UNIVERSITATEA TEHNICǍ DIN CLUJ-NAPOCA

Facultatea de Construcţii de Maşini

PROIECT DE SEMESTRU
PROTOTIPIZARE RAPIDĂ

Îndrumător Student
Ş.l. dr. ing. Răzvan Păcurar Maier Adrian
Gr.1174

2015
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru
1. Tema proiectului

Denumire reper: Siglă.Seria de fabricaţie : 50 buc; Material : Aluminiu

Fig.1.1. Modelul 3D al piesei

Fig.1.2. Desenul 2D al piesei cu principalele trăsături de formă şi gabarit

2
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru
2. Cuprins

1. Tema proiectului……………………………………………………………..………2
2. Cuprins……………………………………………………………………………….3
3. Tehnologia clasică de fabricaţie……………………………………………………..4
3.1 Itinerarul tehnologic de fabricaţie a siglei………………………………………4
3.2 Dificultăţi tehnologice de realizare a siglei……………………………………..5
4. Tehnologia neconvențională de tăiere cu jet de apă……………………………...….5
4.1. Introducere. Prezentarea tehnologiei neconvenționale de tăiere cu jet de apă
……………………………………………..…………………………………………5
4.2. Principiul de lucru al tehnologiei neconvenționale de tăiere cu jet de apă
………………………………………………………………………………………..6
4.3. Parametri tehnologici de bază care influenţează tehnologia neconvențională de
tăiere cu jet de apă …………......................................................................................7
4.4. Concluzii privind tehnologia neconvențională pentru realizarea
siglei…………………………………………………………………………………11
5.Comparaţii între tehnologia convenţională şi tehnologia
neconvențională…………………………………………………………..………...12
6. Concluzii finale……………………………………………………………………..13
7. Bibliografie…………………………………………………………………………14

3
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru
3.Tehnologia clasică de fabricaţie

3.1. Itinerarul tehnologic de fabricaţie a siglei

În tabelul 3.1 este prezentat itinerarul tehnologic de fabricație a unei sigle realizate prin
tehnologii clasice de fabricație.

Tabel 3.1. Itinerarul tehnologic de realizare a siglei [1]

NR Operaţii Echipamente SDV Descriere operaţie
1 Debitare Maşină de tăiere -cuțit de Acest procedeu se utilizează la obținerea
cu jet de apă strung cu din laminate cu profil transversal
OMAX 2626 placuță cu 2 constant a unor piese cu lungimi relativ
muchii precise. Suprafețele rezultate din
debitare sunt relativ netede și sunt plane.
2 Găurire Mașină de găurit -Burghiu Se realizeză găuri pentru a putea
cu coloană F- pentru prelucra prin frezare canalul de pe fața
0757 aluminiu HSS- exterioară a siglei.

G DIN 338

3 Frezare -freză torică Deoarece avem nevoie de o rugozitate

hpc / hsc destul de ridicată în zona de spate a
monob. din siglei, zona pereților laterali şi zona de
carb. met. interior a formelor de pe siglă
scr- (rugozitate cuprinsă între 1,6-3,2 µm)
to.12,0.z4.45°.r este nevoie atât de frezare de degroșare
.r1,6.ha.el cât și de finisare în acest caz.
ti1200
-șubler
-freză finisare
vhmal
sc.3,0.z3.45°.r.
ha.l ti20
-micrometru
5 Rectificare Mașină de -disc abraziv Rectificarea se folosește pentru zona din
rectificat GU- -micrometru față a siglei, pentru a obține o rugozitate
3250NC 0,8µm în acea zonă, conferindu-i piesei
un aspect cât mai estetic în final.

3.2. Dificultăţi tehnologice de realizare a siglei

Dificultăți privind prelucrarea mecanică a siglei sunt întâmpinate atât la faza de frezare cât și la
faza de rectificare deoarece suprafața obținută trebuie să aibă o rugozitate cuprinsă între 1,6-3,2
și 0,8 microni,iar așchiile rezultate pot deteriora suprafața acesteia în timpul prelucrării
mecanice. O altă dificultate o reprezintă realizarea detaliilor geometrice și forma destul de

4
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru
complexă a siglei, toate acestea fiind realizate cu dificultate deoarece trebuie obținută cu
ajutorul tehnologiilor clasice o rugozitate foarte bună a acestora de 1,6-3,2 și 0,8 microni după
cum se poate observa zonele indicate în figura 3.1. De asemenea materialul care trebuie
prelucrat adică aluminiul ridică o anumită dificultate în cadrul prelucrării, deoarece fiind
moale, acesta se depune foarte repede pe suprafaţa sculelor așchietoare ducând astfel la o uzură
a acestora mult mai rapidă.O soluție pentru remedierea acestor probleme este utilizarea de
scule performante cu care se pot prelucra acele detalii ale siglei dar și obținerea rugozităților
necesare pentru suprafețele siglei prin aceste procedee de prelucrare.

Fig.3.1. Dificultăți de fabricație

4.Tehnologia neconvențională de tăiere cu jet de apă

4.1. Introducere. Prezentarea tehnologiei neconvenționale de tăiere cu jet de apă

Tăierea cu jet de apă foloşeste doar un flux sub presiune de apă, pentru a îndeparta adaosul de
material. Acest tip de tăiere este limitată la materialele în care apar în mod natural fisuri mici
sau materiale moi. În acest proces apa este supusă de o pompă de înaltă presiune la aproximativ
40000-60000 PSI și este forțată să iasă prin orificiu către materialul de prelucrat.
Apa supusă la o presiune foarte înaltă și cu viteze foarte mari de tăiere - de exemplu 960km/h
efectuează operația de prelucrare .[2]

5
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru

Fig 4.1 Piese realizate de către firma FedTech[3]

După cum se poate observa și în figura 4.1 diversitatea pieselor prelucrate este una ridicată,
atât din punct de vedere al formei pieselor ce se pot prelucra, cât și din punct de vedere al
tipurilor de material. Firma FedTech execută piese din diferite tipuri de materiale cum ar fi:
plastic,cauciuc,aluminu,teflon etc.Forma acestora este una destul de complexă, la fel și detaliile
se poate observa că sunt bine prelucrate, precizia de prelucare este de 0,1 mm,viteza de
repoziționare de 0.02mm,rugozitatea suprafeței pieselor prelucrate în funcție de grosimea lor
este:grosime de 3 cm-rugozitate cuprinsă între 2,3-3,2 µm,iar pentru suprafețe cu grosime de 5-
8 cm-rugozitatea este cuprinsă între 0,8-1,6 µm [3]
Acestă tehnologie neconvențională are unele limitări cum ar fi:
-prelucrarea materialelor din țesături sau material lemnoase sunt mult mai greu de prelucrat
prin tăierea cu jet de apă
- o altă problemă este că zona care este eliminată din material este limitată la grosimea
fluxului de tăiere cu jet de apă, care este de obicei 1 mm
- capetele de tăiere cu jet de apă care au o duză și lățimea fluxului jetului de apă mai mică de
0,02 inch ( 0,5 mm ) se pot foarte rar utiliza.
-datorită formei jetului de apă nu vom putea obține niciodată colțuri ascuțite.[4]

6
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru
4.2. Principiul de lucru al tehnologiei neconvenționale de tăiere cu jet de apă

Fig 4.2 Schema principiului de lucru a tăierii cu jet de apă[5]

Procesul de tăiere cu jet de apă de bază implică: apa care curge de la o pompă prin instalație
direcționată spre materialul de prelucrat prin capul de tăiere. În procesul de tăiere cu jet de
apă, modul de îndepărtare al materialului poate fi descris ca un proces de „eroziune”. Astfel nu
presiunea este cea care îndepărtează material din piesă, cu acest lucru este dat de viteza
fluxului de apă care iese din capul de tăiere al mașinii cu viteze de 960km/h. Presiunea și
viteza sunt două forme distincte de energie, presiunea apei este transformată de către pompă în
altă formă de energie, deoarece în capul de tăiere al mașinii de tăiere cu jet de apă este o duză
care are diametrul de 0,18 mm până la 0,4 mm prin care iese apa cu viteze de până la 960km/h.
La o presiune de aproximativ 40000 psi curentul rezultat care iese din tub prin această duză
ajunge la o viteză de Mach 2,iar la 60000 psi viteza este peste Mach 3.[5]

4.3. Parametri tehnologici de bază care influenţează tehnologia neconvențională de tăiere

cu jet de apă
Parametri de bază care caracterizează această tehnologie neconvențională sunt:puterea
pompei de apă,presiunea apei,grosimea materialului care trebuie tăiat,unghiul la care se
realizează tăierea.Influența acestor parametri asupra tehnologiei de tăiere cu laser au fost
studiați în cadrul unui articol intitulat “Cutting thin sheet metal with a water jet guided laser
using various cutting distances, feed speeds and angles of incidence” de către oamenii de
știință Jyri A. Porter,Yrjö A. Louhisalmi Jussi, A. Karjalainen,Sascha Füger, iar articolul a fost
publicat în anul 2006 luna iunie în cadrul revistei “Journal of Material Science”.
În cadrul experimentului oamenii de știință prezintă o serie de cercetări care au fost efectuate
privind tăierea unor foi de metal de la diferite distanțe la anumite unghiuri folosind jetul de apă

7
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru
dar ghidat de către un sistem laser. În procesul de taiere cu apă, fascicolul laserului este
proiectat prin jetul de apă către suprafața ce urmează să fie prelucrată, iar acest lucru elimină
orice altă comandă de focalizare deoarece jetul de apă este controlat cu ajutorul laserului care
va urma traseul stabilit pe calculator, care urmăreşte profilul modelului CAD realizat într-un
soft de proiectare de exemplu Solidworks cea ce va elimina controlarea manuală a mașinii de
către un operator în timpul procesului de tăiere propriu-zis.
Pentru parametri laserului și ai jetului de apă s-a stabilit că distanța de 50 mm este limita
superioară pentru a tăia atât suprafețe plane cât și suprafețe înclinate, în plus fascicolul laser
fiind absorbit de către jetul de apă,acesta este sensibil la turbulențe cum ar fi vibrațiile.[6]

Fig 4.3 Echipamentul folosit pentru experiment: ITW-Chemnitz[6]

În figura 4.3 este prezentat echipamentul utilizat, iar conform aspectelor prezentate în cadrul
acestui articol, o duză de Ø100 µm va produce un jet de apă de 200mm lungime și o presiune
optimă a apei de 25 MPa,iar o duză de Ø 50 µm va produce un jet de apă de 100 mm lungime
la o presiune optimă a apei de 50MPa.Pentru experiment s-au folosit benzi de diferite
dimensiuni: 0,1 și 0,2 mm grosime, care aveau o compoziție de 99% aluminiu,Cu37Zn-alamă,
18Cr9Ni-inox, care au fost tăiate la distanțe de:30,50, 70 , 90 și 110 mm cu viteze de avans
de:25 , 100 și 200 mm / min ,la un unghi de 0º, și frecvența pulsului laser de 300Hz, distanța
dintre pulsuri fiind de:1,39µm;5,56µm și 11,11 µm.Diametrul jetului de apă a fost de
aproximativ de 100 µm, pulsurile laserului suprapunându-se de mai multe ori. Pentru a studia
efectul unghiului de tăiere asupra benzilor din aluminiu, oțel inoxdabil, acestea au fost
poziționate la unghiuri de 30º,60º față de jetul de apă al mașinii. Viteza de tăiere utilizată a fost
de 100 mm/min.

8
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru

Fig 4.4 Parametri laserului și ai jetului de apă[6]

În figura 4.4 sunt prezentați parametri utilizați atât pentru laser cât și pentru jetul de apă.

Fig 4.5 Efectele tăierii asupra benzii din aluminiu de 0.1 mm grosime[6]

Fig 4.6 Efectele tăierii asupra benzii din aluminiu de 0.2 mm grosime[6]

Fig 4.7 Efectele tăierii asupra benzii de alamă de 0.1 mm grosime [6]

Fig 4.8 Efectele tăierii asupra benzii de alamă de 0.2 mm grosime [6]
9
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru

Fig 4.9 Efectele tăierii asupra benzii din oțel inxidabil de 0.1 mm grosime [6]

Fig 4.10 Efectele tăierii asupra benzii din oțel inoxidabil de 0.2 mm grosime [6]

În figurile 4.5;4.6;4.7;4.8;4.9;4.10 se pot observa efectele și rezultatele studiului asupra

benzilor din diferite materiale la viteze de tăiere diferite ,distanțe diferite,dar toate tăiate la un
unghi de 0º. Diferențele care se pot observa în figurile 4.5-4.10 sunt legate de cum va prelucra
jetul de apă folosind distanțe diferite între benzi și capul de tăiere al mașinii,și utilizând viteze
de tăiere a jetului de apă diferite.Un bun exemplu pentru a observa ce se întâmplă odată cu
modifcarea distanței și a vitezei de tăiere este prezentat în figura 4.10. În această imagine e
prezentat modul în care se taie o bandă din oțel inoxidabil cu grosimea de 0,2 mm, fixând
banda la distanțe cuprinse între 30-110mm și utilizând viteze de tăiere cuprinse între 25-
200mm/min.Se poate observa că mărind distanța și viteza de tăiere jetul de apă nu va mai tăia
banda la un moment dat (suprafața benzii la distanța de 110 mm, folosind viteza de tăiere de
200 mm/min nu este tăiată de către jetul de apă, după cum se poate acest lucru observa).

Fig 4.11 Efectele tăierii asupra benzii din aluminiu de 0.1 mm grosime[6]

10
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru

Fig 4.12 Efectele tăierii asupra benzii din aluminiu de 0.2 mm grosime[6]

Fig 4.13 Efectele tăierii asupra benzii din oțel inxidabil de 0.1 mm grosime[6]

Fig 4.14 Efectele tăierii asupra benzii din oțel inxidabil de 0.2 mm grosime [6]

În figurile 4.11;4.12;4.13,4.14 sunt prezentate rezultate ale experimentului poziţionând de

acestă dată benzile la distanțe variabile față de capul de tăiere al mașinii de tăiere cu jet de apă
cu înclinarea acestora la unghiuri de 30º,60º, viteza de tăiere fiind pastrată pentru cele 4
încercări la 100mm/min.Rezultatele experimentului realizat de către oamenii de știință nu au
fost unele pozitive, deoarece s-a dovedit că laserul utilizat nu este potrivit a se utiliza cu jeturi
lungi de apă. Datorită absorției laserului de către jetul de apă, suprafețele înclinate pot fi tăiate
cu o lungimi ale jetului de apă mult mai mici. Jetul de apă, cu cât este mai lung, cu atât este
mai sensibil la turbulențe.De asemenea se poate observa în figurile 4.11-4.14,că pe măsură ce
distanța dintre benzi și capul de tăiere se mărește jetul de apă va tăia tot mai greu materialul,

11
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru
situația aceasta înrăutăţindu-se odată cu modificarea unghiului la care sunt fixate benzile în
vederea prelucrării prin tăiere. Un exemplu foarte bun care ne arată ce se întâmplă odată cu
modificarea distanței și a unghiului se poate observa în figura 4.12, caz în care, fixând banda
de aluminiu cu grosimea de 0,2mm la o distanță de 110mm și la un unghi de 60º,jetul de apă nu
va mai tăia banda de aluminiu, aşa cum acest lucru se poate de asemenea observa.

4.4. Concluzii privind tehnologia neconvențională pentru realizarea siglei

Tabelul 4.1. Criterii de comparaţie privind tehnologiia neconvențională de tăiere cu jet de apă
Tehnologia Avantaje Dezavantaje
neconvenţională
Tăiere cu jet de apă Nici o deformare a materialului Grosime de tăiere mică de
cauzată de căldură până la 8 cm.
Nici o schimbare în structura Costuri ridicate cu
materialelor din punct de vedere echipamentele
termic, fără modificarea
proprietăților de material
Viteză mare de tăiere de până la
300mm/min
Costuri reduse de prelucrare
Poate tăia diferite materiale
Nu introduce tensiuni în material
Acestă tehnologie prezintă o serie de avantaje care în industria prelucrărilor mecanice fac
diferența între o tehnologie sau alta, de exemplu în a alege tehnologia clasică și cea
neconvențională. În cazul utilizării metodei neconvenţionale, prelucrarea pieselor se va putea
realiza cu viteze de tăiere de până la 300mm/min,datorită vitezei foarte mari de 960km/h al
jetului de apă,ceea ce înseamnă că se pot prelucra un numar mult mai mare de piese într-un
timp destul de scurt în acest caz.

5. Comparaţii între tehnologia convenţională şi tehnologia neconvențională

Tabelul 5.1 Criterii de comparaţie privind tehnologia neconvențională selectată şi cea clasică
de realizare a siglei
Tehnologia Avantaje Dezavantaje
clasică
/neconvențională
TN Costuri reduse de prelucrare Grosime de tăiere mai
mică de până la 8cm.
Viteză mare de tăiere de până la 300 Costuri ridicate cu

12
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru
mm/min echipamentele
Nici o schimbare în structura materialelor din
punct de vedere termic, fără modificarea
proprietăților de material
O rată scăzută de poluare a mediului
încojurător
TC Accesibilitate mult mai mare Timp de prelucrare mult
mai mare
Experiență necesară
pentru operatori

Tăierea cu jet de apă are unele avantaje față de tehnologia clasică după cum se poate observa
prezentat și în tabelul 5.1. Un avantaj major pe care tehnologia neconvențională de tăiere cu jet
de apă îl are în fața tehnologiei clasice este viteza de prelucrare,care tot odată este un
parametru foarte important atât din punct de vedere tehnologic, cât și din punct de vedere
economic în acest caz.

6.Concluzii finale

În concluzie se poate spune că acestă tehnologia neconvențională de tăiere cu jet de apă este
foarte eficientă în vederea tăierii diferitelor tipuri de materiale. Această metodă de prelucrare
permite tăierea diferitelor tipuri de materiale cum ar fi:oțelul,aluminiul,cauciucul,plasticul etc,
fiind foarte rapid datorită vitezelor mari de prelucrare, viteze care pot fi de 300mm/min.
Suprafețele prelucrate sunt foarte bune, prin această metodă de prelucrare putându-se obţine
piese cu rugozități ale suprafețelor cuprinse între 0,8-12,5 µm funcţie de tipul de material
prelucrat.

13
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru

7.Bibliografie (1/2 pagină)

[1] http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Proiectarea-operatiilor-
proces21328.php -Data acesării:19.11.2015
[2]http://www.kmtwaterjet.com/kmt-metal-cutting.aspx -Data
acesării:25.11.2015
[3]http://www.fedtech.com/services/abrasive-waterjet.html -Data acesării:
14.12.2015
[4]http://www.synrad.com/search_apps/application_briefs/109-1.htm –Data
acesării:23.12.2015
[5]http://www.klingspor.ca/html/index.php?site=3_20_74&lng=ro –Data
acesării:02.01.2016
[6] http://link.springer.com.sci-hub.io/article/10.1007/BF03221126 -Data
acesării:11.02.2016

14
Tehnologii Neconvenţionale Proiect de
semestru

Anexele care însoţesc proiectul vor fi listate, în aceeaşi ordine în care sunt menţionate aceste
surse în cadrul capitolului Bibliografic de la final, şi se va trece cu pixul pe fiecare document /
print screen/ pdf/ articol (listat integral, nu doar prima pagină!) / carte (coperta + doar paginile
de unde s-au preluat informaţii în acest caz ), pe prima pagină unde începe Anexa respectivă:

[1] Anexa 1
[2] Anexa 2
[3] Anexa 3

şi asa mai departe conform bibliografiei până la sursa bibliografică nr. [6]
Proiectul trebuie predat şi în format electronic pe CD (corp proiect + toate cele [6]
anexe care îl însoţesc – în acest caz, cărţile (în cazul în care nu sunt scanate) pot fi predate în
format complet (nu doar paginile care au fost consultate şi utilizate pentru redactarea
proiectului

Poţi şterge aceste comentarii după ce le citeşti şi le înţelegi (această pagină nu trebuie
să apară inclusă în proiect – ea are doar un rol informativ)

15