronsonului este: Hfl = inaltimea flansei; h = inaltimea partii cilindrice

Hfl = inaltimea flansei;

h = inaltimea partii cilindrice a fundului sau capacului recipientului; Ht = inaltimea totala a partii cilindrice. Cum prin STAS, fabrica producatoare produce tabla la dimensiunea

L = 6

un singur tronson:

12m,

l = _1800

3000mm,

pentru tronsonarea partii cilindrice avem nevoie de

Lipovicianu Stefan

Alegerea si justificarea materialului de constructie pentru manntaua de incalzire. Stabilirea tensiunilor admisibile pentru materialul ales.

Materialul de constructie al mantalei de incalzire il executam din acelasi material ca al recipientului deoareace acest material rezista la temperatura agentului de incalzire, din conditii de sudabilitate, din conditii de aprovizionare cu materiale, datorita diferentei de dilatare intre corpul recipientului si manta.

diferentei de dilatare intre corpul recipientului si manta. =limita de curgere conventionala la temperatura de calcul
diferentei de dilatare intre corpul recipientului si manta. =limita de curgere conventionala la temperatura de calcul

=limita de curgere conventionala la temperatura de calcul conform STAS

Calculul grosimii virolei cilindrice a mantalei de incalzire

Calculul grosimii virolei cilindrice a mantalei de incalzire Mantaua se va realiza la unghi de 45

Mantaua se va realiza la unghi de 45 de grade, iar jos avand o portiune cilindrica. Am ales aceasta solutie constructiva deoarece este mai usor de realizat tehnologic si rezulta de aici un cost mai scazut.

Lipovicianu Stefan

Calculul grosimii fundului mantalei de incalzire

Se face la fel ca la fundul recipientului

de incalzire Se face la fel ca la fundul recipientului Alegerea flansei dintre capac si corp

Alegerea flansei dintre capac si corp

Capacul se va asambla de corpul recipientului prin intermediul unei flanse care se va suda de acesta. Flansa este prevazuta cu gauri care vor permite o asamblare cu suruburi a capacului de mediul de lucru. S-a ales flansa cu gat pentru sudare conform Stas 98014-79

Alegerea si dimensionarea racordurilor.

Racordurile realizeaza legatura dintre recipient si celelalte componente ale liniei tehnologice, realizeaza fixarea sau racordarea dispozitivului de siguranta sau a aparatelor de masura si control. Racordurile se aleg pentru preiunea de regim a aparatuli. Alegerea diametruli nominal al racordului se face in urma calcului diametrului exterior al acestuia functie de cantitatea de substanta ce trebuie sa treaca prin racord. Diametrul interor al racordului se determina astfel:

racord. Diametrul interor al racordului se determina astfel: R3, R4 = racorduri pentru intrare, iesire agent

R3, R4 = racorduri pentru intrare, iesire agent termic. Volumul pentru mantaua de incalzirea pe unde circula agentul termic este:

iesire agent termic. Volumul pentru mantaua de incalzirea pe unde circula agentul termic este: Debitul de

Debitul de agent temic:

iesire agent termic. Volumul pentru mantaua de incalzirea pe unde circula agentul termic este: Debitul de

Diemetrul racordurilor este:

Lipovicianu Stefan

Diemetrul racordurilor este: Lipovicianu Stefan Racordul R5 este pentru golirea recipientului. Am dimensionat recordul cu

Racordul R5 este pentru golirea recipientului. Am dimensionat recordul cu d=150mm astfel ca golirea sa se faca in 5-10 min

Gurile de verificare servesc la controlul visual al spatiului interior al aparatului, la curatirea, spalarea precum si la montare si demontarea mecanismelor interioare ale aparatului.

In functie de diametrul interior al recipientului, s-a ales gura de vizitare cu diametrul interior 450mm, si in functie de presiunea de lucru:

Gura de vizitare rotunda cu capac bombat. STAS 5561/3-1979;

Volumul lichidului in recipient este:

STAS 5561/3-1979; Volumul lichidului in recipient este: Participarea volumetrica a fazei disperse este de 55% deci

Participarea volumetrica a fazei disperse este de 55% deci :

Participarea volumetrica a fazei disperse este de 55% deci : Consideram ca timpul de umplere este

Consideram ca timpul de umplere este t=10min=600s;

deci : Consideram ca timpul de umplere este t=10min=600s; Diametele racordurilor: Conform STAS 8851/5-1979 diametrul

Diametele racordurilor:

timpul de umplere este t=10min=600s; Diametele racordurilor: Conform STAS 8851/5-1979 diametrul imediat superior este: 15

Conform STAS 8851/5-1979 diametrul imediat superior este:

timpul de umplere este t=10min=600s; Diametele racordurilor: Conform STAS 8851/5-1979 diametrul imediat superior este: 15

Gura de vizitare cu capac bomBAT

Dimensiuni STAS 5661/3-1979

Lipovicianu Stefan

Modul de arannjare a racordurilor de alimentare, termometrului, manometrului si a gurii de vizitare este functie de procesul tehnologic si astfel incat sa nu se necesite compresarea fiecarui orificiu prin adaugarea de materiale de adaos.

Alegerea sistemului de rezemare

Calculul greutatii utilajului:

sistemului de rezemare Calculul greutatii utilajului: Gpm= greutatea partii metalice Masa lichidului Ml=max

Gpm= greutatea partii metalice

Masa lichidului Ml=max (Mexploatare,Mproba hidraulica)

Masa lichidului Ml=max (Mexploatare,Mproba hidraulica) Mpm = 2x masa capac elipsoidal + masa manta incalzire +
Masa lichidului Ml=max (Mexploatare,Mproba hidraulica) Mpm = 2x masa capac elipsoidal + masa manta incalzire +
Masa lichidului Ml=max (Mexploatare,Mproba hidraulica) Mpm = 2x masa capac elipsoidal + masa manta incalzire +

Mpm = 2x masa capac elipsoidal + masa manta incalzire + masa virola cilindrica + masa arbore + masa amestecator + masa motoreductor + masa flansa + masa palete

incalzire + masa virola cilindrica + masa arbore + masa amestecator + masa motoreductor + masa
incalzire + masa virola cilindrica + masa arbore + masa amestecator + masa motoreductor + masa

Lipovicianu Stefan

Lipovicianu Stefan Pentru un diametru nominal al recipientului de 1820mm aleg suport picior tip II din

Pentru un diametru nominal al recipientului de 1820mm aleg suport picior tip II din

teava

Stefan Pentru un diametru nominal al recipientului de 1820mm aleg suport picior tip II din teava

Numar de picioare=

Stefan Pentru un diametru nominal al recipientului de 1820mm aleg suport picior tip II din teava

Lipovicianu Stefan

Norme generale de tehnica securitatii muncii la fabricarea, transportul, montarea si exploatarea utilajului.

Recipientele sub presiune constituie in functionare o permanenta sursa de pericol in cazul in care nu se respecta instructiunile specifice acestor utilaje privind proiectarea, executia, montajul, repararea si exploatarea lor. Instalatiile, autoclavele si vasele care lucreaza sub presiune vor fi timbrate si vor avea autorizatii de functionare corespunzand intocmai normelor pentru instalatii sub presiune. Este absolut interzisa functionarrea oricarui recipient sub presiune daca nu este timbrat, daca nu are autorizatie de functionare si daca nu i s-a facut revizia periodica in termenele stabilite, consemnatain procesul verbal de constatare. Este interzisa functionarea instalatiilor care lucreaza sub presiune daca nu sunt dotate cu toate dispozitivele de siguranta si control pentru parametrii ceruti in procesul tehnologic. Armaturile tuturor instalatiilor care lucreaza sub presiune vor fi verificate periodic la bancul de proba, la presiune maxima admisa, cel putin cu aceeasi periodicitate la instalatia respectiva. Este strict interzis inlocuirea sau montarea armaturilor cu altele neverifieate precum si functionarea instalatiilor de presiune cu armature defecte. Este absolut obligatorie respectarea intocamai a presiunii pentru care a afost construita si autorizata instalatia care lucreaza sub presiune. La instalatia care lucreza sub presiune se va folosi numai garnituri rezistente la substantele care se lucreaza. Este interzisa categoric orice fel de interventie la recipientele care lucreaza sub presiune: strangerea sau slabirea presetupurilor, a suruburilor, armaturilor, etc. in timp ce acestea se alla sub presiune. Autoclavele, vasele de reactie, si instalatiile care lucreaza sub presiune si care sunt supuse actiunii de coroziune interioara sau exterioara, vor fi confectionate din materiale anticorosive sferice sau vor fi protejate anticoroziv. Toate vasele de presiune la care temperatura poate fi un factor de ambalare sau la care se petrec reactii exoterme vor fi prevazute cu dispozitive adecvate de intrerupere automata a incalzirii exterioare la temperatura maxima admisa ca atare sau la temperatura maxima admisa in functie de presiune ee se realizeza. In nici un caz nu este insa admisa renuntarea la celelalte dispozitive de reglaj a temperaturii. Vasele de reactie cu inclazire in manta dubla vor fi prevazute cu membrane antisoc in fata gurii de admisie a aburului intre mantale precum a prevenirii zgomotului si socurile termice si mecanice in montarea interioara. Vasele care lucreaza le temperatura ce depasesc in plus sau in minus temperatura normala a atmosferei de le locul de munca, vor fi izolate termic. Orice modificre termica sau tehnologica adusa vaselor care lucreza sub presiune va fi consemnata in procesul verbal de constatare ce insoteste autorizatia de functionare si in carte tehnnica a masinii.