UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

FACULTATEA
FACULTATEA DE
DE INGINERIE
INGINERIE
SPECIALIZAREA
SPECIALIZAREA T.C.M.
SPECIALIZAREA T.C.M.
T.C.M.
ANUL
ANUL III
III
ANUL
ANUL III
III

ANUL III

Examinarea cu lichide penetrante

Buletin de control a calitatii pentru procedura de control cu lichide penetrante

Cadru didactic: Student:

Tunea Daniel Kraftsik Lavinia

0(15)
Cuprins:

1. Notiuni generale……………………………………………………………….………1
1.1 Principii generale……………………………………………………………………...1
1.2 Operatiile, necesare efectuarii examinarii cu lichide penetrante.……...……..……3
.
2. Metode de examinare cu lichide penetrante…………………………….…..….……4
2.1 Tehnologia examinarii cu lichide penetrante……….…………………….….………4
2.2 Modul de lucru……….……………………………………….…………….….………8

3. Experimente si aplicatii…………….…………………………….………….…………8
3.1 Notiuni teoretice. Terminologie. ……………………….……….………….…………8
3.2 Modul de lucru…………………….……………………….…….………….…………9
3.3 Criterii de acceptare/respingere a discontinutatilor……………………..…………10
3.4 Raportul de examinare …………………………………………………………,,…..10

3.5 Metode de curtire folosite la examinare acu lichide penetrante …………………..12

1(15)
 Examinarea cu lichide penetrante

1.Notiuni generale. Terminologie

1.1 Principii generale.

Capilaritate - capacitatea unor lichide de a patrunde in cavitati mici sau in fisuri.

Prin cavitate mica se intelege acea cavitate a carei dimensiune minima la suprafata piesei
examinate este o dimensiune capilara.
Metode capilare - metode de examinare bazate pe fenomenul de capilaritate de exemplu:
examinarea cu lichide penetrante (PT).
De retinut: reusita examinarii depinde de valoarea tensiunii superficiale, puternic influentata
de temperatura si de starea de curatenie a suprafetei.

Penetrant - lichid avand proprietatea de a patrunde in cavitatile, fisurile etc., de pe

suprafata unui material si de a ramane in ele in timpul indepartarii excesului de penetrant.
Cantitatea si viteza cu care penetrantul patrunde in discontinuitati depinde de tensiunea
superficiala, coeziunea, adeziunea si vascozitatea sa, precum si de temperatura si starea
suprafetei materialului si a interiorului discontinuitatii.
Sinonim: lichid penetrant.
Penetrantii pot fi: colorati, fluorescenti si micsti (colorati + fluorescenti).

Developant - material absorbant, aplicat pe suprafata examinata, dupa indepartarea

excesului de penetrant, in scopul extragerii penetrantului din discontinuitati si a formarii unui
fond contrastant cu penetrantul.
Principalele substante folosite ca developanti: caolinul, talcul, zeolitul, oxidul de magneziu,
creta, au toate culoare alba.
Developantii pot fi: uscati (pulbere uscata) si umezi (pulbere in suspensie pe baza de apa,
alcool, acetona etc.).
Set de produse. - totalitatea substantelor care permit efectuarea unei examinari cu lichide
penetrante, livrate unitar de catre producator.
El se compune din cel putin doua elemente: penetrantul si developantul, carora de obicei li se
adauga un degresant (tabelul 1).
Produse de examinare (conf. SR EN 571-1)

Penetrant Produs pentru indepartarea Developant

excesului de penetrant
Tip Denumire Tip Denumire Tip Denumire
I Penetrant A Apa a Uscat
II fluorescent B Emulgator ipofil b Solubil in apa
Penetrant cu C 1 - pe baza de ulei c Suspensie in apa
contrast de D 2 - clatire cu apa d Pe baza de
culoare E Solvent (lichid) e solvent (umed
Penetrant mixt Emulgator hidrofil neapos)
(fuorescent si 1 - optional preclatire (apa) Pe baza de apa
cu contrast de 2 - emulgator (diluat in apa) sau solvent pentru

2(15)
 culoare) 3 - clatire finala (apa) aplicatii speciale
Apa si solvent

Examinare cu lichide penetrante (PT) - succesiune de operatii in care se foloseste un set de

lichide penetrante, intr-o anumita ordine, in vederea detectarii discontinuitatilor superficiale
deschise (fig. 2).

Fig. 2. Discontinuitati de suprafata detectabile cu lichide penetrante

1.2 Operatiile, necesare efectuarii examinarii cu lichide penetrante, sunt:

1o Curatirea suprafetei agent de curatire

2o Penetrarea penetrant

3o Indepartarea excesului agent intermediar

4o Uscarea suprafetei sursa de caldura

5o Developarea developant

6o Examinarea lampa

3(15)
 7o Interpretarea
8o Curatirea finala agent de curatire

2. Metode de examinare cu lichide penetrante

In practica se folosesc frecvent doua metode de baza ale examinarii cu lichide penetrante:
• metoda colorarii, la care penetrantul este un lichid colorat (de obicei rosu), iar
observarea se face in lumina alba, obisnuita. Indicatiile de defect apar ca pete de
culoare rosie pe fondul alb al developantului.
• metoda fluorescentei, la care penetrantul este un lichid fluorescent, iar observarea se
face in lumina ultravioleta, intr-o camera intunecata. Indicatiile de defect apar ca
pete luminoase (de obicei galben-verzui) pe fondul inchis al developantului (in mod
obisnuit de culoare indigo, ca urmare a folosirii unui filtru la lampa de radiatii
ultraviolete).
Observatii:
1. Sensibilitatea examinarii prin metoda fluorescentei este mai mare decat cea a metodei
colorarii.
2. Se pot folosi si penetranti colorati avand si proprietatea de fluorescenta. Metoda respectiva,
a colorarii si fluorescentei, imbina particularitatile celor doua metode de baza.

2.1 Tehnologia examinarii cu lichide penetrante

Modul in care se efectueaza examinarea cu lichide penetrante este descris in standardul SR

EN 571-1 care prezinta pe larg operatiile 1o…8o, enumerate mai inainte.

• Curatirea suprafetei
Aceasta operatie este esentiala pentru reusita examinarii si are drept scop indepartarea
murdariei, oxizilor si, in special, a substantelor grase de pe suprafata, astfel incat sa se asigure
patrunderea penetrantului in cavitatile discontinuitatilor.
Se pot folosi acele metode de curatire care nu conduc la obturarea discontinuitatilor:
- curatirea mecanica cu perii de sarma moale;
- spalarea cu apa, preferabil calda;
- spalarea cu solventi organici (benzen, acetona, benzina usoara, white-spirit, tetraclorura
de carbon, tricloretilena etc);
- spalarea cu solutii de detergenti;
- decaparea chimica;

- curatirea cu ultrasunete;

- curatirea cu vapori de solventi etc. (v. anexa 5).

Observatie: nu se recomanda examinarea cu lichide penetrante a unor suprafete a caror rugozitate

depaseste valoarea Ra > 12,5 m.

4(15)
 • Penetrarea

Aplicarea penetrantului pe suprafata controlata se poate face prin: pensulare, stropire,

pulverizare, imersie.

Stratul de penetrant va fi depus uniform intr-un strat subtire si va fi mentinut un timp,

astfel incat lichidul sa poata patrunde cat mai adanc in cavitatea discontinuitatilor. Se pot folosi
recomandarile producatorului setului de lichide penetrante, sau valorile recomandate de
standard (v. tabelul 2).

Parametrii de lucru la PT Tabelul 2

Material Produsul Tipul defectelor Timpul de penetrare in minute

controlat (valori medii pentru temperaturi de 16 32 0C)

Penetranti solubili Penetranti solubili
in apa
in solventi organici
Otel Piese turnate cute, pori 30 10

Piese forjate sau suprapuneri 60 10

extrudate
pori, nepatrunderi 60 20
Imbinari sudate
fisuri 30 20
Toate produsele
Aluminiu Piese turnate cute, pori 5 – 15 5

Piese forjate sau suprapuneri 30 10

extrudate
pori, nepatrunderi 30 10
Imbinari sudate
fisuri 30 10
Toate produsele
Magneziu Piese turnate cute, pori 15 5

Piese forjate sau suprapuneri 30 10

extrudate
pori, nepatrunderi 30 10
Imbinari sudate
fisuri 30 10
Toate produsele
Aliaje Piese turnate cute, pori 10 5

Cu-Zn si Piese forjate sau suprapuneri 30 10

extrudate
Cu-Sn (alame pori, nepatrunderi 15 10
si bronzuri) Imbinari sudate sau
lipite fisuri 30 10

Toate produsele
Titan toate produsele fisuri 5 – 30 20 - 30

5(15)
 • Indepartarea excesului de penetrant

Dupa scurgerea timpului de penetrare excesul de penetrant se inlatura cat mai bine de pe
suprafata de controlat; in urma acestei operatii trebuie sa ramana penetrant numai in cavitatile
discontinuitatilor. Modalitatea de inlaturare a excesului de penetrant depinde de natura
acestuia si, implicit, de natura agentilor intermediari (solventi) folositi pentru indepartarea lui.
Daca penetrantul este solubil in apa excesul de penetrant se poate indeparta prin clatire sau
stropire cu jet de apa (temperatura 15 50 0C, cu conditia de a nu depasi punctul de fiebere al
penetrantului, presiunea sub 2,5 bar) si stergere cu tampoane din materiale textile, fara scame.
Penetrantul solubil in solvent organic se indeparteaza in doua etape:
- se indeparteaza cat se poate de mult penetrant prin stergerea suprafetei cu o panza curata
si uscata;
- stergerea cu un tampon imbibat in solvent, apoi cu un tampon uscat.
Operatia de indepartare a excesului de penetrant continua pana la disparitia fondului colorat
sau fluorescent, evitandu-se insa spalarea excesiva. Aceasta se verifica prin observarea
suprafetei in lumina alba/ultravioleta.
Observatie:
Exista o categorie speciala de penetranti, denumiti – cu postemulsionare – a caror indepartare
necesita folosirea, in prealabil, a unor emulgator, aplicati pe suprafata acoperita cu penetrant.
Se formeaza o spuma ce se indeparteaza prin spalare cu apa (v. anexa 1). Scopul acestei
tehnici este sporirea sensibilitatii examinarii.

• Uscarea suprafetei

Imediat dupa indepartarea excesului de penetrant suprafata supusa examinarii se usuca prin
unul sau mai multe din urmatoarele procedee:
- stergere;
- evaporare naturala;
- evaporare fortata sub actiunea aerului la o temperatura maxima de
50 0C, dar mai mica decat temperatura de fierbere a penetrantului.
Suprafata se considera uscata in momentul disparitiei petelor de umezeala. Se va evita uscarea
excesiva.

• Developarea

Aceasta operatie consta in depunerea pe suprafata a unui strat subtire si uniform de developant,
capabil sa extraga din cavitatile discontinuitatilor, penetrantul ramas dupa operatia de indepartare a
excesului de penetrant (operatia 30).

Developantii uscati se aplica prin pulverizare sau prin introducerea piesei intr-o camera cu
atmosfera de pulbere controlata. Dupa scoatere piesa se scutura usor de excesul de developant.

Developantii umezi se agita pentru a se produce amestecarea suspensiei si se aplica prin

pulverizare sau prin imersarea piesei in suspensie.

Developantul trebuie sa acopere suprafata uniform, stratul fiind subtire, fara depozite de pulbere
care pot masca discontinuitatile fine.

Timpul de developare se masoara din momentul uscarii complete a developantului aplicat. El este
cuprins intre 730 minute si de regula este egal cu timpul de penetrare:

6(15)
 td = (0,5 1) tp

• Examinarea (observarea) suprafetei

Suprafetele controlate cu penetranti colorati se examineaza la lumina naturala sau artificiala

cu un flux de minimum 500 lx. Acest flux luminos poate fi asigurat de o lampa cu
incandescenta de 100 W la o distanta de 0,2 m sau un tub fluorescent de 80 W la o distanta
de 1 m.
Suprafetele controlate cu penetranti fluorescenti se examineaza in incinte intunecate
folosind lampi ce emit radiatii ultraviolete in domeniul de 330-390 nm lungime de unda.
Suprafetele se ilumineaza astfel incat sa nu se produca umbre sau reflexii. Unghiul dintre
normala la suprafata si directia de examinare nu va depasi 300.
Pentru a decela indicatii care se pot contopi datorita difuziei excesive a penetrantului in
developant, se recomanda ca examinarea sa se faca din momentul aplicarii developantului,
continuandu-se apoi la diferite intervale de timp, inainte si dupa scurgerea timpului minim de
developare.

• Interpretarea rezultatelor

Prezenta unei cantitati evidente de penetrant pe fondul developantului se numeste indicatie.

Ea poate fi:
- o pata de culoare rosie pe fond alb - la metoda colorarii;
- o pata luminoasa (de obicei galben, galben-verzui) pe fondul inchis al developantului (de
obicei de culoare indigo, ca urmare a folosirii unui filtru indigo-violet la lampa de radiatii
ultraviolete).
In functie de concludenta lor indicatiile pot fi:
- indicatie relevanta sau concludenta, care poate fi asociata prezentei
unei discontinuitati;
- indicatie nerelevanta sau neconcludenta, provocata de o alta cauza decat prezenta unei
discontinuitati, de obicei datorata unei tehnici operatorii incorecte;
- indicatie falsa, datorata configuratiei geometrice a suprafetelor, crustelor, oxizilor etc.
In afara petelor de culoare sau lumina clare, se considera ca fiind indicatii si tentele de
culoare, reprezentand pete difuze pe o suprafata relativ intinsa a suprafetei (de exemplu, cea
provenind de la grupari de pori mici).
In anexa 2. sunt reprezentate cateva tipuri de indicatii caracteristice, obtinute la examinarea cu
lichide penetrante.
Indicatiile relevante se interpreteaza luand in consideratie configuratia lor, locul de amplasare
pe suprafata piesei si evolutia lor pe durata developarii (observarea se va face de cateva ori la
intervale de timp incepand de la 1 minut si continuand cu 5, 15 si 30 minute. Evolutia in timp
a indicatiei poate oferi date asupra deschiderii discontinuitatii si marimii cavitatii acestuia).
Se pot adauga informatiile legate de natura materialului si tehnologia de obtinere a piesei. Se
recomanda indepartarea developantului din locurile unde au aparut indicatii si examinarea
vizuala a zonelor respective folosindu-se o lupa. In cazul aparitiei indicatiilor neconcludente,
suprafata sau portiunea de suprafata se supune din nou examinarii, cu repetarea tuturor
fazelor, folosind acelasi tip de penetrant si aceeasi tehnica de lucru.
Pentru luarea deciziei A/R se apeleaza la un criteriu de acceptare/respingere. In anexa 3 este
prezentat un extras din 'Prescriptiile tehnice CR6-99' ale I.S.C.I.R., referitoare la examinarea
cu lichide penetrante a imbinarilor sudate ale elementelor mecanice sub presiune si
instalatiilor de ridicat. Se mai poate folosi si standardul SR EN ISO 25817.

7(15)
 • Curatirea finala

Suprafata examinata se curata de developant si penetrant prin spalare cu apa sau stergere cu
solvent, imediat ce s-a terminat procesul de examinare.

2.2 Modul de lucru

Dupa documentare, studentii vor executa o inspectie cu lichide penetrante, parcurgand etapele
1o 8o, descrise la punctul 2. Decizia A/R se va adopta pe baza unui criteriu, impus de cadrul
didactic.
La sfarsit se va completa raportul se examinare, al carui model este prezentat in anexa
In continuare, studentii vor efectua unul sau mai multe, din experimentele 1 - 3, descrise in
cele ce urmeaza.

ATENTIE!

Materialele folosite la examinarea cu lichide penetrante pot fi volatile, toxice

si/sau inflamabile!

Se vor respecta masurile de protectie corespunzatoare si, in mod deosebit, cele

indicate de producator!

O atentie deosebita se va acorda protectiei ochilor!

3. Experimente si aplicatii
Experiment: Compararea a doua seturi de lichide penetrante folosind etalonul cu gauri.

Set de lichide penetrante

Scop: Insusirea modului de utilizare a etalonului cu gauri.

3.1 Notiuni teoretice. Terminologie.

Etalon cu gauri - placa metalica, confectionata din acelasi tip de material ca si cel al pieselor
care urmeaza a se controla, avand trei gauri coaxiale de diametre diferite

Fig. 5. Etalon cu gauri

8(15)
3.2 Modul de lucru

• Se curata etalonul, degresandu-se si uscandu-se cu atentie cu aer cald. Se verifica daca

gaurile nu sunt infundate.
• Se aplica penetrant pe fata de jos J si apoi developant pe fata de sus S.
• Dupa scurgerea timpului de developare (5; 10 sau 15 minute), se masoara diametrul
indicatiei circulare care apare pe developant. Se inregistreza timpul si diametrul
indicatiei.
• Se curata etalonul si se procedeaza ca mai inainte, folosindu-se cel de al doilea set de
lichide penetrante.
• Setul care, pentru acelasi timp de developare, produce indicatia cu cel mai mare
diametru este mai sensibil.
• Se intocmeste un referat de laborator, conform indicatiei cadrului didactic.

Fig. 6. Etapele principale ale examinarii cu lichide penetrant

9(15)
 Tipul indicatei Aspect Exemple
Liniara Fisuri, crapaturi, lipsa de
topire, reprize, exfolieri,
1. continua suprapuneri, nepatrunderi
2. intrerupta s.a.

sau punctata Fisuri foarte inguste, fisuri

sau discontinuitati partial
strapunse la suprafata sau
inchise partial la prelucrarea
preliminara
Neliniare Sufluri, pori, porozitati cu
diferite grade de
(rotunjite) finete,incluziuni nemetalice
poroase s.a.

Fisura la rece Porozitate

Fisura la cald Porozitate

accentuata

Fisuri de rectificare Porozitate foarte

fina

Crapatura Fisuri de coroziune

sub tensiune
Pori

Fig. 2. exemple de indicatii de defect

3.3 Criterii de acceptare/respingere a discontinutatilor

• Nu sunt admise discontinuitati ale caror indicatii sunt liniare.
• Nu sunt admise discontinuitati izolate, ce dau indicatii rotunjite, daca dimensiunea
maxima a indicatiei este mai mare de 4 mm.
• Se admit cel mult trei discontinuitati cu indicatii rotunjite cu dimensiunea maxima a
indicatiei mai mica de 4 mm, situate in linie, cu conditia ca distanta dintre marginile
indicatiilor sa fie de cel putin 1,5 mm, iar distanta dintre doua grupuri de acest fel sa
fie de cel putin 90 mm.

10(15)
Acceptarea/Respingerea discontinuitatilor detectate conform Prescriptiilor Tehnice I.S.C.I.R.
CR6 – 99

Tipul indicatiilor Niveluri de acceptare

1 2 3
Indicatii liniare
l < 2mm l < 4 mm l < 8mm
l - lungimea indicatiei
Indicatii neliniare
d < 4 mm d < 6mm d < 8 mm
d - axa cu dimensiune maxima

Observatii:

• La examinarea echipamentelor, elementelor si componentelor instalatiilor de ridicat se

aplica nivelul de acceptare l.
• La examinarea echipamentelor sub presiune, conditiile minime de acceptare cresc, in
ordinea severitatii acestora, astfel:
- echipamentele sub presiune din categoriile I si II - nivel de acceptare 2;
- echipamentele sub presiune din categoriile III si IV – nivel de acceptare l;
• Pentru alte examinari, nivelurile de acceptare se stabilesc de la caz la caz, de catre
organismele competente.

3.4 Buletin de examinare cu lichide penetrante

Denumirea şi adresa agentului economic:

Denumirea şi adresa laboratorului:

Nr. autorizaţiei:

Data la care expiră autorizaţia

BULETIN DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE

Nr.________ _Data ________

Denumirea produsului……………………………..……subansamblul…………….nr. de
fabricaţie…………………. construit în anul………………………………conform comenzii
interne nr………………………material ……………………..beneficiar

1 Condiţii de executare a examinării:

Simbolizare procedeu:……………………………………………………………….

11(15)
Tipul lichidelor penetrante:…………………………………………………………..

Producător…………………………..Nr. lot ………….Valabilitate…………………

Temperatura mediului ambiant……………….Temperatura piesei………………….

Modul de curăţare a piesei…………………………………………………………..

Durata de:

Penetrare……………………minute

Emulsionare ………………..minute

Developare …………………minute

Agent de îndepărtare a excesului de penetrant………………………………………..

Tipul lămpii cu UV:…………………………………………………………………..

Iluminare ……………….Intensitatea radiaţiei ultraviolete pe suprafaţă…….

2 Examinarea s-a efectuat conform procedurii ………..;* ……………………….

3 Lichidele penetrante au fost limitate în……………..la………………………..

4 Interpretarea rezultatelor examinării s-a făcut la nivelul de acceptare ………….., în

conformitate cu prevederile prescripţiei tehnice PT CR 6, Colecţia ISCIR, constatându-se
următoarele: …………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………….

Nume şi Nr. Nivelul de Semnătura

prenume Autorizaţie/ autorizare
expiră la
data
Operator
Şef
Laborator

3.5 Metode de curtire folosite la examinare acu lichide penetrante

Curatarea pieselor si materialelor

La alegerea metodei de curatire se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
- natura impuritatilor si contaminantilor;
- efectul metodei de curatire asupra piesei sau a materialului;
- aplicabilitatea practica;
- metode specifice impuse de documentatia de executie.

12(15)
 • Curatirea cu detergenti

Detergentii sunt compusi neinflamabili, solubili in apa ce contin substante special destinate
umectarii, emulsionarii si saponificarii unei varietati mari de substante impurificante ca de
exemplu: grasimi, uleiuri, emulsii de racire, compusi pentru coloranti nepigmentanti etc. Se
admite folosirea unor solutii alcaline, neutre sau acide cu conditia sa nu reactioneze chimic cu
piesa supusa examinarii. Se folosesc in general solutii cu o concentratie de 4,5 6 g/1 (daca
producatorul nu prescrie altfel) la o temperatura de 77 93 °C. Timpul de curatire este de cca.
10 15 minute.

- Curatirea cu solventi

Solventii se folosesc pentru dizolvarea materialelor organice (grasimi, uleiuri, vaselina,

paste, vopsele), nefiind recomandati pentru indepartarea impuritatilor anorganice (rugina,
tunder, flux de sudare, stropi). Solventii trebuie sa fie lipsiti de reziduuri in special cand sunt
aplicati direct, cu o pensula, sau in instalatii de imersare.

Observatie: unele tipuri de solventi sunt inflamabili si/sau toxici. La utilizarea lor se vor
respecta instructiunile producatorului referitoare la acest aspect.

• Degresarea cu vapori

Este o metoda indicata pentru indepartarea grasimilor de pe suprafete si din

discontinuitati. Trebuie avut in vedere faptul ca datorita timpului de contact relativ scurt dintre
vapori si suprafetele de curatat se poate intampla sa nu se indeparteze impuritatile aflate in
discontinuitati adanci. Din acest motiv se recomanda o imersare ulterioara in solvent. Metoda
este neindicata pentru indepartarea impuritatilor anorganice si a unor straturi rasinoase (material
plastic, lac, vopsea etc.).

• Curatirea in baie alcalina

Baile alcaline se obtin din solutii apoase neimflamabile continand detergenti special
selectati pentru a umecta, emulsiona si specifica contaminantii. Se pot folosi bai calde pentru
indepartarea ruginii si a straturilor oxidate. Substantele din componenta baii se vor utiliza in
conformitate cu instructiunile date de producator.

In general, se admite o concentratie de 6 12 g/1 la o temperatura de 8293°C.

Observatie: piesele curatate in bai alcaline trebuie clatite cu apa si uscate prin incalzire.

Penetrantul se va aplica numai dupa ce temperatura suprafetei se incadreaza in domeniul

admis pentru examinare, Pentru indepartarea impuritatilor anorganice si a unor impuritati
organice de pe suprafetele unor piese agabaritice se pot folosi aburi alcalini, metode
reprezentand o varianta a baii calde, intrucat uneori nu se pot indeparta impuritati aflate in
discontinuitati adanci se recomanda o spalare ulterioara cu solvent.

• Curatirea cu ultrasunete

Metoda permite combinarea actiunii detergentilor sau a solventilor cu efectul de agitare

produs de ultrasunete. Se obtine o marire a eficientei si o micsorare a timpului de curatire. Dupa

13(15)
aplicarea acestei metode piesa va fi incalzita pentru a elimina urmele de detergent sau solvent
din discontinuitati. Aplicarea penetrantului se va face dupa racirea piesei la o temperatura
admisa pentru examinare.

• Curatirea straturilor de vopsea

Operatiunea se efectueaza prin imersarea piesei in bai alcaline calde, fie prin aplicarea pe
suprafata ei a unor solventi cu vascozitate redusa pentru aplicarea prin procedeul imersarii.
Ambele tipuri de solventi se folosesc in general la temperatura mediului ambiant. Dupa
indepartarea stratului de vopsea piesele se spala cu apa si se usuca.

• Curatirea mecanica

Pentru indepartarea unor impuritati ca rugina, oxizii, carburile, nisipul, sarurile se pot
aplica metode de prelucrare mecanica (pilire, polizare, razuire, gaurire, filetare, rectificare,
slefuire lichida, strunjire, debavurare, suflare cu alice sau cu bile din material plastic). Aceste
metode pateaza sau deformeaza suprafata metalelor (in special a celor usoare ca Al, Ti, Mg,
aliaje cu Be) putand afecta sensibilitatea metodei.

• Decaparea cu acizi

Solutiile acide se folosesc pentru deruginarea suprafetelor sau pentru indepartarea unor
straturi de material impurificat. Se vor respecta instructiunile de folosire date de producator.

Observatie: urmele de acid se indeparteaza de pe suprafata piesei prin spalare cu apa. Ulterior,
pe respectiva suprafata se aplica o solutie de neutralizare. Ea se usuca prin incalzire si se
raceste inainte de aplicarea penetrantului.

La unele materiale exista posibilitatea eliberarii de hidrogen datorita actiunii acizilor.

Asemenea piese trebuie degresate prin incalzire dupa operatiunea de decapare.

• Tratarea pieselor ceramice in flacara

Metoda este utila pentru indepartarea impuritatilor anorganice si organice de pe

suprafata pieselor ceramice. Arderea va avea loc intr-o atmosfera oxidanta, curata, la o
temperatura ce nu degradeaza materialul.

• Curatirea postoperatorie

- Indepartarea developantului

Developantul uscat se indeparteaza cu un jet de aer filtrat de impuritatile uleioase sau

prin spalare cu apa. Developantul umed se indeparteaza prin spalare manuala sau mecanica
folosindu-se apa sau solutie de detergenti.

- Indepartarea penetrantului

14(15)
 Pentru indepartarea urmelor reziduale de penetrant se recomanda degresarea cu vapori
(minimum 10 minute), spalarea cu solvent (minim 15 minute) sau curatirea cu ultrasunete
(minim 3 minute). Uneori se recomanda degresarea cu vapori urmata de o spalare cu
solvent. Timpii corespunzatori se determina experimental.

Observatie generala:

Inainte de a folosi diverse substante chimice in procesul de curatire, trebuie sa verificam

daca ele sunt compatibile cu materialul examinat!

a) Monobloc

b) Blocuri separate

Fig. 8. Blocul de referinta P1

Fig. 9. Blocul de referinta P2

15(15)