Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

Inovare si comunicare profesionala

PROIECT LA
INOVARE ȘI COMUNICARE
PROFESIONALĂ

Cadru didactic: Student:


Cuprins

A. Partea de documentare: …………………………………….………...… pag 4

1. Definirea domeniului de aplicare a soluției tehnice și a problemei pe care


aceasta o soluționează……………………………………………...………..... pag 5
1.1 Avantajele inventiei …………………………………………………..... pag 6
1.2 Domeniu de aplicare…………………….…………………………….... pag 6
2. Prezentarea stadiului cunoscut al tehnicii, adică totalitatea soluțiilor cunoscute
de rezolvare a problemei studiate……………………………………….….....pag 7
2.1 Taierea cu laser …………………………………………….………..…...pag 8
2.2 Taierea cu plasma………………………………………….……………. pag 9
2.2 Taierea cu oxi-gaz………………………………………….………....…. pag 11
3. Selecetarea a trei soluții de rezolvare și compararea și ierarhizarea acestora cu
ajutorul metodelor de cercetare morfologică…………………………….…...pag 12
3.1 Cercetarea morfologică ponderat selectivă ……………............................pag 14
3.12 Cercetarea morfologică secvential selectivă……….…............................pag 15

4. Prezentarea soluției alese pentru rezolvarea problemei conținând descrierea


statică și funcțională a acesteia…………………………………………..…....pag 16
4.1 Descrierea statica………………………………………………………...pag 16
4.2 Descrierea functionala……………………………………………...…....pag 16
5. Concluzii, evidențiind îmbunătățirile și deci, avantajele soluției propuse,
precum și considerente legate de impactul brevetării acesteia………….......pag 17

B. Documentația necesară brevetării va conține…………….……...........pag 18


1.Titlul inventiei :
2.Domeniul de aplicare al inventiei :
3.Stadiul cunoscut al tehnicii :
4.Prezentarea principiala a solutiei tehnice a inventiei :
5.Desene explicative : …….………………………….……….……………........ pag 21
C. Revendicare…………………………………………………….…….......... pag 22

D. Bibliografie...…………………………………………………………....…. pag 23

E. Rezumat….…………………………………………….……………….……pag 24

2
ENUNȚ

Sa se analizeze posibilitatea brevetarii “ Cap de taiere si jet de apa si


abraziv “ si sa se intocmeasca documentatia necesara pentru
constituirea depozitului legal in vederea solicitarii unui brevet.

3
A. PARTEA DE DOCMENTARE

4
A.1. Definirea domeniului de aplicare a soluției tehnice și a problemei pe
care aceasta o soluționează:

Sistem de tăiere cu jet de apă și particule abrazive, în 3 axe, controlat de o placă PC și


dotat cu un amplificator de înaltă presiune (60.000psi=4150 bar), are capul de taiere
echipat cu o duza, din diamant sau safir pentru apa, avand diametru calibrat si un tub
de focalizare pentru amestecul apa-abraziv executat din metale obtinute prin
sinterizare. Avand de asemenea un diametru calibrat, corelat cu diametrul duzei pentru
apa.
Inventia se refera la un cap de taiere cu jet de apa cu abraziv, folosit pentru taierea
materialelor metalice si nemetalice greu prelucrabile prin alte metode. Prin fixarea
radiala se consuma jocul dintre cele doua piese si astfel nu se poate realiza o buna
coaxialitate intre tubul de focalizare si corpul cuprinzator.
In prezent pentru realizarea operatiei de taiere cu jet de apa si abraziv se folosesc ca si
unelte de lucru, capete de taiere specializate. Acestea au in compunere corpul capului
de taiere, in structura acestuia fiind prevazute elemente de racordare la agentul de lucru
apa la presiune de pana la 4150 bari respectiv abrazivul utilizat pentru debitarea
materialelor cu densitati mai mari de tipul de: metale, roci, sticla. beton, etc. Rolul
acestor elemente este acela de a realiza un jet de apa cu abraziv avand viteze foarte
mari supersonice, precum si o dimensiune controlata a acestui jet. Operatia de debitare
se produce la interactiunea jetulul de apa cu abraziv cu materialul ce se prelucreaza.
Acest echipament este optimizat pentru tăierea tuturor materialelor metalice și
nemetalice, cum ar fi: oțel, aluminiu, cupru, bronz, titan, precum și a materialelor
compozite și a altor materiale precum sticla, piatra, granitul si materiale plastice.
Cu ajutorul acestui sistem se pot realiza atat piese mici, cat si de dimensiuni mari, piese
de grosimi mari, din diverse materiale; se pot taia profile cu raza mica, se pot realiza
gauri cu diferite diametre; se pot taia orice forme, in materiale groase, indiferent de tipul
materialului.

5
1.1 Avantajele inventiei rezulta din utilizarea in regim industrial a capetelor de taiere
cu jet de apa si abraziv in varianta propusa cu efecte economice privind calitatea
taieturilor realizate precum si in ceea ce priveste cresterea productivitatii operatiilor de
taiere.

 Posibilitatea de a tăia orice fel de material cum ar fi: oțel inox, aluminiu, materiale
metalice și nemetalice, cupru, bronz, titan și orice alt fel de material.
 Posibilitatea de a tăia grosimi de la 0 la 200/250 mm, indifferent de tipul
materialului.
 Posibilitatea de a tăia desene complexe cu o mre ușurință și la o calitate ridicată;
posibilitatea de a realiza orice fel de formă complexă, găuri, crestături, profile
interne și externe complexe,
 fără tăieturi de acces.
 Posibilitatea de a realiza găuri de diferite diameter direct în interiorul piesei.

1.2 Domeniu de aplicare ale tehnologiei de tăiere a metalelor cu jet de apă sunt:
industria aerospatiala, navala, feroviara, auto, industria militara, constructii, decoratii,
productia de prototipuri, decoratiuni, etc. Acest echipament este optimizat pentru
tăierea tuturor materialelor metalice și nemetalice, cum ar fi: oțel, aluminiu, cupru,
bronz, titan, precum și a materialelor compozite și a altor materiale precum sticla,
piatra, granitul si materiale plastice
Inventia rezolva doua probleme tehnice si anume centrarea tubului de focalizare cu
corpul, respectiv cu camera de amestec a capulul de taiere, precum si imbunatatirea
amestecului jet de apa cu abraziv, printr-o prelucrare speciala a camerei de amestec.

6
A.2. Prezentarea stadiului cunoscut al tehnicii:

Taiera cu jet de apa ,acest procedeu constă în debitarea materialelor cu ajutorul


fenomenului de eroziune obtinut prin intermediul unui jet de apă, având un diametru
foarte mic si o presiune ridicata, cu sau fara pulbere abraziva.Capul de taiere cu jet de
apa si abraziv solutia propusa reprezinta o noutata prin realizarea orificiilor de acces a
abrazivului inclinat la 45° fata de axa longitudinala a camerei si inclinat la 45° fata de
planul ce cuprinde axa iongitudinala a camerei in plan vertical. Prin obtinerea acestei
duble inclinari a axei orificiului de acces a abrazivuiui fata de axa longitudinala a
camerei de amestec se realizeaza din punct de vedere functional un amestec mai
omogen a abrazivului cu jetul de apa o curgere mai putin turbulenta iar coeficientul de
umplere a camerei de amesiec este mal bun. avand ca efect realizarea operatiei de
taiere, cu un control mai bun al parametrilor tehnologici, respectiv un consum mai mic
al abrazivului.

Deși a fost patentat în urmă cu circa 50 de ani, procedeul de debitare cu jet de apă a
început să fie utilizat în domeniul industrial în anii 80, iar în prezent este un procedeu
care se dezvoltă din ce în ce mai mult datorită beneficilor pe care le oferă:

 Flexibilitate deosebită: jetul de apă permite debitarea unei game foarte mari de
materiale (poate tăia practic orice tip de material cu exceptia celor casante),
indiferent de grosimea acestora (limitările în ceea ce privește grosimea maximă de
debitare sunt date doar de cursa axei Z și de viteza de debitare).
 Nu generează gaze toxice, radiații UV sau alte substanțe dăunătoare pentru operator.
 Este cel mai indicat procedeu pentru debitarea aluminiului și a cuprului. În cazul
aluminiului viteza de debitare și calitatea sunt net superioare celor obținute la
debitarea cu plasmă sau cu laser.
 Setările sunt mult mai simple față de cele necesare la debitarea cu plasmă sau cu
laser, iar parametrii care pot influența calitatea debitării sunt mult mai puțini.
 Nu influenţează termic materialul și nu are limitările plasmei și oxigazului în ceea
ce privește realizarea de găuri sau contururi mici. În plus, precizia și stabilitatea
dimensională a pieselor debitate astfel sunt foarte ridicate.
 Textura/calitatea suprafeței materialului nu mai este un factor critic în procesul de
debitare, precum în cazul debitării cu plasmă sau cu laser, unde tablele trebuie să fie
curate (fără rugină, ulei etc.).

7
 Calitatea suprafețelor obținute în urma debitării cu jet de apă este foarte ridicat și din
acest motiv nu mai necesită prelucrări ulterioare. Zona din jurul muchiilor nu este
influențată termic și nu se generează zgură.
 Permite debitarea materialelor tip sandwich.
 Este singurul procedeu de debitare care permite tăierea mai multor foi din același
material așezate în pachet, mărind astfel productivitatea.
Este singurul procedeu de debitare la care se pot monta mai multe capete de debitare
conectate la o singură pompă (în condițiile alegerii corecte a tipului de pompă), în acest
fel productivitatea (acolo unde este cazul) putându-se dubla sau tripla, cu costuri
minime.

Principalele dezavantaje ale acestei tehnologii de taiere sunt:

 Viteza de tăiere mult inferioară în raport cu debitarea cu plasmă și respectiv cu laser;


 Zgomotul produs în timpul debitării este mai puternic decât cel al debitării cu laser
și respectiv oxigaz, însămai mic fațăde cel de la debitarea cu plasmă

Astfel, se folosesc si Taierea cu Laser, Taierea cu Plasma, Taierea cu Oxigaz

2.1 Taierea cu laser

Se realizează prin intermediul unui fascicul laser cu diametru foarte mic și cu energie
foarte concentrată. Generarea fasciculului laser se poate face într-un mediu activ gazos
sau într-un mediu activ solid

 Principalele benefici aduse de acest procedeu de debitare constau în:

 Costuri minime de utilizare: principalele economii aduse de laserele fibra sunt în


zona consumului de energie electrica, de gaz și de asemenea in reducerea substantiala
a costurilor mari de mentenanța anuală pe care le au echipamentele laser CO2.
 Zona influențată termic este cea mai mică în raport cu celelalte procedee de debitare
termică (plasmă și oxigaz) și de asemenea kerful este foarte mic permitand astfel
realizarea unor contururi foarte precise.
 Calitatea debitării este foarte bună, iar piesele astfel realizate nu mai necesita
prelucrări ulterioare.

Totusi si acest procedeu are unele dezavantaje printre care putem enumera:

 Fasciculul laser este periculos pentru vederea operatorilor, din acest motiv
echipamentele de debitare laser lucrează în incinte închise.
 Generează noxe, fapt ce implică utilizarea unui sistem pentru captarea și filtrarea
noxelor și a unor mese speciale.
 Consumul de energie electrică este foarte mare în cazul echipamentelor laser CO2 și
de asemenea și costurile implicate de mente-nanța anuală a acestora, acest lucru

8
făcând imposibilă realizarea unor loturi mici de piese la costuri acceptabile. Aceste
lucruri nu mai sunt valabile în cazul echipamentelor de debitare laser fibră.
 Necesită gaze de puritate ridicată.
 Necesită table foarte curate (fără rugină, ulei etc), pentru a se putea realiza o debitare
optimă.
 Implică costuri mari de achiziţie, fiind cele mai scumpe utilaje de debitare.
 Sunt limitate la o grosime maximă de 30 mm (în cazul oțelului carbon și în funcție
de puterea rezonatorului laser).
 Nu permite instalarea mai multor capete de debitare pe aceeași mașină.
 Au limitări în ceea ce priveşte debitarea materialelor precum aluminiu, alamă, cupru

2.2 Taierea cu plasma

Acest procedeu constă în debitarea materialelor care conduc curentul electric, debitare
realizată prin intermediul jetului de plasma obținut prin ionizarea foarte puternica a unui
gaz usor ionizant la trecerea printr-un arc electric. Jetul de plasma are temperaturi între
20.000oC și 30.000oC și o densitate de energie foarte mare, lucruri care permit debitarea
cu viteze foarte mari și având kerf-uri relativ înguste

Principalele benefici aduse de acest procedeu detaiere constau în:

 Productivitate foarte mare și costuri de debitare reduse.


 Permite debitarea de materiale cu grosimi până la 160 mm (în funcție de tipul de
material și de puterea sursei de plasmă).

9
 Calitatea debitaii este foarte buna, iar piesele realizate cu ajutorul plasmelor de înaltă
definiție nu mai necesită prelucrări ulterioare.
 Necesită operaţii minime de mentenanță.
Totuși şi acest procedeu are unele dezavantaje printre care putem enumera:

 Necesită o bună reglare a gazelor în scopul obținerii unor rezultate optime (în cazul
plasmelor care permit utilizarea diverselor gaze plasmagene, nu doar a aerului
comprimat).
 Generează noxe, fapt ce implică utilizarea unui sistem pentru captarea și filtrarea
noxelor și a unei mese speciale.
 Necesită table curate (fără rugină, ulei etc) pentru a se putea realiza o debitare optimă.
 Implică costuri de achiziție medii, fiind mai ieftine în general față de echipamentele
de debitare cu jet de apă și mult mai ieftine față de echipamentele de debitare cu
laser.
 Debitarea tablelor de grosimi mari implică costuri de utilizare ridicate datorită uzării
accelerate a consumabilelor.
 Muchiile debitate sunt conice, datorită formei jetului de plasmă. Totuși, sursele
moderne de plasmă de înaltă definiție reușesc să țină sub control această conicitate,
ea fiind acceptabilă în majoritatea operațiilor ulterioare de asamblare sau pentru a
rămâne ca muchii libere
 Procedeul în sine nu permite conectarea mai multor capete de debitare la aceeași
sursă de plasmă. Se pot monta însă două capete de plasmă pe același utilaj de debitare
cu condiția existenței a câte unei surse de plasmă pentru fiecare cap de debitare (în
acest mod prețul utilajului crește substanțial).

10
2.3 Taiere oxi-gaz

Acest procedeu consta în amplificarea procesului de oxidare în atmosfera controlata de


oxigen în scopul debitării tablelor din oțel carbon. În acest scop, sunt folosite doua tipuri
de gaze și anume: un gaz combustibil (gaz metan, propan, acetilena), care permite
încălzirea materialului pana la punctul in care incepe oxidarea și oxigenul care permite
mentinerea și accelerarea procesului de oxidare localizata

Principalele benefici aduse de acest procedeu de taiere constau in:

 Permite debitarea de table din otel carbon cu grosimi de la 3 - 4 mm până la 300


mm, fara probleme
 Muchia rezultata în urma debitării este dreapta.
 Necesita operatii minime de mentenanta
 Proces usor de controlat.
 Cantitatea de noxe este minima si nu implica utilizarea unor mese speciale și a unor
filtre pentru noxe.

Totuși și acest procedeu are unele dezavantaje printre care putem enumera:

 Productivitate redusa.
 Poate taia doar tablele din otel carbon.
 Zona influentata termic mare implică în general prelucrări ulterioare.
 Precizia de debitare relativ scazuta si kerf-ul mare implica o pierdere destul de mare
de material.

Debitarea sau tăierea materialelor din semifabricate plate se poate face aplicand si
procedeul: electroeroziunea cu fir;

11
A.3 Selectarea a trei soluții de rezolvare, compararea și ierarhizarea
acestora cu ajutorul metodelor de cercetare morfologică:

Datorită proprietăţilor diferite ale materialelor prelucrate, din multitudinea de procedee


tehnologice de tăiere au fost alese procedeele care satisfac cerinţele impuse de această
diversitate. Au fost identificate astfel:
- tăierea cu jet de apă cu mediu abraziv;
- tăierea cu fascicul laser;
- tăierea cu plasmă, (numai pentru materiale metalice).

Ghid pentru alegerea procedeului modern de debitare a materialelor

12
Procedee de taiere a materialelor
Criterul A Criterul B Criterul C
Materiale care pot
Parametru Sursa de energie
fi prelucrate
B1 C1
A1
Jet de apă cu abraziv Apă sub presiune Orice tip de
ridicată (cca. 4150 material
bar şi 500 g/min
debit abraziv)

C2
A2 B2
Laser
Materiale metalice
şi nemetalice care
Fascicul de fotoni
nu au componentă
cu lungime de
sintetică (excluzând
undă de 10,6 µm
pe cele cu indice
mare de reflexie),

A3 B3 C3
Plasma

Gaz plasmagen Materiale metalice

13
3.1 Cercetarea morfologică ponderat selectivă:

Metoda consta în subdivizarea pe submorfologii, în care se asociaza criteriile doua câte


doua, realizandu-se biasamblari a căror valoare este notata cu un coeficient subunitar
de pondere, astfel încât suma coeficientilor de pe o linie sa fie egala cu 1.

A1 0.6 0.3 0.1 B1 0.6 0.2 0.2

A2 0.3 0.4 0.3 B2 0.3 0.4 0.3

A3 0.2 0.3 0.5 B3 0.3 0.3 0.4

B1 B2 B3 C1 C2 C3

A1B1=0.6 A2B2=0.4 A3B3=0.5 A1B1C1=0.7*0.8=0.36


B1C1=0.6 B2C2=0.4 B3C3=0.4 A2B2C2=0.4*0.4=0.16
A3B3C3=0.5*0.4=0.20

Varianta optima A1B1C1=0.36[-].

Așadar, în urma comparării și ierarhizării celor trei soluții propuse pentru rezolvarea
problemei, se constată că soluția A1B1C1 este cea mai potrivită.
Soluția A1B1C1 corespunde procedeului de taiere cu jet de apa cu abraziv la presiune
ridicată (cca. 4150 bar şi 500 g/min debit abraziv) utilizat pt orice tip de material.

Procedeu ales este utilizat in constructiile de masini, aplicabil materiaieior metatice si


nemetalice greu prelucrabile prin alte metode. Piesele debitate prin acest procedeu nu
sunt influentate termic temperatura de lucru fiind cea a mediului ambiant. Calitatea
suprafetelor talate este buna si nu mai necesita prelucrari ulterioare.

14
3.2 Cercetarea morfologică secvential selectivă:

Are rolul de a reduce numarul solutiilor retinute pentru creatie prin eliminarea celor
incompatibile sau nevaloroase. Cercetarea presupune analiza pe secvente (etape) in
primul rand a unor biasamblari, apoi a unor triasamblari, retinandu-se de fiecare data
doar solutiile considerate cele mai valoroase la fiecare seventa.

A1 A1B1 x x B1 B1C1 x x

A2 x A2B2 x B2 x B2C2 x

A3 x x A3B3 B3 x x B3C3

B1 B2 B3 C1 C2 C3

(27) (3) (3)

Printr-o selectare secventiala vom opera in final doar cu 3 triasamblari in loc de 27


usurandu-se mult procesele de analiza inginereasca.

15
A.4 Prezentarea soluției alese pentru rezolvarea problemei, conținând
descrierea statică și funcțională:

Soluția aleasa este cea a taieri cu un cap de taiere cu jet de apa cu abraziv, folosit
pentru taierea materialelor metalice si nemetalice greu prelucrabile prin alte metode.
Fiecare componentă a capului de taiere este proiectata si realizata pentru a îndeplini
cele mai inalte conditii de performanta si fiabilitate. Componentele capului de tăiere
sunt perfect asezate si aliniate, pentru a asigura o înlocuire a pieselor rapida și facila.
Prin fixarea radiala se consuma jocul dintre cele doua piese si astfel nu se poate realiza
o buna coaxialitate intre tubul de focalizare si corpul cuprinzator.

4.1 Descrierea statică:

Cap de taiere prevazut cu asamblul componentelor :tub focalizare. camera de amestec


fixate ferm, cu o valoare corespunzatoare a coaxialitatii, necesara pentru curgerea
jetului de apa cu abraziv fara turbulente si cu o viteza constanta, avand valori
supersonice. Prin realizarea orificiulul de admisie a abrazivului, in camera de amestec.
cu inclinariie prezentate transferul de abraziv se efectueaza cu viteza stabila, iar
emestecul apa-abraziv este uniform, curgerea stabila. cu un coeficient bun de umplere
a camerei de amestec.

4.2 Descrierea funcțională:

Prin introducerea tubului de focalizare in locasul sau si strangerea cu o piulita


prelucrata cu o conicitate interioara avand aceeasi valoare cu conicitatea exterioara a
suprafetei prelucrate a corpului, respectiv fixarea prin insurubare a piulitei pe corpul
capului, se obtine o valoare maxim posibila a coaxialitatit. Astfel. camera de amestec
si tubul de focalizare permit “transportarea” jetului de apa cu abraziv fara turbulente si
variatii de viteza, in vederea realizarii operatiei de tdaiere. Fixarea tubului de
focalizare este, de asemenea. sigura si stabila.

16
A.5 Concluzii, evidentiind imbunatatirile aduse si considerente legate de
impactul brevetării:

Avantajele inventiei rezulta din utilizarea in regim industrial a capetelor de taiere cu jet
de apa si abraziv in varianta propusa cu efecte economice privind :
 calitatea taieturilor realizate precum si in ceea ce priveste cresterea
productivitatii operatiilor de taiere.
 tehnologia cu jet de apă permite creșterea capacității de producție și
posibilitatea de a diversifica producția prin prelucrări complexe.
 posibilitatea de a regla viteza de taiere, pentru cresterea calitatii muchiei de taiere,
in functie de valoarea finala a piesei si de cererea clientului, controland astfel
costul si timpul de productie.
 nu apar procese de fisurare în suprafaţa prelucrată
 in timpul prelucrării nu sunt degajate gaze sau fum şi nu se produc reacţii
chimice de oxidare rapidă a suprafeţei, datorită temperaturilor ridicate şi a
oxigenului din atmosferă.

17
B. DOCUMENTAȚIA NECESARĂ BREVETĂRII

18
Cap de taiere cu jet de apa si abraziv

Invenția se referă la taierea cu jet de apa prin realizarea unui cap de taiere prevazut cu
asamblul componentelor tub focalizare camera de amestec fixate ferm, cu o valoare
corespunzatoare a coaxialitatii, necesara pentru curgerea jetului de apa cu abraziv fara
turbulente si cu o viteza constanta, avand valori supersonice.

Prin realizarea orificiulul de admisie a abrazivului, in camera de amestc cu inclinarile


prezentate, transferul de abraziv se efectueaza cu viteza stabila, iar amestecul apa-
abraziv este uniform, curgerea stabila cu un coeficient bun de umplere a camerei de
amestec.
Printre calităţile jetului abraziv putem enumera:
 piesa rezultă fara zone afectate termic;
 putin material pierdut datorită taierii;
 forte de taiere scazute;
 jet subtire (0.020-0.050 inch-diametru);
 geometrie oricat de complicata;
 taiere subtire a materialului;
 schimbare usoara de la jet de apa pur la jet de apa abraziv

Din punct de vedere al geometriei flancurilor materialului prelucrat la suprafata de


intrare si la cea de iesire se observa faptul că la taierea cu jet de apa cu abraziv în
suspensie o formă usor rotunjita la partea superioara, cu o raza dependenta de distanta
dintre duza si material si parametrii energetici ai jetului. Urmeaza o zona usor înclinata
pana la partea inferioara, care în cazul în care nu este strapunsa are o structura foarte
neregulata au o variatie a acesteia de tipul celei prezentate în figura 4a.

Aspectul suprafeţelor prelucrate: a – jet abraziv, la partea inferioară; b – laser, pe partea laterală; c –
plasmă, pe partea laterală.
Sunt cunoscute si taierea cu fascicul laser unde se observa existenţa a trei tipuri de
geometrii ale flancului functie de pozitia punctului focal în raport cu suprafata
materialului taiat. Aceasta poate fi în formă de V, V întors şi X daca aceasta se
realizeaza la mijlocul grosimii materialului. În figura 4b se prezinta aspectul suprafetei
prelucrate cu fascicul laser.
La taierea cu plasma se observă existenta unei neregularitati a muchiei cumulata cu o
usoara curbare la mijlocul suprafetei prelucrate. În figura 4c se prezintă aspectul

19
suprafeţei prelucrate cu plasmă. În figura 5 si figura 6, se prezinta aspectul caracteristic
al suprafetelor prelucrate la partea superioara, respectiv pe suprafaţa de iesire, rezultate
în urma prelucrării cu parametri constanti si taierea cu plasma se observa existenta
unei neregularitati a muchiei cumulată cu o usoară curbare la mijlocul suprafetei
prelucrate.

Tipuri de suprafeţe superioare, obţinute la : a – prelucrarea cu jet; b – laser; c – plasmă

Tipuri de suprafeţe de ieşire, obţinute la: a – prelucrarea cu jet; b – laser; c – plasmă

20
Desene explicative

21
Revendicari :

1. Cap de taiere cu jet de apa si abraziv caracterizat prin ceea ce se compune din
manta, duza ceramica, camera de amestec, tub de focalizare, corp prelucrat la capatul
inferior sub forma unei bucse elastice, prevazuta cu o suprafata conica, pe care se
fixeaza prin insurubare o piulita prin care se centreaza si fixeaza tubul de focalizare
permitand curgerea neturbulenta a jetului de apa si abraziv cu viteza constanta.

2. Cap de taiere cu jet de apa si abraziv caracterizat prin ceea ce se compune din
manta, duza ceramica. tub de focalizare, corp si camera de amestec, avand orificiul de
admisie a abrazivulult dublu inclinat la 45°. fata de axa verticala a sa, avand ca efect
un amestec omogen al ape! cu abrazivul, o curgere laminara a acestuia. la viteza
tehnologica prescrisa.

22
Bibliografie :
1. Prof.dr.ing. Tudor Iclănzan S.L. dr.ing. Daniel Stan – Valorificarea invenției
brevetate Editura Politehnica Timișoara 2005

2. Prof.dr.ing. Tudor Iclănzan, Horia Popa – Inventică si ingineria valorii Timișoara


1995;

3. Ghiţă E.: Teoria şi tehnologia suprafeţelor poliforme, Bucureşti, Editura BREN,

4. Stan D, Tudor Iclănzan – Valorificarea invenției brevetate, Editura Universității


“Politehnica” din Timișoara, 2010

23
Rezumat : Cap de taiere cu jet de apa si abraziv

Inventia se refera la un cap de taiere cu jet de apa si cu abraziv, folosit pentru taierea
materialelor metalice si nemetalice greu prelucrabile prin alte metode. Capul de
taiere conform inventiei are in componenta o manta (1), o duza (2) pentru apa,
realizata din diamant sau safir, o camera (4) de amestec, avand un orificiu de
admisie a unui abraziv, dublu inclinat la 45° fata de axa verticala proprie, ceea ce
determina un amestec omogen al apei cu abrazivul, un tub (5) de focalizare pentru
amestecul apa-abraziv, un tub (6) pentru abraziv, un corp (7) pre- lucrat la un capat
inferior sub forma unei bucse elastice, prevazuta cu o suprafata conica, pe care se
fixeaza, prin insurubare, o piulita (3) prin care se centreaza si fixeaza tubul (5) de
focalizare, permitand curgerea neturbulenta a jetului de apa si abraziv, cu viteza con-
stanta, niste garnituri (8, 9 si 10) de etansare si o piesa (11) racord.

24
Inventia rezolva problema centrarii tubului de focalizare cu camera de amestec, prin
executia corpulul. pozitia 7. in partea inferioara, sub forma unei bucse elastice cu o
conicitate exterioarda si strangerea prin care se realizeaza centrarea, cu ajutorul piuitel.
pozitia 3, a tubului de focalizare cu camera de amestec. Piulita, pozitia 3, este
executata cu o conicitate interioara, corespunzatoare ca valoare conicitatii exterioare a
corpului, pozitia 7. Centrarea tubului de focalizare cu camera de amestec, realizata in
modul prezentat, are ca efecte o curgere mai putin turbulenta a amesteculul apa-
abraziv, prin tubui de focalizare avand in vedere viteze supersonice ale acestui
amestec. Camera de amestec, pozitia 4. este prezentata in fig. 7. Orificiul de admisie a
abrazivuluij, realizat in corpul camerei de amestec este inclinat fata de axa
longitudinala a camerei ja 45°, in plan vertical, respectiv la 45° fata de acest plan
vertical. Prin aceasta dubla inclinare la 45°. in cele doua plane. amestecul apa-abraziv
se efectueaza mai bine, coeficientul de umplere este mai bun iar curgerea acestui
amestec este mai stabila, datorita unui grad redus de turbulentei care are loc la
contactul abrazivului cu jetul de apa.

Prin aplicarea inventiei se realizeaza un cap de talere prevazut cu asamblul


componentelor tub focalizare camera de amestec fixate ferm, cu o valoare
corespunzatoare a coaxialitatii, necesara pentru curgerea jetului de apa cu abraziv fara
turbulente si cu o viteza constanta, avand valori supersonice. Prin realizarea orificiulul
de admisie a abrazivului, in camera de ameste cu inclinarile prezentate transferul de
abraziv se efectueaza cu viteza stabila, iar emestecul apa-abraziv este uniform,
curgerea stabila. cu un coeficient bun de umplere a camerei de amestec.

25