Proiect Inspectia Calitatii

Inspecția Calității 2/ IMC/2020-2021
Ion Steluta-Corina,grupa 631CB
Inspecția calității II
Studiu asupra produsului:

Corp Motor Hidraulic
STUDENT: ION STELUTA-CORINA

PROFESOR COORDONATOR: DUMITRAȘ CONSTANTIN
1
Cuprins
Capitolul 1. IDENTIFICAREPRODUS
Prezentare repere.Realizarea unei etichete de identificare pe flux de control
Capitolul 2. NECONFORMITĂȚI/DEFECTE POSIBILE
Neconformități/Defecte induse de materialul de bază
Neconformități/Defecte induse de procesul de proiectare
Neconformități/Defecte induse de tehnologia de fabricație
Neconformități/Defecte induse de procesul de exploatare
Capitolul 3. METODE DE EXAMINARE NEDISTRUCTIVĂ
Metode de control posibile – analiza comparativă
Metode de control aplicate
Capitolul 4. INTEGRAREA CONTROLULUI ÎN FLUXUL DE FABRICAȚIE
Capitolul 5. REALIZAREA DOCUMENTAȚIEI ÎNSOȚITOARE
Planul de inspecție și control
Procedura generala de examinare nedistructivă
Tema proiect :
Pentru reperul Corp Motor Hidraulic parte componentă a ansamblului MOTOR HIDRAULIC să se
descrie activitățiile de control și inspecție la începutul, în timpul și la sfârșitul fabricației
prezentându-se neconformitățile ce pot apărea și metodele de examinare nedistructivă prin
care acestea pot fi identificate.
2
Capitolul 1. IDENTIFICARE
1.1.Prezentare reper
Descrierea produsului:
Un motor hidraulic este o mașină hidraulică de forță care transformă energia unui lichid în energie
mecanică a unor corpuri solide folosind în acest scop pistoane, roți dințate, rotoare cu
palete.Motoarele hidraulice pot fi liniare sau rotative. Cele liniare se numesc cilindri hidraulici și
utilizează presiunea unui lichid pentru a realiza o mișcare liniară a unui corp solid iar cele rotative
utilizează presiunea unui lichid pentru a realiza o mișcare de rotație a unui corp solid.
Rolul funcţional:
- transformarea energiei hidraulice a unui curent de lichid sub presiune, în energie mecanică
- sistemele hidraulice asigura cicluri semiautomate sau automate de lucru ale instalatiei actionate
-prin variatia debitului lichidului sub presiune, care provoacă antrenarea motorului hidraulic, se
produce variatia vitezei motorului si deci se poate obtine la organele de actionat o gama contiuna de
viteze de lucru.
Cerințele beneficiarului:
Beneficiarii produsului sunt atât interni, cat și externi. Dintre aceștia menționăm: clienții de orice tip,
fie judiciar sau fizic și părțile interesate precum furnizorii care au drept scop livrarea produsului. Tot
ce cuprinde furnizarea de motoare si pompe hidraulice este considerat ca fiind beneficiar.
Se va turna in clasa a-III-a de precizie conform (STAS 1592-85) SR ISO.
Nu se admit fisuri sau alte defecte care pot conduce la neîndeplinirea rolului funcțional.
Suprafețele exterioare nefuncționale se vor proteja cu un strat anticoroziv.
Tehnologia de fabricație:
Turnare in forme permanente pentru 20000 buc/an

Prin defect al unei piese turnate se în înțelege orice abatere de la formă, dimenșiuni, masă, aspect
exterior, compactitate, structură, compoziție chimică sau proprietăți mecanice și fizice prescrise în
standardele respective sau în alte documente tehnice normativ=>Conform (STAS 782-79 Defectele
pieselor turnate. Clasificare și terminologie).
Analizand piesa prezentata in figura se poate trage concluzia ca face parte din clasa "corpuri
complexe".
Procesul tehnologic tip pentru piesele din clasa”corpuri complexe”cuprinde o succesiune de prelucrari
mecanice aplicate unor semifabricate turnate, forjate liber sau sudate.
Carcasa prezentată face parte din categoria pieselor mijlocii deoarece lmax = 141 mm şi m = 3,875
kg
3
4
Nr. crt. Denumire Nr. Desen/STAS Nr. buc.
1. Corp CP-01 1
2. Inel elastic 62 STAS 5848/3-88 1
3. Pana A8x32 STAS 1004/81 1
4. Inel „O” 29x3,5 CP-02 1
5. Arbore Antrenare CP-03 1
6. Distantierea arbore CP-04 1
7. Capac Corp CP-05 1
8. Inel „O” 57x2,5 CP-06 1
9. Rulment SR 3041/93 2
10. Arbore transmisie CP-07 1
11. Inel „O” 38x2 CP-08 1
12. Cuplaj CP-09 1
13. Inel „O” 52x2 CP-10 1
14. Distribuitor fix CP-11 1
15. Stift elestic U5x10 STAS 9729/3/80 1
16. Distribuitor plan CP-12 1
17. Arc Disc STAS 4272-80 1
18. Placa Distributie CP-13 1
19. Inel „O” 95x2,5 CP-14 2
20. Dozator CP-15 1
21. Surub metric 8x1 STAS 4272-89 1
22. Capac Dozator CP-16 1
23. Distantier Dozator CP-17 1
24. Saiba A 10 STAS 5200/4/91 7
25. Bila STAS 5906-76 2
26. Dop filetat CP-18 1
27. Saiba CP-19 1
28. Inel „O” 93x2,5 CP-20 1
29. Capacel CP-21 1
30. Nit 2x7 CP-22 4
31. Capac Protectie Arbore CP-23 1
5
Normarea tehnică:
1. Semifabricatul inițial se obține prin turnare.
2. Strunjire cilindrica de degroșare
3. Strunjire cilindrica pe cealalta parte
4. Strunjire de semifinisare pe o parte
5. Strunjire de semifinisare pe cealalta parte
6. Frezare de degroșare
7. Gaurire(din flansa)
8. Gaurire+Filetare
9. Gaura inclinata (Gaurire+Frezare+Filetare)
10. Gaurire+Filetare
11. Alezare
Material folosit:
FONTĂ CU GRAFIT LAMELAR

SR EN 1561:2012
STAS 568- STAS 568- SR ISO SR EN 1561:1999 SR EN 1561:2012

67 82 185:1994
Fc 10 Fc 100 100 EN-GJL-100 EN-JL 1010 EN-GJL-100 5.1100
Fc 15 Fc 150 150 EN-GJL-150 EN-JL-1020 EN-GJL-150 5.1200
Fc 40 Fc 400
STAS 568- STAS 568- SR ISO SR EN 1561:1999 SR EN 1561:2012

67 82 185:1994
Fc 10 Fc 100 100 EN-GJL-HB155 EN-JL EN-GJL-HB155
2010 5.1101
Fc 15 Fc 150 150 EN-GJL-HB175 EN-JL- EN-GJL-HB175 5.1201
2020
2030
2040
2050
2060
Fc 40 Fc 400
6
1.2.Realizarea unei etichete de identificare pe flux de control
Capitolul 2. NECONFORMITĂȚI/DEFECTE POSIBILE
TURNAREA IN FORME PERMANENTE SUB PRESIUNE

Turnarea sub presiune, denumită și turnarea în cochilie sub presiune, este un proces de producție
industrială în care metalul topit (neferos) este introdus cu viteză ridicată într-o formă metalică
permanentă, denumită matrice, și solidificat sub presiune.
Fazele centrale ale procesului de turnare sub presiune / topire sub presiune sunt:
• umplerea rapidă a cavității matriței;
• alimentarea compensativă a întoarcerii de solidificare;
• umplerea totală și perfectă a cavității matriței;
• conferirea piesei cu o structură fină cristalină.
Materialul din care este formată matricea este un aliaj cu temperatură ridicată de topire; de obicei
unul dintre metalele acestui aliaj este molibdenul iar aliajele utilizate se modifică în baza naturii
metalului topit turnat în formă.
După solidificare, care are loc prin răcirea formelor printr-un sistem cu circulare a apei, produsul este
extras, și se obține un produs semiprelucrat care trebuie prelucrat prin îndepărtare de șpan, sau un
produs finit.
7
2.1. Defecte induse de materialul de baza.

Defectele specifice materialelor folosite se referă la defecte fontei Fc250 atunci când are loc turnarea
fontei în vederea obţinerii piesei-semifabricat.
Acestea se prezintă mai jos (extras STAS 782-79):
Simbolizare Denumirea Reprezentarea grafică (schița
Explicații/Descriere defect
defect defectului defectului)
B111 Sufluri Goluri rotunjite, de obicei, cu
pereți netezi, cu dimensiuni
variabile, izolate sau grupate
neregulat pe toate părțile
piesei turnate
B224
Retasuri dispersate, dendritice,
Microretasuri cu aspect spongios în pereții
piesei turnate
Excrescență ( de formă mai

mult sau mai puțin sferică) pe
A511 Picătură suprafețe, muchii sau
unghiuri interioare
Ruptură după solidificarea

Crăpătură la
C222 completă, apărută în urma
tratament termic
tratamentului termic
Bavuri subțiri în planul de

Bavură în planul de
A111 separație sau la marca
separație
miezului
Fluiditatea pre ridicată

a materialului
Suprafaţă turnat.Presiune
DT292
zgrunţuroasă a metalostatică foarte
piesei turnate mare.Indesare
insuficientă a formei
Adâncituri neregulate, de
dimensiuni variate, pe
suprafața piesei turnate, de
D133 Carie
obicei urmând traseul de
curgere a metalului (oțel
turnat)
8
2.2. Defecte induse de tehnologia de fabricație

Defecte introduse de tehnologia de fabricaţie reprezintă defectele rezultate în urme procesului de
prelucrare prin aşchiere. Acest tip de defecte se întâlnesc mai rar şi cauzele apariţiei acestora sunt
datorate următoarelor cauze:
-alegerea incorectă a parametrilor regimului de aşchiere;
-uzura sculelor aşchietoare;
-uzura maşinilor unelte utilizate.
Câteva din defectele ce pot apărea în urma procesului de aşchiere sunt:
-fisuri;
-deformaţii;
-rugozitate necorespunzătoare a suprafeţelor;
-abateri de la cotele de prelucrare;
-abateri de formă şi de poziţie ale suprafeţelor.
Explicații/Descriere Reprezentarea grafică

Simbol Denumire defect
defect (schița defectului)
Umflătură, locală pe piesa -rezistenţă

DT14 turnată, rezultată din mecanică
cedarea formei sub insuficientă a
presiunea metalo-statică amestecurilor de
sau spălarea pereţilor formare folosite
formei de către metalul - amestec preparat
turnat neomogen şi
insuficient îndesat
- presiune
metalostatică mare
a materialului lichid
în formă
-reţeaua de turnare
greşit concepută şi
amplasată
Retasură, Gol -contracţia mare a

DT43 deschis sau închis în
aliajului în perioada
corpul piesei turnate
de solidificare
cu suprafaţa rugoasă
-temperatură
sau
ridicată la
microcristalină, de obicei
turnarea
oxidată, care se
metalului
formează în piesa turnată
-construcţie
sub influenţa contracţiei
necorespunzăto
în timpul solidificării.
are a piesei
Uneori retasura apare ca
-reţele de turnare
o adâncitură pe
greşit dimensionate
suprafaţa piesei turnate
şi aplicate
(retasură exterioară).
9
DT17 -
Abaterea dimensională a - execuţia greşită a
piesei turnate faţă de cochilei
cotele desenului de - coeficient de
turnare. contracţie neco-
respunzător ales
- tehnologia greşită
de extragere a
modelului din
cochilă
uzura mare a
cochilei
Zgârieturi pe material
cauzate de:
-Diverse erori umane
-Montarea incorectă a
Zgârieturi pe material sculei -
-Prinderea și
centrarea pieselor
-Alegerea regimului de
lucru necorespunzător
Configurație Forma piesei este

necorespunzătoare cauzată diferită de desen într-o
F212
de montarea greșită a anumită zonă. Modelul
modelului este corect
10
2.3. Defecte induse de procesul de exploatare

Defectele induse de exploatare sunt defectele care apar în timpul exploatării piesei. Aceste defecte
pot afecta buna funcţionare a produsului. Cauzele apariţiei acestora sunt:referitoare la rulment în
ceea ce priveşte simetria montajului şi frecării.
Câteva din defectele ce pot apărea sunt în urma exploatării sunt:
-abaterile de la poziţia reciprocă corectă a suprafeţelor care împiedică asamblarea;
-abaterile de formă datorate frecărilor ce au loc în zonele de asamblare arulmenţilor, în special, cu
alte componente;
-uzura elementelor de asamblare demontabile;
-rupturi/crapaturi de la solicitarile la rece/cald.
Reprezentarea grafică (schița

Simbol Denumire defect Explicații/Descriere defect
defectului)
Cauze: solicitări mecanice
- Ruperea piesei mult mai mari decât cele -
prescrise
Cauze: solicitarea la
Fisuri interioare și compresiune în timp a
- -
exterioare ansamblului, solicitări
exterioare
Discontinuitate de formă
neregulată, apărută la
temperaturi ridicate, în
zone sensibile la tensiuni.
C221 Crăpătură la cald
Suprafața este oxidată, la
rupere prezintă cristale
dendridice bine
dezvoltate.
Aspect de ruptură
C111 Ruptură la rece normală, uneori cu urme
marginale de turtire
Suprafață ruptă, oxidată

C121 Ruptură la cald în întregime sau în jurul
muchiilor
11
2.4 Defecte induse de procesul de proiectare

Câteva din defectele ce pot apărea sunt în urma proiectării sunt:
-Folosirea unor tehnologii şi tehnici de lucru neadecvate soluţiilor prevăzute în proiect;
-Înlocuirea unora dintre materialelele de construcţii prevăzute în proiect, cu altele de rezistenţe
specifice mai reduse sau/şi cu alte dimensiuni şi forme geometrice;
-Lipsuri în studierea şi însuşirea aprofundată a proiectelor cu toate detaliile de execuţie;
Explicații/Descriere Reprezentarea grafică (schița

Simbol Denumire defect
defect defectului)
Gol deschis sau închis

în corpul piesei turnate
DT43 Retasură de miez cu suprafaţa rugoasă
sau
microcristalină
Piesa turnată, precum

Configurație și modelul, nu
F211 necorespunzătoare corespund desenului,
cauzată de model fie în ansamblu, fie în
unele porțiuni
Deformare față de
Deformări cauzate de
F231 desen a piesei turnate,
model
a formei și modelului
Dimensiunile rupturii
sunt limitate în
Piesă turnată cu vecinătatea
E221
știrbitură alimentatoarelor,
răsuflătoarelor,
maselotelor etc.
Piesă incompletă Piesă incompletă
E122 cauzată de turnare datorită insuficienței
incompletă metalului turnat
Dimensiuni coeficient de -
necorespunzătoare, contracţie neco-
DT17 Abaterea dimensională respunzător ales
a piesei turnate faţă de tehnologia greşită de
cotele desenului de extragere a modelului
turnare. din cochilă
uzura mare a cochilei
12
Capitolul 3. METODE DE EXAMINARE NEDISTRUCTIVĂ

Produsele reale nu sunt perfecte. Pentru imperfecţiunile produselor sau materialelor se folosesc
diverse denumiri cum ar fi: defect, neconformitate, discontinuitate şi, mai recent, chiar
imperfecţiune. Standardul SR EN ISO 9000 -2006 recomandă utilizarea noţiunii de neconformitate,
standardul nou pentru defecte în piese sudate, recomandă folosirea noţiunii de imperfecţiune.
Noţiunea de neconformitate este definită ca fiind abaterea sau absenţa uneia sau mai multor
caracteristici de calitate sau a elementelor sistemului calităţii, în raport cu cerinţele specificate, fiind
vizate caracteristicile de calitate ale produselor.
Întrucât defectele unui produs, material sau ale unei piese determină în mare măsura nivelul de
calitate al acestora, cunoaşterea, identificarea şi/sau măsurarea şi descrierea cât mai exactă a
defectelor constituie o premisă esenţială pentru estimarea cât mai corectă a nivelului de calitate.
Cunoaşterea defectelor poate de asemenea conduce şi la îmbunătăţirea nivelului de calitate,
deoarece permite analiza cauzelor care le-au determinat apariţia ceea ce asigură informaţiile
necesare privind aplicarea unor măsuri corective în procesul de fabricaţie.
Prin defect al unei piese turnate se înţelege orice abatere de la formă, dimensiuni, masă, aspect
exterior, compactitate, structură, compoziţie chimică sau proprietăţi mecanice şi fizice prescrise în
standardele respective sau în alte documente tehnice normative. (STAS 782-79 Defectele pieselor
turnate. Clasificare şi terminologie)
La fel ca pentru orice alt produs, noţiunea de defect al unei piese turnate este relativă şi
convenţională. În funcţie de destinaţie, în standarde sau în alte documente tehnice normative de
produs, aceeaşi abatere poate fi considerată sau nu ca defect inadmisibil, defect admisibil sau
remediabil. În standard, pentru fiecare tip de defect s-a stabilit termenul ce trebuie să fie utilizat de
către toti cei implicaţi,folosirea sinonimelor nefiind, de regulă, acceptată.
Cauzele posibile pot fi:
- Excrescenţe metalice
- Goluri (cavităţi)
- Discontinuităţi – crăpături
- Defecte de suprafaţă
-Piesă turnată incomplet
- Dimensiuni sau configuraţii necorespunzătoare
- Incluziuni şi defecte de structură
3.1. Metode de control posibile-analiza comparativă

Tabelul 3.1.1.Compararea caracteristicilor principalelor metode de control nedistructiv posibile
13
Cost
Aplicabilă pentru
(de la 1-scăzut la 10-ridicat)
Calificare Tipuri de
Durată de Posibilitate
Metoda Perfecțion Mijloace superioară defecte Determinar Determinarea Stabilirea Măsurarea
Executare examinare de
are control și personal
automatizare
detectabile ea poziției mărimii caracteristicilor dimensiunil
control
controlori aparate defectului defectului materialului or
Discontinuități
superficiale Da, pe
deschise, Da, suprafață,
mai defectele care numai la limitat în
Lichide 4 2 3 Nu
nu puțin de limitat au legătură cu suprafață adâncimea Nu
penetrante
o oră suprafața în fisurii
materiale
neporoase
Imperfecțiuni
de suprafață,
imperfecțiuni
Da, pe
aflate în Da, pe
suprafață
imediata suprafață,
și parțial
Pulberi 5 5 vecinătate a limitat în Nu Nu
5 mai nu în
magnetice nu suprafeței. adâncimea
puțin de preajma
Doar în cazul fisurii
o oră acesteia
materialelor
feromagnetice
.
Fisuri de
Da,
suprafață Da, doar
conductibilitat
mai Sortarea pe Da,
Curenți ea electrică,
9 7 6 da puțin de da materialelor Da suprafață și grosime,
turbionari permeabilitat
o oră Măsurarea nu diametru
ea, structura,
grosimii dedesubt
duritatea
straturilor
Da, în Da, în
Radiații defecte Da, cu Da,
mai mult planul planul
penetrante 8 7 9 da nu interne plane aparatul măsurarea
de o oră filmului,n filmului,
(gama) sau volumice Roentgen grosimii
u pe limitat pe
14
direcția direcția pentru benzilor și

radiației radiației structuri fine foliilor
defecte
Da, dar Da, viteza de
interne plane
mai numai în propagare Da,distanț
și volumice,
Ultrasunete 10 9 8 da puțin de da Da comparație sonică, ă, grosime
măsurarea
o oră cu alți modulul de de perete
grosimilor de
reflectori elasticitate
perete
Tabelul 3.1.2.Avantajele și dezavantajele metodelor de control nedistructiv posibile
Metodă Avantajele metodei Limitele metodei
Nu este necesară aparatură, nu depinde de geometria piesei Defectele trebuie să fie deschise la suprafață, nu
Lichide penetrante
decontrolat este adecvată pentru materiale de bază poroase
Pulberi magnetice Poziția și lungimea fisurii clar vizibile, evaluare ușoară, efect Se poate folosi doar la metale feromagnetice
redus al geometriei piesei și al structurii suprafeței, sensibilitate
ridicată. Discontinuitățile de suprafață pot fi și închise
Detectarea fisurilor în metale neferoase Se poate folosi doar la materiale conductoare

Curenți turbionari
Nu ete necesar mediu de cuplare electric
Putere de pătrundere mare (nici o limitare datorată grosimii

Mărimea defectului evaluată doar prin
Ultrasunete peretului), aplicații multiple: defecte interne și externe, bine
comparație, interpretare dificilă
detectabile
Radiații penetrante Sunt controlabile grosimi maimari decât în cazul radiațiilor Grosimea piesei, fisurile se pot detecta doar
(gama) roentgen limitat
15
3.2. Metode de control aplicate

Dimensiuni piesă:
• diametru Ø105mm
• înălțime 141 mm
• lungime 110,5mm
• latime 98,8 mm
Ținând cont de dimensiunile și configurația piesei, cât și de domeniul de aplicabilitate și limitările metodelor
comparate, metodele de control nedistructiv care se pot aplica piesei de examinat sunt examinarea cu lichide
penetrante și examinarea cu radiații penetrante. Implicit, piesa se va examina și vizual/optico-vizual.
1.Examinarea vizuală
Calificarea personalului, conform SR EN ISO 9712
Nivelul 1
O persoană certificată nivel 1 a demonstrat competenţă în efectuarea de END conform unor instrucţiuni
scrise şi sub supravegherea unei persoane certificate nivel 2 sau nivel 3. În cadrul domeniului de competenţă
definit în certificat, o persoană certificată nivel 1 poate fi autorizată de către angajator să efectueze în
conformitate cu instrucţiuni END următoarele:
a) să regleze echipamentul END;
b) să efectueze examinările;
c) să înregistreze şi să clasifice rezultatele examinărilor în funcţie de criterii scrise;
d) să raporteze rezultatele examinărilor.
O persoană certificată nivel 1 nu trebuie să fie responsabilă nici pentru alegerea metodei de examinare
sau a tehnicii de utilizat şi nici pentru interpretarea rezultatelor examinării.
Nivelul 3
O persoană certificată nivel 3 a demonstrat competenţă în realizarea şi conducerea operaţiilor
END pentru care este certificată. O persoană certificată nivel 3 a demonstrat:
a) competenţă pentru evaluarea şi interpretarea rezultatelor în funcţie de standardele, codurile şi

specificaţiile existente;
b) cunoaştere suficientă, bazată pe experienţa practică, a materialelor, a fabricaţiei, a procesului şi a

tehnologiei produselor aplicabile, pentru a alege metodele END, pentru a stabili tehnicile END şi
pentru a ajuta la stabilirea criteriilor de acceptare, atunci când acestea nu sunt disponibile;
c) cunoaştere generală a altor metode END.
În cadrul domeniului de competenţă definit în certificat, o persoană certificată nivel 3 poate fi autorizată:
a) să-şi asume întreaga responsabilitate pentru o instalaţie de examinare sau pentru un centru de
examinare şi personalul acestuia
b) a)să stabilească, să verifice d.p.d.v. editorial şi al corectitudinii tehnice şi să valideze instrucţiuni
şi proceduri END;
16
c) să interpreteze standarde, coduri, specificaţii şi proceduri;
d) să desemneze metodele de examinare, procedurile şi instrucţiunile END de utilizat în situaţii

particulare;
e) să realizeze şi să supravegheze toate sarcinile atribuite tuturor celorlalte niveluri;
f) să furnizeze îndrumări personalului END de orice nivel.
Aplicabilitate
Prin controlul vizual se pot observa discontinuități de suprafață și abateri de formă și poziție, dar depinde
foarte mult de acuitatea vizuală a examinatorului. Examinarea vizuală se poate realiza cu ochiul liber sau cu
ajutorul unor aparate optice.
Echipamente și materiale
• Lampă 800 lx
• Degresant
• Lavetă
• Șubler, micrometru
• Endoscop
Modalitate de lucru
Pentru a examina vizual o suprafață a unui obiect, este necesar să se ia următoarele măsuri:
• asigurarea accesului liber la suprafață prin îndepărtarea tuturor obiectelor care deranjează
observarea, folosirea unei oglinzi poate ajuta la observarea unor zone greu accesibile;
• îndepărtarea materialelor care pot masca discontinuitățile: murdărie, rugină, zgură, cruste,
arsură, stropi, urme de vopsea etc.
• uscarea suprafețelor atunci când au fost folosite metode de curățire ce includ folosirea unor soluții
apoase
• asigurarea stabilității obiectelor examinare în vederea prevenirii accidentelor de muncă.
Etape de examinare:
• Curățire
• Examinare suprafețe exterioare, interioare
• Control dimensional
• Criteriul admis/respins în funcție cerințele clientului (criteriul rațional).
2. Examinarea cu lichide penetrante
Nivelul 1
O persoană certificată nivel 1 a demonstrat competenţă în efectuarea de END conform unor instrucţiuni
scrise şi sub supravegherea unei persoane certificate nivel 2 sau nivel 3. În cadrul domeniului de
competenţă definit în certificat, o persoană certificată nivel 1 poate fi autorizată de către angajator să
efectueze în conformitate cu instrucţiuni END următoarele:
a) să regleze echipamentul END;

b) să efectueze examinările;
17
c) să înregistreze şi să clasifice rezultatele examinărilor în funcţie de criterii scrise;

d) să raporteze rezultatele examinărilor.
O persoană certificată nivel 1 nu trebuie să fie responsabilă nici pentru alegerea metodei de examinare
sau a tehnicii de utilizat şi nici pentru interpretarea rezultatelor examinării.
Nivelul 3

examinare şi personalul acestuia;
b) să stabilească, să verifice d.p.d.v. editorial şi al corectitudinii tehnice şi să valideze instrucţiuni şi
proceduri END;
particulare;
Aplicabilitate
• Se pot detecta discontinuități superficiale deschise, defectele care au legătură cu suprafața în

materiale neporoase, indiferent de configurația piesei;
• Determinarea poziției defectului la suprafață;
• Determinarea mărimii defectului pe suprafață, limitat în adâncimea fisurii.
Echipamente și materiale necesare:
• soluție de curățare și degresare

• lavetă
• set de lichide penetrante fluorescente PFINDER : Lichid penetrant roșu PFINDER 800 , Degresant
PFINDER 890 , Developant PFINDER 870 [1]
• Lampă UV Superlight C 10 A-SH [2]
• apă
18
Etape de lucru:
• Curățarea piesei se face mecanic, cu soluția de curățare și degresare și laveta.

• Aplicarea penetrantului prin imersie – Timp: 10 min
• Curățare intermediară
• Aplicarea developantului- Timp de developare: 20 min
• Examinarea suprafeței cu ajutorul lampei UV- Distanța lampă-piesă= minim 15 cm.
• Rezultate și întocmirea documentației
• Curățarea suprafeței prin spălarea cu apă
Fig.1 Etapele de lucru pentru examinarea cu lichide penetrante
3. Examinarea cu radiații penetrante

Nivelul 2
O persoană certificată nivel 2 a demonstrat competenţă în efectuarea de END conform unor proceduri
END. În cadrul domeniului de competenţă definit în certificat, o persoană certificată nivel 2 poate fi
autorizată de angajator:
a) să aleagă tehnica END pentru metoda de examinare de utilizat;
b) să definească limitările privind aplicarea metodei de examinare;
c) să transpună codurile, standardele, specificaţiile şi procedurile END în instrucţiuni END adaptate

condiţiilor de lucru reale;
d) să regleze echipamentul şi să verifice reglarea acestuia;
e) să efectueze şi să supravegheze examinările;
f) să interpreteze şi să evalueze rezultatele în funcţie de standardele, codurile, specificaţiile sau procedurile
aplicabile;
g) să realizeze şi să supravegheze toate sarcinile atribuite nivelului 2 sau inferior acestui nivel;
h) să îndrume personalul de nivel 2 sau inferior acestui nivel;
i) să raporteze rezultatele END.
19
Nivelul 3

examinare şi personalul acestuia;
b) să stabilească, să verifice d.p.d.v. editorial şi al corectitudinii tehnice şi să valideze instrucţiuni şi
proceduri END;
particulare;
Aplicabilitate
• Se identifică defecte interne plane sau volumice;

• Se poate detecta poziția defectului în planul filmului, nu pe direcția radiației;
• Se determină mărimea defectului în planul filmului, limitat pe direcția radiației.
Echipamente și materiale necesare:
• Film radiografic
• Negatoscop
• Mașină de developat
Etape de lucru:
1.Stabilirea parametrilor:
• Tehnica de radiație – Clasa B caracterizată de o densitate de înnegrire ≥2.3;

• Stabilirea schemei de iradiere;
• Stabilirea distanței sursă – piesă =700-20 mm
680 mm
• Stabilirea distantei sursă – film

700 mm
• Alegerea tensiunii sursei – grosime ≤ 10 mm - ≤150 kV, >10 mm - ≥150 kV – max. 250 kV.
Piesa are grosimea de 10 mm, deci se alege o tensiune anodică a sursei de 160 kV.
• Alegerea sistemului de film – se utilizează ecran intensificator;
• Stabilirea densității de înnegrire – se alege o densitate de înnegrire de 3;
• Stabilirea timpului de expunere – se alege utilizând diagramele de expunere în funcție de tensiunea
anodică a sursei si grosimea de material. 10 min;
• Alegerea indicatorului de calitate – ICI=W10;
• Recomandări suplimentare.
20
• 2.Examinarea propriu-zisă
• 3.Developarea filmelor radiografice
• 4.Citire și interpretare
CAPITOLUL 4.INTEGRAREA CONTROLULUI ÎN FLUXUL DE FABRICAȚIE
21
SC.HIDAROM S.A. FIȘĂ TEHNICĂ DE APROVIZIONARE Pag 1/n

Ediția 1/25.05.2021
Revizia n
Nr. Diagrama Denumire procese P/I Parametrii procesului sau CONTROLUL INSPECȚII
crt. flux a pe etape de caracteristicile de calitate ce PROCESELOR
procesului lucr trebuie controlate P/I pentru Metoda de control Metoda de Parametrii Procedura
de
u control Responsabil eșantionare inspecție
proces control proces și măsurare
1. Primire comandă Corectitudinea informațiilor IL-CP-01 Analiză documente Şef - - -

IL- (Vizual) Departament de
01 aprovizionare
2. Analiza Contract IL- Capabilitatea realizării cerințelor IL-CP-01 Analiză documente Director general - - -
01 contractuale; analiza documente (vizual)
însoțitoare
3. Avizare Contract IL- Existența documentelor avizate IL-CP-01 Vizual Director general - - -
01 de compartimentele
4. Proiectare produs PL- Proiectarea produsului în PL-04 Vizual, Ing. Proiectant - - -

04 conformitate cu cerințele utilizand soft-uri
clientului: precum
-Presiune de lucru 100bar Solidworks,
- Nu se admit pierderi externe de AutoCAD
debit
-Bataia frontala a platoului in
zona de montaj a articulației max
0,1mm
Absența totala a porilor este
esențială pentru funcționarea
22
corpului
- se va proba etanseitatea
- scurgerea admisibila: 6x10-5
Pam/s
Controlul Verificarea rezistenței produsului PL-04 Vizual, Departament - - -
proiectarii PL- la solicitările din procesul de utilizand soft-uri Proiectare
5. 04 exploatare: presiune, frecare, precum
încovoiere. Verificarea Solidworks,
personalului calificat. AutoCAD
Verificarea si blocarea fondurilor PL-06 Vizual Departament - - -

6. Alocare resurse PL- necesare fabricării produsului. finciar
06
7. Verificarea IL- Verificarea instruirii (ultima data IL-CP-07 Vizual Departament - - -

echipamentelor 07 cand a fost instruit si rezultatele calitate
testelor)
Verificarea calificarii
8. Verificarea IL- Verificarea instruirii (ultima data IL-CP-08 Vizual Departament - - -
personalului 08 cand a fost instruit si rezultatele resurse umane
testelor)
Verificarea calificarii
9. Asigurarea/ PL- PL-06 Vizual Departament - - -
Calitatea serviciilor si produselor
Aprovizionarea cu 06 Aprovizionare
oferite de furnizor
materii prime si
consumabile Certificatul de calitate
10. Receptie materii PL- Conformitatea cerintelor date cu PL-06 Vizual Departament - - -
prime si 06 certificatul de calitate Aprovizionare
consumabile
(rubrica de
inspectii)
23
11. Depozitare materii PL- PL-06 Vizual Departament - - -

Capacitate de dpozitare
06 Aprovizionare
Conditii de pastrare
12. Aprovizionarea cu PL- Calitatea serviciilor si produselor PL-06 Vizual Departament - - -

elemente 06 oferite de furnizor Aprovizionare
standardizate Certificatul de calitate
13. Receptie elemente Conformitatea cerintelor date cu IL-CP-04 Plan de control Director general Eșantion - -
standardizate PL- certificatul de calitate are: 10%
06 Verificare dimensiuni de gabarit si din lot
stas
14. Depozitare materii PL- Capacitatea depozitului PL-06 Vizual Departament - - -

prime si 06 Conditiile de pastrare- conservare Aprovizionare
consumabile
15. Realizare elemente IL- Conformitatea cu cerintele IL-CP-15 Vizual Departament - - -

nestandardizate 15 clientului.Verificarea Aprovizionare
dimensiunilor de gabarit.
Abateri dimensionale, abateri de
forma , abateri de pozitie
rugozitatea
16. Control PL- Integritatea suprafetelor, PL-16 Control Departament - - -

intermediar 16 abaterile , dimensiunile, starea nedistructiv Calitate
elemente materialului
nestandardizate
17. Control PL- Integritatea suprafetelor, PL-17 Control Departament - - -
intermediar 17 abaterile , dimensiunile, starea nedistructiv Calitate
elemente materialului
nestandardizate
24
18. Depozitare PL- Capacitatea depozitului PL-18 Vizual Departament - - -

18 Conditiile de pastrare- Aprovizionare
conservare.
19. Turnare PL- Se va turna in clasa a III-a de PL-19 Vizual Departament - - -

19 precizie conform SR ISO 8062-94 Productie
Nu se admit fisuri, pori, sau
incluziuni care pot conduce la
neindeplinirea rolului functional
Razele de racordare necotate R2
Inclinarile tehnologice 3°
20. Debavurare IL- IL-CP-19 Vizual Departament - - -
După turnare, semifabricatul se
19 Calitate
va debavura
21. Control PL- Control nedistructiv pentru PL-21 Vizual Departament - - -

semifababricat 21 identificarea neconformităților Pulperi magnetice Calitate
Control dimensional și al
abaterilor de formă și poziție
22. Strunjire de IL- Strunjire suprafață cilindrică IL-CP-22 Vizual Departament - - -

degroșare 22 interioară și plană exterioară, Productie
treapta de precizie IT12
23. Strunjire de IL- IL-CP-23 Departament - - -

Strunjire suprafață cilindrică Vizual
semifinisare 23 Productie
interioară și plană exterioară,
treapta de precizie IT10
24. Frezare IL- IL-CP-24 Vizual Departament - - -

Frezare suprafață plană
24 Productie
exterioară, treapta de precizie
IT12
25
25. Control IL- Control dimensional IL-CP-25 Vizual Departament - - -

intermediar corp 25 Controlul rugozităților Productie
motor hidraulic Măsurarea abaterilor
dimensionale
26. Găurire IL- Găurire(din flansa) M8, M10 IL-CP-26 Vizual Departament - - -
26 Treapta de precizie IT12 Productie
27. Găurire+Filetare IL- GaurireØ 13.5 găuri echidistante IL-CP-27 Vizual Departament - - -
27 Filetare M8 găuri echidistante Productie
28. Gaură IL- GaurireØ 12 gauri echidistante; IL-CP-28 Vizual Departament - - -

inclinată(Găurire+F 28 Frezare frontala de degroșare. Productie
rezare+Filetare)
29. Alezare IL- Prinderea semifabricatului IL-CP-29 Vizual Departament - - -

29 Productie
Alezare
30. Control final IL- Control nedistructiv pentru IL-CP-29 Vizual Departament - - -
20 identificarea neconformităților Calitate
Control dimensional și al
abaterilor de formă și poziție
26
Capitolul 5. REALIZAREA DOCUMENTAȚIEI ÎNSOȚITOARE
27
Universitatea Procedura Instructiune de lucru Editia: 1
Politehnica din Revizia 0
Bucuresti Pag. 1/19
Control general produs Cod CL-CB-01
Exemplar nr 1
Procedura Generala
de
Control si Inspectie
Intocmit Verificat Aprobat

Nume Ion
Prenume Steluta-Corina
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
Indicatorul reviziilor
Editia / Data Pagina Continutul Elaborat Analizat Aprobat

Revizia reviziei revizuita reviziei nume, nume, nume,
semnatura semnatura semnatura
Ed.1 / - Redactare initiala Ion
Rev. 0 Steluta
Corina

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
Lista de difuzare
Nr. Compartiment Nume si Semnatura Data
prenume
1. Productie
2. Calitate
3. Arhiva

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
Cuprins
1. Scop
2. Domeniu de aplicare
3. Definitii si prescurtari
4. Documente de referinta
5. Reguli de procedura
6. Responsabilitati
7. Inregistrari
8. Anexe

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
1. Scop
1.1.Procedura descrie modul in care se efectuează testul cu lichide penetrante in cadrul

laboratorului de examinări nedistructive.
1.2. Scopul aplicarii procedurii este de a evidentia defectele de suprafata, de a le

analiza si de a declara daca piesa este admisa sau respinsa in functie de criteriile de
admisibilitate.
2. Domeniu de aplicare
2.1. Procedura se aplica in laboratorul de examinari nedistructive, de catre personal

autorizat, conform planului de inspectie.
2.2. Discontinuitatie ce pot fi puse in evidenta prin aceasta metoda de examinare

nedistructiva sunt defectele de suprafata si cele care comunica cu suprafata.
2.3.Metoda se aplica pentru piesa Motor Hidraulic.
3. Definitii si prescurtari
Defectoscopie - ştiinţa care se ocupa cu definirea, caracterizarea, măsurarea şi

detectarea defectelor (discontinuităţilor) materialelor .
Produs - rezultatul unui proces.
Caracteristică - trăsătură distinctiva (a unui produs, piesa, material, servicii etc.).
Conformitate - îndeplinirea unei cerinţe.
Examinare - acţiunea de a observa, a cerceta, a judeca, a privi atent ceva (un obiect,
un produs, o persoana etc.).

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
Inspecţie - evaluare a conformităţii prin observare şi judecare însoţite după caz de

măsurare, încercare sau comparare cu un calibru.
Încercare - determinarea uneia sau mai multor caracteristici în conformitate cu o

procedura.
Validare - confirmare, prin furnizarea de dovezi obiective, ea au fost îndeplinite

eerinte1e pentru o anumita utilizare sau o aplicare intenţionata.
Metoda de examinare nedistructiva - metoda de examinare şi/sau încercare, care

permite obţinerea unor informaţii cifrice sau de altă natură asupra defectelor,
anomaliilor, deformaţiilor geometrice sau a stării fizice ale obiectului controlat
(materiale, componente, ansambluri) prin mijloace care nu alterează aptitudinea de
întrebuinţare a acestuia.
Neconformitate - neîndeplinirea unei cerinţe.
Defect - neîndeplinirea unei cerinţe referitoare
Discontinuitate - perturbare a ordinii, continuităţii, omogenităţii sau valorii presupuse

sau impuse unei caracteristici a materialului obiectului controlat. Exemple: fisuri, goluri,
neomogenităţi ale structurii, diferenţe de grosime neimpuse prin proiect etc.
Criteriu de Acceptare/Respingere – normă sau standard la care se fac referiri pentru

luarea deciziei de acceptare sau respingere a produselor cu neconformităţi.
Produs neconform - produsul care nu îndeplineşte cel puţin una din cerinţele
specificate.
Produs neconform recuperabil - produsul neconform asupra caruia se poate acţiona

pentru a elimina 0 neconformitate constatata, în vederea utilizării lui, în scopul iniţial.
Produs neconform nerecuperabil - produs neconform care nu mai poate fi utilizat în

scopul iniţial (sinonim: rebut).
Indicaţie - informaţie oferita de o metodă de examinare , nedistructiva într-o formă

accesibila simţurilor şi înţelegerii operatorului. In funcţie de concludenta informaţiei,
indicaţiile pot fi:
- relevante (de defect) - care pot fi asociate cu existenta unei discontinuităţi;
- nerelevante - provocate de alte cauze decât existenţa unei discontinuităţi de

obicei, din cauza aplicării necorespunzătoare a metodei de examinare (sinonim:
Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
indicaţie falsa);
- neconcludente - indicaţii pe baza cărora nu se poate stabili
existenta unei discontinuităţi sau nu se poate determină natura
acesteia.
Înregistrare - document prin care se declara rezultatele obţinute sau furnizează
dovezi ale activităţilor realizate.
Raport de examinare - înregistrare întocmita in urma aplicării unei metode de

control, inspecţie, încercare, prin care se declara condiţiile tehnice folosite,
rezultatele obţinute cu dovezile necesare si responsabilităţile personalului
operator.
4. Documente de referinta
Managamentul calitatii
SR EN ISO 9000: 2006. Sisteme de management al calităţii. Principii
fundamentale şi vocabular.
SR EN ISO 9001: 2015. Sisteme de management al calităţii. Cerinţe.
SR EN ISO 9004: 2001. Sisteme de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea calităţii.
SR ISO: 10005. Managementul calităţii. Ghid pentru planul calităţii.
Metode de control nedistructiv

STAS 12509 - 86. Metode de control nedistructiv. Clasificare şi terminologie.
Defecte, discontinuitati, imperfectiuni

SR EN ISO 6520-1/99. Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din îmbinările
sudate de materiale metalice prin topire. Clasificare şi terminologie.
STAS 6092/1-83. Defectele pieselor forjate din otel. Clasificare şi terminologie.
STAS 782 - 79. Defectele pieselor turnate. Clasificare şi terminologie.
Personal
SR EN 473: 1994. Calificarea ~i certificarea personalului pentru examinări nedistructive.
Principii generale.
SR CR 12459: 2001. Examinări nedistructive. Calificarea personalului pentru
examinări nedistructive .
SR ISO 3057: 1993 Examinări nedistructive. Mijloace de examinare vizuala.

Alegerea lupelor cu grosisment mic .

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
SR EN 970: 1999 Examinări nedistructive. ale îmbinărilor sudate prin topire.

Examinare vizuala.
SR ISO 10049: 1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuala de
evaluare a porozităţii.
SR ISO 3057: 1993 Examinări nedistructive. Tehnicile replicii metalografice

pentru examinarea suprafeţelor.
Lichide penetrante
SR EN 571 1:1999 Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante.

Partea 1: Principii generale.
SR EN 571 1:1999 Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante.

Partea 1: Principii generale.
STAS 10214-84 Defectoscopie cu lichide penetrante.
5. Reguli de procedura
5.1. Pentru efectuarea examinarii, la primirea piesei, aceasta va fi inscriptionata

cu urmatoarele date de identificare:
➢ Denumire reper;
➢ Numar desen (cod);
➢ Marcaj;
➢ Material.
5.2. Pentru a examina piesa, se va intocmi o nota de comanda, care va

cuprinde, pe langa datele de identificare de la 5.1, datele tehnice ale piesei
respective:
➢ norme de examinare;
➢ criterii de acceptabilitate.
5.3. La primirea piesei, operatorul va verifica daca datele inscriptionate pe reper

corespund cu cele din nota de comanda. Daca datele corespund se da
confirmare de primire.

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
5.4. Trebuie stabilit statutul de control al produsului. La un moment dat, un

produs poate avea unul din urmatoarele statute de control şi inspecţie:
a) Produsul nu a fost controlat. In acest caz produsul nu are un marcaj.
b) Produsul se afla in timpul controlului. El poarta marcaje de culoare alba,

dacă se află la
controlul optico-vizual, alb şi galben, dacă află la examinarea cu lichide
penetrante şi alb, galben şi albastru când se afla la controlul cu pulberi
magnetice.
c) Produsul a fost controlat şi acceptat. El mai poarta un marcaj de culoare

verde.
d) Produsul a fost controlat şi respins definitiv (rebut, neconform,

nerecuperabil). Marcajul este roşu.
e) Produsul a fost controlat, respins, dar poate fi remediat (neconform

recuperabil). In acest caz marcajul este portocaliu.
5.5. Marcarea se face cu vopsea pe suprafeţele neprelucrate mecanic.
5.6. Fiecare piesa supusa examinarii se va eticheta. Aceasta eticheta va

contine denumirea compartimentului de inspecţie, codul şi denumirea
produsului, statutul de control.
5.7. Examinarea optico-vizuala
5.7.1. Iluminarea necesară se realizează prin amplasarea unei lămpi cu

incandescenta de 120W la o distanta de 0,3 m, respectiv un tub fluorescent de
100 W la 0 distanta de 1.2 m de suprafaţa iluminata. In acest fel se asigura o
iluminare de 500 ... 600 Ix.
5.7.2. Se vor indeparta materialele care pot ascunde defectele: murdare,

rugina, zgura,
etc.
5.7.3. Curatirea suprafetelor examinate se poate face mecanic (perii din sarma
moale, stergere, sablare etc.) sau chimic (spalare cu detergenti, scufundare in
bai acide sau bazice etc.) sau alta metoda care nu deterioreaza detaliile
suprafetelor.

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
5.7.4. Se fixeaza piesele examinate pentru a preveni accidentele de munca.
5.7.5. Pentru efectuarea examinării directe, accesul trebuie sa fie suficient

pentru amplasarea ochiului la cel mult 600 mm de suprafaţa de examinat si la
un unghi nu mai mic de aproximativ 30°. Se va folosi lupa cu o mărire x10.
5.7.6. Pentru suprafeţele interioare se va folosi ajutorul unor instrumente sau

aparate optice care asigura o sensibilitate mai mare a examinării, adică
posibilitatea de a detecta defecte mai fine decât cele detectabile vizual.
5.7.7. Pentru fiecare defect se evidenţiază cauzele care pot conduce la apariţia
Iui.
5.7.8. Se va intocmi un tabel care va cuprinde:

➢ denumirea defectului;
➢ simbolul si standardul;
➢ cauzele aparitiei;
➢ probabilitatea de aparitie;
➢ probabilitatea de detectare;
➢ severitatea defectului;
➢ masuri corective.
5.7.9. Nu se admit fisuri.
5.7.10. Se va intocmi Raportul de Examinare Optico-Vizuala.
5.8. Examinarea cu lichide penetrante
5.8.1. Pentru a putea folosi examinarea cu lichide penetrante, suprafetele

examinate trebuie sa aiba o valoare a rugozitatii mai mica sau egala cu 12.5.
5.8.2. Se va efectua curatirea suprafetei. Aceasta operatie are drept scop

indepartarea murdariei, oxizilor, grasimilor de pe suprafata , astfel incat sa se
asigure patrunderea penetrantului in cavitatile discontinuitatilor. Se vor folosi
acele metode de curatire care nu duc la ascunderea discontinuitatilor:
➢ curatire mecanica cu perii de sarma moale;

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
➢ spalarea cu apa calda;
➢ spalarea cu solventi organici;
➢ decapare chimica etc.
5.8.3. Penetrarea. Pentru a aplica penetrantul, suprafata care se examineaza

trebuie sa
aiba o temperatura care se incadreaza in domeniul admis pentru examinare.

Penetrantul se poate aplica prin: pensulare, stropire, pulverizare, imersie.
Stratul de penetrant trebuie sa fie uniform, subtire, si va fi mentinut un timp
astfel incat penetrantul sa patrunda cat mai adanc in cavitatile discontinuitatilor.
5.8.4. Indepartarea excesului de penetrant. Dupa terminarea timpului de

penetrare, excesul de penetrant se va inlatura cat mai bine de pe suprafata de
controlat. In urma acestei operatii trebuie sa ramana penetrant doar in cavitatile
discontinuitatilor. Modalitatea de inlaturare a excesului de penetrant depinde de
natura acestuia si de natura agentilor intermediari folositi pentru indepartarea
lui. Excesul de penetrant se va indeparta pana la disparitia fondului colorat sau
fluorescent, dar evitanduse spalarea excesiva.
5.8.5. Uscarea suprafetei. In momentul disparitiei petelor de umezeala

suprafata se va considera uscata. Se va evita uscarea excesiva. Dupa
indepartarea excesului de penetrant suprafata supusa examinarii se usuca prin
unul sau mai multe din urmatoarele procedee:
➢ stergere;
➢ evaporare naturala;
➢ evaporarea fortata sub actiunea aerului la o temperatura de maxim 50°C,

dar mai mica decat temperatura de fierere a penetrantului.
5.8.6. Developarea. Aceasta operatie consta in depunerea pe suprafata

examinata a unui
strat subtire si uniform de developant, capabil sa extraga penetrantul ramas din
cavitatile discontinuitatilor. Timpul de developare se masoara din momentul
uscarii complete a developantului aplicat, iar acesta este cuprins intre 7-30 de
min , de regula fiind egal cu timpul de penetrare.

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
5.8.7. Examinarea suprafetei. Suprafetele controlate cu penetranti colorati se

examineaza la lumina naturala sau artificiala cu un flux de minimum 500 lx.
Acest flux luminos poate fi asigurat cu o lampa cu incandescenta de 100 W.
5.8.8. Interpretarea rezultatelor. Prezenta unei cantitati evidente de penetrant

pe fondul developantului se numeste indicatie.
5.8.9. Curatirea finala. Suprafata examinata se curata de developant si

penetrant prin spalare cu apa sau stergere cu solvent, imediat dupa procesul de
examinare.
5.8.10. Criterii de Acceptare/Respingere a discontinuitatilor. Nu sunt admise

discontinuitati ale caror indicatii sunt liniare.
5.8.11. Pentru fiecare defect se evidenţiază cauzele care pot conduce la

apariţia Iui.
5.8.12. Se va intocmi un tabel care va cuprinde:

➢ denumirea defectului;
➢ simbolul si standardul;
➢ caracterizarea sumara;
➢ cauzele aparitiei;
➢ probabilitatea de aparitie;
➢ probabilitatea de detectare;
➢ severitatea defectului;
➢ masuri corective.
5.8.13. Nu se admit fisuri.
5.8.14. Se completeaza Raportul de inspectie intocmit la examinarea optico-

vizuala.
5.8.15. Se intocmeste Raportul de Examinare cu Lichide penetrante.
5.9. Examinarea cu radiatii penetrante

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
5.9.1. Conditii de aplicare
Pentru instalatiile mecanice sub presiune si de ridicat supuse supravegherii

ISCIR se va folosi tehnica de examinare B, daca nu se prevede altfel in caietul
de sarcini.
Radiografiile se examineaza intr-o incaere intunecoasa cu negatoscop cu

luminanta reglabila conform cerintelor din SR EN 25580.
Densitatea de innegrire totala a radiografiei in zona examinata trebuie sa fie mai

mare sau egala cu 2.
5.9.2. Pregatirea examinarii

Se pregateste filmul radiografic. Pentu identificarea lor, pe una din marginile
fetei anterioare ale casetei se ataseaza prin fixare cu scotch o grupare din cifre
si litere ce reprezinta indicativul filmului format din simboluri si indicative pentru:
produsul examinat, reperul produsului examinat, indicativul operatorului ce a
efectuat examinarea. Suprafata examinata se curata inainte de radiografiere,
indepartandu-se orice impuritate care poate afecta interpretarea radiografiei.
5.9.3. Tehnici de examinare
Se va folosi tehnica de examinare B, adica tehnica de inalta sensibilitate.
5.9.4. Alegerea sursei si a energiei radiatiilor
Alegerea sursei de radiatii si a energiei se stabileste conform SR EN 1435.
5.9.5. Parametrii examinarii si masuri de prevenire privind calitatea imaginii
Distanta focala este unul din factorii principali de care depinde calitatea
radiografiei si din acest
motiv trebuie sa i se acorde atentie. Neclaritatea totala a radiografiei este

determinata in principiu
de neclaritatea geometrica si de neclaritatea interna. In situatia distantei mici

intre sursa si defect
se ia in considerare numai neclaritatea geometrica, iar la distante mari sursa-

defect, neclaritatea

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
interna reprezinta factorul determinant.
In practica nu este posibila intotdeauna realizarea unei distante focale optime.
5.9.6. Utilizarea I.C.I.
Alegerea I.C.I. se face in functie de grosimea materialului examinat, sunt utilizati

pentru aprecierea calitatii imaginii si se aseaza pe suprafata piesei pe partea
sursei de radiatii. Se vor utiliza indicatori cu fire. Alegerea I.C.I. este impusa in
conditiile minime impuse pentru calitatea imaginii. Tehnica de expunere si
parametrii de lucru trebuie sa sigure aparitia pe film a imaginii I.C.I. si a firului
indicat.
5.9.7. Stabilirea timpului de expunere
Firmele producatoare de filme radiografice pun la dispozitia utilizatorilor

diagramele de expunere pentru tipul de film livrat. Timpul de expunere se
determina cu ajutorul diagramelor de expunere. O diagrama de expunere se
utilizeaza atunci cand factorii de care depinde acestea corespund valorilor cu
care se lucreaza.
5.9.8. Citirea si interpretarea radiografiilor
Aceasta etapa este importanta in aceasta examinare astfel incat este necesar
ca interpretarea sa fie efectuata de seful de laborator sau de o persoana
desemnata de aceasta.
5.9.9. Inregistrarea rezultatelor
Inregistrarea datelor si rezultatelor examinarii se va face in “registrul de

evidenta a examinarilor radiografice”. Radiografiile se pastreaza in arhiva
laboratorului pe perioada de garantie a produsului, impreuna cu un exemplar
din raportul de control emis.
6. Responsabilitati
6.1. Şefii compartimentelor şi secţiilor -
- Întocmesc planurile anuale privind instruirea şi pregătirea profesionala a

personalului din cadrul compartimentului/secţiei;
- urmăresc desfăşurarea procesului de fabricaţie în conformitate Manualul Calităţii

MC-GSC-Ol, Planul Calitatii PCGSC- O1, şi a planului de inspecţie .

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
6.2.Şeful Serviciului IC
- participa la elaborarea planurilor privind instruirea personalului din cadrul tuturor

compartimentelor, în domeniul inspecţiei Calitatii:
- răspunde de respectarea întocmai a procedurilor de inspecţie;
- asigura buna funcţionare a laboratorului de defectoscopie nedistructiva.
- stabileşte formele şi metodele de tratare a produsului neconform.
- urmareşte daca s-au aplicat toate metodele de examinare
- tine legatura nemijlocit cu sectiile de productie în vederea îmbunatatirii calitatii
produselor.
- asigura înregistrarea şi arhivarea documentelor.
7. Inregistrari
7.1. Raport de inspectie si control
7.2. Raport de examinare
7.3. Raport de produse neconforme
7.4. Rezultatele examinarii vor fi trecute in buletinul de examinare.
8. Anexe
Caseta de identificare
Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
Beneficiarul UPB Data comenzii 04.06.2021

Denumirea Motor Codul produsului CP-621CB-01
Hidraulic
Materialul ENGJL-250 Starea suprafetei Rugozitatea
Conform desen de
executie
Esantion provenit din 15 Numarul de identificare 7
lot al piesei
Fabricat la data 20.05.2021

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1
Universitatea Politehnica din București

Laboratorul de Defectoscopie,
Spaiul Independenței, 313, Sector 6
București
Tel.: 021 4029445
Universitatea Politehnica din București Laboratorul de Defectoscopie, Sala CF 105
Splaiul Independenței 313, Sector 6, București
Tel.: 021 4029445
RAPORT DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE Nr 10/04.06.2021
Beneficiar: UPB .Adresa: splaiul independenteinr 313, sector 6, Bucuresti Comanda nr.
12. Data efectuării examinării: 01.06.2021
Piesa nr. 7. Materialul: ENGJL-250
Procedeul de obținere: prin turnare . Nr. plan de examinare:
Modul de pregătire a piesei pentru examinare: stergere cu apa calda Procedura de
lucru folosită: CL-CB-01
Criteriul: Admis/Respins
Condițiile tehnice de efectuare a examinării
Setul de lichide penetrante, producător, nr. lot: realizat in mai 2021
Temperatura mediului ambiant: 15 grade. Temperatura piesei examinate: 12 grade
Timpul de penetrare (min): 10-15. Timpul de developare (min): 15-20
Uscare: evaporare naturala.
Modul de îndepărtare a excesului de penetrant: stergere cu laveta uscata.
Timpul și puterea lămpii/ iluminare pe suprafață: bec cu incadescenta cu puterea de
120W Distanța dintre lampă și piesă (cm): 120 cm
Examinarea s-a efectuat*: dupa TT
Rezultatele examinării
Defecte constatate (denumire/simbol): pori Clasa de calitate prescrisă/ constatată:
Decizia: ADMIS/RESPINS
Raportul, împreună cu anexele, conține 1 pagini.
Responsabilitati
Examinat Verificat Aprobat Data
Nume si prenume Ion Steluta- 02.06.2021

Corina
Semnatura

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1

Tel.: 021 4029445
RAPORT DE EXAMINARE OPTICO-VIZUAL

Nr 12/02.06.2021
Beneficiar: UPB .Adresa: splaiul independenteinr 313, sector 6, Bucuresti Comanda nr.
12. Data efectuării examinării: 01.06.2021
Piesa nr. 7. Materialul: ENGJL-250
Procedeul de obținere: prin turnare . Nr. plan de examinare:
Modul de pregătire a piesei pentru examinare: stergere cu apa calda Procedura de
lucru folosită: CL-CB-01
Criteriul: Admis/Respins
Conditiile tehnice de efectuare a examinarii Aparatul optic folosit: lupa (cu marire
x10) Accesorii: -
Iluminare: lampa cu incandescenta 120W Distanta lampa-piesa: 0.3 m
Examinarea s-a efectuat INAINTE/DUPA tratamentul termic.
Rezultatele examinarii
Defecte constatate: niciun defect. Decizia ADMIS/RESPINS
Responsabilitati
Examinat Verificat Aprobat Data
Nume si prenume Ion Steluta 02.06.2021

Corina
Semnatura

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1

Tel.: 021 4029445
RAPORT DE EXAMINARE CU RADIATII PENETRANTE

Nr. 3/03.06.2021
Beneficiar: UPB. Comanda nr. 13. Piesa examinata: Motor Hidraulic. Materialul:
ENGJL-250. Data examinarii: 01.06.2021.
Conditiile tehnice de efectuare a examinarii
Conditiile de executie ale examinarii:
Indicativul radiografiilor
Grosimea mat. de baza, mm
Natura radiatiei
Parametrii de Dimensiunea petei focale, [mm]
lucru Activitatea, GBq
Tensiunea, U [kv]
Intensitatea, I [A]
Distanta focala, [mm]
Timpul de expunere , [min]
Tipul filmului
Material
Ecran Pb Grosime [mm] Fata
Spate
Tipul ICI
Sensibilitatea (diam. minim al firului/gaurii)
Examinarea s-a efectuat inainte/dupa tratamentul termic. Rezultatele examinarii sunt
conform anexei, care cuprinde 1 file.
Interpretarea radiografiilor s-a efectuat conform cu PT CR-13, colectia ISCIR
Responsabilitati
Nume si prenume Data Semnatura
Interpretarea radiografiilor
Sef laborator
Responsabil tehnic

Nume Ion
Semnatura
Data

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1

Tel.: 021 4029445
RAPORT DE INSPECTIE
Nr. 12/ Data 01.06.2021
Beneficiarul UPB Data comenzii 01.06.2021

Denumirea Motor Hidraulic Codul produsului CP-621CB-01
Materialul ENGJL-250 Starea suprafetei Rugozitatea

Conform desen de
executie
Esantion provenit din 20 Numarul de identificare 7
lot al piesei
Fabricat la data 15.05.2021
Operatii de examinare
Nr. Denumirea Procedura Criteriul Decizia Numele Semnatura Data Raport de
crt. operatiilor de lucru A/R A/R operatorului examinare
nr.
Precizari: Se ataseaza rapoartele de ecaminare
DECIZIA FINALA
Admis, produs conform
Respins, produs neconform
Responsabilitati
Intocmit Verificat Aprobat Data
Nume si prenume Ion

Steluta-Corina
Semnatura

Nume Ion
Semnatura
Data

Nume Ion
Semnatura
Data
Bucuresti Pag. 1/19
Exemplar nr 1

Tel.: 021 4029445
RAPORT DE PRODUS NECONFORM

Nr. 01/Data 01.06.2021
Denumirea produsului: Motor Hidraulic. Nr lot: 20. Reper nr. 7. Bucati: 1. Beneficiar:
UPB.
Denumirea neconformitatii Simbol/Standard
Stadiul in care a fost descoperita Fisa de
neconformitatea si metoda de neconformitate
examinare folosita Nr./Data
Decizia si recomandarile comisiei
de analiza
Corectia aplicata
Rezultatul examinarii dupa
corectia aplicata
Masuri corective propuse
Notificari (destinatar, nr si data)
Componenta comisei de analiza
Nr Nume si prenume Functia Specializarea Semnatura Data

1
2
Responsabilitati
Intocmit Verificat Aprobat Data
Nume si prenume Ion Steluta

Corina
Semnatura

Nume Ion
Semnatura
Data
Bibliografie:
1. https://lege5.ro/Gratuit/gq3tkmry/nivelurile-de-calificare-norma-metodologica?dp=giztinzsgqyts
2. http://www.solutiicnd.ro/blog/controlul-nedistructiv-cu-ultrasunete-ut/
3. https://ndt-testing.ro/servicii/examinarea-cu-ultrasunete-metoda-puls-ecou/
4. http://www.solutiicnd.ro/blog/noi-aparate-mobile-pentru-controlul-nedistructiv-cu-ultrasunete/
5. http://www.solutiicnd.ro/blog/controlul-nedistructiv-al-fisurilor-cu-pulbere-magnetică-mt/
6. https://www.grimascontrol.ro/lichide-penetrante-pentru-control-nedistructiv-pfinder.html
7. https://www.kimet.ro/ro/lampa-uv-superlight-c-10-a-sh.html
8.https://www.kimet.ro/ro/lichide-penetrante.html
10. SR EN ISO 9712- Examinări nedistructive. Calificarea şi certificarea personalului pentru examinări
nedistructive (END)
11. Lucrări de laborator Inspecția Calității 1

Proiect Inspectia Calitatii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Inspectia Calitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Inspecția Calității 2/ IMC/2020-2021

Ion Steluta-Corina,grupa 631CB

Studiu asupra produsului:

STUDENT: ION STELUTA-CORINA

Prezentare repere.Realizarea unei etichete de identificare pe flux de control

Capitolul 2. NECONFORMITĂȚI/DEFECTE POSIBILE

Neconformități/Defecte induse de materialul de bază

Neconformități/Defecte induse de procesul de proiectare

Neconformități/Defecte induse de tehnologia de fabricație

Neconformități/Defecte induse de procesul de exploatare

Capitolul 3. METODE DE EXAMINARE NEDISTRUCTIVĂ

Metode de control posibile – analiza comparativă

Metode de control aplicate

Capitolul 4. INTEGRAREA CONTROLULUI ÎN FLUXUL DE FABRICAȚIE

Capitolul 5. REALIZAREA DOCUMENTAȚIEI ÎNSOȚITOARE

Planul de inspecție și control

Procedura generala de examinare nedistructivă

Turnare in forme permanente pentru 20000 buc/an

Nr. crt. Denumire Nr. Desen/STAS Nr. buc.

2. Inel elastic 62 STAS 5848/3-88 1

3. Pana A8x32 STAS 1004/81 1

4. Inel „O” 29x3,5 CP-02 1

5. Arbore Antrenare CP-03 1

6. Distantierea arbore CP-04 1

7. Capac Corp CP-05 1

8. Inel „O” 57x2,5 CP-06 1

10. Arbore transmisie CP-07 1

11. Inel „O” 38x2 CP-08 1

12. Cuplaj CP-09 1

13. Inel „O” 52x2 CP-10 1

14. Distribuitor fix CP-11 1

15. Stift elestic U5x10 STAS 9729/3/80 1

16. Distribuitor plan CP-12 1

17. Arc Disc STAS 4272-80 1

18. Placa Distributie CP-13 1

19. Inel „O” 95x2,5 CP-14 2

20. Dozator CP-15 1

21. Surub metric 8x1 STAS 4272-89 1

22. Capac Dozator CP-16 1

23. Distantier Dozator CP-17 1

24. Saiba A 10 STAS 5200/4/91 7

25. Bila STAS 5906-76 2

26. Dop filetat CP-18 1

27. Saiba CP-19 1

28. Inel „O” 93x2,5 CP-20 1

29. Capacel CP-21 1

30. Nit 2x7 CP-22 4

31. Capac Protectie Arbore CP-23 1

FONTĂ CU GRAFIT LAMELAR

STAS 568- STAS 568- SR ISO SR EN 1561:1999 SR EN 1561:2012

STAS 568- STAS 568- SR ISO SR EN 1561:1999 SR EN 1561:2012

1.2.Realizarea unei etichete de identificare pe flux de control

Capitolul 2. NECONFORMITĂȚI/DEFECTE POSIBILE

TURNAREA IN FORME PERMANENTE SUB PRESIUNE

2.1. Defecte induse de materialul de baza.

Excrescență ( de formă mai

Ruptură după solidificarea

Bavuri subțiri în planul de

Fluiditatea pre ridicată

2.2. Defecte induse de tehnologia de fabricație

Explicații/Descriere Reprezentarea grafică

Umflătură, locală pe piesa -rezistenţă

Retasură, Gol -contracţia mare a

Configurație Forma piesei este