Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea IMST
Specializarea IMPSC
Masterand: Babusca Ionut Lucian

Bazele proceselor de sudare

TEMA DE CASA

2014-2015

Incercarea la indoire a materialelor metalice

Indoirea este operatia tehnologica de modificare a formei si dimensiunilor
semifabricatelor,fara indepartare de material.
Semifabricatele supuse operaiei de ndoire sunt : table , bare , evi , srme ,
profiluri.
Metodele de ndoire sunt:
-dup natura efortului dezvoltat:
- ndoire manual;
- ndoire mecanic.
-dup temperatur:
- ndoire la rece;
- ndoire la cald.
Procesul de ndoire

Fig 1.Procesul de ndoire

Capetele barei permit fixarea n vederea realizrii operaiei de ndoire.Ele nu
sunt supuse procesului de ndoire. Dup ndoire se constat c axa de simetrie
(fibra medie deformat) nu-i modific lungimea.Partea superioar a barei este
solicitat la ntindere,iar partea inferioar la compresiune.Fibra medie (axa neutr)
se utilizeaz pentru calculul lungimii iniiale a semifabricatului.
r- raza de ndoire;
-unghiul la centru.
Raza minim de ndoire, rmin depinde de grosimea materialului i de natura
sa.

La realizarea operaiei de ndoire se recomand:

- Limitarea razei de ndoire la valoarea rmin=Kd;
-ndoirea s se fac dup o direcie perpendicular pe direcia de laminare a
materialului;
- Precedarea ndoirilor repetate,de o nclzire local la temperatura de recoacere a
materialului;
- nclzirea materialului la temperatura de forjare,atunci cnd raza de ndoire este
sub cea minim;
- Folosirea unor dispozitive pentru evitarea deformrii materialului n direcie
transversal.
Scule i utilaje folosite la ndoire
Sculele i dispozitivele utilizate la ndoire sunt:
- nicovale;
- ciocane;
- menghine;
- prese manuale;
- prese mecanice;
- maini de ndoit.
Incercarile la indoire se executa in scopul determinarii capacitatii de
deforare la rece si a verificarii calitatii produselor in ceea ce privete absenta
defectelor de suprafata.
Incercarea la indoire consta in deformarea prin inconvoiere intr-un sens a
unei epruvete cu sectiune dreptunghiulara , rotunda sau poligonala in vederea
aprecierii aspectului acesteia in partea intinsa a zonei indoite .Indoirea se poate
face intr-o matrita cu profilul corespunzator unghiului de indoire , cu un dorn
cilindric si doua role sau intre doua suprafete plane.

Fig.2 Indoirea in matrita cu profil corespunzator unghiului de indoire

1-starea initiala a epruvetei
2-starea deformata
3-matrita
4-scula de inconvoiere

Fig3. Indoirea cu dorn cilindric si doua role

1-starea initiala a epruvetei
2-starea deformata a epruvetei
3-role
4-dorn cilindric

Fig 4. Indoirea intre doua suprafete plane

1-starea initiala a epruvetei
2-starea deformata a epruvetei
3-mandrine
4-cala
Indoirea epruvetelor intre doua suprafete plane se executa prin apasarea
directa asupra capetelor epruvetei , care, in prealabil,a fost indoita la cel putin
1200C.
Unghiul de indoire la care apar fisuri pe suprafaa indoita a epruvetei este unghiul
de indoire limita.
In urma incercarilor la indoirein matrita si cu dorn cilindric si role se
apreciaza deformabilitatea tablelorpe baza aspectului suprafetelor indoite.
Aspectul suprafetei indoite depinde de directia de indoire in raport cu
directia de laminare a tablei. Daca indoirea se realizeaza perpendicular pe directia
de lamiare , fisurile apar la un unghi de indoire mai mic decat in cazul in care
indoirea se realizeaza pe directia de laminare a tablei.
Standard de referinta
Standard international ISO 7438:2005(E)- Metallic materials-Bend test.
Scopul incercarii este de a determina capacitatea materialelormetalice de a
se transforma plastic la indoire.
Acest standard se aplica epruvetelor prelevate din materiale metalice.
Nu se aplica anumitor materiale si produse ( tevi, imbinari sudate) pentru care
exista standarde specifice.

Tabelul 1. Simboluri si specificatii.

Fig 5. Dispozitiv de incercare cu doi suporti si un deformator.

Fig 6 Dispozitiv de indoire cu un bloc in V si deformator.

Fig 7. Dispozitiv de indoire cu menghina

1-menghina
2-deformator
Incercarea cu dispozitiv de incercare cu doi suporti si un deformator.
Lungimea suportilor si latimea formatorului trebuie sa fie mai mare decat
latimea sau diametrul epruvetei.
Diametrul deformatorului este impus de standardul de produs. Duritatea
suportilor si a deformatorului trebuie sa fie adecvata destinatiei

Epruvete
Se pot incerca epruvete cu sectiune rotunda , patrata , rectangulara sau
poligonala. Zonele afectate in timpul taierii se indeparteaza.
Marginile epruvetelor rectangulare se rotunjesc cu o raza ce nu trebuie sa
depaseasca :
- 3 mm daca grosimea este de 50mm sau mai mare
-1,5 mm daca epruveta are o grosime mai mica de 50 mm sau egala cu 10
mm.
-1 mm daca grosimea este mai mica de 10 mm.
Rotunjirea se efectueaza de asa natura incat sa nu apara zgarieturi sau alte
deteriorari.
Testarea unei epruvete fara rotunjirea marginilor este acceptabila daca rezultatele
sunt considerate satisfacatoare.
Grosimea epruvetei trebuie sa fie egala cu cea a produsului incercat.
Daca grosimea este mai mare de 25mm poate fi redusa prin prelucrarea unei
singure suprafete , pentru a obtin o grosime mai mica de 25 mm , iar in timpul
incercarii suprafata neprelucrata se va afla in zona de tensiune.
Epruvetele cu sectiunea rotunda sau poligonala vor avea o sectiune
transversala egala cu diametrul pentru cele rotunde sau diametrul cercului inscris
atat timp cat nu depasesc 50 mm.
Procedura de incercare.
In general incercarile se efectueaza la temperatura ambianta.Incercarea se
efectueaza folosing una din metodele:
- un anume unghi de indoire este obtinut sub actiunea unei forte si pentru
conditiile date
.
-picioarele epruvetei sunt paralele si distantate la o valoare anume
-picioarele epruvetei sunt in contact direct.

Interpretarea rezultatelor

Interpretarea incercarii se efectueaza conform cerintelor de produs. Daca nu

exista cerinte de produs, absenta fisurilor observabile , doar cu ochiul liber , este
considerata demonstratia ca a trecut testul de indoire.
Unghiul de indoire , specificat in standardele de produs este considerat
intotdeauna ca valoare minima. Daca raza interna de indoire este specificata , este
considerata ca valoare maxima.
Raportul de incercare
In raportul de incercare se specifica:
- referinta la standardul international folosit
-identificare epruvetei:
-prin material,nr sarjei, directia de incercare..
-forma si dimensiunile epruvetei
-metoda de incercare
-eventualele abateri de standard
-rezultatul incercarii
Incercarea la indoire alternanta
Incercarea la indoire alternanta consta in indoirea repetatata a unei epruvete
intr-un singur plan, la un ungh de 900 intr-un sens si apoi la 900 in sens opus in
vederea determinarii numarului de indoiri pana la rupere. Se practica in cazul
tablelor de grosime sub 3mm.
Pentru incercareala indoire alternanta se introduce prima epruveta in dispozitivul
de prinde.Din pozitie initiala epruveta se indoaie la 900 intr-un sens dupa care se
aduce la pozitia initiala.
Se continua indoirile alternante pana la ruperea epruvetei.Numarul de indoiri se
noteaza.