B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor

Grupa 631CB

Metode utilizate pentru examinarea cu ultrasunete a

îmbinărilor sudate
Studiu de caz
 B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB

Cuprins
Introducere................................................................................................................................................2
Metoda puls-ecou.......................................................................................................................................3
Time of Flight Diffraction.........................................................................................................................4
Phase Array...............................................................................................................................................5
Examinarea ultrasonică automată cu defectoscop portabil (AUT)...............................................................5
ASME Secțiunea V/ BS 7706 recomandări (Defecte folosind tehnica de examinare TOFD )..............8
Avantajele sistemului de examinare automată cu ultrasunete....................................................................13
Bibliografie................................................................................................................................................14
 B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB

Introducere

Examinarea cu ultrasunete folosește energia sunetelor de frecvenţe înalte pentru

examinarea si efectuarea măsuratorilor. Examinarea cu ultrasunetele poate fi folosită pentru:
detectarea/examinarea defectelor, măsurări, caracterizarea materialelor etc.
O inspecţie obişnuită cu ultrasunete se realizează cu aparatură cum ar fi: impuls/receptor,
traductor şi ecran. Aparatul impuls/receptor este un aparat electronic care poate produce pulsuri
electrice de voltaj mare. Condus de generatorul de impulsuri, traductorul generează energie
ultrasonică de frecvenţăînaltă. Energia sunetului este introdusăşi propagată în material în formă
de unde. Când apare o discontinuitate (cum ar fi o defecţiune) în drumul undelor, o parte din
energie se va reflecta înapoi din suprafaţa defectă. Semnalul de undă reflectat este transformat în
semnal electric de către traductor şi este afişat pe ecran.
Examinările cu ultrasunete reprezintă o metodă foarte utilă şi vastă in controlul
nedistructiv.
Câteva avantaje a examinării cu ultrasunete sunt:
 este sensibilă la discontinuităţile suprafeţelor
 adâncimea la care se face studiul pentru detectarea defecţiunilor sau măsurătorilor
este superioară altor metode de control nedistructiv
 este nevoie de acces doar la o parte a materialului atunci cand se foloseşte tehnica
impuls/ecou
 are o acurateţe foarte mare în determinarea poziţiei de reflectare şi estimarea
marimii şi formei defecţiunii
 necesită pregătiri minime înainte de examinare
 echipamentele electronice asigură rezultate exacte
 pot fi reprezentate imagini detaliate
 mai ieftin decât metoda de examinare cu radiații penetrante
 mai are şi alte utilizări cum ar fi măsurarea grosimii

La fel ca toate metodele de examinare nedistructivăşi examinarea cu ultrasunete are unele

limite:
 suprafaţa trebuie să fie accesibilă să transmită unde
 pregatirea personalului este mult mai scumpă faţă de alte examinări
 în mod normal necesită un mediu cuplă pentru a se realize transferal energiei
sunetului în material
 materialele care sunt dure, cu forme iregulate, foarte mici neomogene sunt greu de
examinat.
 defectele liniare orientate paralel cu raza sunetului pot trece nedetectate
 sunt necesare nişte referinţe pentru calibrarea echipamentelor şi caracterizarea
defectelor
 B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB

Metoda pulse-echo

Metoda pulse-echo este metoda clasică de examinare cu ultrasunete. Metoda este bazată pe
undele mecanice (ultrasunete) generate de un element piezoelectric excitat la o frecvență
cuprinsă de regulă între 0,5 și 15 MHz. Controlul presupune transmiterea, reflexia si absorbția
unei unde ultrasonore ce se propagă în piesa de controlat. În acest sistem, impulsurile scurte de
sunet sunt transmise la intervale regulate, impulsurile transmise și ecourile rezultate fiind afișate
pe un tub cu raze catodice (CRT-cathode ray tube). Identificarea discontinuității se face prin
interpretarea semnalelor. În imaginea următoare este ilustrată o examinare puls/ecou:

În examinarea prezentată anterior, puterea semnalului reflectat este prezentat în funcţie de

timpul de când semnalul a fost generat şi până a fost recepţionat ecoul datorat defectului. Timpul
drumului efectuat de semnal poate fi legat cu distanţa parcursăde acesta. Cu ajutorul semnalului
se pot obţine informaţii referitoare la locul reflexiei, mărimea, orientarea etc. [11]

Time of Flight Diffraction

Primele informații despre metoda TOFD pentru îmbinările sudate datează din 1977.
Metoda a fost documentată pe larg în publicațiile engleze și a fost, de asemenea, introdusă în
 B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB

Germania [2], cu toate acestea metoda a fost mai mult sau mai puțin ignorată de către experții
germani în Controlul Nedistructiv. În cele din urmă, în 1996, a fost anunțat un pre-standard
european, iar mulțumită acestuia, dar și unor lucrări publicate recent în acea perioadă [4-6],
TOFD a început să înlocuiască radiografia și alte tehnici de examinare cu ultrasunete.
Principiul de funcționare al metodei este prezentat în imaginea de mai jos (Figura A)

Figura A [7]

Inspecția TOFD începe cu poziționarea a două palpatoare ultrasonice pe fiecare parte a

sudurii, una acționând ca emițător și cealaltă ca receptor. Se transmite o undă sonoră
longitudinală către obiectul testat. O parte din aceasta este reflectată sau difractată de orice
obstacol întâlnit în calea sa înainte de a ajunge la receptor. Pe măsură ce sondele sunt deplasate
în paralel de-a lungul sudurii, formele de undă rezultate sunt digitalizate, stocate pe un hard disk
și afișate pe un ecran video ca imagine în scară de gri. Imaginea care se compune prin această
procedură este, de fapt, o vedere transversală a sudurii examinate. Aceasta poate fi utilizată
pentru măsurarea precisă și detectarea de indicii. Toate datele colectate cu sistemul TOFD sunt
stocate pentru consultare viitoare.[12]
 B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB

Phase Array
Examinarea PA utilizeaza un singur palpator ce contine multiple elemente pentru a trimite
fascicule ultrasonice in unghi prin obiectul testat. Fiecare element poate fi pulsat individual
pentru a trimite unde temporizate in faza. Acest lucru produce cateva unghiuri de fascicule, care
combinate formeaza o retea. Aceasta retea de fascicule identifica modificarile din material,
precum fisuri sau incluziuni, care pot fi vizualizate pe ecran si identificate. 

Avantaje: 

 Examinarea poate fi efectuata cu ajutorul encoderului, care inregistreaza in timp real

controlul si amplasarea discontinuitatilor; 
 Rezultatele pot fi vizualizate imediat si salvate/ stocate in echipament; 
 Posibilitatea automatizarii controlului cu ajutorul WeldROVER-ului; 
 Capacitatea de a arata multiple imagini in acelasi timp, avand ca rezultat identificarea
rapida a discontinuitatilor cu ajutorul programelor TomoWiev si Omni PC; 
 Configurarea examinarii cu ajutorul Es Beam Tool si Setup Bilder; 
 Mobilitatea echipamentului, examinarea putand fi facuta pe teren. [12]

Examinarea ultrasonică automată cu defectoscop portabil (AUT)

Există o varietate de tehnici folosite în producție pentru examinarea ultrasonică. Metodele
de examinare Phased Array și TOFD verifică sudura pe întreaga lungime fără schimbarea
poziției traductoarelor ultrasonice (pe zona de examinare/palpare (perpendiculară pe axul sudurii
ca la examinarea clasică manuală). Acest fapt reduce mult timpul de examinare a sudurilor și
elimină multe din componentele mecanice necesare la examinarea ultrasonicăclasicăși elimină
erorile umane ale operatorilor calificați pentru examinarea cu ultrasunete.[8]
Rezultatele sunt stocate în fișiere electronice pentru fiecare sudură și pe întreaga lungime a
sudurii.
Următoarele imagini explică modul de examinare pentru tehnica:
 TOFD (Time of Flight Diffraction) (Fig.1)
 Phased Array (Fig.2)
 TOFD + Phased Array (Fig.3)
 B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB

[8]

Avantajele examinării nedistructive cu ultrasunete automate față de examinarea ultrasonică

clasică:
 viteză și fiabilitate (înregistrează continuu lungimea sudurii, nu este nevoie de filme
radiografice, developant, timp de developare și de iradieri mari, precizie până la
300mm față de examinarea cu radiații care la grosimi mari nu este sensibilă);
 siguranță și securitate în muncă față de examinarea cu radiații (nu trebuie
personalul evacuat, nu avem surse radioactive);
 se salvează costuri (acuratețea defectelor, ușor de analizat cu softul, viteză de
examinare, analiză și interpretare,practic se dă răspunsul pentru calitatea sudurii pe
loc, se pot face rapoarte de examinare pe loc).

Avantajele combinației TOFD și Phased Array:

 B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB

 TOFD este sensibil la toate tipurile de discontinuități incluzând și pe cele

volumice.TOFD, nu este sensibil la discontinuitățile de suprafață și din
supraînălțarea sudurii;
 această problemă este rezolvată dePhased Array care combinată cu TOFD
examinează întreg volumul sudurii 100% chiar 200 % de la suprafața materialului
până la rădăcină deoarece această zonă este analizată odată cu TOFD și odată cu
Phased Array.

ASME Secțiunea V/ BS 7706 recomandări (Defecte folosind tehnica de

examinare TOFD )
Conform codului ASME Secțiunea VIII, Case 2235-3 paragraf e, tehnica de examinare
TOFD poate să fie folosită în loc de examinarea radiografică de la grosimi de material >12,5 mm
(A½”). Alte norme ca EN 583-6, ISO 10863 și BS 7706 permit examinarea sudurilor de la
grosimi de material 6 mm în sus.[9]
Următoarele imaginii arată natura și modul cum se observă defectele examinate cu metoda
de examinare TOFD.
B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB
B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB
B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB
 B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB

[8]

Avantaje TOFD Limitări TOFD

-difracția dă semnal mai bun decât reflexia; -Nu foarte elocventă la suprafață și la ecoul
- se folosesc unde longitudinale; de fund;
- imagine B-scan; - pierderea cuplantului;
- cababilitatea de interpretare/măsurare - limitări la clasificarea defectelor;
precisă; - interpretare a defectelor de operatori cu
- scanare rapidă; experiență;
- interpretare usoară a defectelor; - limitări la materiale cu structuri grosiere,
fontă etc..
- nu este sensibilă la orientarea defectelor;
- cuplare bună a palpatorilor pe piesă cu
scanerul;
- puțină dependență de operator și greșeli
umane;
- rezultate în unități reale mm sau Inch.
 B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB

Avantajele sistemului de examinare automată cu ultrasunete

 Inspecție imediată după sudare, ajutor pentru monitorizarea sudurii;
 Probabilitate maximă de detecție cu focalizare controlată;
 Combinația cu traductori TOFD + Phased Array examinează cu precizie întreg volumul
sudurii;
 un traductor Phased Array pe fiecare parte a sudurii și un canal TOFD (un traductor
emite și un traductor recepționează);
 Creează automat un setup al procedurii pentru toate tipurile de sudură;
 Reduce timpul de analiză și de scriere a rapoartelor;
 Mulți parametri sunt predefiniți în aparat reducând mult timpul de calibrare

Așadar, pentru cele mai bune rezultate, este folosită combinația metodelor PA și TOFD.
Ansamblul trebuie poziționat astfel încât traductoarele să se afle la aproximativ 2,5 cm de
cordonul de sudură.

Configurația poate fi:

 1 palpator PA și o pereche TOFD;

 1 palpator PA și două perechi TOFD;
 2 palpatori PA și o pereche TOFD;
 2 palpatori PA și două perechi TOFD. [10]
 B ăjan Maria-Miruna, Ion Steluța Corina, Jora Victor
Grupa 631CB

Bibliografie

[1] M. G. Silk: "Sizing crack-like defects by ultrasonic means", in Research Techniques in Non-
destructive Testing, Vol. III, edited by R. S. Sharpe, Academic Press, 1977.
[2] H. Heckhäuser, K.-H. Gischler: "Das Zipscan-System bei der Ultraschallprüfung an
plattierten Bauteilen und Rohrleitungen", DGZfP-Seminar "Automatisierung in der
Ultraschallprufung", Berlin, 7. - 8.11.1988
[3] https://www.ndt.net/article/tofd/env_tofd/env_tofd.htm
[4] INSIGHT Vol. 38 No. 8 August 1996, S. 549
[5] INSIGHT Vol. 37 No. 8 August 1995, S. 581
[6] INSIGHT Vol. 38 No. 6 June 1996, S. 391
[7] http://indtt.org/advance-ultrasonic-testing-and-training/attachment/25/
[8] http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2013/12/52-EXAMINAREA-ULTRASONIC
%C4%82-AUTOMAT%C4%82-SAU.pdf
[9] ASME section V and VIII
[10] https://ndt-testing.ro/servicii/examinarea-semiautomata-pa-tofd/
[11] http://docshare01.docshare.tips/files/11646/116460264.pdf
[12] https://www.tuv.com/romania/ro/service-page_2919.html