Sunteți pe pagina 1din 27

Facultatea de Inginerie Industrială și Robotică

Departamentul : Ingineria Calității și Tehnologii Industriale


Specializarea : Ingineria și Managementul Calității
Grupa : 631 CB

Calitatea in Proiectare Mecanica 1


Studiu asupra
produsului Motor
hidraulic
Cuprins
1. Succesiunea logica de prelucrare..........................................................................................6
2. Evidențierea condițiilor..............................................................................................................8
3. Simbolizarea informațională a suprafeţelor de cotare............................................................13
4. Combinarea simbolurilor....................................................................................................14
5. Calculul erorilor de orientare admisibile.............................................................................16
6. Calculul erorilor de orientare caracteristice........................................................................16
7. Determinarea schemei de orientare acceptabile SOTA.......................................................23
8. BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................27
Fig. 1 Reprezentarea 3D a piesei

Fig. 2 Desenul Piesei Finite


Fig. 3.Adaosul de material
Fig 4.Impartirea pe suprafețe
1.Succesiunea logica de prelucrare.
Semifabricatul inițial se obține prin turnare.
Operația 1: Strunjire cilindrica de degroșare
a) prinderea semifabricatului;
1 strunjire frontală de degroșare;
2 strunjire cilindrică interioară de
degroșare; 3 strunjire cilindrică interioară de
degroșare;
b) desprinderea piesei.
Operația 2: Strunjire cilindrica pe cealaltă parte
a)Prindere semifabricat
1 strunjire frontală de degroșare;
2 strunjire cilindrică interioară de
degroșare; 3 strunjire cilindrică interioară de
degroșare. b)Desprinderea piesei
Operația 3: Strunjire de semifinisare pe o parte
a)Prindere semifabricat
1.strunjire frontală de semifinisare;
2.strunjire cilindrică interioară de semifinisare;
3.strunjire cilindrică interioară (degajare);
b)Desprinderea piesei
Operația 4: Strunjire de semifinisare pe cealaltă parte
a)Prindere semifabricat
1.strunjire frontală de semifinisare;
2.strunjire cilindrică interioară de semifinisare;
3.strunjire cilindrică interioară (degajare);
b)Desprinderea piesei
Operația 5: Frezare de degroșare
a) prinderea semifabricatului;
1. strunjire frontală de semifinisare
2. strunjire cilindrică interioară de semifinisare
3. strunjire cilindrică interioară de semifinisare
b) desprinderea piesei.
Operația 6: Gaurire(din flansa)
a) prinderea semifabricatului;
1. gaurireØ 13,5 găuri echidistante;
2. filetare M8găuri echidistante;
b) desprinderea piesei.
Operatia 7: Gaurire
a) prinderea semifabricatului;
1. gaurireØ 13.5 găuri echidistante;
b) desprinderea piesei.
Operatia 8: Gaura inclinata (Gaurire+Frezare+Filetare)
1. gaurireØ 12 gauri echidistante;
2.frezare frontala de degroșare;
3. filetare M8 gauri echidistante;
b) desprinderea piesei.
Operatia 9: Gaurire
a) prinderea semifabricatului;
1. gaurireØ3 găuri echidistante;
Operatia 10: Gaurire+Filetare
a) prinderea semifabricatului;
1. gaurireØ82găuri echidistante;
2. filetare M8 găuri echidistante;
b) desprinderea piesei.
Operatia 11: Alezare
a)Prinderea semifabricatului

1. Alezare
b)Desprinderea piesei.

Odată ce a fost stabilită succesiunea logică de prelucrare se vor stabili toate condiţiile necesare
generării suprafeţei sau suprafeţelor pentru care s-a impus dispozitivul.Se vor lua în considerare
toate condiţiile (cotele) care se referă la suprafaţa sau suprafeţele de generat şi se vor
centraliza într-un tabel.

2. Evidențierea condițiilor

Nr. crt Condițiile De unde rezultă


0 1 2
1 Respectarea cotei b=Ø13,5 din desen
2 Respectarea cotei α=90° din desen
3 Respectarea cotei a=55,5mm din desen
4 Respectarea cotei β=0° din desen

După stabilirea tuturor condiţiilor se va trece la analiza şi selectarea acestora, deoarece unele dintre ele
se pot repeta sau pot fi incompatibile etc.
Fig.5. Evidențierea condițiilor de prelucrat

Fig.6. Atașarea unui sistem de coordonate piesei


După stabilirea tuturor condiţiilor se va trece la analiza şi selectarea acestora, deoarece unele dintre ele
se pot repeta sau pot fi incompatibile etc.

Selectarea conditiilor
După stabilirea tuturor condiţiilor se va trece la analiza şi selectarea acestora, deoarece unele
dintre ele se pot repeta sau pot fi incompatibile etc.(plan imaginar)
XOY……SC2…..S17(2 °)
SC3…..S1(1°)
XOZ……SC2…..S17(2°)
SC3…..S4(1°)
YOZ…..SC1……S3(3°)
dG…....0……XOZ
dG……55.5… XOY
dG…..90°…..YOZ
Ci (4) CDi (1)
CPR (2,3,4) CPRC -
CPRO (2,3,4) CD (2,3,4)
CE ---
Ci ---
unde: unde: Ci – număr condiţii din tabel; CDi – condiţii dimensionale; CPR – condiţii de poziţie
relativă; CPRC – condiţii de poziţie relativă prin construcţie; CPRO – condiţii de poziţie relativă de
orientare; CD – condiţii determinante;CE – condiţii echivalente; Cin – condiţii incompatibile.

Odată ce au fost stabilite conditiile determinante se trece la stabilirea planelor de referinţă


pentru fiecare condiţie determinantă (adică se stabileşte planul care influenţează fiecare
condiţie).

Geometrizarea conditiilor
Geometrizarea condiţiilor presupune stabilirea planelor de referinţă pentru fiecare condiţie în
parte, placând de la suprafaţa care se generează sau dreapta care se generează etc
Selectarea extremelor
Selectarea extremelor presupune luarea în considerare a tuturor planelor care nu se repetă.
Deoarece unele plane sunt fictive şi nu aparţin unei suprafeţe reale nu putem ataşa simboluri
de orientare. De aceea se trece la transpunerea, găsirea unor suprafeţe reale care să fie
continute în acel plan sau într-un plan paralel pentru a se putea ataşa simboluri de orientare.
Un plan poate să aparţină mai multor suprafeţe reale.ΓC2 (XOZ), ΓC1 (XOY), ΓC3 (YOZ),
Fig.7. Indicarea celor trei plane de referință

C1= α=90°
ΔG1 ΓC1(XOZ)

C2= a=55,5mm
ΔG1 ΓC2(YOZ)

C3= β=0°
ΔG1 ΓC3(XOY)

Fig.8.Explicitarea extremelor
Explicarea extremelor
Explicitarea extremelor presupune găsirea unor suprafeţe reale pentru acele plane fictive.

După găsirea acelor suprafeţe reale se trece la ordonarea acestora după anumite criterii.
Cel mai des criteriu folosit este cel al numărului de grade de libertate pe care poate să-l preia
acea suprafaţă. Suprafeţele se ordonează în ordine descrescătoare a numărului de grade de
libertate pe care îl preiau.

Deoarece unele plane sunt fictive şi nu aparţin unei suprafeţe reale nu putem ataşa simboluri
de orientare .De aceea se trece la transpunerea, găsirea unor suprafeţe reale care să fie
continute în acel plan sau într-un plan paralel pentru a se putea ataşa simboluri de orientare.
Un plan poate să aparţină mai multor suprafeţe reale.
2.5.Ordonarea suprafețelor de cotare
În tabelul 2.2. se prezintă ordonarea suprafețelor în funcție de numărul gradelor de libertate pe
care îl preiau.
Tabelul 2.2.Ordonarea suprafețelor de cotare

Suprafețe de cotare
Sc Criterii de selectare (nr. maxim de grade preluate Ordinea
0 1 2
Sc1 3 grade de libertate (suprafață plană) I
Sc2 2 grade de libertate (suprafață cilindrică) II
Sc3 1 grad de libertate (suprafață plană) III

Odată ce a fost stabilită ordinea suprafeţelor de cotare se trece la ataşarea pe toate


suprafeţele prelucrate până în acel moment a elementelor de orientare (simboluri de orientare)
specifice fiecărei suprafeţe. Pe unele suprafeţe se pot ataşa mai multe simboluri de orientare.
Pe fiecare suprafaţă se ataşează doar simbolurile specifice suprafeţei respective (pentru
suprafeţe plane doar simboluri specifice suprafeţelor plane, pentru suprafeţele cilindrice doar
simboluri specifice suprafeţelor cilindrice etc.)
Pentru un extrem sau un plan de referinţă (o suprafaţă de cotare) poate să corespundă mai
multe suprafeţe de orientare.
Unei suprafeţe cilindrice poate i se pot ataşa simboluri care preiau 2 grade sau 4 grade de
libertate, unei suprafeţe plane i se pot ataşa simboluri care preiau 3 grade, 2 grade sau 1 grad
de libertate.

3. Simbolizarea informaţională a suprafeţelor de cotare

Pe o suprafaţă de orientare se pot ataşa unul sau mai multe simboluri. Toate simbolurile
ataşate unei piese se centralizează într-un tablel, de obicei funcţie de numărul de grade de
libertate pe care îl preiau. Elementele de orientare (simboluri) se ataşează doar pe suprafeţele
care au fost prelucrate pană la operaţia respective
După stabilirea elemntelor de orientare ataşate fiecărei suprafeţe prelucrate anterior operaţiei
pentru care se proiectaează dispozitivul, se trece la combinarea elemntelor de orientare pentru
stabilirea tuturor posibilităţilor de orientare în vederea prelucrării.

SC>SO Simbolizarea informațională

0 1 2
SC1>SO1
(1,2,3)

SC2>SO2
(4,5,6)
(7,8,9) 9
(10,11,12)

SC3>SO3

2
(13,14)
Fig.9. Indicarea posibilităților de orientare a piesei

4. Combinarea simbolurilor

Nr. SOTP Extrem Extre Extre Nr.


ul I mul II mul SOTP
III
(1) (2) (3)

(4) (5) (6) (7) (8) (9) (10


(11) (13) (14)
(12)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1 x x x 1+4+1
3
2 x x x 1+5+1
3
3 x x x 1+6+1
3
4 x x x 1+7+1
3
5 x x x 1+8+1
3
6 x x x 1+9+1
3
7 x x x 1+10+
13
8 x x x 1+11+
13
9 x x x 1+12+
13
10 x x x 1+4+1
4
11 x x x 1+5+1
4
12 x x x 1+6+1
4
13 x x x 1+7+1
4
14 x x x 1+8+1
4
15 x x x 1+9+1
4
16 x x x 1+10+
14
17 x x x 1+11+
14
18 x x x 1+12+
14
19 x x x 2+4+1
3
20 x x x 2+5+1
3
21 x x x 2+6+1
3
22 x x x 2+7+1
3
23 x x x 2+8+1
3

24 x x x 2+9+1
3
25 x x x 2+10+
13
26 x x x 2+11+
13
27 x x x 2+12+
13
28 x x x 2+4+1
4
29 x x x 2+5+1
4
30 x x x 2+6+1
4
31 x x x 2+7+1
4
32 x x x 2+8+1
4
33 x x x 2+9+1
4
34 x x x 2+10+
14
35 x x x 2+11+
14
36 x x x 2+12+
14
37 x x x 3+4+1
3
38 x x x 3+5+1
3
39 x x x 3+6+1
3
40 X x x 3+7+1
3
41 x x x 3+8+1
3
42 x x x 3+9+1
3
43 x x x 3+10+
13
44 x x X 3+11+
13
45 x x x 3+12+
13
46 x x x 3+4+1
4
47 x x x 3+5+1
4
48 x x x 3+6+1
4
49 x x x 3+7+1
4
50 X x X 3+8+1
4
51 X x X 3+9+1
4
52 X x X 3+10+
14
53 x x x 3+11+
14
54 x x x 3+12+
14

5. Calculul erorilor de orientare admisibile


Respectarea cotei α=90°
Respectarea cotei a=55,5mm

C1: α=90°

𝜀0𝑎(900)=k · Tα1=0.3x60min=18’
𝜀0𝑎(55.5)=k · Tα1=0.3x0.6min=0.18’
𝜀0𝑎(00)=k · Tα1=0.3x60min=18’
6. Calculul erorilor de orientare caracteristice
6.1. Calculul erorilor caracteristice pentru conditia de α=900
Fig.10. Indicarea simbolurilor care influențează condiția α=90°

(1)
𝜀𝑐(90 )=
T98,8+T8 0,6+0
0
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 =00 25’ 1.2”
0 arctg 82,5 82,5

(2)
𝜀𝑐(90 )=
T98,8+T8 0,6+0
0
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 =00 25’ 1.2”
0 arctg 82,5 82,5
(3)

𝜀0𝑐(90 )=0
0 0

Pentru conditia de 55,5

Jmax(4)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm

`(7)

𝜀0𝑐(55,5)=0mm

(8)

𝜀0𝑐(55,5)=0mm

(9)

𝜀0𝑐(55,5)=0mm
(4)
Jmax(4)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm

(5)

Jmax(5)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm

(6)
Jmax(4)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm

(10)

𝜀0𝑐(55,5)=0mm

(11)

𝜀0𝑐(55,5)=0mm

(12)

𝜀0𝑐(55,5)=0mm

(13)

𝜀0𝑐(0 )=0mm
0

(14)

𝜀0𝑐(0 )=0mm
0

6.2. Calculul erorilor caracteristice pentru condiția β=0°

(4) + (13)

𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗4+𝑗13
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
0,638+0
= 0,641 = 00 38’ 28.6’’
0 57 57

Jmax(4)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm

(5) + (13)
𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗5+𝑗13
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
0,638+0
= 0,641 = 00 38’ 28.6’’
0 57 57

Jmax(5)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm

(6) + (13)
𝑐
𝜀 (0°)= arctg
𝑗5+𝑗13
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
0,638+0
= 0,641 = 00 38’ 28.6’’
0 57 57

Jmax(6)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm

`(7) + (13)

Jmax(7)= 2IT6 +Tp=0


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗7+𝑗13
= 00
0 57

`(8) + (13)

Jmax(8)= 2IT6 +Tp=00


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗8+𝑗13
= 00
0 57

(9) + (13)

Jmax(9)= 2IT6 +Tp=0


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗9+𝑗13
= 00
0 57

(10) + (13)

Jmax(10)= 2IT6 +Tp=00


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗10+𝑗13
= 00
0 57

(11) + (13)

Jmax(11)= 2IT6 +Tp=00


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗11+𝑗13
= 00
0 57

(12) + (13)

Jmax(12)= 2IT6 +Tp=00


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗12+𝑗13
= 00
0 57

(4) + (14)

Jmax(4)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗4+𝑗14
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
0,638+0
= 0,641 = 00 38’ 28.6’’
0 57 57

(5) + (14)

Jmax(5)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗5+𝑗14
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
0,638+0
= 0,641 = 00 38’ 28.6’’
0 57 57

(6) + (14)

Jmax(6)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗6+𝑗14
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
0,638+0
= 0,641 = 00 38’ 28.6’’
0 57 57
(7) + (14)

Jmax(7)= 2IT6 +Tp=0


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗7+𝑗14
= 00
0 57

(8) + (14)

Jmax(8)= 2IT6 +Tp=0


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗8+𝑗14
= 0°
0 57

(9) + (14)

Jmax(9)= 2IT6 +Tp=0


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗9+𝑗14
= 0°
0 57

(10) + (14)

Jmax(10)= 2IT6 +Tp=0°


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗10+𝑗14
= 0°
0 57

(11) + (14)

Jmax(11)= 2IT6 +Tp=0°


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗11+𝑗14
= 0°
0 57
(12) + (14)

Jmax(12)= 2IT6 +Tp=0°


𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗12+𝑗14
= 0°
0 57

6.2. Calculul erorilor caracteristice pentru condiția a=55,5mm

(1)

(2)

(3)
εo (55,5)=0mm

7. Determinarea schemei de orientare acceptabile SOTA

Completarea tabelului 4.5 presupune parcurgerea următorilor pași:


- se completează eroarea admisibilă calculată pentru fiecare condiție;
- se ia în considerare fiecare schemă (posibilitate de combinare);
- se analizează simbolurile care alcătuiesc schema respectivă (combinare) și se
stabilește care simbol sau simboluri influențează fiecare condiție;
- se trece în tabel eroarea de orientare caracteristică dată de acel simbol sau
simboluri la condiția respectivă;
- eroarea de orientare caracteristică se compară cu eroarea de orientare
admisibilă;
- dacă este îndeplinită condiția ε𝑐 ≤ ε𝑎 se trece DA, dacă nu este îndeplinită
0 0
condiția se trece NU.
- dacă apare un singur NU pe linie însemnă ca acea combinare nu este bună.
Tabelul 5. Selectarea schemei optime din punct de vedere al erorilor caracteristice

Nr. C1=90° C2=0° C3=55,5mm


SOTA
SOTP 𝑐
ε0 ≤ ε0 𝑎 𝑐
ε0 ≤ ε0 𝑎
ε0𝑐 ≤ ε0𝑎
ε0𝑎 ε0𝑐 ε0𝑎 ε0𝑐 ε0𝑎 ε0𝑐
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0° 25’ 1.2”/0°
1 18’ NU 18’ 0° 38’ 28.6’ NU 0.18 0 DA NU
38’ 28.6’’
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0.18
2 NU 0° 38’ 28.6’’ NU 0 DA NU
38’ 28.6’’
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0.18
3 NU 0° 38’ 28.6’’ NU 0 DA NU
38’ 28.6’’
4 18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
5 18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
6 18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
7 18’ 0°25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
8 NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
9 NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0.18 0 DA
10 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0.18 0 DA NU
11 38’ 28.6’’ 0° 38’ 28.6’’ NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0.18 0 DA NU
12 38’ 28.6’’ 0° 38’ 28.6’’ NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° 0.18 0 DA NU
13 DA
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
14
18’ 0°25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
15
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
16
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
17
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
18

0° 25’ 1.2”/0°
19 18’ NU 18’ 0° 38’ 28.6’ NU 0.18 0 DA NU
38’ 28.6’’
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0.18
20 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU 0 DA NU
18’ 0°25’ 1.2”/0° 18’ 0.18
21 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU 0 DA NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° 0.18 0
22 NU DA DA NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° 0.18 0
23 NU DA DA NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° 0.18 0
24 NU DA DA NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° 0.18 0 DA NU
25 NU DA
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
26 NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
27 NU
18’ 0°25’ 1.2”/0° 18’ 0.18 0 DA
28 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU NU
18’ 0°25’ 1.2”/0° NU 18’ 0.18 0 DA NU
29 38’ 28.6’’ 0° 38’ 28.6’’ NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0.18 0 DA NU
30 38’ 28.6’’ 0° 38’ 28.6’’ NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° 0.18 0 DA NU
31 DA
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
32
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
33
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
34
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
35 0°
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
36
18’ 18’ 0.18 0
37 0°/0° 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU DA NU
18’ 18’ 0.18 0
38 0°/0° 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU DA NU
18’ 18’ 0.18 0
39 0°/0° 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU DA NU
18’ 18’ 0.18 0 DA
40 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
41 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
42 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ DA 0.18 0 DA DA
43 0°/0° DA 0°
18’ DA 18’ DA 0.18 0 DA DA
44 0°/0° 0°
18’ DA 18’ DA 0.18 0 DA DA
45 0°/0° 0°
18’ NU 18’ 0° 38’ 28.6’’ NU 0.18 0 DA NU
46 0°/0° 38’ 28.6’’
18’ NU 18’ 0° 38’ 28.6’’ NU 0.18 0 DA NU
47 0°/0° 38’ 28.6’’
18’ NU 18’ 0° 38’ 28.6’’ NU 0.18 0 DA NU
48 0°/0° 38’ 28.6’’
18’ 18’ 0.18 0 DA
49 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
50 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
51 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
52 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
53 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
54 0°/0° DA 0° DA DA
8. BIBLIOGRAFIE

1.INDRUMAR CALITATEA IN PROIECTAREA MECANICA


2. TABELE CALCUL ERORI

S-ar putea să vă placă și