Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Alezare
b)Desprinderea piesei.
Odată ce a fost stabilită succesiunea logică de prelucrare se vor stabili toate condiţiile necesare
generării suprafeţei sau suprafeţelor pentru care s-a impus dispozitivul.Se vor lua în considerare
toate condiţiile (cotele) care se referă la suprafaţa sau suprafeţele de generat şi se vor
centraliza într-un tabel.
2. Evidențierea condițiilor
După stabilirea tuturor condiţiilor se va trece la analiza şi selectarea acestora, deoarece unele dintre ele
se pot repeta sau pot fi incompatibile etc.
Fig.5. Evidențierea condițiilor de prelucrat
Selectarea conditiilor
După stabilirea tuturor condiţiilor se va trece la analiza şi selectarea acestora, deoarece unele
dintre ele se pot repeta sau pot fi incompatibile etc.(plan imaginar)
XOY……SC2…..S17(2 °)
SC3…..S1(1°)
XOZ……SC2…..S17(2°)
SC3…..S4(1°)
YOZ…..SC1……S3(3°)
dG…....0……XOZ
dG……55.5… XOY
dG…..90°…..YOZ
Ci (4) CDi (1)
CPR (2,3,4) CPRC -
CPRO (2,3,4) CD (2,3,4)
CE ---
Ci ---
unde: unde: Ci – număr condiţii din tabel; CDi – condiţii dimensionale; CPR – condiţii de poziţie
relativă; CPRC – condiţii de poziţie relativă prin construcţie; CPRO – condiţii de poziţie relativă de
orientare; CD – condiţii determinante;CE – condiţii echivalente; Cin – condiţii incompatibile.
Geometrizarea conditiilor
Geometrizarea condiţiilor presupune stabilirea planelor de referinţă pentru fiecare condiţie în
parte, placând de la suprafaţa care se generează sau dreapta care se generează etc
Selectarea extremelor
Selectarea extremelor presupune luarea în considerare a tuturor planelor care nu se repetă.
Deoarece unele plane sunt fictive şi nu aparţin unei suprafeţe reale nu putem ataşa simboluri
de orientare. De aceea se trece la transpunerea, găsirea unor suprafeţe reale care să fie
continute în acel plan sau într-un plan paralel pentru a se putea ataşa simboluri de orientare.
Un plan poate să aparţină mai multor suprafeţe reale.ΓC2 (XOZ), ΓC1 (XOY), ΓC3 (YOZ),
Fig.7. Indicarea celor trei plane de referință
C1= α=90°
ΔG1 ΓC1(XOZ)
C2= a=55,5mm
ΔG1 ΓC2(YOZ)
C3= β=0°
ΔG1 ΓC3(XOY)
Fig.8.Explicitarea extremelor
Explicarea extremelor
Explicitarea extremelor presupune găsirea unor suprafeţe reale pentru acele plane fictive.
După găsirea acelor suprafeţe reale se trece la ordonarea acestora după anumite criterii.
Cel mai des criteriu folosit este cel al numărului de grade de libertate pe care poate să-l preia
acea suprafaţă. Suprafeţele se ordonează în ordine descrescătoare a numărului de grade de
libertate pe care îl preiau.
Deoarece unele plane sunt fictive şi nu aparţin unei suprafeţe reale nu putem ataşa simboluri
de orientare .De aceea se trece la transpunerea, găsirea unor suprafeţe reale care să fie
continute în acel plan sau într-un plan paralel pentru a se putea ataşa simboluri de orientare.
Un plan poate să aparţină mai multor suprafeţe reale.
2.5.Ordonarea suprafețelor de cotare
În tabelul 2.2. se prezintă ordonarea suprafețelor în funcție de numărul gradelor de libertate pe
care îl preiau.
Tabelul 2.2.Ordonarea suprafețelor de cotare
Suprafețe de cotare
Sc Criterii de selectare (nr. maxim de grade preluate Ordinea
0 1 2
Sc1 3 grade de libertate (suprafață plană) I
Sc2 2 grade de libertate (suprafață cilindrică) II
Sc3 1 grad de libertate (suprafață plană) III
Pe o suprafaţă de orientare se pot ataşa unul sau mai multe simboluri. Toate simbolurile
ataşate unei piese se centralizează într-un tablel, de obicei funcţie de numărul de grade de
libertate pe care îl preiau. Elementele de orientare (simboluri) se ataşează doar pe suprafeţele
care au fost prelucrate pană la operaţia respective
După stabilirea elemntelor de orientare ataşate fiecărei suprafeţe prelucrate anterior operaţiei
pentru care se proiectaează dispozitivul, se trece la combinarea elemntelor de orientare pentru
stabilirea tuturor posibilităţilor de orientare în vederea prelucrării.
0 1 2
SC1>SO1
(1,2,3)
SC2>SO2
(4,5,6)
(7,8,9) 9
(10,11,12)
SC3>SO3
2
(13,14)
Fig.9. Indicarea posibilităților de orientare a piesei
4. Combinarea simbolurilor
24 x x x 2+9+1
3
25 x x x 2+10+
13
26 x x x 2+11+
13
27 x x x 2+12+
13
28 x x x 2+4+1
4
29 x x x 2+5+1
4
30 x x x 2+6+1
4
31 x x x 2+7+1
4
32 x x x 2+8+1
4
33 x x x 2+9+1
4
34 x x x 2+10+
14
35 x x x 2+11+
14
36 x x x 2+12+
14
37 x x x 3+4+1
3
38 x x x 3+5+1
3
39 x x x 3+6+1
3
40 X x x 3+7+1
3
41 x x x 3+8+1
3
42 x x x 3+9+1
3
43 x x x 3+10+
13
44 x x X 3+11+
13
45 x x x 3+12+
13
46 x x x 3+4+1
4
47 x x x 3+5+1
4
48 x x x 3+6+1
4
49 x x x 3+7+1
4
50 X x X 3+8+1
4
51 X x X 3+9+1
4
52 X x X 3+10+
14
53 x x x 3+11+
14
54 x x x 3+12+
14
C1: α=90°
𝜀0𝑎(900)=k · Tα1=0.3x60min=18’
𝜀0𝑎(55.5)=k · Tα1=0.3x0.6min=0.18’
𝜀0𝑎(00)=k · Tα1=0.3x60min=18’
6. Calculul erorilor de orientare caracteristice
6.1. Calculul erorilor caracteristice pentru conditia de α=900
Fig.10. Indicarea simbolurilor care influențează condiția α=90°
(1)
𝜀𝑐(90 )=
T98,8+T8 0,6+0
0
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 =00 25’ 1.2”
0 arctg 82,5 82,5
(2)
𝜀𝑐(90 )=
T98,8+T8 0,6+0
0
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 =00 25’ 1.2”
0 arctg 82,5 82,5
(3)
𝜀0𝑐(90 )=0
0 0
`(7)
𝜀0𝑐(55,5)=0mm
(8)
𝜀0𝑐(55,5)=0mm
(9)
𝜀0𝑐(55,5)=0mm
(4)
Jmax(4)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm
(5)
(6)
Jmax(4)= 2IT6 +Tp=2·0,019+0,6=0,638mm
(10)
𝜀0𝑐(55,5)=0mm
(11)
𝜀0𝑐(55,5)=0mm
(12)
𝜀0𝑐(55,5)=0mm
(13)
𝜀0𝑐(0 )=0mm
0
(14)
𝜀0𝑐(0 )=0mm
0
(4) + (13)
𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗4+𝑗13
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
0,638+0
= 0,641 = 00 38’ 28.6’’
0 57 57
(5) + (13)
𝜀𝑐 (0°)= arctg
𝑗5+𝑗13
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
0,638+0
= 0,641 = 00 38’ 28.6’’
0 57 57
(6) + (13)
𝑐
𝜀 (0°)= arctg
𝑗5+𝑗13
= 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
0,638+0
= 0,641 = 00 38’ 28.6’’
0 57 57
`(7) + (13)
`(8) + (13)
(9) + (13)
(10) + (13)
(11) + (13)
(12) + (13)
(4) + (14)
(5) + (14)
(6) + (14)
(8) + (14)
(9) + (14)
(10) + (14)
(11) + (14)
(1)
(2)
(3)
εo (55,5)=0mm
0° 25’ 1.2”/0°
19 18’ NU 18’ 0° 38’ 28.6’ NU 0.18 0 DA NU
38’ 28.6’’
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0.18
20 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU 0 DA NU
18’ 0°25’ 1.2”/0° 18’ 0.18
21 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU 0 DA NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° 0.18 0
22 NU DA DA NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° 0.18 0
23 NU DA DA NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° 0.18 0
24 NU DA DA NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° 0.18 0 DA NU
25 NU DA
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
26 NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
27 NU
18’ 0°25’ 1.2”/0° 18’ 0.18 0 DA
28 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU NU
18’ 0°25’ 1.2”/0° NU 18’ 0.18 0 DA NU
29 38’ 28.6’’ 0° 38’ 28.6’’ NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0.18 0 DA NU
30 38’ 28.6’’ 0° 38’ 28.6’’ NU
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° 0.18 0 DA NU
31 DA
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
32
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
33
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
34
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
35 0°
18’ 0° 25’ 1.2”/0° NU 18’ 0° DA 0.18 0 DA NU
36
18’ 18’ 0.18 0
37 0°/0° 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU DA NU
18’ 18’ 0.18 0
38 0°/0° 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU DA NU
18’ 18’ 0.18 0
39 0°/0° 38’ 28.6’’ NU 0° 38’ 28.6’’ NU DA NU
18’ 18’ 0.18 0 DA
40 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
41 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
42 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ DA 0.18 0 DA DA
43 0°/0° DA 0°
18’ DA 18’ DA 0.18 0 DA DA
44 0°/0° 0°
18’ DA 18’ DA 0.18 0 DA DA
45 0°/0° 0°
18’ NU 18’ 0° 38’ 28.6’’ NU 0.18 0 DA NU
46 0°/0° 38’ 28.6’’
18’ NU 18’ 0° 38’ 28.6’’ NU 0.18 0 DA NU
47 0°/0° 38’ 28.6’’
18’ NU 18’ 0° 38’ 28.6’’ NU 0.18 0 DA NU
48 0°/0° 38’ 28.6’’
18’ 18’ 0.18 0 DA
49 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
50 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
51 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
52 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
53 0°/0° DA 0° DA DA
18’ 18’ 0.18 0 DA
54 0°/0° DA 0° DA DA
8. BIBLIOGRAFIE